MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „FINANŢE”

Diagnosticul financiar al SRL “Romatim”

Coordonator ştiinţific:
VEREJAN Victoria

Elaborat:
studenţii gr. FCA -102
Covic Irina
Donţu Lionela
Cocier Igor

Chişinău 2011
 Introducere
Analiza financiară este o activitate de diagnosticare a poziţiei financiare şi a
stării de performanţă financiară a întreprinderii, atît de necesară oricărei societăţi
comerciale în cadrul economiei de piaţă. O firmă nu poate supravieţui, nu se poate
dezvolta, decât dacă răspunde într-o manieră corespunzătoare nevoilor pieţei.
Analiza financiară utilizează un ansamblu coerent de concepte, metode, tehnici
şi instrumente, cu ajutorul cărora prelucrează şi interpretează informaţiile interne şi
externe, formulând aprecieri şi judecăţi de valoare asupra activităţii firmei, pe baza
cărora livrează recomandări pentru evoluţia ei, pentru un nivel ridicat de performanţă,
în condiţii de cunoaştere a riscurilor şi a mediului concurenţial dinamic.
Întreprinderea „Romatim” SRL a fost înfiinţată în anul 2000, fiind organizată
din punct de vedere juridic ca societate cu răspundere limitată cu capital integral
privat.
În conformitate cu documentele de constituire, principalul tip de activitate
practicat de întreprindere este păstrarea şi comercializarea angro a băuturilor
alcoolice.
Una din condițiile fundamentale ale activității reușite a întreprinderii o
constituie atingerea și menținerea echilibrului dintre patrimoniul și sursele de
finanțare a activelor. Asigurarea echilibrului financiar are o mulțime de aspecte,
dintre care cel mai important presupune concordanța dintre activele curente și sursele
de acoperire a lor.
Activele curente se manifestă, în viața întreprinderii, prin avansări și recuperări
succesive. Ele se caracterizează prin transformări permanente a formelor funcționale,
prin consumarea completă a stocului intrat în producției și transferul valorii integral
asupra produselor și serviciilor în care au fost încorporate.
Având în vedere că stocurile se consumă integral într-un singur ciclu de
exploatare, asigurarea continuității procesului de producție și a ritmicității vânzărilor
va necesita o reînnoire permanentă a stocurilor , cărora, din punct de vedere financiar,
le corespunde surse permanente de finanțare. Partea din resursele financiare care
asigură finanțarea permanentă a activelor curente se numește fond de rulment (FRN).
Tabelul 1: Analiza echilibrului financiar la „Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere
Indicatori economici 2008 2009 +,-
p.p.
Fondul de rulment 4527511 4452945 -74566
Nevoia fondului de rulment 3040049 1288446 -1751603
Trezoreria netă 1487462 3164499 +1677037

Din calculele efectuate observăm că fondul de rulment are valori pozitive în

ambele perioade analizate, ceea ce denotă o situaţie financiară bună. De asemenea
observăm că la întreprindere se înregistrează valori pozitive şi în cazul necesarului
fondului de rulment, astfel întreprinderea trebuie să constituie un volum important de
stocuri, iar finanţarea lor se efectuează prin capitalul propriu. Trezoreria netă denotă o
evoluţie crescătoare ceea ce poate fi apreciat pozitiv, însă trebuie de acordat o atenţie
deosebită sumelor din casă şi conturilor bancare, astfel să nu existe disponibilităţi
neutilizate sau la un cost ridicat.
Scopul oricărei întreprinderi constă în utilizarea cît mai eficientă a activelor, în
accelerarea rotaţiei acestora. Accelerarea rotaţiei activelor duce la sustragerea
(eliberarea) activelor din circuitul economic, iar încetinirea - la atragerea
(imobilizarea) suplimentară a acestora în circuit.
Tabelul 2: Analiza indicatorii de apreciere a eficienței activelor curente la
„Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere
Indicatori economici 2008 2009 +,-
p.p.
Numărul de rotaţii ale activelor curente 2.15 2.42 +0.27
Durata(viteza) unei rotaţii a activelor curente 167.44 148.76 -18.68
Efectul accelerării sau încetiniri a vitezei de
- 6134429.02 -
rotaţie

Din tabelă se evidenţiază faptul că numărul de rotaţii ale activelor curente în

anul 2009 s-a majorat faţă de anul 2008 cu 0.27 rotaţii, aceasta este apreciat pozitiv.
O dată cu mărirea numărului de rotaţii ale activelor curente se micşorează şi durata
unei rotaţii a activelor curente, deoarece între ele este o legătura invers proporţională,
deci în anul 2009 viteza de rotaţie este de 148 zile fiind cu 18 zile mai puţin faţă de
anul precedent. Acest fapt este binevenit deoarece întreprinderea încasează mai rapid
creanţele având la dispoziţie noi resurse financiare pentru a fi investite în ciclul
operaţional sau în alte investiţii.
În continuare vom analiza indicatorii ce caracterizează ciclul operaţional şi
ciclul de conversie a numerarului. Creşterea ciclului de conversie a numerarului indică
o înrăutăţire a gradului de lichiditate, iar reducerea ciclului de conversie a
numerarului indică o creştere a gradului de lichiditate. Rezultatele indicatorilor dați
sunt reprezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 3: Analiza ciclului operaţional la „Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere
Indicatori economici 2008 2009 +,-
p.p.
Durata de conversie a SMM 54.39 44.68 -9.71
Durata de colectare a creanţelor 106.93 93.94 -12.99
Perioada de întârziere a plaţilor 151.14 147.69 -3.45
Ciclul operaţional 161.32 138.62 -22.7
Ciclul de conversie a numerarului 10.18 -9.07 -19.25
 Din analiza efectuată observăm că ciclul de conversie a numerarului este în
reducere faţă de anul precedent, aceasta denotă faptul că întreprinderea are un grad
înalt de lichiditate. Această performanţă a fost datorată creşterii ciclului operaţional şi
duratei de conversie a stocurilor. Ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra
întreprinderii dar pot exista şi unele efecte negative în cazul în care numerarul nu este
folosit, atunci întreprinderea ar putea pierde unele benefici cum ar fi depunerea
numerarului la banca sau investirea acestora în unele fonduri de investiţii.
Pentru a aprecia nivelul de dezvoltare a întreprinderii, precum şi modalitatea de
utilizare a resurselor economice şi financiare, se recurge la calcularea indicatorilor de
exprimare a rezultatelor financiare.
Tabelul 5: Analiza indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare la
„Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,-
Indicatori economici
2008 2009 p.p.
Venituri din vînzări 92949544 118222401 +25272857

Costul vînzărilor 82569790 103624042 +21054252

Profit brut 10379754 14598359 +4218605

Rezultatul din activitatea operaţională: 5634541 7951206 +2316665

profit (pierdere)
Rezultatul din activitatea de investiţii: (43887) 20344 +64231
profit (pierdere)
Rezultatul din activitatea financiară: 1129 (3614) -4743
profit (pierdere)
Rezultatul din activitatea economico - 5591783 7967936 +2376153
financiară: profit (pierdere)
Rezultatul excepţional: profit (pierdere)

Profitul(pierderea) perioadei de gestiune 5591783 7967936 +2376153

pînă la impozitare
Cheltuieli (economii) privind impozitul 824544 1246763 +422219
pe venit
Profitul net (pierdere) 4767239 6721173 +1953934
 Din analiza efectuată la SRL “Romatim” observăm o creştere în dinamică a
tuturor indicatorilor. În anul de gestiune profitul brut este de 14598359 lei, ceea ce
reprezintă o creştere semnificativă a indicatorului dat faţă de anul precedent cu
4218605 lei, aceasta s-a datorat în mare parte creşteri veniturilor din vânzări.
În anul de gestiune cel mai mare aport în constituirea profitului îl are rezultatul
din activitatea operaţională , ponderea acesteia constituind 99 %, fiind ca activitate
de bază a întreprinderii.
Majorare de întreprindere a profitului perioadei de gestiune până la impozitare
merită o apreciere pozitivă, deoarece prin aceasta se asigură un interval de siguranţă
suficient pentru a suporta unele influenţe nefavorabile externe, cum ar fi, de exemplu,
sporirea preţurilor la materiile şi materiale confecţionate; la combustibil şi resursele
energetice, a tarifelor la transport şi serviciile comunale etc.
Totuşi întreprinderea trebuie să-şi micşorează costul vânzărilor pentru a-şi
majora mărimea profitului.
E cunoscut faptul, că valoarea relativă a profitului este reflectată în formă de
rentabilitate. Deci, dacă masa profitului în unităţi valorice ne demonstrează suma
profitului obţinut, apoi rentabilitatea în formă procentuală reprezintă eficacitatea
activităţilor desfăşurate: operaţională, de investiţii şi financiară. Formula generală a
rentabilităţii, din punct de vedere a conţinutului economic, reflectă raportul dintre
efect şi efort. Însă, în condiţiile economiei de piaţă se utilizează un sistem larg de
indicatori ce aderă la rentabilitate ţinând cont de necesităţile analizei. Deci
rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei economice fiind
criteriul esenţial ce stă la baza adoptării deciziilor economice-financiare. În funcţie de
acest criteriu, managerii stabilesc continuitatea, extinderea, restrângerea sau
reorientarea deciziilor. Deci, putem cert menţiona că contabilitatea şi analiza
rezultatelor financiare şi a rentabilităţii reprezintă un studiu complex, cu ajutorul
căruia se poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie la
modificarea acestor indicatori pe parcursul unei perioade de activitate.
Tabelul 6: Analiza rentabilităţii la „Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,- Norma
Indicatori economici
2008 2009 p.p. stabilită
Rentabilitatea vînzărilor 11.16% 12.34% 1.18 20%

Rentabilitatea costurilor 12.57% 14.08% 1.51 -

Rentabilitatea activelor 10.85% 12.69% 1.84 10%

Rentabilitatea economică 43.42% 42.96% -0.46 20%-25%

Rentabilitatea financiară 39.26% 36.92% - 2.34 15%

 Din datele de mai sus observăm că rentabilitatea vânzărilor în anul 2009
constituie 12.43% obţinându-se o majorare cu 1.18 p.p. faţă de anul 2010 acesta
însemnând că întreprinderea a obţinut la un leu vânzări 12.34 lei adaos, acest lucru
este benefic pentru întreprindere.
Rentabilitatea economică în anul de gestiune constituie 42.96% micşorându-se
cu 0.46 p.p. faţă de perioada precedentă. În general această rată este considerată
corespunzătoare atunci când valoarea ei este de 25%, ceea ce înseamnă că
întreprinderea maxim în 4 ani îşi poate reînnoi capitalurile angajate prin profitul
obţinut. Ca rezultat putem spune că dacă întreprinderea va menţine această
rentabilitate în continuare, reînnoirea capitalurilor se va efectua într-o perioadă mai
mică de 4 ani.
Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit
prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiară reflectă
scopul final al proprietarilor întreprinderii. Dacă să analizăm rentabilitatea financiară
la „Romatim” SRL putem remarcă o situaţie favorabilă a acestui indicator. În anul
2009 aceasta a constituit 36.92% cu o diminuare cu 2.34 puncte procentuale faţă de
anul precedent. Tot aici putem menţiona că a fost respectată corelaţia de eficienţă
dintre efortul necesar şi efectul economic scontat.
Din analiza efectuată rezultă că rata de rentabilitate a costurilor la sfârşitul
perioadei de gestiune a constituit 14.08% şi a crescut cu 1.51 puncte procentuale faţă
de anul 2008. Ca rezultat situaţia se apreciază favorabilă, pentru că creşterea exprimă
efectul respectării corelaţiei dintre un ritm mai mare de creştere a cifrei de afaceri şi
un ritm mai scăzut de creştere a costurilor vânzărilor.
De asemenea observăm o majorare şi în cazul rentabilităţii activelor, care în
anul curent de gestiune a înregistrat o valoare în mărime de 12.69%. În general
această rată este considerată corespunzătoare atunci când valoarea ei este de 10%.
Rentabilitatea activelor arată caţi lei aduce sub forma de profit un leu investit în
active. Deci observăm că la întreprinderea SRL ”Romatim” acest indicator se
încadrează în limita stabilită.
În general, se observă o bună gestionare şi utilizare a resurselor întreprinderii
care contribuie la sfârşitul perioadei de gestiune la dezvoltarea şi creşterea
performanţelor întreprinderii analizate.
În continuare vom analiza ratele de lichiditate, prin care se înţelege capacitatea
întreprinderii de a transforma activele sale în bani, iar gradul de lichiditate
caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii.
Tabelul 7: Analiza lichidităţii la „Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,- Norma
Indicatori economici
2008 2009 p.p. stabilită
Lichiditatea absolută 0.03 0.07 + 0.04 0.2-0.25
Lichiditatea intermediară 0.75 0.76 +0.01 0.7-1
Lichiditatea curentă 1.11 1.10 -0.0166 1-2.5

Analizând datele observăm că SRL “Romatim” mai puţin respectă limitele

optime a indicatorilor de lichiditate. În privinţa lichidităţii curente, care a constituit
1.1 în anul 2009 şi s-a micşorat cu 0.01 puncte procentuale faţă de anul 2008, putem
deduce că se află la limita de jos, astfel este necesar de depus eforturi pentru ca
această rată să ajungă la un raport apropiat de 2, pentru a nu întâmpina dificultăţi în
cazul deciziei de contractare a unui credit pe termen lung. În cazul lichidităţii
intermediare, acest indicator constituie 0.76 în anul 2009, de regulă el ar trebui sa fie
inferior lui 1, deci se respectă limitele şi onorarea obligaţiunilor scadente poate fi
efectuată fără dificultăţi. Cea mai dramatică situaţie se constată în cazul lichidităţii
absolute care deşi s-a majorat cu 0.04 puncte procentuale faţă de anul 2008 totuşi
constituie în prezent doar 0.07, ceea ce este cu mult sub limita normala de 0.2. Însă
valoarea scăzută a ratei lichidităţii absolute nu constituie o criză de solvabilitate,
deoarece întreprinderea deţine stocuri şi creanţe care pot fi uşor transformate în
mijloace băneşti în concordanţă cu termenele de plată a obligaţiunilor. În general,
situaţia este puţin satisfăcătoare în ceea ce priveşte nivelul ratelor lichidităţii ceea ce
garantează solvabilitatea şi capacitatea de plată a întreprinderii.
Gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor pe termen scurt se numeşte
solvabilitate. Solvabilitatea întreprinderii se exprimă cel mai des prin intermediul
următorilor indicatori.
a) Rata solvabilităţii patrimoniale
b) Rata solvabilităţii generale
O analiză a solvabilităţii o vom efectua în tabelul 8:
Tabelul 8: Analiza solvabilităţii la „Romatim” SRL pe perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,- Norma
Indicatori economici
2008 2009 p.p. stabilită
Rata solvabilităţii patrimoniale 0.84 0.97 +0.13 0.5-1
Rata solvabilităţii generale 1.3 1.4 +0.1 1.5
 În concluzie putem spune că analizând ratele calculate în tabelul 8 observăm că
rata solvabilităţii patrimoniale a crescut faţă de anul 2009 atingând nivelul de 0.97,
adică cu 0.13 p.p. mai mult, pe cînd nivelul perfect este 0.5. Însă, rata solvabilităţii
generale se situează sub nivelul critic acceptat de 1.5 constituind 1.4 în anul 2009.
Aceasta exclude riscul de insolvabilitate al întreprinderii, totuşi managerii companiei
ar trebui să atragă atenţia la menţinerea acestui indicator şi pe viitor prin mărirea
activelor întreprinderii şi micşorarea datoriilor.
Un alt compartiment semnificativ pe care îl vom analiza în continuare, care
caracterizează gradul stabilităţii financiare al întreprinderii este legat de factorii de
potenţial. Calcule sunt prezentate în tabelul nr. 9.
Tabelul 9: Analiza echilibrului economico - financiară la „Romatim” SRL pe
perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,- Norma
Indicatori economici
2008 2009 p.p. stabilită
Rata autonomiei financiare 0.94 0.98 + 0.04 0.7-1.0
Rata de autofinanţare a activelor 0.23 0.28 +0.05 0.5
totale
Rata de finanţare a activelor 0.1 0.09 -0.01 0.5
curente
Rata de finanţare a stocurilor 0.32 0.3 -0.02 2/3
Rata datoriilor globale 0.76 0.71 -0.05 <1

Analizând datele obţinute în tabel, ajungem la concluzia că întreprinderea SRL

“Romatim” are un grad ridicat al autonomiei financiare, în 2009 acesta a atins nivelul
de 0.98, adică cu 0.04 p.p. mai mult decât în anul 2008 reflectând un nivel de risc
financiar minim. Din punct de vedere al ratei de autofinanţare a activelor acesta este
la un nivel destul de redus, constituind în 2009 - 0.28, cu 0.05p.p. mai mult decât în
anul 2008, pe când se apreciază o situaţie satisfăcătoare când această rată este cel
puţin de 0.5. Totodată, în ceea ce priveşte rata de finanţare a activelor curente şi rata
de finanţare a stocurilor de mărfuri şi materiale, acestea nu corespund normelor
stabilite. Astfel întreprinderea îşi finanţează o parte din activitatea curentă pe baza
surselor financiare împrumutate, ceea ce este destul de riscant, însă în cazul SRL
“Romatim” nu e chiar atît de grav deoarece a obţinut rezultate destul de bune.
În ceea ce priveşte rata datoriilor globale, care a constituit în anul 2009- 0.71,
cu 0.05 p.p. mai puţin decît în anul 2008 a atins o valoare acceptată în comparaţie cu
limita normală de <1, însă managerii financiari trebuie sa acorde o atenţie deosebită
acestui indicator dat fiind faptul că creşterea în continuare a acestui indicator conduce
la reducerea securităţii financiare a întreprinderii.
Ultimul compartiment al stabilităţii financiare a întreprinderii cuprinde
coeficienţii de gestiune financiară reuniţi în grupul factorilor de reglare.
Tabelul 10: Analiza coeficientului de gestiune financiară la „Romatim” SRL pe
perioada 2008-2009
Perioada Deviere +,- Norma
Indicatori economici
2008 2009 p.p. stabilită
Rata recuperabilităţii activelor 1.8 1.88 +0.08 >1
Rata utilizării activelor materiale 11.18 13.36 +2.18
pe teren lung
Rata utilizări capitalului de lucru 17.58 63.20 +45.62
Rata de rotaţie a DTS 2.4 2.67 +0.27

Din analiza efectuată observăm că recuperabilitatea activelor la SRL

„Romatim” în anul 2009 constituia 1.88 cu o majorare de 0.08 p.p. faţă de 2008,
acest indicator se încadrează în limitele stabilite de comunitatea ştiinţifică. Rata
utilizării activelor materiale pe termen lung înregistrează în dinamică o majorare, în
anul 2008 acesta a constituit 11.18 pe cînd în anul 2009 valoarea acestuia s-a majorat
cu +2.18 p.p. ceea ce poate fi apreciat pozitiv. Analizînd rata utilizării capitalului de
lucru observăm o majorare semnificativă a acestui indicator, în anul 2009 acesta a
constituit circa 63.20 cu 45.62 p.p. mai mult decît în anul 2008, de regulă cu cît este
mai mare acest indicator, cu atât rezultatele obţinute sunt apreciate la un nivel mai
înalt.
Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt în anul 2009 constituia 2.67 rotaţii
adică circa 134.83 de zile aceasta însemnînd că durata medie de plată a DTS este
mare.
 Analiza SWOT
Aplicarea matricei „ Ameninţări, Oportunităţi, Puncte forte, Puncte slabe” în
elaborarea direcţiilor de dezvoltare a SRL „Romatim”. În vederea stabilirii
orientărilor strategice de dezvoltare care trebuie adoptate de întreprindere se foloseşte
Matricea „ Ameninţări, Oportunităţi, Puncte forte, Puncte slabe”, elaborată de
profesorul H. Weihrich, în anul 1982.
Puncte forte:
- existenţa unei evoluţii
ascendente a vânzărilor;
- cifra de afaceri este relativ
înaltă;
- majorarea duratei de rotaţii a
activelor curente ceea ce a
condus la eliberări
suplimentare de resurse
financiare pentru a fi investite
în ciclul operaţional sau alte
investiţii;
- preţ de cost competitiv al
produselor;
- existenţa unei rentabilităţi
constate;
- personal calificat;
Oportunităţi Fo
- produsele comercializate nu - estimarea exactă a cererii pe
sunt supuse uzurii morale; piaţă;
- existenţa furnizorilor interni - diversificarea furnizorilor şi
de materie primă; alegerea acestora în funcţie de
- existenţa unui vast sortiment calitatea materiei prime şi de
de produse; preţul de livrare;
- amplasare foarte oportună, - livrarea produselor la un preţ
aproape de consumator. mai înalt în regiunile urbane şi
oferirea produselor la preţuri
mai reduse consumatorilor
rurali;
Ameninţări FA
- apariţia concurenţilor şi - diversificarea pieţelor de
reducerea cererii; livrare, majorarea exportului;
- reducerea puterii de - reducerea preţurilor de livrare
cumpărare a consumatorilor; prin înlocuirea materiei prime
- reducerea numărului scumpe cu altele mai ieftine
consumatorilor ca urmare a
unui exod înalt al populaţiei
ţării;
Puncte slabe
- costul vînzărilor este înalt;
- nivelul scăzut al rentabilităţii
vânzărilor;
- un nivel scăzut al lichidităţii
absolute ceea ce pune în pericol
onorarea imediată a
obligaţiuniilor curente;
- întreprinderea finanţează o
parte din activitatea curentă pe
baza surselor financiare
împrumutate;
- durata medie de plată a DTS
este mare.
So
- combaterea costurilor prin
crearea unor baze proprii de
materii prime; ori dezvoltarea
întreprinderii prin fuziune cu
furnizorii puternici;
- reducerea datoriilor
comerciale pe termen scurt
şi/sau majorarea creanţelor în
cazul solicitării unor cantităţi
importante de producţie;
-
SA
- combaterea concurenţilor prin
oferirea producţiei la preţuri
mai reduse;
- organizarea târgurilor cu
degustaţii;
- majorarea cheltuielilor de
marketing;
- piaţa internă de desfacere este
restrânsă.
- unele constrîngeri de natură
fiscală

Concluzii şi Recomandări
În urma analizei întreprinderii se poate concluziona că societatea „Romatim” SRL
- este o societate profitabilă;
- are un management modern;
- are produse diversificate şi de bună calitate;
- are un preţ de cost al produselor competitiv;
- are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;
- a obţinut profit constant;
- are posibilitatea de integrare verticală;
- are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;

Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii „Romatim”SRL, se poate

acţiona prin:
 Politica Investiţională
- dezvoltarea sectorului de desfacere şi desfacerea directă către clienţi a
produselor;
- dezvoltarea nomenclatorului de produse;
- realizarea de servicii către alte întreprinderi;
- producerea şi comercializarea de materii prime sau semifabricate pentru
alte întreprinderi;
- pregătirea şi formarea de specialişti pentru întreprinderile de profil
interesate;
În urma analizei concluziilor de către conducerea la vârf a societăţii se poate
realiza:
 - redefinirea misiunii, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvoltare
- elaborarea măsurilor de dezvoltare şi stabilirea indicatorilor de realizat.
 Politica de finanţare
- Alegerea unei structura financiare optime, care va conduce la maximizarea
valorii de piaţă a întreprinderii;
- Întreprinderea dispune de un nivel înalt de lichiditate, ceea ce îi permite
investirea surplusul de mijloace băneşti în circuitul operaţional.
- Reducerea capitalurilor împrumutate a întreprinderii prin utilizarea
politicii de autofinanţare a activităţii.
Propunerea programului de acţiune şi a măsurilor pentru ridicare a rezultatelor
întreprinderii:
1. Perfecţionarea managementului financiar. Modul în care o întreprindere
creşte şi se dezvoltă, capacitatea sa de a rămâne competitivă şi de a supravieţui
depinde de capacitatea managerilor de a promova noi idei pentru noi produse,
asigurând astfel lărgirea sortimentului de produse comercializate şi pe această
bază fiind posibilă creşterea profitabilităţii întreprinderii;
2.Creşterea volumului vânzărilor. Pentru îmbunătăţirea situaţiei în perspectivă
în ceea ce priveşte indicatorul “cifra vânzărilor” se propun unele categorii de
măsuri:
- lărgirea pieţei de desfacere prin cercetări de marketing. În condiţiile actuale
activitatea specialiştilor din domeniului marketingului trebuie să fie îndreptată
spre:
- determinarea potenţialului pieţei, care presupune studierea cerinţelor şi
problemelor clienţilor, a capacităţii concurenţiale;
- acomodarea la maximum a procesului de producţie la cerinţele pieţei, la
studierea şi caracterul cereri;
- asigurarea creşterii vânzărilor prin intermediul reclamei şi publicităţii
profesionale, încheierii contractelor directe cu consumatorii etc.;
 3. Reducerea costului vânzărilor.
Aici putem menţiona că agravarea situaţiei financiare a unei întreprinderi
presupune creşterea costurilor vânzărilor care constituie un fenomen marcant al
ultimei perioade.
Pornind de la influenţa cheltuielilor totale asupra profitului şi , implicit, asupra
rentabilităţii, trebuie de diversificat furnizorii de materie primă. Este necesară
existenţa la întreprindere a unui sistem de informare privind furnizorii, caracteristicile
şi preţurile acestora.
În concluzie putem afirma, că acţiunile şi direcţiile propuse dau o orientare
generală managerilor în alegerea unei decizii optime de sporire a rezultatelor
financiare, dar realizarea în practică, depinde încă de o mulţime de factori interni şi
externi.