Sunteți pe pagina 1din 2

Clinica curs 2

Diversitate mare in domeniul clinic, dar la psihodiagnostic lucrurile sunt mai clare.

Componenta de validare stiintifica este cea dupa care trebuie sa ne ghidam.

Arhitectura actului clinic-elemente comune indiferent de variabilitate.

Elemente comune: 1. Psihodiagnostic clinic= cuoasterea factorilor psihologici implicati in sanatate si


boala. Miscare de tip evidence based. Diagnosticul ne spune ce pb sunt.

2. conceptualizare clinica= ne spune de ce au aparut problemele, cea care poate creste aderenta
pacientilor sau clientilor, cusr special

3.tehnicile de interventie=tb sa se lege de diagnostic si de conceptualizare, iar interventia se leaga de


conceptualizare

4.relatie clinica sau terapeutica= ca un catalizator, este de asemenea foarte importanta

Cercetari: cum contribuie aceste elemente la succesul psihoterapiei, una dintre ele este relatia
terapeutica care contribuie 30-35% la succesul terapeutic, 15% pachetul de interventie, 40% din
succes se realizeaza factorilor personali care tin de client. Aceste procente sunte relative, nu luate in
mod absolut.

Exemplu prototip-intrebare frecventa: ce faci la prima sedinta cu un client in psihoterapie? (40-60


min)

1. Imoortant ca in prima sedinta sa se faca o psihoeducatie clara cu clientul, pt ce ins


interventie psihologica si pt ce ins sanatatea si boala. Cand facem ps educatia pt interventie
psihologica, pt ca tb sa stie la ce sa se astepte (terapia nu este o injectie), pb psihologice sunt
abordate dpdv psihlogic si stiintific, nu hocus pocus ))).
2. Idee generala despre pb pacientului, dar multi clienti au tendinta sa intre in detalii si sa
povesteasca in detaliu un amanunt particular. La sf sedintei tb sa avem o imagine globala
despre pb
3. Normalizarea reactiilor clientului si cresterea expectantelor de succes, sunt fundamental.
4. Le zicem Etapele prin care trec, nu ii incorsetam sa revina
Din prima sedinta se naste relatia terapeutica.
A doua sedinta, focalizata pe aspecte de psihodiagn si evaluare clinica. (120 de minute)
A treia sedinta, rezultatele testelor si interviurilor clinice, si facem conceptualizarea. Dupa ce
vede problemele, stabilim tratamentul. Transformam diagnosticul nosologic in pb de viata.
Diagn nosologic(=psihiatrica medicala) este apanajul psihiatriei. In psihoterapie doi pacienti
cu aceelasi diagn se poate sa aiba pb de viata foarte diferite. Psihiatrii care fac
farmacoterapie pot face acelasi tratament pt doi pacienti cu acelasi diagn.
Lista de probleme-7-8 pb
, luam o pb de pe lista si o discutam, rezolvam, apoi le luam pe rand pe fiecare. Apoi ii va fi
mai usor clientului sa isi rezolve si alte probleme.
A patra sedinta, facem interventia.
Din literatura de specialitate, estimam numarul de sedinte.
Nu intam in detalii de la prima sedinta!!! Aceasta este o sedinta de tatonare, iar o alta gresala
majora este ca unii psihologi fac deja interventie de la prima intalnire, ceea ce se face abia de
la a 4a sedinta, iar acest lucru este foarte periculos.
Desi acesta este exemplul prototip, sunt si deviatii de la el. intr-o sitautie de criza facem
interventie mai devreme de a 4a sedinta. Aceasta situatie este atipica, cum ar fi faptul ca
clientul a luat parte la un cutremur, mor oameni in jurul lui si atunci facem interventia cat de
repede. In cazul coachingului se trece peste psihoeducatie si etc dar nu este recomandat.
Chiar daca nu este o pb clinica, ci subclinica in aceste cazuri, e bine sa il cunoastem pe client
mai bine.
Nu facem cate o sedinta pt fiecare saptamana, primele 3 sedinte ar tb sa fie cam in primele
doua sapt, sau prima sapt.
Daca vine un client care ia un tratament medicamentos pt depresie si spune ca are mai multe
efecte adverse decat beneficii, regula generala este ca nu noi am dat tratamentul respectiv,
nu noi il oprim. Daca il stim pe psihiatrul la care a mers putem vorbi cu el, dar nu este de
competenta noastra sa il oprim din tratament si sa intervenim in aceste sens. De asemenea
putem face coaching oarecum intreband clientul ce i s-a spus despre tratament, si daca ne
spune ca nu are info despre tratament il sfatuim sa mearga sa ceara info despre acesta.

Prevalenta unor tulb psihice este mai ridicata la psihlologi, psihiatrii, psihoterapeuti decat la
populatia generala.
Cand se produce transfer sau contra transfer putem amana sedinta daca credem ca intervine
in terapie, dar uneori acest lucru este benefic pt client si terapeut.
Nu folosim teste standardizate, ci ghidate pe pb clientului. Exista doar un test standardizat
pe care il folosim dar la care nu i-am auzit numele si il discutam la seminar.

S-ar putea să vă placă și