Circulația

Sângele:

Este format din:

• Plasmă
• Elemente figurate: hematii (globule roșii), leucocite (globule albe) și
trombocite

Grupele de sânge:
Hematiile prezintă pe suprafața lor antigene A și B . în plasmă existe anticorpi
alfa(α ) și beta(β) corespunzătoare antigenilor A și B. Consecința prezenței
acestor antigene și anticorpi este apariția grupelor sangvine: 0 - l, A - ll, B -
lll, AB - lV.

Grupa Antigene Anticorpi Pot dona la Pot primi de la

0 - α,β 0, A, B, AB 0
A A β A, AB 0, A
B B α B, AB 0, B
AB A,B - AB 0, A, B, AB

0 - este donator universal

AB - este primitor universal

Donator——————>Primitor
Antigene Anticorpi

Regula:
Anticorpi primitorului nu trebuie să vină în contact cu antigene donatorului.

Incompatibilitatea:
Anticorpii primitorului ajung contact cu același fel din sângele donatorului

Un exemplu: pe eritrocitele unei persoane cu grup AII se afla antigene A iar in

sangele persoanelor cu grup BIII se afla anticorpi anti-A. Daca se efectueaza o
transfuzie cu sange de la persoana cu grupa B la o persoana cu grup A, anticorpii
anti-A vor "ataca" antigenele A provocand aglutinarea (coagularea) globulelor rosii
ceea ce duce la aparitia unor probleme grave.

Factorul Rh

Factorul D se numește Rh și este prezent la circa 85% din populația umană. Restul
de 15% nu posedă factorul D pe hematii și sunt Rh negativi. Majoritatea oamenilor
reprezintă factorul Rh pozitiv, deoarece gena pentru Rh negativ este recesivă.

Exemplu: pe eritrocitele unei persoane cu grup "RH pozitiv" exista antigene D. Daca
se efectueaza o transfuzie cu sange de la o persoana cu grup "RH pozitiv" la o
persoana cu grup "RH negativ", in sangele acesteia vor apare anticorpi anti-RH
care, cu ocazia celei de a doua transfuzii de sange de grup "RH-pozitiv", vor ataca
globulele rosii din sangele donat, distrugandu-le - procesul de hemoliza. Aceasta
este "incompatibilitate de RH".

Incompatibilitatea de Rh intre cei doi parteneri poate pune viata in pericol a

fatului.
Atunci cand femeia are Rh negativ, iar barbatul are Rh pozitiv, fatul va avea Rh
pozitiv, caracteristica transmisa de la tata. Daca femeia este la prima sarcina,
sangele acesteia va produce anticorpi anti-RH. In cazul celei de a doua sarcini,
anticorpii anti-RH produsi anterior vor distruge globulele rosii din sangele
fatului, ceea ce va duce la aparitia hemolizei și poate provoca moartea.

Imunitatea

Imunitate = capacitatea de a recunoaşte şi neutraliza antigenele pătrunse în corp.

Antigen = substanţă macromoleculară proteică:
Anticorpi= substanţe specifice care distrug antigenul sau îl neutralizează.

Imunitatea poate fi:

• înnăscută:
⁃ de specie
⁃ de la mamă: transplacentar și din colostru matern

• dobândită:
⁃ natural: este în urma unor boli infecțioase datorită anticorpilor
frumoși
⁃ artificial: - pasiv: ser gata produs
- activ: vaccinuri care conțin viruși atenuați sau omorâți

Aparat cardiovascular:
⁃ asigură circulaţia: sângelui și limfei
⁃ inimă
⁃ vase de sânge: artere, vene și capilare

Rolul circulaţiei:
⁃ distribuirea substanţelor nutritive şi a oxigenului tuturor celulelor
din organism
⁃ colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi

Inima:
⁃ forţa motrică
⁃ arterele pleacă din atrii
⁃ venele asigură întoarcerea la inimă
⁃ microcirculaţia: teritoriul vascular la nivelul căruia au loc
schimburile de substanţe şi gaze: − arteriole
− metaarteriole
− capilare
− venule

Inima are:
1. Valvele atrio-ventriculare:
⁃ mitrală (bicuspidă)
⁃ tricuspidă

Rol:
⁃ separă atriile de ventricule;
⁃ se închid în sistola ventriculară, interzicând trecerea sângelui înapoi
în atrii

2. Valvele semilunare (aortice şi pulmonare) se deschid în timpul sistolei

ventriculare, permiţând expulzia sângelui în artere şi se închid în diastolă,
împiedicând revenirea sângelui în ventricule.

Ciclu cardiac reprezintă contracțiilor și relaxărilor inimii. Contracțiile se

numesc sistole, iar relaxările se numesc distole. La o frecvetă cardiacă de 75
bătăi/minut, fiecare ciclu durand 0,8s. Sistola atrială durează 0,1s, iar diastola
atrială durează 0,7s.
⁃ Debitul sistolic (volumul de sânge expluzat într-o sistolă)
⁃ Debitul cardiac (volumul de sânge trimis în corp într-un minut) =
debitul cardiac x frecvența cardiacă
⁃ Travaliul cardiac (lucrul mecanic al inimii în sistolă) = volumul
sistolic x presiunea arterială medie

Presiunea arterială
⁃ Reprezintă presiunea sub care circulă sângele în artere. Valorile sale
normale sunt :maximă (sistolică): 120 – 140 mm Hg (coloană de mercur) și minimă
(diastolică): 70-80 mm Hg.

⁃ Valoarea sa scade în timpul Disto lei și crește în timpul sistolic.

Arteriolelor, datorită peretele muscular foarte gros, opun rezistență curgerii
sângelui (fenomenul se numește rezistența periferică). Ca urmare, presiunea
sângelui la acest nivel, precum și în capilare, scade foarte mult.

⁃ Diametrul arterial poate varia prin vasoconstrucție sau vasodilatație,

influențând fluxul sangvin din capilare. Creșterea rezistenței periferice în urma
vasoconstrucțiein arteriolelor pot determina mărirea presiunii arteriale.
⁃ Valoarea presiunii arteriale este influențată de trei factori
importanți:
-frecvența cardiacă
-volumul (debitul) sangvin
-rezistența periferică totală

⁃ creșterea sau scăderea oricăruia dintre parametrii enumerați poate

determina creșterea (hipertensiune) sau scăderea (hipotensiunea) presiunii
arteriale.

Pulsul arterial (sangvin)

⁃ Reprezintă o unda transmisă peretelui arterial, provocată de variații
ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contracțiile cardiace.
⁃ Este percepută când se comprimă o arteră pe un plan osos.
⁃ Are viteză de 10 ori mai mare decât cea a fluxului sangvin.

Circulația mare și mică

• Criculația mare (sistemică)

Începe în ventriculul stâng prin artera aortă pleacă sângele oxigenat la toate
organele, de aici se întoarce prin vena cavă superioară și inferioară, sângele
neoxigenat și ajungi la inimă în artriul drept.

• Circulația mică (pulmonară)

Din ventriculul drept, sângele neoxigenat pleacă prin artera pulmonară la plămâni,
iar de aici sângele oxigenat se întoarce prin venele pulmonare (4 vene) în artriul
stâng.

Notiuni de igienă și patologie

• Cardiopatie ischemică: este consecință scăderii aprovizionării cu sânge

oxigenata a miocardului
Cauze: micșorarea diametruli vasului, arteroscheloza
Consecințe: infarct miocardic

• Hemoragii interne și externe: consecința întreruperii continuității

unui vas de sânge
Cauze: multiple, traumatisme

• Leucemia: multiplicarea necontrolată a globulelor albe

Cauze: iradieri, genetice

• Anemiile: căderea numerică a hematiilor (globulelor roșii)

Cauze: lipsa de fier