Sistemul locomotor

• Are ca funcție principală mișcarea și este alcătuit din sistemul osos

(componenta pasivă) și sistemul muscular (componenta activă).
• Sistemul osos îndeplinește următoarele roluri susținere, protecție,
locomoție, hematopoieză și depozit de substanțe minerale.
• Sistemul muscular este principalul sistem efector al organismului.
• Cele două sisteme lucrează „în echipă”, după sistemul pârghiilor.

1.Sistemul osos
• Este alcătuit din totalitatea oaselor legate prin articulații.

Scheletul corpului uman

Scheletul corpului uman este format din circa 208 oase și este împărțit în raport
cu regiunile corpului în:
• Scheletul capului
• Scheletul trunchiului
• Scheletul membrelor (fixate de scheletul trunchiului prin intermediul
celor două centuri: scalpulară , pentru membrele superioare, și pelviană, pentru
membrele inferioare)

1. Scheletul capului

Este format din 22 de oase și este împărțit în:

• Neurocraniu, format din 8 oase (frontal, parietale, temporale,
occipital, etmoid și sfenoid).
• Viscerocraniu, format din 14 oase, două nepereche (vomerul și
mandibula) și 6 pereche (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornete
nazale inferioare).

2. Scheletul trunchiului:

Este format din:

a. Coloana vertebrală
b. Stern
c. Coaste

a. Coloana vertebrală
• Este alcătuit din 33 – 34 vertebre articulate prin discurile
intervertebrale:
⁃ 7 cervicale
⁃ 12 toracice
⁃ 5 lombare
⁃ 5 sacrale
⁃ 4-5 coccigiene

• Curburile coloanei vertebrale:

⁃ În plan sagital: lordoze (cervicală și lombară) și cifoze (toracică și
sacrală).
⁃ În plan frontal: scolioze (au convexitate la stânga sau la dreapta).

b. Sternul
• Este un os lat, situat anterior, pe linia mediană toracelui .
• Se articulează în partea superioară cu clavicula, iar în părțile
laterale cu coastele.

c. Coastele
• (12 perechi) sunt oase late, formate dintr-un arc osos și o porțiune
cartilaginoasă.
• Cele 12 perechi de coaste se împarte în trei categorii:
 ⁃ adevărate - primele 7 perechi, care se articulează direct cu sternul
prin cartilaje coastele proprii.
⁃ False - următoare 3 perechi, care se articulează cu sternul indirect,
prin intermediul arcurilor cartilaginoase formate din unirea cartilajelor celor 3
perechi.
⁃ Flotante - ultimele două perechi de coaste false, care nu se
articulează cu sternul.

• Sternul împreuna cu coastele și cu porțiunea toracică a coloanei

vertebrale formează cutia toracică. Aceasta adăpostește viscerele toracice și are
rol importat în respirație.

3. Scheletul membrelor

Este format din:

a. Scheletul membrelor superioare
b. Scheletul membrelor inferioare

a. scheletul membrelor superioare

• este format din două părți: centura scapulară și scheletul membrului
propriu-zis.

• Centura scapulară este formată din: clavicule și omoplați (scapule) Și

leagă oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului.

• Scheletul membrului superior este format din trei regiuni:

⁃ scheletul brațului (humerus)
⁃ scheletul antebrațului (radius și cubitus sau ulnă)
⁃ scheletul mâinii (careiene, metacarpiene și falange)

b. Scheletul membrelor inferioare

• este format din două părți: centura pelviană și scheletul membrului
propriu-zis.

• Centura pelviană leagă scheletul membrului inferior de cel al

trunchiului. Este format din două oase coxale care se articulează anterior între
ele formând simfiza pubiană și posterior (cu osul sacru), formând bazinul. Oasele
coxale sunt oase late, se articulează cu osul sacru și formează bazinul, împărțit
în două zone: bazinul mare și bazinul mic.

• Scheletul membrului inferior propriu-zis este format din trei regiuni:

⁃ scheletul coapsei (femur);
⁃ Scheletul gambei (tibia și peroneu sau fibula);
⁃ Și scheletul piciorului (tasiene, metatarsiene și falange).

Rol:
• Susținerea organelor
• Locomoție
• Potecția unor organe

Creșterea oaselor
• Cresterea in lungime
Este mai evidenta la oasele lungi (de exemplu. femur, tibie, radius...etc).Se
realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere care asigura formarea de tesut osos
nou spre diafiza prin osificarea endocondrala.
 • Cresterea in grosime
Caracterizeaza toate formele de oase.Se realizeaza prin activitatea periostului
care asigura formarea de tesut osos nou de la exteriorul catre interiorul osului
prin osificare de membrana.

Noțiuni de igienă și patologie

• Deformări:
⁃ Cifoza: exagerarea a curburii coloanei toracice
⁃ Lordoza: exagerarea a convexitații coloanei lombare
⁃ Scolioza: curbarea laterală a coloanei vertebrale
• Fracturi:
⁃ Reprezintă ruperea unui os în urma unui traumatism de o anumită
violență
• Entorse:
⁃ Reprezintă răsuciri, îndoiri sau întinderi forțate ale ligamentelor,
fără ca oasele să iasă din articulații.
• Luxații:
⁃ Sunt produse de unde vor brusc, o lovitură sau răsucire puternică ce
poate provoca întinderi și ruperea ligamentelor, precum și deplasarea osului din
articulație.

2.Sistemul muscular

Principalele grupe de muşchi scheletici:

Muşchii capului:
• Muşchii mimicii – expresia feţei
• Muşchii maseteri - intervin în masticaţie

Muşchii gâtului:
− Muşchiul pielos al gâtului – încreţeşte pielea gâtului
− Muşchiul sternocleidomastoidian

Muşchii trunchiului:
• Muşchii spatelui şi ai cefei: muşchii tratezi și marele dorsal
• Muşchii anterolaterali ai toracelui:
⁃ muşchii pectorali: marele pectoral și micul pectoral
⁃ muşchiul subclavicular
⁃ muşchii dinţaţi
⁃ muşchii intercostali: externi și interni
⁃ diafragma
• Muşchii anterolaterali ai abdomenului:
⁃ muşchii drepţi abdominali
⁃ muşchiul piramidal
⁃ muşchii oblici: intern și extern

Muşchii membrelor:

• Muşchii membrului superior:

⁃ muşchiul umărului: deltoid
⁃ muşchii braţului: muşchiul biceps brahial, muşchiul brahial, muşchiul
coracobrahial, muşchiul triceps corahial
⁃ muşchii antebraţului: − muşchii flexori ai antebraţului şi ai mâinii,
muşchii pronatori ai mâinii, extensori ai antebraţului, mâinii şi degetelor
 • Muşchii membrului inferior:
⁃ muşchii bazinului
⁃ muşchii fesieri
• Muşchii membrului anterior:
⁃ muşchii coapsei: muşchiul croitor, muşchiul cvadriceps femural, muşchii
abductori (mare, scurt, lung), mușchiul drept medial
⁃ Posterior: muşchiul biceps femural, muşchiul (semitendinos și
semimembranos)
• Muşchii gambei:
⁃ anterior: muşchiul tibial anterior și muşchii extensori ai degetelor
⁃ lateral: muşchii peronieri (scurt și lung)
⁃ Posterior: triceps sural( muşchiul gastrocnemian și muşchiul solear),
muşchiul tibial posterior, muşchii flexori ai degetelor.

Tipuri de contracţii ale fibrei musculare striate

• Izometrice: lungime constantă, tensiunea creşte foarte mult, nu
realizează lucru mecanic extern
Ex.: susţinerea posturii corpului
• Izotonice: lungimea muşchiului variază, tensiunea rămâne constantă,
muşchii realizează lucru mecanic
• Auxotonice: variază (lungimea şi tensiunea muşchiului)

Noţiuni elementare de igienă şi patologie

• Oboseala musculară:
⁃ determinată de o contracţie prelungită şi susţinută a muşchiului;
⁃ se datorează epuizării glicogenului muscular;
⁃ scade PH-ul intracelular prin acumulare de acid lactic, inhibând
enzimele.

• Întinderi şi rupturi musculare:

⁃ contracţia excesivă a unui muşchi poate duce la ruperea sa, precum şi a
ţesutului conjunctiv adiacent