Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” - IASI

Faculatea de Educație Fizică și Sport

Specializarea: Kinetoterapie și Motricitate Specială

Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic in
lombosciatică

Profesor de disciplină:
Drd. DOBREANU Bianca

Studentă: Mihai Mădălina-Amalia

Anul 2; Subgrupa 2
Cuprins:

I. Introducere
II. Etiopatogenie
III. Semne si Simptome
IV. Tratament
(1) Tratamentul profilactic
(2) Tratamentul curativ
a. Repaus
b. Tratement medicamentos
c. Hidroterapia
d. Termoterapia
e. Peloidoterapia
f. Balenoterapia
g. Electroterapia
h. Masajul
i. Acupunctura
j. Kinetoterapia
V. Concluzii
VI. Bibliografie
 I. Introducere:

Studiile arată că între 70 și 80% din adulții activi vor suferi de dureri localizate în zona
lombară într-un anumit moment al vieții lor.
Se consideră ca durerea lombară este cea mai întâlnită condiție benignă din țările
industrializate. Un studiu efectual in USA a ajuns la concluzia că circa 80% din populaţie
suferă până la finalul vieții de durere lombară cauzată de patologia coloanei vertebrale. Rata
anuală a lombosciaticii este de 15-45%. Circa 33,2% din pacienţi cu durere în spate prezintă
simptomatologie pentru o perioadă mai puţin de o lună, 33% raportează durere pentru 1-5
luni şi 32,7% pacienţi – mai mult de 6 luni. Cronicizarea patologiei este ceva mai scazută, de
2-7% pacienţi.
Lombosciatica este reprezentată de durerea lombară care este însotită de iradierea
dureroasă la nivelul membrului inferior, ea reprezintă o consecință a compresării rădăcinilor
nervului sciatic fie de către inelul fibros degradat fie de fragmentele nucleului pulpos care s-a
deplasat de la locul său ce îngustează zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul
găurilor de conjugare. Alte cauze ale apariției lombosciaticii sunt reprezentate de diferite boli
neurologice infectioase, , toxice sau proliferative care afecteaza nervul (aceasta afectiune se
numeste nervită) sau care afecteaza radacinile acestuita (radiculite).
Nervul sciatic este cel mai lung nerv din organism, este alcătuit din unirea fibrelor din 5
rădăcini nervoase situate la nivelul coloanei vertebrale, rădăcinile acestuia sunt atât din
segmentul lombar (începând de la L4), cât și sacral (până la S3), traiectul său fiind până la
nivelul calcaneului. 

Fazele durerii lombare:

a) Durerea lombară acută – durerea lombară cu durata până la șase săptămâni.
Durerea lombară poate avea evoluţie recurentă. Dacă durerea apare dupa ce
recuperarea a luat sfarșit, acest tip de durere care se instalează intre episoadele
recurente se numește durere recurentă acută
b) Durerea lombară recurentă este definită drept un episod nou după o perioadă fără
simptome de 6 luni, dar nu o exacerbare a unei dureri lombare cronice.
c) Durerea lombară subacută –Este reprezentata durerea în zona lombarp care are o
durată de la 6 până la 12 săptămâni de la primul episod de durere
d) Durerea lombară cronică – Reprezita o durere care este prezentă pe o perioadă de
mai mult de 12 saptămâni.. Simptomele cornice care apar sunt caracteristice durerii
 lombare cornice. Aceste repercursiuni ale patologiei joacă un rol important în
afectarea calității sau a funcției vieții, urmările au evoluție ciclica cu exacerbări
intermitente

II. Etiopatogenie

După examinarea mai multor subiecti, s-a ajuns la concluzia ca in 80-90% din cazuri
cazuri boala este provocata de iritarea rădăcinilor L5-S1 ale nervului sciatic în spațiu
interdisco-ligamentar. Cel mai întâlnit mecanism ce realizează această compresie nervoasă
este conflictul disco-radicular, care se produce prin protruzia sau hernierea discului
intervertebral în spațiul interdisco-ligamentar

Lombosciatica poate apărea și din alte cauze, frecvent sunt întâlinte stenozele de canal
spinal ( apar odată cu degenerarea coloanei vertebrale, cu trecerea timpului. Este vorba de un
process prin care sunt formate osteofite la nuvelul vertebrelor, care vor reduce dimensiunea
canalului spinal, astfel compresând nervul), atrozele articulațiilor interapofizare, fracturi ale
corpilor vertebrali, osteoporoza, boli inflamatorii si infecțioase ale coloanei, boala Paget
(acesta boală este caracterizata prin cresterea anormala a oaselor, acestea devenind mai
fragile) , tumorile maligle
Un obicei vicios care duce la dureri si compresări nervoase îl reprezintă solicitările
maximale ale coloanei lombare prin ridicarea greutaților din poziții incorecte (cu spatele
cifozat sau in hiperextensie) aceasta atitudine solicită inelul fibros al discului intervertebral
care se poate fisura. În acest caz, bolnavul va resimți o durere violentă care îl imobilizează pe
moment și care nu îi va permite să realizeze mișcarea coloanei.
Un mod în care ne putem da seama cât de compresat este nervul sciatic este prin iradierea
durerii. Cu cât durerea este mai jos în membrul inferior, cu atat nervul este mai lezionat. Dacă
nervul are o compresie ușoară, durerea se va resimți doar la nivelul fibrelor nervoase scurte.
O compresie grava ajunge până în vârful membrului inferior.
Unul din simptomele des întâlnite pe langă durerea iradiantă este senzatia de amorțeală
sau furnicăturile. Aceste senzații se numesc parestezii, și vor fi cel mai frecvente la nivel de
labă a piciorului si de gambă. Durerea pe de altă parte, se simte mai ales in zona lombară și
fesiera sau de-a lungul membrului, la diferite miscari. De cele mai multe ori, durerea in
lombosciatica este de o singura parte.
Pentru oprirea evolutiei lombosciaticii trebuie adoptat imediat repausul la pat si evitarea
eforturilor fizice pentru 14 zile. Din pacate in general bolnavul amână vizita la medic si
continua efortul fizic, astfel zona deja lezata este supusa la preziuni mari ajungandu-se astfel
la heria de disc.

III. Semne, Simptome

Cel mai comun simptom aparut in faza incipienta a afectarii degenerative a discului
intervertebral este durerea de spate ce iradiaza in fese si talie. Durerea vine cu urmatoarele
caractere:
- Debuteaza brusc in timpul efortului sau chiar la cateva ore dupa effort
- Este agravata de efortul fizic si de miscarile din cursul zilei
- Este ameliorata in repaus

Rădăcina afectată poate fi reperată cu ajutorul topografiei durerii:

Ne putem da seama de zona lezionată sau compresată prin caracterul și locația
iradierii dureroase, astfel:

 S1→ Pacientul va resimți durerea iradiind de la nivelul fesei, urmând traseul spre
partea posterioară a coapsei, a gambei, pe tendonul Ahilian, călcâi, partea plantară a
piciorului și marginea externa a acestuia, până la degetul mic (5)
 Lezionările la acest nivel sunt caracterizate prin dificultatea realizării mersului pe
vârfuri și tulburări de sensibilitate a feței plantare a piciorului si a degetelor 4 si 5.
 L5→ Durerea va cuprinde fesa, fata posterioară externa a coapsei, partea anterioara si
externa a gambei, și regiunea dorsala a piciorului spre haluce
Leziunea la nivelul L5 este caracterizată prin tulburări de sensibilitate pe fața laterală
a gambei către haluce. Și va prezenta dificultăți in mersul pe călcâie.
 L4→ La acest nivel durerea va iradia catre partea anterioară și externă a coapsei,
partea anterioara a genunchiului, și va coborî pe fața anteroara interna a gambei până
la gleznă.
 L3→ Durerea în acest tip de leziune va iradia pe partea anterioară și externă a
șoldului, și pe fața anterioară a coapsei și a genunchiului.
 L2→ La acest nivel durerea la iradia în zona coapsei, anterior, medial si lateral

Examenul clinic: La un pacient ce suferă de lombosciatică se va observa o atitudine de

rectitudine a lordozei lombare (pentru a elimina presiunea ce este dată de către mușchi), o
atitudine scolitotică atalgică pe partea opusă celei dureroase, și se va mai observa și
musculaturii paravertebrală care este contractată unilateral.

 Proba Neri: Atunci când pacientul va incerca să realizeze mișcarea de flexie a

trunchiului pâna va ajunge cu mâinile pe sol, acesta nu va reuși să finalizeze mișcarea
fără flectarea genunchilor, pentru ca va produce durere

 Manevra Bonnet: Prin acest test se analizează dacă apare durere atunci când
terapeutul realizează flexia gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin cu adducţie bruscă
a membrului afectat.
  Manevra Lasegue:În această manevră se realizează ridicarea pasivă de către terapeut a
membrului afectat ,aflat cu genunchiul in extensie. Se va urmări dacă miscarea
determină durere. De obicei, în condiții patologice durerea apare de la un unghi foarte
redus, chiar si la 15-20º.

IV. Tratament

1 . Tratamentul profilactic
Pentru partea profilactică a tratamentului, cea mai des întâlnită este lucrarea
musculaturii și a ligamentelor, evitarea factorilor patogeni, mărirea rezistenței la eforturi și
călirea organismului.
În viața de zi cu zi, oamenii trebuie să iși adapteze mișcările în așa fel încât să fie
sănătoase pentru corpurile lor. Trebuie evitate eforuturile maximale exagerate, solicitarea
coloanei lombare atunci când ridicăm un obiect de jos ( Normal si corect este să flectăm
genunchii pentru ca greutatea să fie absorbită de picioare, nu de coloana vertebrală), evitarea
traumatismelor, menținerea de lungă durată la frig.
Foarte folositor în partea de profilaxie este lombostatul, este de mare folos la bolnavii
cu devieri ale coloanei vertebrale lombare, care au apărut ca urmare a slăbirii chingii
musculare abdominale si a dezvoltării țesutului adipos.

2 . Tratamentul curativ
 a) Repausul. Foarte important, mai ales în perioada acută a patologiei este reapusul.
(15-20 de zile) Acesta trebuie făcut pe un plan drept si dur, care să nu solicite coloana
și să îi păstreze curburile natural, fară ca acestea sa fie exacerbate. În general, poziția
pe care o vor aborda majotitatea pacienților este decubitul dorsal cu genunchii flectați,
în pozitia cocoș de pușcă

b) Tratament medicamentos. Principalele clase de medicamente utilizate in

tratamentul nevralgiei sciatice sunt:
o Antialgice
o Antiinflamatoare
o Decontracturante: Sunt utile în prima parte a episodului dureros când
contractura musculară antalgică menține poziția vicioasă

c) Hidroterapia.

Hidroterapia este un tratament complementar care are rezultate foarte bune în sedarea
durerilor nevralgice. Aplicarea căldurii trebuie făcută cu o atenție deosebită mai ales în cazul
în care pacientul suferă de tulburări de sensibilitate, pentru a evita provocarea arsurilor.
Căldura este contraindicată în cazul în care pacientul se află în stadiu acut inflamator,
deoarece agravează durerea.
Hidroterapia se recomandă la pacienții cu lombosciatică sub formă de:
 Băi caldă simplă: temperatură 36-37º
Presiunea și căldura apei vor avea o acțiune sedativă
 Băi kinetice: temperatură 35-37-38ºC
Pacientul este băgat în cadă și este lăsat aproximativ 5 minute în repaus, ulterior
kinetoterapeutul va executa mobilizari pasive pe articulațiile vizate o perioadă de 5 minute.
După încă o pauză, pacientul urmează să execute de unul singur mobilizările care anterior au
fost executate de terapeut.
 Băi cu iod: temperatură 35-37ºC; se foloseste iodură de potasiu (KI)
Iodul are proprietatea de a scădea vâscozitatea sângelui, acesta scade tensiunea arterial,
produce vasodilatație, determina efecte locale la nivelul țesuturilor si a organelor si mărește
puterea de apărare a organismului. Acest tip de tratement este menit în reducerea orcărei
reacții inflamatorii.
  Duș subacval:
Reprezintă aplicarea unor dușuri care transmit apa cu mare presiune. Temperatura
apei care iese din duș este mai caldă decât cea care se află în cadă cu 1-2 ºC
 Dusul scotian:
Poziția pe care o adoptă bolnavul este de așezat, cu fața la dus, la o distanță cuprinsă
între 2 și 4 metrii. Temperatura apei oscilează între 18- 20°C şi 38 - 40°C. Acest tip de duș
constă în aplicarea alternativă a coloanei de apă caldă timp de 10-15 secunde si aplicarea apei
rece timp de 5-10 secunde, timp de 2-4 cicluri. Acțiunea acestei terapii este una excitantă
asupra sistemului nervos, aceste schimabări de temperature vor acționa foarte puternic
sistemul circulator si vor tonifica sistemul neuromuscular.

O altă ramura a hidroterapiei o reprezinta hidrokinetoterapia, acest tip de tratament fiind

recomandat în stadiile subacute si cornice ale patologiei. După cum știm acțiunea apei este
aceea de eliberare a articulațiilor, deoarece forța gravitațioanală în apă nu este prezentă.
Mobilizarile subacvatice sunt mai puțin dureroase, apa caldă de asemenea, prin
decontracturarea musculara ar putea ajuta la ușurința mișcărilor.

d) Termoterapia

 Impachetarea cu parafina
Împachetările cu parafină sunt folosite deoarece acestea provoacă o supraîncălzire profundă
și uniformă a țesuturilor. pielea se incalzeste pe o perioadă mai îndelungată la 38 - 40°C și
provoacă o transpiratie locală abundentă. Parafina va produce hiperemie pe zona în care a
fost aplicată. După îndepărtare se va aplica o procedură de răcire.
Musculatura lombară reacționează bine la caldură, aceasta terapie poate fi utilizata inainte
de aplicarea tehnicilor kinetice.

 Cataplasmele
Cataplasmele sunt niște impachetări ce constau in aplicarea a diferite substante, de
temperaturi variate, pe anumite regiuni ale pielii care prezintă stări patologice.
Factorul termic este cel care ajută în recuparare, Aceste aplicări calde au un efecte
hipermiant, vasodilatator si rezorbiv, și acționeaza și antalgic si antiseptic. Se pot realiza
cataplasme și cu diferite plante medicinale, acest tip de aplicare vine în plus si cu un efect
chimic asupra tegumentului

e) Peloidoterapia
Impachetarea cu nămol
Namolul are mai multe efecte:
- efect mecanic, producand excitatia pielii datorita micilor particule componente;
- efect chimic prin rezorbtia unor substante biologic active prin piele din namol.
- efect fizic, deoarece temperatura corpului creste cu 2 - 3°C pe zona în care a fost aplicat
Namolul activeaza producerea de histamina in piele. Prin împachetarea cu nămol apare o
transpiratie abundenta, cu eliminari crescute de acid uric.

f) Balneoterapia
In puseul acut al lombosciaticii este contraindicata deoarece intensifica durerea.
Se vor utiliza atat cura interna cat si cea externa.
 Apele sulfuroase: Sulful patrunde in compozitia acidului condroitin sulphuric din
cartilajul hialin si din lichidul synovial
 Apele clouro-sodice sau sarate: au efect antiinflamator si antalgic

g) Electroterapia
Electroterapia reprezintă utilizarea curentului electric in scop terapeutic, aceasta contine mai
multe tipuri de curenti precum:
 Curenti de joasa frecventa (0-1000 de Hz)
 Curentul galvanic:
Pentru acest tip de curent sunt indicate aplicațiile longitudinale. Se va merge pe
traiectul nervului, astfel polul pozitiv (+) va fi poziționat pe zona lombară, iar cel negativ
( ̶ )pe fața plantară a piciorului.
Se pot utiliza galvanizari si in apă, sub formă de băi:
- bai galvanice bicelulare (maini)
- patrucelulare (maini-picioare)
Cu ajutorul galvanizării se pot introduce introduce medicamente cu acțiune antalgică
în țesut, printr-un proces ce poartă denumirea de ionoforeză. Cel mai des în acest proces se
vor utiliza: novocaina, aconidina sau revulsiv cu histamina.
  Curentul Neofarafic:
Se foloseste in crizele de lombosciatica, acest curent are rol in decompresarea
nervului. Un pol se regaseste la nivel lombar, iar celalalt pol pe zona in care iradieaza
durerea ( ex: fesă, coapsă, talpă..)

 Curenți cu impulsuri
Curentul diadinamic: Efectul acestor tip de curenți este unul sedativ, în general acestia se
prescriu în aplicații transversale sau longitudinale.

 Curenti cu medie frecventa ( 4000-10000 Hz)

Acești curenți vor produce un efect trofic, excitomotor dar si analgezic

h) Masajul

Masajul are efecte generale asupra pacientului, este benefic datorita relaxarii si
decontracturarii zonei lombare. Are efect miorelaxant, scade durerea, creste temperatura
corporală locală
În lombosciatica acuta se va efectua masaj sedativ, care presupune efectuarea netezirilor
si vibratiilor si eventual a usoarelor frictiuni, antalgic, la nivelul regiunii lombosacrate si a
membrului inferior pe care se produce iradierea.
Manevrele se vor realiza in scop de antalgic și de relaxare, cu o intensitate redusă, nu
trebuie sa se provoace durere.

i) Acupunctura
Este un tratament ce constă în înțeparea anumitor puncte situate la nivelul pielii unui
pacient. Această tehnică necesită inserarea unor ace fine in zone specifice ale pielii, care
poartă denumirea de puncte de acupunctura, situate pe anumite meridiane.
Se crede ca durerea apare atunci cand exista tulburari sau blocaje ale energiei.
Acupunctura este folosita pentru a debloca energia si a restabili echilibrul, actionând
și la nivelul sistemului nervos central prin ameliorarea durerii.
Scade contractura musculara si creste mobilitatea articulara- prin imbunatatirea
microcirculatiei locale (Komori 2009), care ajuta la scaderea pana la eliminare a edemului.
 j) Kinetoterapia
Din punct de vedere al kinetoterapiei este foarte important să cunoaștem starea clinică a
pacientlui (acut, subacute, cronic, durerea lombară recurentă) și să individualizăm tratamentul
pentru fiecare etapă a patologiei

Indicatii generale:
Se vor interzice unele gesturi daunatoare :
1. Stationarea unipodala(legarea siretului)
2. Miscari exagerate de extensie,de flexie sau lateroflexie,
ridicarea bratelor la vertical
3. Aplecari mentinute mai multa vreme
4. Pozitii defectuase profesionale
5. Transportul de greutati mari (peste 2 kg)
6. Purtarea de pantofi cu toc inalt (favorizeaza lordoza)
Recomandari cu privire la pozitiile antalgice:
1. In pat pozitia de suprarepaus (decubit dorsal pe un plan
dur si genunchii flexati cu o perna sub gambe)
2. Pozitie similara cu cea din decubit lateral sub forma de
cocos de pusca
3. Pe scaun pacientul se va aseza pe tot scaunul rezemat
de spatar cu picioarele ridicate pe un scaunel pentru
a mentine regiunea lombara in cifoza
4. Ridicarea unor greutati se va face prin indoirea
genunchilor, mentinand spatele usor curbat.

La acest program trebuie asociată o serie de exercitii pentru întărirea mușchilor ce

formeaza cor-ul, musculature abdominala și musculatura profundă a spatelui, în special în
zona lombară
Scopul tonificarii musculaturii este ca, in ortostatism, trunchiul inferior sa realizeze o
pozitie neutra a pelvisului şi sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o
parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale lombare inferioare. Obtinerea
unei pozitii neutre, delordozante.
 Exerciții în lombosciatică:

Exercițiul 1: Pacientul se află în poziția de decubit dorsal, un membru inferior flectat, talpa
piciorului pe pat, pacientul va trece din poziția cu genunchiul flectat în poziția de genunchi
extins.

Exercițiul 2: Pacientul se află în poziția de decubit dorsal pe pat, acesta va trage câte un
genunchi la piept, încercând să atingă fruntea cu genunchiul, alternativ cu fiecare membru
inferior în parte.

Exercițiul 3: Pacientul este poziționat în decubit dorsal, cu genunchii flectati. Acesta va trebui
să împingă partea lombară a spatelui spre oat, după care bazinul se va bascule anterior. În tot
acest timp zona lombară a spatelui rămâne în contact cu patul.

Exercițiul 4: Bolnavul se află în decubit dorsal, cu genunchii flectați și tălpile pe pat.

Kinetoterapeutul va opune o rezistență la nivelul părții anterioare a coapsei. Pacientul va
încerca să realizeze miscarea de flexie a coapsei pe bazin, acest lucru nefiind posibil din
cauza rezistenței aplicate. Astfel se va realiza o contractie izometrică care va determina o
bună contracție a musculaturii lombare și abdominale.

Exercițiul 5: Pacientul se află in decubit dorsal, cu mainile pe lângă corp, genunchii flectati,
apropiați și tălpile pe sol. Se va realiza rotația la nivelul soldului astfel încât ambii genunchi
să fie mutați de la stânga la dreapta.

Exercițiul 6: Pacientul aflat in decubit dorsal, va poziționa un prosop pe partea plantară a

piciorului cu ajutorul căruia iși va ridica membrul inferior până când va resimți stretching- ul
de-a lungul ischiogambierilor. Foarte important, genunchii sunt extinși pe parcursul acestui
exercițiu

Terapia Mckenzie

Tehnica Mckenzie este o tehnică dezvoltată de fizioterapeutul neozeelandez Robin

Mckenzie şi tratează tulburările de statică vertebrală. Această tehnică reprezintă o formă pde
manipulare a coloanei vertebrale care propune mobilizări şi exerciţii adecvate preponderent
în extensie, care sa favorizele deplasarea nucleului pulpos spre regiunea centrala a discului.
Prin această tehnică urmărim educare a pacientului, implicăm activ pacientul în
programul de recuperare. Exercitiile McKenzie folosesc gravitatia pentru a reatrasa discurile
intervertebrale in pozitia lor naturala.
 Exerciții din programul McKenzie care pot fi făcute acasă:

Exercitiul 1: Se bazează pe mișcarea de extensie a coloanei. Pacientul este așezat pe pat, în

decubit ventral, în sprijin pe coate, antebrațe și palme, pozitia mâinii fiind in pronație.
Acțiunea constă în a împinge în punctele de sprijin și a realiza extensia la nivelul coloanei,
cât se poate de mult.

Exercițiul 2: Pacientul se află într-o poziție de repaus, cu membrele inferioare flectate, cu

gambele așezate pe un scaun. Spatele pacientului va sta pe podea, pentru a mentine lordoza
de la nivel lombar se va aplica o pernă subțire la acel nivel. Tripla flexie care se va realiza la
nivelul membrelor inferioare va facilita decopresarea nerului sciatic.

Exercitiul 3: Pacientul se află în poziția inițială de ortostatism. Acțiunea care este făcută
pentru acest exercițiu este de flexie platara la nivelul gleznei, simultan cu extensia coloanei
vertebrale pe intreaga sa lungime. Atât la nivel lombar cât și la nivel cervical. După cu știm
musculatura paravertebrală reacționează foarte bine la scurtare.
 V. Concluzii

Solicitarile coloanei lombare (de exemplu ridicarea greutatilor mari sau cu spatele intr-o
pozitie incorecta) afecteaza structura inelului fibros care se poate fisura.
Lombosciatica este rezultatul iritarii radacinilor nervului sciatic de catre discul
intervertebral sau de catre fragmente migrate ale acestuia. Lombosciatica presupune prezenta
durerilor la nivelul regiunii lombare si iradierea (plecarea) durerii pe picior pana la nivelul
degetelor. Durerea in lombosciatica poate fi insotita de senzatii de furnicaturi, arsuri sau
diminuarea sensibilitatii intr-o anumita zona. De asemenea, poate apare deficit motor
(pareza).  
Bibliografie:
1. Conf Univ. Dr. Liliana Rogozea- “ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
LOMBOSCIATICĂ”. Colegiul Universitar Medical; Brașov 2006
2. Journal of Bodywork and Movement Therapies- MCKENZIE SELF-TREATMENTS
FOR SCIATICA; Los Angeles 2005
3. Ministerul Sănătăţii Al Republicii Moldova- DUREREA LOMBARĂ LA ADULT;
Chișinău 2013
4. Muriel, A.-T.,Berthe, A., Eric, K.-A.A., Constance, Y.-E.and Christian-
LUMBOSCIATICA IN CONSULTATION IN NEUROLOGY; University Hospital
of Cocody Epidemiologic, Clinical, Therapeutic and Evolutionary Aspects. (2016)
5. Orthopedic Associates of Hartfort- Sciatica Home Exercices
6. Școala Postliceala “Henri Coandă” – KINETOTERAPIA ÎN LOMBOSCIATICA
DISCALĂ; Constanța 2017