LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

GRUPUL SCOLAR

„GHEORGHE MARINESCU”

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
 2007

GRUPUL SCOLAR

„GHEORGHE MARINESCU”

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie
 2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea

tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

 5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse

bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

 Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in

crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este
o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia
IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se
pot preveni bolile cardiovasculare.
CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui

functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si
doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de

pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii
este format din miocard si endocard.

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre
musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind
in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In
peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,prezentandu-se
ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine.

Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga
si artera coronara dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a
peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica
parte din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii
drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele
in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare
parte a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni

limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard,produsa

prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente

amintim:

a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
 -Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum de
contraceptive,fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva

mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul angioplastiei

si coronarografiei.

d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene „in situ”:trombocitoza,coagulare intravasculara

diseminata.

f)Spasme coronariene

g)Disproportie cerere-oferta

-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva,insuficienta aortica

-Tireotoxicoza,feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila,multiplii
factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de

droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul

interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c

rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de

hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie
 In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie
coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din
czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o
explicatie imediata.

Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele
brate,ambele coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea

este foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula dispare

dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ
20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la
femei sau la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza la

analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex

vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale

unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.

Semne generale

Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)

Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

manifestarile sistemului nervos vegetativ.

La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele

necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta
vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului
Masuri generale

Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15 minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48

de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune

importanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi

repetat sub 1 an.
 -Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA

cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza
Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic

In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin

coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar

hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale
optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel
se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de
prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar din

primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale membrelor.

5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in

fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.

CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA
EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se

desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este
nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.

· Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact

este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea
recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca

colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul
pentru a-l vindeca.
 Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in
evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se
intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de
primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si
efectele pe baza de bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie

intensiva sau cardiologie.

2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru

a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de
aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente
nocive ale mediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de

liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca
paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se
vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra
sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca

bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia
scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in
spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de

solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si

amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile
de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si

vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o
comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului

de vindecare.
 A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate
pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata
indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se

curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din
timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa
pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi
shimbate de cate ori este nevoie.

Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop

uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa
oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului

cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si
sudoripare,microbi care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte

urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de
raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in
timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti
bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un
paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.
 Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima

saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau
alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale
degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda
este 2-3 saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea

in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.

Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat
din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina
in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu
ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.
 2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea

permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului
cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de

monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei
pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea
bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori
este indicat de medic.

Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau

maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime
intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul
tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare
rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva

ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala
scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine

prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.
 Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-
100 pulsatii/min.

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18

respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie

orizontala considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu termometrul in

axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion
albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5°C,datorita

substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului
Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor
fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in
sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi
alcatuit din lichide si pireuri date lent cu
lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor
fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice
total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece

intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi

medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la
pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual

intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular
eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina
poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual
0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are

proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.

Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi

5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6
tablete pe zi in functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi

Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face

cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg

intramuscular sau intravenos.
 Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se
face oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe

de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-

cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la

nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin
inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8%

si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA
fibrinogenul este crescut.
 Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu
degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta
leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de

sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie
in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2

ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-
15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta
modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor
cu IMA.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-
40 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi

insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul
salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data
recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice

din cursul unui ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul

cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de
consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub
placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de
electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru
electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.

Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand

cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele
exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta
notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate

si fractionat 5-6 mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a

medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului.

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la

dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura

alimentatia pana in ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza

acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la

medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea
lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului
de catre asistenta.
CAPITOLUL 3

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor

Nume:T

Prenume:R

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu

antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata
cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de
urgenta.

Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin

dispnee,bradi-

pnee si hipoventilatie.

Pacientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala.

Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon

administrez oxigen pe masca,bron-hodilatatoare si antialgice la indicatia

medicului,a-sigur pozitia semisezanda

In urma interventiilor pacientul respira mai usor,dispneea se reduce.

2.Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si pere-

tilor arteriali

manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice.

Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale.

Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T.A.,pulsul,

respiratia,

temperatura,diureza,scaunul.Efectuez masaj si miscari pasive si active ale

membrelor.Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia.

In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente

normal colorate.

3.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin

adinamie,neli-

niste.

Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile.

Supraveghez pulsul,T.A.,apetitul,semnele de deshidratare,scaunul,greutatatea

corporala.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.Administrez
pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.

Pacintul este echilibrat volemic,nu prezinta semne de deshidratare.

4.Dificultate in a se odihni datorita anxietatii,durerii si dispneei manifestata prin

insomnie.

Pacientul sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Respect orele de somn ale bolnavului,aerisesc salonul,asigur o temperatura

adecvata,admi-
nistrez la indicatia medicului somnifere.

Pacientul prezinta un somn odihnitor.

5.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin

durere,limita-

rea miscarilor,

frica.

Pacientul sa-si recapete indepen-

denta de miscare,in-

credere in personalul medical.Sa nu prezinte

escare de decubit.

Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe regiunile

predispuse la escare.Linistesc bonavul cu privire la starea sa.

Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ.Nu prezinta escare de

decubit,se deplaseaza fara ajutor.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data

2007

T.A

Puls

Resp.

T°C

Diureza

Scaun

16.05

160/120

85
82

19

17

36,6

36,8

1250 ml

17.05

150/100

78

79

17

16

37,7
37

1300

ml

18.05

140/80

74

73

18

17

36,9

36,8

1350

ml
N

19.05

110/70

73

70

17

17

36,9

37

1450

ml

20.O5

115/70
69

69

18

18

36,6

36,8

1400 ml

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut

Mod de recoltare

Rezultate

Valori normale
VSH

0,4 ml citrat de Na 3,8%,se aspira sange pana la 2 ml.

VSH=4/12mm

VSH=1-10mm/h

7-15mm/h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpei degetului.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA.

L=10000mmc

Hgb=13%

T=21500
Htc=42%

L=4200-8000

Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen

0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5 ml sange

F=180mg%

F=200-400mg%

Glicemie

2 ml sange pe florura de Na 4 mg

G=130mg%

G=80-120mg%

Uree

Creatinina
Acid uric

5-10 ml sange,punctie venoasa

U=80 mg%

C=2,4mg%

A.U=1-2mg%

U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%

A.U=2-6mg%

Colesterol

5-10 ml sange,punctie venoasa

260mg

180-280mg%

Examen sumar de urina

Recipiente sterile,din jetul mijlociu.

Normal
Enzime

5-10 ml,punctie venoasa

TGO=25U/L

TGP=13,5U/L

TGO=2-20U/L

TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada

Alimente permise

Alimente interzise

16.05
In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Alimente hipercalorice,alimente care contin NaCl

17.05

Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,

Sucuri de fructe,oua moi,pireuri.

Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate mare

18.05

In plus paine cu unt

Alimente care contin NaCl

19.05

Lactate

Alimente hipercalorice.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data

Medicamente

Mod de administrare

16.05

Dipiridamol

Diazepam

Mialgin

Heparina

3*1 tb/oral

1tb seara/oral

2ml iv
1300 UI/H

17.05

Aspirina

Betaloc

Trombostop

Diazepam

½ oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

18.05

Betaloc

Aspirina
Trombostop

Nifedipin

100 mg

½ oral

0-0-2 oral

2*1 oral

19.05

Captopril

Betaloc

Trombostop

Diazepam
10mg oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

20.05

Betaloc

Trombostop

Diazepam

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data

Examene curente

Pregatire pt examen

Ingrijiri dupa examen

16.05

EKG

Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi va relaxa musculatura.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir stang.

-precordial
VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie.

Nu necesita ingrijiri speciale.

17.05

Rtg toracic

EKG
18.05

EKG

19.05

Rtg toracic

EKG
 PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor

Nume:V

Prenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic

 -personale-neaga

Diagnostic clinic –IMA anterior

Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a

membrului superior stg

Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri

retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de
echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de
acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu
caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.
Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-anxietate

-alterarea mobilitatii fizice

-disconfort-durere

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate

prin dispnee,hipotensiune arteriala,transpiratii reci.

Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.

Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul
temperatura din 2 in 2 ore.Asigur pozitia semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.

Pacientul este echilibrat circulator si respirator.Nu au aparut complicatii.

2.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin

ingrijorare ,teama.

Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa fie informat asupra regimului de viata si de

alimentatie care trebuie respectat.

Educ pacientul sa aiba o viata ordonata,echilibrata,port discutii linistitoare.

Pacientul este echilibrat psihic.

3.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin dureri

retrosternale fara cedare la NTG.

Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la admin.medicatiei de urgenta.

Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa.Administrez medicatia

indicata de medic.

Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei,dar nu dispare in totalitate.

4.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin

impotenta funcionala.

Pacientul sa-si recapete indepen-

denta de miscare afectata relativ.

Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.Mobilizez
pacientul la 2 ore.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.Supraveghez
miscrile active ale bolnavului.

Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist.

5.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii,anxietatii,

sressului manifestat prin insomnie,oboseala.

Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni.

Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.Se vor
administra sedative la indicatia medicului.

Pacientul prezinta un somn odihnitor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007

Puls

Resp

T.A.

Diu-reza

Scaun
10.04

82

81

19

20

145/95

36,6

36,4

1000 ml

11.04

80

75

17

18
130/80

37,5

37,2

1100ml

12.04

76

73

18

18

145/95

36,5

36,8

950 ml

13.04
72

65

19

18

150/95

36,4

37

1150ml

14.04

76

72

18

17

145/90

36.5
36,7

1100ml

15.04

76

78

17

18

145/90

36.5

36.7

1200ml

N
EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut

Mod de recoltare

Rezultate

Valori normale

VSH

0,4 ml citrat de Na3,8%,1,6 ml sange

VSH=10/23

VSH=1-10/h

VSH=7-15/2h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit
Inteparea pulpei degetului,2ml sange pe cristale de EDTA

L=8800

Hgb=14g%

T=220000

Htc=45%

L=4200-8000mmc

Hgb=14-16g/ml

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen

0,5ml citrat de Na 3,8%,4,5 ml sange

F=180MG%

F=200-400mg%

Glicemie
2ml sange pe 4 mg florura de Na

G=110mg%

G=80-120 mg%

Uree

Acid uric

Creatinina

5-10 ml sange prin punctie venoasa

U=27mg%

A.U=2,67mg%

C=0,92mg%

U=20-40MG%

A.U.=2-6mg%

C=0,6-1.2mg%

Enzime
5-10 ml sange prin punctie ven.

GOT=52

GPT=31,3

GOT=2-20 UI

GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada

Alimente permise

Alimente interzise

Primele 24-48 ore

Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Alimente hipersodice si hipercalo-

rice
Prima sapt.

Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte

Fainoase in cantitati mari,NaCl

A doua sapt.

Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu-

cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei

Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal

A treia sapt.

Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din

55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate.

Grasimi,prajeli,varza

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007
Examene curente

Pregatirea pt.examen

Ingrijiri dupa examen

10.04

EKG

RTG toracic

Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa

stea relaxat,examinarea se face in camere linistite la 20°C,bolnav in repaus 20
min.

Nu necesita ingrijiri speciale.

11-15.04

EKG

RTGtoracic
TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007

Medicamente

Mod de administrare

10.04

Glucoza 5%

Xilina

Heparina

Propranolol

Fortral

500 ml iv

200mg iv

140u/h iv
1mg iv

30mg iv

11.04

Aspirina

Diazepam

Propranolol

Trombostop

1-1-2 0-1/2-0 tb

0-0-1 tb seara

1mg iv

½-1/2-o tb
12.04

Acelasi tratament

Aceeasi doza

13.04

Nifedipin

Propranolol

Aspirina

Dipiridamol

0-1-1 Tb

1mg iv

3*1/zi
14.04

Acelasi tratament

Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S
Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale –mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA
Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta
de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu
iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.

Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in

membrul superior stg

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator
-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata

prin dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala.

Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.

Supraveghez temperatura,T.A.

respiratia,pulsul la intervale egale de timp.Efectuez EKG,asigur pozitia

semisezanda pt favorizarea respiratiei.

Pacientul este echilibrat circulator si respirator.

2.Anxietate,senzatie de „moarte iminenta” din cauza lipsei de cunoastere a bolii

manifestata prin agitatie si teama.
Pacientul sa prezinte o stare generala buna.

Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul.il educ cu privire la

mentinerea unui mod de viata sanatos.

Starea generala a bolnavului s-a imbuna-

tatit.

3.Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin sufebrilitate.

Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali.

Administrez antipiretice:

paracetamol

Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri

precordiale cu caracter constrictiv.

Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la admini-

strarea trat. de urgenta

Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa.Ad-

ministrez medicatia indicata de medic.Efectuez EKG.

Durerile se amelioreaza la admini-

strarea medica-

Tiei.

5.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii,anxietatii,manifestat prin ore de

odihna insuficiente.

Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile.

La indicatia medicului se vor administra sedative si somnifere,se va diminua

anxietatea prin discutii incurajatoare.se va asigura confortul de noapte.

Pacientul prezinta un somn odihnitor,linistit dupa 2 zile.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007

T.A

Puls

Resp
T

Diureza

Scaun

05.04

130/90

70

75

20

18

36,6

36,8

1000

06.04

130/95

60
65

18

19

36,9

37

1200

07.04

140/95

60

68

17

17

36,9
37,1

1400

08.04

145/95

65

73

17

18

37,2

37,4

1450

09.04

150/90
75

76

18

19

36,9

37

1500

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut

Mod de recoltare

Rezultate

Valori normale

VSH

0,4 ml citrat de Na3,8%,pe 1,6 ml sange

6/14

1/10mm/h

7-15mm/2h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpei degetului.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA

L=9700mmc

Hgb=13g%

T=200000

Htc=39,4%

L=4200-8000mmc
Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen

0,5 ml citrat de Na3,8%,pe 4,5 ml sange

F=170mg%

F=200-400mg%

Glicemie

2ml sange pe 4 mg florura de Na.

G=115mg%

G=80-120mg%

Uree

Creatinina

Acid uric

5-10 ml sange prin punctie venoasa

U=26mg%

C=2,4mg%

A.U=7,94mg%

U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%

A.U.=2-6mg%

Colesterol

5-10 ml sange punctie venoasa

260mg%

C=180-280mg%

Sumar de urina

Recipient curat

Densitate 1017

Densitate 1015-1025

Enzime
5-10 ml sange punctie venoasa

TGO=25U/L

TGO23,5U/L

TGO=2-20 UI

TGP=2-16 UI

Perioada

Alimente permise

Alimente interzise

05.04

Ceaiuri,compoturi,supe

Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.

Alimente care contin NaCl,calorii si sunt solide ca consistenta

09-12.04
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza topita,mezeluri
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba pasare,vita,peste,fructe si legume
proaspete

Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate mare,alimente hipersodate si

hipercalorice.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007

Examene curente

Pregatirea pt examen

Ingrijiri dupa ex.

O5.04

EKG

RTG toracica

Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa

stea relaxat,examinarea se face in camere linistite,la 20°C,bolnav in repaus 20 min

Nu necesita ingrijiri speciale.

O6-09.04

EKG

RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007

Medicamente

Mod de administrare

05.04

Glucoza 5%

Propanolol

Xilina
Heparina

Diazepam

Mialgin

500 ml iv

1mg iv

200 mg iv

1400 u/h iv

1 tb seara

2 ml iv

06.04

Aspirina

Dipiridamol
Propanolol

NTG

Trombostop

3*1/zi

0-0-1 tb

1 mg iv

0-1-1 S.L

1 tb/zi

07.04

Acelasi tratament

Aceeasi doza

08.04

Acelasi tratament fara Dipiridamol

Aceeasi doza
09.04

Propanolol

Aspirina

Trombostop Nifedipin

1mg iv

3*1/zi

1tb/zi

0-1-1 SL
 CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului

cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece
este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar
in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca

simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul.
 Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu
IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii
conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea
faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea
tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la

spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul
superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii
examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In
urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se
remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al

IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se
reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic
anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva

cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu
peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab
se pune diagnosticul de IMA anterior.

BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002