?tirea de agen?ie. Presa de agen?

ie
Orice informa?ie noua sau o informa?ie referitoare la evenimente curente, care e
ste prezentata publicului larg, în forma scrisa, audio sau video, sau prin interme
diul Internetului se nume?te ?tire. Relatarea ?i investigarea informa?iilor cu v
aloare de ?tire revin profesiei de jurnalist. ?tirile sunt adesea relatate de o
varietate de surse, cum sunt ziarele, programele televizate sau radiodifuzate, s
erviciile prin cablu ?i paginile web. Dar ?tirea, de la petrecerea evenimentului
?i pâna când aceasta ajunge sub forma finala în fa?a publicului, prin diferitele mass
-medii, mai sus amintite, trece de cele mai multe ori printr-un prim filtru , cel a
l agen?iilor de ?tiri. Agen?ia de ?tiri este o organiza?ie de jurnali?ti stabili
ta pentru a furniza informa?ii de prima mâna, contracost, pie?ei media: ziare, rev
iste, radio ?i televiziune. UNESCO definea în 1953 agen?ia de presa astfel: O agen?
ie de informa?ii este o întreprindere care are ca principal obiect, oricare ar fi
forma sa juridica, sa caute ?tiri ?i, de o maniera generala, documente de actual
itate, (...) ?i sa le distribuie unui ansamblu de întreprinderi de informa?ie ?i, în
mod excep?ional, particularilor, în vederea asigurarii, contra pla?ii unui abonam
ent ?i în condi?ii conforme legilor ?i uzan?elor comer?ului, un serviciu de inform
a?ii cât se poate de complet ?i de impar?ial .
Carmen Ionescu considera agen?iile de presa uzine cu foc continuu, unde muncitor
i anonimi topesc ?i toarna în forme comprehensibile cea mai de temut substan?a a m
omentului: informa?ia.
O agen?ie de presa este deci o întreprindere care comercializeaza pentru clien?ii
sai (presa, institu?ii, întreprinderi în general) un serviciu de informa?ii brute sa
u cu valoare adaugata, ?tiri neutre din punct de vedere ideologic ?i politic, pe
un suport definit (hârtie, foto, informatica, audio, video).
Conform "Histoire de la presse francais", Ed. Spes, Lausanne, agen?iile de presa
sunt institu?ii care aduna, claseaza ?i trateaza informa?iile-texte de orice nat
ura, precum ?i ilustra?ii, pentru a le transmite, contra cost, cel mai adesea su
b forma de abonament, diferitelor media: cotidiane, periodice, radio, televiziun
e, care sunt clien?ii lor. Niciun ziar nu poate avea coresponden?i în toate col?ur
ile planetei pentru a acoperi 24 din 24 de ore activita?ile politice, sociale, c
ulturale, sportive, economice, religioase. Aceasta func?ie o asigura agen?iile d
e presa".
[modificare]Agen?iile de presa în lume
Agen?iile de presa au aparut la mijlocul secolului al XIX-lea ca urmare a cereri
i de informa?ie existenta pe pia?a economica ?i financiara. Stramo?ul comun al a
gen?iilor de presa este HAVAS, agen?ia franceza de presa întemeiata în 1835. Întemeiet
orul acesteia a fost Charles Louis Havas, care a vazut informa?ia ca pe o marfa
care trebuia livrata rapid. Principalii sai clien?i proveneau din mediile de afa
ceri, dar ?i din interiorul presei, care era în plina ascensiune. Primul corespond
ent Havas în România a fost trimis în urma problemelor aparute în Peninsula Balcanica în 1
877.
Havas se bucura de un real succes, ceea ce îi determina pe doi dintre angaja?ii sa
i germani, Bernhard Wolff ?i Julius Reuters, sa creeze, la rândul lor, agen?ia de
presa Wolff, în Germania (1849) ?i respectiv Reuters, în Anglia (1851). Cele trei ag
en?ii semnau în 1859 un acord de colaborare prin care î?i partajau, de fapt, pia?a d
e informa?ii mondiala. Istoria agen?iilor de presa din România începe la [[1 august
1854]], în timpul domniei prin?ului Barbu Dimitrie ?tirbei, când sub autoritatea sta
tului telegraful transmite prima telegrama de la Bucure?ti la Viena. Ea a fost e
xpediata pe linia Ploie?ti, Bra?ov, Sighi?oara, Cluj, Timi?oara, Viena ?i avea c
a subiect opera?iunile militare din Razboiul Crimeei.
Contractul oficial dintre Havas ?i Ministerul Afacerilor Straine a fost semnat l
a [[5-17 ianuarie 1877]], în timpul guvernului Ion C. Bratianu. Conform acestui co
ntract «În schimbul unui serviciu de ?tiri din strainatate difuzat de Havas la Bucur
e?ti, Ministerul de Externe putea sa transmita pe canalele agen?iei ?tiri care s
a prezinte fie un interes general, fie unul special pentru România (Arhiva MAE, Fond
Arhiva Istorica, vol. 38, pag. 45). Este reprodusa ?i lista acestor demnitari:
prin?ul domnitor, ministrul de externe, mini?trii ?i pre?edin?ii celor doua came
re legiuitoare, dar ?i ziarelor, pe baza de abonament. În acela?i timp, demnitarii
se obligau sa pastreze confiden?ialitatea informa?iilor primite.» Agen?ia Havas va
continua sa fie principala agen?ie de referin?a pentru ziarele române?ti pâna în 1944
, când î?i schimba denumirea în France Press, pâna astazi nume de referin?a pentru mass-
media din România".
[modificare]Agen?ia de presa în România
Prima agen?ie de presa româneasca a fost înfiin?ata la 30 martie 1889, la Bucure?ti,
sub numele de Agence Telegraphique de Roumanie - Roumagence. «?tim data exacta dint
r-o nota trimisa ministrului de externe la 31 mai 1889 de M. Braneanu, primul di
rector al agen?iei, în care se spunea: ieri am expediat prima telegrama (Arhiva MAE,
Fond Arhiva istorica, vol. 38 bis.)» Aceasta era subordonata Ministerului de Exte
rne. Intrarea pe pia?a a noii agen?ii a fost grea, deoarece Havas era foarte put
ernica. Totu?i Havas este înlaturata de la monopolul ?tirilor oficiale ale ministe
rului de externe ?i ca urmare, sucursala de la Bucure?ti este dizolvata în perioad
a iunie-iulie 1889. Aceasta accepta sa cedeze to?i abona?ii agen?iei române.
La 1 iulie 1905, ia na?tere "serviciul comercial al Agen?iei Române, care editeaza
un buletin special: pre?ul grânelor pe pie?ele noastre, dar ?i pe cele mai import
ante pie?e ale Europei ?i Americii. Pentru aceasta, agen?ia deschide sucursale l
a Braila ?i la Constan?a ?i cere ministerului de externe sa oblige bancile popul
are sa se aboneze la aceste buletine."
Agen?ia nu este lipsita de probleme, doarece în 1907 încearca sa transmita în româna pen
tru ziare, pâna acum serviciul fiind în franceza. Ziarele reclama acest lucru, doare
ce în contracte era stipulat ca ?tirile sa fie transmise în franceza, a?a cum vin de
la telegraf.
Pâna la dispari?ia sa în 1917, Agen?ia Româna nu mai înregistreaza momente ie?ite din com
un. Cu serviciul sau politic contestat în continuare de ziare, care acuzau întârzieri,
denaturari în con?inutul ?tirilor ?i obedien?a fa?a de putere ?i cu buletinele sa
le comercial-financiare, veniturile agen?iei sunt totu?i în cre?tere.
Agen?ia a fost evacuata din Palatul Po?telor la sfâr?itul anului 1916, în condi?iile
ofensivei germane. «La 27 iulie 1917, Ministerul de Externe întreaba Ministerul Cul
telor daca agen?ia func?ioneaza cumva la Ia?i. Pe adresa sa venise o telegrama d
e la lega?ia din Paris cu aceasta întrebare ?i trebuia sa-i dea un raspuns. Raspun
sul Ministerului Cultelor este ironic: Domniile voastre a?i fi fost în masura de a
?ti ce s-a facut la evacuarea Bucure?tilor? (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.)
Probabil func?ionarii ministerului au cautat agen?ia ?i n-au gasit-o, pentru ca
la 2 noiembrie 1917 anun?a lega?ia de la Paris ca Agen?ia Româna nu mai func?ione
aza". Dupa primul razboi mondial, era fondata ca societate mixta, la 16 iunie 19
21, prima agen?ie na?ionala de presa în accep?iune moderna: Orient Radio Rador.
Noti Constantinde, secretar la Lega?ia româna din Paris ?i Sebastian ?erbescu, avo
cat, au fost persoanejele cheie ale înfiin?arii acestei agen?ii. Constantinde men?
ioneaza în jurnalul sau ca ideea le-a venit într-o discu?ie banala: Într-o zi mi-a prop
us sa înfiin?am o agen?ie telegrafica pentru România în genul marilor agen?ii interna?
ionale Havas, Reuter etc. Am elaborat un plan destul de detaliat ?i ?erbescu a p
lecat la Bucure?ti pentru a o fonda .
Lucrurile nu au mers chiar atât de u?or, însa la 8 iulie cei doi au reu?it. «Potrivit
actului fondator, agen?ia avea urmatorul obiect: exploatarea de agen?ii de inform
a?ii telegrafice în ?ara ?i strainatate ?i asocierea ei la întreprinderi similare » Agen
?ia va începe sa func?ioneze la 1 septembrie. Din iulie 1921, Rador intra în sindicat
ul agen?iilor interna?ionale de presa în baza unui contract semnat cu 25 de agen?i
i na?ionale de presa din Europa, Asia ?i America de Sud. El prevede ca în aceste ?
ari ?tirile Rador urmeaza sa fie preluate de agen?iile respective sub semnatura
lor.
Rador înfiin?eaza mai multe sucursale în ?ara, în marile ora?e: Cluj, Oradea, Satu-Mar
e, Sighetul Marma?iei, Cernau?i, Chi?inau, Ia?i, Constan?a, Ploie?ti etc.
La Paris, Noti Constantinde încearca sa capteze bunavoin?a presei franceze. El est
e surprins când a primit prima scrisoare cu antetul agen?iei ?i a vazut ca i s-a d
at numele Agence Radio-Orient - Rador. Denumirea a dat na?tere unor interpretari i
ronice din partea francezilor, care îl intrebau pe Constantinde daca este o agen?i
e rat d'or (?obolanul de aur) sau rat dort (?obolanul doarme). Au existat ?i reclama
?ii, deoarece directorul agen?iei franceze Radio a acuzat ca i s-a furat numele.
Începuturile erau foarte grele pentru noua agen?ie. În primii ani de dupa razboi exi
stau probleme de toate naturile, cum ar fi de pilda cele aproape insurmontabile
legate de liniile telegrafice distruse. În plus, existen?a unui vânator de ?tiri, biro
craticul serviciu de cenzura, împiedica difuzarea corecta a ?tirilor agen?iei. Întârzi
erile ?i credibilitatea informa?iilor devin ni?te probleme atât de presante, încât se
creeaza un curent de opinie pu?in favorabil proaspetei institu?ii de presa.
La 12 martie 1925, printr-o hotarâre a Consiliului de mini?tri semnata de I. C. Bra
tianu, Ministerul de Externe cumpara ac?iunile societatii anonime «Orient Radio» dev
enind proprietarul exclusiv al agen?iei de presa . Totu?i, statul nu a transformat
agen?ia într-o direc?ie a Ministerului de Externe, ci a reorganizat-o sub forma u
nei societa?i comerciale cu personalitate juridica proprie. Defapt, aceasta mi?c
are a fost facuta pentru ca agen?ia sa nu fie banuita de propaganda.
În 1934, Rador-ul este dotat cu cele mai noi aparate de transmisie: teleimprimatoar
ele Siemens cu perforare de banda. ?i tot acum se înfiin?eaza un serviciu po?tal a
l agen?iei, care transmite prin po?ta aeriana de 2-3 ori pe saptamâna informa?ii d
e ordin general, politic, economic, social ?i cultural în ?arile scandinave, la Ri
ga, Madrid, Tirana, Haga, Copenhaga. În acest an, Rador lucra cu aceea?i operativit
ate ca agen?iile occidentale. Spre exemplu, ?tirea asasinarii regelui Alexandru
al Iugoslaviei la Marsilia a fost anun?ata presei române?ti de catre Rador, concom
itent cu primirea ?tirii în redac?iile ziarelor pariziene. «Începand din 1943, Rador e
diteaza pe lânga buletinele de presa ?i buletine cu circula?ie restrânsa - palatul r
egal, guvern, ministere, parlament, a?a-numitele buletine confiden?iale . Ele putea
u fi însa difuzate oricaror institu?ii sau ziare la cererea acestora, contra cost.»
Momentul 23 august 1944 reprezinta începutul decaderii agen?iei Rador. «La 28 decemb
rie 1944, regele Mihai semneaza decretul-lege 657, privind modificarea legii ?i
statutului Societa?ii Orient Radio. Aceasta î?i schimba denumirea în "Rador - Agenti
e de informa?ii telegrafice", iar durata de func?ionare a agen?iei devine nelimi
tata. Se precizeaza de asemenea, obiectul agen?iei: "exploatarea de informa?ii t
elegrafice ?i de presa în ?ara ?i în strainatate, cu toate serviciile ce le comporta
în mod obi?nuit, exploatarea inser?iilor în ziarele române ?i straine ?i, în genere tot
ce prive?te serviciul de publicitate în ?ara ?i în strainatate, exploatarea de info
rma?ii comerciale".
Schimbarile istorice dupa cel de-al doilea razboi mondial au bulversat agen?ia n
a?ionala de presa. Astfel, dupa instaurarea puterii comuniste (martie 1948), Dec
retul 217 din 20 mai 1949 consfin?e?te crearea Agerpres ?i, totodata, abroga leg
ea asupra func?ionarii Rador. Odata cu venirea Anei Pauker în fruntea Ministerului
de Externe, ea nume?te în consiliul de administra?ie al Rador, în func?ia de comisa
r al guvernului, pe Ion Popescu-Pu?uri. Acesta îl va concedia pe direcorul social-
democrat ?omuz, ?i va cura?a personalul de elementele necurate . În decretul de înfiin?
are se preciza ca Agerpres va fi o institu?ie centrala, pe lânga Consiliul de Mini
?tri, condusa de un director general ?i doi adjunc?i, numi?i de acela?i consiliu
. De?i men?ine legaturile cu Reuter, Associated Press ?i Agence France Presse, în
prim plan apare legatura cu agen?ia moscovita TASS.
Aceasta structura a Agerpres se naruie ca un castel de nisip, la 2 ianuarie 1990
, dupa revolu?ia anticomunista din decembrie. Ea devine printr-un decret al guve
rnului Agen?ia Na?ionala de Presa Rompres ?i ramâne sub autoritatea statului.
Dupa 1990 se nasc ?i alte agen?ii de presa, dintre care cele mai importante sunt
: Rador, agen?ia Societa?ii Na?ionale de Radiodifuziune, Mediafax, ce mai mare a
gen?ie privata, AR Press (închisa), AM Press ?i [Amos News], de asemenea agen?ii p
rivate.
[modificare]Agen?ia na?ionala de presa Agerpres
Rompres (redevenita Agerpres) este o agen?ie na?ionala care furnizeaza un servic
iu complet despre actualitatea din România. Ea are acorduri cu agen?iile mondiale
pentru a-?i largi serviciul spre interna?ional. Agen?ia s-a nascut printr-o ordo
nan?a emisa la 8 ianuarie de pre?edintele Consiliuliui Frontului Salvarii Na?ion
ale, Ion Iliescu, care a autorizat fosta Agerpres sa func?ioneze sub numele Agen?
ia na?ionala de presa Rompres . Ordonan?a dadea Rompres un statut de institu?ie pu
blica autonoma. De la 8 ianuarie 2003, Rompres are o noua lege de organizare ?i
func?ionare. Conform acestui act normativ, Rompres este o institu?ie publica aut
onoma de interes na?ional, independenta din punct de vedere editorial, aflata su
b controlul Parlamentului. Fluxul de ?tiri (intern ?i extern) al Rompres depa?e?
te 25.000 de cuvinte pe zi. Agen?ia na?ionala dispune de cea mai puternica arhiv
a, aflata în curs de informatizare.
[modificare]Mediafax
Mediafax, parte a concernului [Mediapro], s-a nascut în 1991, ca o componenta a co
ncernului, devenind în 1995 societate pe ac?iuni. Mediafax este unul dintre cei ma
i mari furnizori de informa?ie generala ?i de afaceri din România, cunoscut în gener
al pentru fluxurile sale de ?tiri ?i fotografie de presa accesate de 90% din pre
sa scrisa centrala ?i 70% dintre posturile de radio ?i de televiziune. Primele ?
tiri Mediafax au fost batute la ma?ina ?i apoi trimise în plicuri catre redac?iile
ziarelor centrale. Mai târziu, fluxurile de ?tiri au început sa fie trimise în întreaga
?ara prin fax, din ora în ora. Echipa ini?iala din spatele numelui Mediafax a fos
t alcatuita din 12 jurnali?ti. În prezent furnizeaza zilnic peste 600 de ?tiri din
domeniile politic, economic, social, cultural ?i sportiv, fluxuri de fotografie
de presa, precum ?i înregistrari audio cu declara?ii ?i interviuri în exculsivitate
. În afara de informa?ie în timp real, Mediafax ofera acces la arhiva de peste un mi
lion de materiale jurnalistice ?i peste 140.000 de fotografii de eveniment, din
1994 pâna în prezent, actualizata zilnic.
[modificare]Agen?ia de Presa Masonica din România (APMR)
Agen?ia de Presa Masonica din România (APMR) a fost fondata în anul 2009, reprezentând
un nou concept asupra a ceea ce înseamna presa organizata. Proiectul ini?iat în anu
l 2008 a dus, la 5 februarie 2009, la fondarea primei agen?ii de presa masonica
din lume, bazându-se pe defini?ia data de UNESCO în anul 1953. Fondatorul APMR, cuno
scut ?i sub acronimul de Fratele Fondator, este un membru al Ordinului Masonic R
omân. Din 2010 APMR este condusa de un Secretar General care administreaza ?i coor
doneaza afacerile interne ?i externe ale agen?iei din punct de vedere diplomatic
, cultural, social ?i filantropic, dar ?i masonic. Principala atribu?ie a Secret
ariatului General este aceea de a coordona ac?iunile diplomatice ?i culturale ?i
de a administra în folosul României, Masoneriei ?i al APMR informa?iile ce urmeaza
a deveni publice: ?tirile masonice sau de caracter masonic cu implica?ii filantr
opice, sociale, culturale ?i ecologice. APMR lucreaza sub umbrela Grupului de Pr
esa Masonica din România, prezidat de Secretarul General al APMR. GPMR ?i-a extins
activitatea în mai multe ?ari, în ultimii ani, printre care ?i Brazilia, Statele Un
ite ale Americii, Mexic, Fran?a, Italia, Spania, Columbia, India, Gabon, Madagas
car, Regatul Unit, Elve?ia, Federa?ia Rusa, Noua Zeelanda, Japonia, Filipine, Af
ganistan, Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, Africa de Sud, Cuba, Canada etc. De-a
lungul timpului, APMR a realizat o serie de interviuri exclusive cu lideri ai M
asoneriei Mondiale, a luat parte la conferin?e interna?ionale din domeniul mason
ic, diplomatic, cultural, social ?i ?tiin?ific ?i a coordonat ?i o serie de proi
ecte na?ionale, bina?ionale ?i interna?ionale. APMR a promovat în 2010 Bicentenaru
l Mexican, iar în 2011 Bicentenarul Republicii Paraguay. De asemenea, a dus o camp
anie interna?ionala în favoarea României înca din data de 11 martie 2009. Prin interme
diul Programului Masonic Interna?ional Salveaza Planeta, APMR a participat la co
nferin?ele colaterale Summit-ului COP16 din Cancun, Mexic. În urma cutremului din
Noua Zeelanda, ?i cu aprobarea Marii Loji din Noua Zeelanda, APMR a promovat cam
pania de strângere de fonduri pentru Marea Loja. Rela?iile diplomatice ?i de colab
orare extraordinare cu autorita?ile din Brazilia au dus la un impact pozitiv al
activita?ii APMR în acea ?ara, în favoarea unei Masonerii mai vizibile pe plan mondi
al. Informa?iile furnizate de agen?ie au ilustrat adesea caracterul obiectiv ?i
impar?ial al APMR în afacerile masonice. APMR a refuzat sa se implice în mediatizare
a scandalului masonic din Fran?a ?i a adoptat o pozi?ie ferma în ceea ce prive?te
viitorul Masoneriei din Cuba, anun?ând, public, sprijinirea unuia dintre candida?i
i pentru func?ia de Mare Maestru. APMR se afla în aten?ia Mediafax, prin monitoriz
area sa zilnica de catre cea mai importanta agen?ie de ?tiri din România.
[modificare]NewsIn
NewsIn este cea mai noua agen?ie de ?tiri na?ionala de pe pia?a româneasca, lansat
a în iulie 2006, ca parte a trustului [Realitatea-Ca?avencu]. Ea furnizeaza fluxur
i de ?tiri, fotografie, video ?i servicii profesionale, adresate companiilor, ca
re acopera sectoarele energetic, IT&C ?i financiar-bancar.
[modificare]AM Press
AM Press a fost înregistrata la 8 martie 1991 ?i a transmis primele fluxuri la 18
martie acela?i an. Este prima agen?ie privata din România ?i a treia din Eruropa d
e acest tip. AM Press este o agen?ie na?ionala, cu o re?ea de coresponden?i ?i o
re?ea de distribu?ie na?ionale. Agen?ia este utilizata mai ales pentru ?tiri de
fapt divers.
[modificare]Amos News
Amos News a fost lansata în 2002 ca agen?ie de presa independenta, fiind înfin?ata d
e jurnalistul Octavian Andronic. În aprilie 2006 agen?ia a fost cumparata de grupu
l Intact, care mai cuprinde Antena 1, Antena 2, Antena 3, [Euforia Lyfestyle TV]
, Radio Romantic, Jurnalul Na?ional, [Gazeta Sporturilor], [Saptamâna Financiara],
Tngia, Top Gear, 4WD, Tipografia Intact, Intact Production ?i Funda?ia Mereu Ap
roape. AR Press a emis din 1992, cu flux continuu din 1994, volumul de ?tiri fii
nd de 60-70 de informa?ii pe zi. Agen?ia s-a închis în 2002.
[modificare]NEWS-AR
NEWS-AR este agentia de stiri a judetului Arad. Infiintata in 2007 de ziaristii
Orlando Toader si Diana Rotar, agentia se adreseaza in special mass-media din ju
detul Arad, care pot prelua stirile in limita a 500 de caractere, cu indicarea s
ursei. De asemenea, se adreseaza cititorilor on-line, cu informatii de ultima or
a, care pot fi citite la adresa www.newsar.ro. Agentia detine mai multe ziare si
reviste on-line destinate publicului din Arad si localitatile judetului.
[modificare]Concluzie
Agen?iile de presa, ca ?i mass-media în general, permit oamenilor sa aiba o cunoa?
tere a realita?ii imposibila în absen?a acestora. O serie de evenimente, de fapte,
nu ne sunt cunoscute decât prin intermediul mediei, care deseneaza astfel pentru
noi o realitate secunda.
[modificare]Bibliografie
Ionescu Carmen, Agen?iile de presa din România, Editura Tritonic, Bucure?ti, 2007
Popa Mircea, Ta?cu Valentin, Istoria presei române?ti din Transilvania, Editura Tr
itonic, Bucure?ti, 2003
Unesco, Les Agences telegraphiques d information, Paris, 1957
Vrânceanu Florica, Un secol de agen?ii de presa române?ti (1889-1989), Editura Paral
ela 45, 2000