Sistematica cerealelor

 Grâul
 genul Triticum, clasa Monocotyledonopsida, ordinul Graminalis, familia
Gramineae
 număr mare de forme sălbatice şi cultivate
 clasificare pe baza anumitor criterii – cel mai important – genetic
 grupa diploidă (2n = 14 cromozomi) – Triticum monococcum
 grupa tetraploidă (2n = 28 cromozomi) – Triticum timopheevi, Triticum
turgidum
 grupa hexaploidă (2n = 42 cromozomi) – Triticum aestivum (cuprinde 5
subspecii, printre care şi ssp. vulgare (grâul comun)
 Secara
 familia Gramineae, genul Secale L
 specii
 Secale cereale – cea mai cultivată
 Secale fragile – cantităţi mici
 secara cultivată – toate soiurile aparţin unei singure varietăţi – vulgare
 Porumbul
 familia Gramineae, subfamilia Panicoidae, tribul Maydeae, specia Zea mays
 convarietăţi – în funcţie de structura endospermului şi caracterele ştiuletelui
 Zea mays indurata – porumb cu bobul tare, neted, lucios, zona coronară
rotundiformă; partea periferică a bobului este cornoasă, iar la interior este
amidonoasă; boabele au diferite culori: albe, galbene, portocalii, roşii
 Zea mays identata – porumb dinte de cal, boabe mari care în zona
coronară prezintă o adâncitură; zona cornoasă dispusă periferic iar zona
coronară şi mijlocul sunt amidonoase
 Zea mays aorista – porumb cu bob mic, cornos, utilizat pentru floricele
 Zea mays saccharata – porumb zaharat, boabe zbârcite şi sticloase
 Zea mays amylacea – porumb amidonos cu boabe mari, rotundiforme,
endosperm amidonos predominant, endosperm cornos în zona coronară
 Zea mays amyleosaccharata – partea inferioară a boabelor amidonoasă,
iar cea superioară cornoasă
 Zea mays ceratina – bob cornos, opac, aspect ceros; în loc de amidon
conţine eritrodextrină
 Zea mays tunicata – bob îmbrăcat
 se folosesc pe scară largă hibrizii
 simpli (H.S.)
 dubli (H.D.)
 triliniari (H.T.)
 clasificarea hibrizilor în sistemul FAO
 9 grupe (etalon = durata de vegetaţie a unui hibrid american)
 pentru constanţă în realizarea producţiilor – (3-4) hibrizi diferiţi ca perioadă de
vegetaţie
 adaptat condiţiilor zonei în care urmează a fi cultivat
 ajungere la maturitate înainte de venirea brumelor de toamnă şi, pentru
siguranţă în acest sens, să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu
150 faţă de potenţialul zonei
 să fie rezistent la secetă, boli, dăunători
  să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o inserţie uniformă a ştiuleţilor
 Orzul
 specia cultivată Hordeum sativum Jessen (Hordeum vulgare L.)
 Convarietatea hexastichon Alef.
 Convarietatea intermedium Körn
 Convarietatea distichon Alef
 Convarietatea deficiens Voss
 bob gălbui, îmbrăcat în palee de culoare gălbuie, are ariste aspre
 Ovăzul
 genul Avena, tribul Avena Ness, secţii: Avenastrum Koch (perene) şi Euavena
Griseb
 specii importante: Avena sativa – cultivată şi Avena fatua L. – sălbatică
 Avena sativa cuprinde numeroase varietăţi
 mutica (spiculeţ nearistat şi boabe albe)
 aristata (spiculeţ aristat, palee albe)
 aurea (spiculeţe nearistate, boabe galbene)
 Sorgul
 genul Sorghum Adams
 sorgul cultivat – specia Sorghum vulgare Pers., sin. Sorghum bicolor (L)
Moench. (pentru boabe, mături, zaharat, furaj)
 Meiul
 genurile Setaria, Pennisetum, Eragrostis, Eleusine
 specie cultivată – Panicum miliaceum
 Hrişca
 familia Polygonaceae – Fagopyrum esculentum Moench., sin. Fagopyrum
sagittatum Gilib
 Orezul
 genul Oryza, specia Oryza sativa (orezul comun), cuprinde 3 subspecii
 ssp. brevis – boabe scurte, de 3-4 mm lungime
 ssp. indica – boabe subţiri şi lungi
 ssp. japonica – boabe mari, ceva mai scurte, pline

Soiuri

 Soiurile cultivate
 producţii mari şi stabile
 adaptare la condiţiile climatice şi de sol ale zonei
 rezistenţă la principalii factori de risc
 calitate corespunzătoare cerinţelor industriei de morărit şi panificaţie
 Catalogul comun al soiurilor de plante agricole
 publicat prima dată în 1975 – actualizat anual
 https://ec.europa.eu/food/plant/plant_propagation_material/
plant_variety_catalogues_databases_en?event=homepage
 Institutul de Testare a Soiurilor (http://istis.ro/)
 publică anual Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România
 Stimularea producţiei de seminţe de consum de calitate
 Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum (HG 1336/2002)
(http://www.gradare.ro/)
  Manual de gradare (http://www.gradare.ro/introducere/)

Depozitarea cerealelor

 Depozitarea cerealelor se face în spaţii autorizate de MADR

 silozuri – metalice, beton // magazii, hale
 practicile moderne includ utilizarea silozurilor etanşe, care pot fi tratate cu bioxid
de carbon sau azot pentru reducerea infestării şi încetinirea respiraţiei
 Condiţii pentru spaţiile de depozitare
 să fie uşor accesibile
 să ofere un spaţiu de depozitare uscat
 să permită aerarea mecanică a produselor depozitate
 să permită controlul cerealelor în timpul depozitării
 Procese care au loc la depozitarea cerealelor
 maturizarea după recoltare
 respiraţia
 încingerea
 germinarea
 Conservarea cerealelor
 ansamblul de măsuri tehnice care se aplică pentru dirijarea proceselor fizice şi
biochimice din masa de boabe, în scopul păstrării în bune condiţii a acestora,
reprezintă
 Longevitate
 perioada în care seminţele îşi menţin însuşirile germinative, tehnologice şi
alimentare se numeşte depinde de condiţiile de depozitare şi de calitatea iniţială
a produselor
 în condiţii normale de depozitare cerealele îşi menţin puterea de germinaţie timp
de 5-10 ani

 Dăunătorii
 gărgăriţa grâului – Sitophilus granarius
 molia cerealelor – Sitotroga cerealella
 gândacul din Surinam – Oryzaephilus surinamensis
 gărgăriţa orezului – Sitophilus oryzae
 cariul cerealelor – Rhyzopertha dominica
 gândacii făinii – Tribolium confusum, Tribolium castaneum
 acarianul făinii –Acarus siro
 rozătoarele (şoarecele de casă – Mus musculus, şobolanul cenuşiu – Ratus
norvegicus, şobolanul negru – Ratus ratus etc.).
 Combaterea dăunătorilor
 dezinsecţia – mijloacele şi metodele de combatere a insectelor şi acarienilor
 deratizarea – mijloacele şi metodele de combatere a rozătoarelor
 Mijloacele de combatere a dăunătorilor
 preventive – împiedică înmulţirea şi răspândirea dăunătorilor prin crearea de
condiţii nefavorabile dezvoltării acestora în depozite şi în masa produselor
 curative – distrugerea radicală a dăunătorilor existenţi în depozite şi în masa
produselor
 Microorganisme
 în microbiota cerealelor sunt întâlnite toate categoriile de microorganisme
 indiferent de condiţiile climatice în care sunt obţinute cerealele şi de etapa de
condiţionare a acestora, predominante sunt mucegaiurile
 Bacteriile
 genurile Lactobacillus, Pseudomonas, Streptococcus, Achromobacter,
Flavobacterium, Micrococcus si Alcaligenes
 pot fi prezente bacterii sporulante din genurile Bacillus şi Clostridium
 Drojdiile
 genurile Saccharomyces (S. cerevisiae, S. microellipsoideus), Candida,
Pichia (P. farinosa, P. burtonii), Cryptococcus (C. cerealis, C. albidus)
 Mucegaiurile
 de câmp
 patogeni ai plantei de cultură
 sunt adaptate la modificările rapide care survin la suprafaţa
boabelor
 pot fi prezente genurile Cladosporium, Alternaria, Epicoccum,
Fusarium
 genul Fusarium (specii patogene şi saprofite) poate
produce în câmp putrezirea tulpinii şi malura la grâu si orz,
prin reprezentanţii săi F. culmorum şi F. graminearum, dar
şi alterarea cerealelor post recoltare, daca boabele sunt
depozitate în condiţii care favorizeaăa creşterea activităţii
apei
 de depozit
 sunt adaptate la condiţii constante
 sunt capabile să se dezvolte la valori foarte scăzute ale activităţii
apei
 Penicillium auranthiogriseum, Penicillium brevicompactum,
Aspergillus flavus, Aspergillus candidus, Eurotium
amstelodami, Wallemia sebi

 Contaminanţi chimici
 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 stabilește nivelurilor maxime pentru anumiţi
contaminanţi din produsele alimentare
 Micotoxine
 produse ale metabolismului secundar al mucegaiurilor şi pot fi nocive
pentru om şi animale
 Micotoxine pentru care CE a stabilit niveluri maxime
 Aflatoxinele
 Ochratoxina
 Deoxinivalenol
 Zearalenona
 Fumonisine
  T2, HT2 – recomandare (2013)
 Scleroţi ai ergotului şi alcaloizi ai ergotului (2015)
 Pesticide
 Insecticide
 organofosfaţi, carbamaţi, piretroide, insecticide pe bază de
benzoil-uree
 Erbicide
 triazine, derivaţi de sulfoniluree, compuşi dipiridilici, fenoxi-derivaţi
(acizi fenoxialcanoici), amide, dinitroaniline, compuşi de amoniu
cuaternari şi derivaţi ai aminoacizilor
 Fungicide
 triazoli, ditiocarbamaţi, anilinopirimidine, strobilirine şi
benzimidazoli
 Metale grele
 Contaminarea excesivă a solului, apei sau aerului
 CE a stabilit niveluri maxime în cazul Pb şi Cd în cazul cerealelor

Structura anatomică a cerealelor

Grâul
 Pericarp
 pericarp extern pericarp 1
extern 2
 perişori (1) pericarp 3
 epidermă (2)
 hipodermă (3) pericarp 4
 pericarp intern intern 5
 mezocarp (4)
 endocarp (5) înveliş 6
seminal 7
 Înveliş seminal
 testa (6) endosperm 8
 stratul hialin (7) 9
germene 10
 Endosperm
 strat aleuronic (8)
 celule mari cu pereţi îngroşaţi, conţin lipide, plasmă, vacuole mici
în care se acumulează proteine
 de 10-20 de ori mai multe substanţe minerale decât în endosperm
 endosperm amidonos (9)
 granule de amidon prinse în reţea proteică
 în centrul endospermului se găseşte cantitatea cea mai mică de
proteine, cu un gradient ce creşte de la centru spre straturile de
înveliş
 acelaşi trend de variaţie este şi în cazul substanţelor minerale
 Germene (10)
 muguraş
 scutellum
Porumbul
 în partea de jos a bobului se găseşte zona de ataşare a bobului la ştiulete – pedicel
(vârful bobului)
 două tipuri de endosperm
 cornos – textură tare, translucid, plasat pe părţile laterale şi la baza bobului, are
cu 1,5-2% mai multă proteină decât textura făinoasă
 făinos – textură moale, relativ opacă, ocupă partea centrală a bobului

Structrura anatomică a cerealelor (%, valori medii orientative)

Partea anatomică Grâu Secară Porumb

Bobul întreg 100 100 100

Învelişul floral - - -

Pedicel - - 0,8-1,4

Învelişul fructului 4-5 5-5,5

4,5-6,5
Învelişul seminal 2-3 3-3,5

Stratul aleuronic 7-9 10-13

79,5-83,5
Endospermul 80-83 75-79

Germenul 3 3-4 10-14