Colegiul Național „I. L.

Caragiale“ București
Catedra de Geografie
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
(coordonator)

ORGANIZAŢIA TRATATULUI
ATLANTICULUI DE NORD
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Cristian Victor ALEXE ◊ Maria Natalia BLĂJAN
Mihaela Gabriela BOLO ◊ Lavinia-Mihaela CÂMPEANU
Sarah Alessia CÎRSTEA ◊ Gabriel CONSTANTIN
Andrei-Christian COSTEA ◊ Teodora-Andreea FLOREA
Riana-Maria KACIC ◊ Carmen Ioana SEMEREA
Andrei STOIAN ◊ Ioana-Bianca TOCACIU
Matei VĂTAFU ◊ Marina Theodora Veronica VOICU

ISBN 978-973-0-31632-2
BUCUREȘTI – 2020
 Colegiul Național „I. L. Caragiale“ București
Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

ORGANIZAŢIA TRATATULUI
ATLANTICULUI DE NORD
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ

Cristian Victor ALEXE ◊ Maria Natalia BLĂJAN
Mihaela Gabriela BOLO ◊ Lavinia-Mihaela CÂMPEANU
Sarah Alessia CÎRSTEA ◊ Gabriel CONSTANTIN
Andrei-Christian COSTEA ◊ Teodora-Andreea FLOREA
Riana-Maria KACIC ◊ Carmen Ioana SEMEREA
Andrei STOIAN ◊ Ioana-Bianca TOCACIU
Matei VĂTAFU ◊ Marina Theodora Veronica VOICU

ISBN 978-973-0-31632-2

BUCUREȘTI – 2020

2
Referenţi: Prof. dr. Liliana Matasariu, Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti
Prof. dr. Elena-Simona Albăstroiu, Liceul Tehnologic Economic
de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea Furdui, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Traducerea rezumatului Prof. dr. Daniela Tănăsescu, Colegiul Național „I. L.

în limba engleză: Caragiale“, București
Prof. drd. Anca-Ioana Vulcănescu-Florea, Colegiul
Național „I. L. Caragiale“, București

Listă autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeţ – Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București
Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ – Institutul de Geografie al Academiei Române
Cristian Victor Alexe – Clasa a XI-a J
Maria Natalia Blăjan – Clasa a XI-a H
Mihaela Gabriela Bolo – Clasa a XI-a J
Lavinia-Mihaela Câmpeanu – Clasa a IX-a J
Sarah Alessia Cîrstea – Clasa a XI-a H
Gabriel Constantin – Clasa a IX-a J
Andrei-Christian Costea – Clasa a IX-a J
Teodora-Andreea Florea – Clasa a IX-a J
Riana-Maria Kacic – Clasa a VII-a A
Carmen Ioana Semerea – Clasa a IX-a J
Andrei Stoian – Clasa a XI-a J
Ioana-Bianca Tocaciu – Clasa a VII-a A
Matei Vătafu – Clasa a XI-a J
Marina Theodora Veronica Voicu – Clasa a XI-a H

ISBN 978-973-0-31632-2

Autorii aduc mulțumi doamnei director prof. Andreia Bodea pentru sprijinul
acordat în vederea realizării prezentei lucrări.

Unele texte din volumele Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie

(coord. I. Mărculeţ, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti, 2014) şi Statele Americii de
Nord şi Centrale. Mică enciclopedie (coord. I. Mărculeţ, ISBN 978-973-0-20790-3,
Bucureşti, 2016) au fost preluate în prezenta lucrare.

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

3
 CUPRINS

Cuvânt-înainte ............................................................................................... 5
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord – scurtă prezentare ............... 6
Listă de abrevieri și simboluri ...................................................................... 8
Statele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ................................. 10
Albania ............................................................................................................... 11
Belgia ................................................................................................................. 13
Bulgaria ............................................................................................................. 15
Canada ............................................................................................................... 17
Cehă, Republica ................................................................................................ 19
Croația ............................................................................................................... 21
Danemarca ........................................................................................................ 23
Estonia .............................................................................................................. 25
Franța ................................................................................................................ 27
Germania .......................................................................................................... 29
Grecia ................................................................................................................ 31
Islanda ............................................................................................................... 33
Italia .................................................................................................................. 35
Letonia .............................................................................................................. 37
Lituania ............................................................................................................. 39
Luxemburg ....................................................................................................... 41
Macedonia de Nord ......................................................................................... 43
Marea Britanie .................................................................................................. 45
Muntenegru ..................................................................................................... 47
Norvegia ........................................................................................................... 49
Polonia ............................................................................................................... 51
Portugalia .......................................................................................................... 53
România ............................................................................................................ 55
Slovacia ............................................................................................................. 57
Slovenia ............................................................................................................. 59
Spania ................................................................................................................ 61
Statele Unite ale Americii ................................................................................ 63
Turcia ................................................................................................................ 66
Ţările de Jos ...................................................................................................... 68
Ungaria ............................................................................................................. 70
Bibliografie selectivă .................................................................................... 72
Summary ...................................................................................................... 74

4
 CUVÂNT-ÎNAINTE

Actuala lucrare – Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. O mică

enciclopedie a statelor –, realizată cu un grup de elevi din Colegiul Național „Ion
Luca Caragiale“ din București, din clasele a VII-A, IX-a J, a XI-a H şi a XI-a J, se
dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de informare pentru școlarii din
instituția noastră și, de ce nu, chiar din țară. În cadrul său se regăsesc prezentate
succint toate statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
La realizarea enciclopediei a fost utilizată o bogată literatură de
specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie selectivă. Dintre numeroasele
lucrări consultate, cele mai utilizate au fost volumele: Enciclopedia statelor lumii
(H. C. Matei, S. Neguț, I. Nicolae, Edit. Meronia, București, 2020), Statele lumii
contemporane (Ș. Dragomirescu, R. Săgeată, Edit. Corint, București, 2011), Statele
lumii. Antologie (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua Nordului, Constanța,
1999), Ghidul statelor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei
(coord. Bianca Simion, Edit. Paco, București, 2006), Statele pe harta lumii
(C. Giurcăneanu, Edit. Politică, București, 1983), Statele Uniunii Europene. Mică
enciclopedie (coord. I. Mărculeţ, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti, 2014), Statele
Americii de Nord şi Centrale. Mică enciclopedie (coord. I. Mărculeţ, ISBN 978-973-
0-20790-3, Bucureşti, 2016). La acestea se adaugă numeroase articole publicate de
I. Mărculeț și Cătălina Mărculeț despre geografia Europei, iar unele date au fost
actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate de pe rețeaua Internet.

Bucureşti, aprilie 2020

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

5
 ORGANIZAŢIA TRATATULUI
ATLANTICULUI DE NORD –
SCURTĂ PREZENTARE
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord/North Atlantic Treaty
Organization (NATO) – cu Cartierul General la Bruxelles (Belgia)1 – a fost
înfiinţată ca urmare a declanşării Războiului Rece, dintre cele două mari puteri
militare: Statele Unite ale Americii şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Această alianţă politico-militară a fost înfiinţată în anul 19492, ţările fondatoare
(12) fiind: Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea
Britanie, Norvegia, Portugalia, Ţările de Jos/Olanda şi Statele Unite ale Americii.
Până la desfiinţarea regimurilor comuniste din Europa de Est (1989-1991),
la organizaţie au mai aderat: Grecia (în 1952), Turcia (1952), Germania de Vest
(1955) şi Spania (1982).
Iniţial, obiectivul central al NATO a fost acela de păstrare şi dezvoltare a
capacităţilor individuale şi colective de rezistenţă împotriva unui atac armat3.
După prăbuşirea regimurilor comuniste din estul Europei şi autodizolvarea
Tratatului de la Varşovia (1991), şi-a redefinit obiectivele politice şi militare:
 „promovează valorile democratice şi dă membrilor săi posibilitatea de a
se consulta şi de a coopera în aspecte privind apărarea şi securitatea pentru a
soluţiona probleme, a clădi încrederea şi, pe termen lung, a preveni conflictele”;
 „se angajează să soluţioneze paşnic disputele. În cazul în care eforturile
diplomatice eşuează, alianţa dispune de puterea militară de a întreprinde
operaţiuni de management al crizelor. Aceasta se desfăşoară sub clauza de
apărare colectivă a tratatului de constituire a NATO – Articolul 5 al Tratatului de
la Washington – sau sub un mandat al Naţiunilor Unite, independent sau în
cooperare cu alte state şi organizaţii internaţionale”4.

1
Sediul Central al Forţelor Aliate din Europa se află în apropiere de localitatea Mons (Belgia).
Principalele structuri ale alianţei sunt: Consiliul NATO sau Consiliul Atlanticului de Nord
(instituţia superioară a NATO, constituită din reprezentanţii permanenţi sau poate întruni
miniştrii apărării ori prim-miniştrii ţărilor membre) şi Adunarea Parlamentară a NATO
(organism consultativ interparlamentar).
2
Prin semnarea Tratatului Nord-Atlantic, la Washington DC (4 apr. 1949).
3
Din Tratatul Nord-Atlantic. Conform Articolului numărul 5, „Părţile convin că
un atac armat
împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un
atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă
are loc asemenea atac armat, fiecare
dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individual
sau colectiv
recunoscut prin
Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea
imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră

necesară, inclusiv folosirea forţei armate, pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-
atlantice (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf).
4
https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.

6
 În prezent, NATO este formată din 30 de state din Europa, America de
Nord şi Asia, la alianţă mai aderând: Republica Cehă, Polonia şi Ungaria, în anul
1999, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia, în 2004,
Albania şi Croaţia, în 2009, Muntenegru, în 2017, şi Macedonia de Nord, în 2020.

Harta statelor membre NATO

State Trupe active State Trupe active
Albania 14.300 Luxemburg 900
Belgia 38.500 Macedonia de Nord 8.000
Bulgaria 35.000 Marea Britanie 205.900
Canada 68.200 Muntenegru 3.100
Republica Cehă 17.900 Norvegia 24.000
Croaţia 18.600 Polonia 120.000
Danemarca 26.600 Portugalia 43.300
Estonia 4.700 România 73.400
Franţa 222.200 Slovacia 16.500
Germania 182.900 Slovenia 7.200
Grecia 177.600 Spania 123.300
Islanda 0 S.U.A. 1.430.000
Italia 180.300 Turcia 664.000
Letonia 5.700 Ţările de Jos 61.300
Lituania 8.900 Ungaria 24.600
Trupele militare active ale statelor membre NATO5

De-a lungul existenţei sale, sub diferite forme, NATO au acţionat în statele
fostei Iugoslavii (Bosnia şi Herţegovina, Kosovo etc.), Asia (Kuwait, Irak,
Afganistan, Siria ş.a.), Africa de Nord (Libia) etc.

Prof. dr. Ioan Mărculeț

5
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_dup%C4%83_num%C4%83rul_
de_trupe_militare

7
 LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

adânc. = (înainte sau după o cifră) iun. = iunie

adâncime î.Hr. = înainte de Hristos
agl. urb. = aglomerație urbană km = kilometru
alt. = (înainte sau după o cifră) km2 = kilometru pătrat
altitudine L. = (urmat de un nume propriu) lac
apr. = aprilie ‰ = la mie
Arh. = (urmat de un nume propriu) % = la sută
arhipelag lat. = latitudine
aug. = august loc. = (urmat de un nume propriu)
Baz. = (urmat de un nume propriu) locuitori
bazin long. = longitudine
cca. = circa lung. = (înainte sau după o cifră)
Col. = (urmat de un nume propriu) lungime
colină M. = (urmat de un nume propriu)
Cul. = (urmat de un nume propriu) mare
culoar mart. = martie
Dl. = (urmat de un nume propriu) Mas. = (urmat de un nume propriu)
dealurile masiv
dec. = decembrie max. = maximă
Depr. = (urmat de un nume propriu) m = metru
depresiune mil. = milioane
$ = dolari SUA ’ = minute
d.Hr. = după Hristos Mt. = (urmat de un nume propriu)
E = est munte
etc. = etcetera M-ții = (urmat de un nume propriu)
€ = euro munții
f.a. = fără an nov. = noiembrie
feb. = februarie N = nord
G. = (urmat de un nume propriu) golf NE = nord-est
o
= (înainte de o cifră) grade NV = nord-vest
o
C = grade Celsius NATO = North Atlantic Treaty
ha = hectare Organization/Organizaţia
ian. = ianuarie Tratatului Atlanticului de Nord
Ins. = (urmat de un nume propriu) Oc. = (urmat de un nume propriu)
insulă ocean
I-le = (urmat de un nume propriu) oct. = octombrie
insulele Pen. = (urmat de un nume propriu)
iul. = iulie peninsulă

8
Pod. = (urmat de un nume propriu) supr. = (în text, înainte sau după o
podiș cifră) suprafață
PIB = produs intern brut t = tonă
prov = (urmat de un nume propriu) UNESCO = United Nations
provincia Education, Science and Culture
sept. = septembrie Organization/Organizația
sec. = secol Națiunilor Unite pentru
S = sud Educație, Știință și Cultură
SE = sud-est vf. = vârf
Str. = (urmat de un nume propriu) V = vest
strâmtoare vulc. = vulcan
SV = sud-vest
ș.a. = și alții/și altele

9
 STATELE
ORGANIZAŢIEI TRATATULUI
ATLANTICULUI DE NORD

10
 ALBANIA
Republika e Shqipërisë
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei (Pen.
Balcanică), la 40-43o lat. N și 19-
22o long. E;
Vecini: Muntenegru - NV (172 km),
Kosovo - NE (112 km),
Macedonia de Nord - E (151 km),
Grecia - SE şi S (282 km); ieșire
la M. Adriatică - V şi M. Ionică –
SV (363 km lung. liniei de
coastă);
Suprafața: 28.748 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 28 nov.
(aniversarea independenţei, în
1912, şi eliberarea ţării, în 1944);
Limba oficială: albaneza;
Moneda: 1 lek = 100 qindarrka;
Membru NATO: 1 apr. 2009.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant montan (cca.
85%): M-ţii Alpii Dinarici (în N
şi centru) – cu M-ţii Alpii
Albanezi, în N (alt. de 2.000-
2.600 m), şi M-ţii Albaniei
Centrale – şi M-ţii Pindului (în
S) – cu Epirul Albanez;
numeroase depresiuni (Depr.
Korçë) și câmpie litorală (în V),
cu lăţimi de 40-60 km; ţărmul
cu golfuri (Drin, Durrës, Vlorë
11
ş.a.); alt. max.: 2.751 m, în vf.
Korab (M-ții Albaniei Centrale);
Clima: mediteraneană (în V) şi
temperată (în regiunile
montane); temperatura medie
multianuală: cca. 15oC (7oC în
ian. și 24oC în iul.), iar
precipitațiile medii anuale: 1.350
mm (1.000 mm, în regiunile
joase din V, și peste 2.500 mm,
în regiunile montane înalte;
Hidrografia: ape curgătoare (Drin,
Seman, Vjosë ş.a.), lacuri
tectonice (Shkodrës/Scutari,
Ohrit/Ohrid, Prespës/Prespa);
Asociații biogeografice: vegetaţie
mediteraneană (în regiunile
joase, până la înălţimi de 600
m), pădure de foioase (în
regiunile montane cu înălţimi
medii) şi păduri de conifere (în
regiunile înalte);
Resurse naturale: cărbuni, petrol,
gaze naturale, bauxită, minereu
de fier, zinc, sare, potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: rezervaţii şi parcuri
naţionale (Divjaka, Daijiti,
Tomori, Lura ş.a).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 2.846.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
98 loc./km2;
Structura etnică: albanezi - cca.
91,5%, aromâni - 3,5%, greci –
2,5% ş.a.;
Structura confesională: musulmani
(majoritatea suniţi) - cca. 70%,
ortodocși - 20%, romano-
catolici - 5% ş.a.;
Bilanțul natural: 6,4‰;
Populația urbană: cca. 52%;
Speranța de viață: cca. 78 ani;
Capitala: Tirana/Tiranë;
Orașe: Durrës, Elbasan, Vlorë,
Shkodër, Korçë, Berat, Sarandë
ş.a.;
PIB/loc.: 14.900 $;
12
Zone şi obiective turistice: oraşele
Durrës (staţiune balneară),
Vlorë/ Valona, Gjirokastër
(vechiul Argyron – cu vestigiile
unei cetăţi din sec. VI), Shkodër,
Berat/Antipatra, Tirana ş.a.;
lacurile Ohrit, Prespës, Viroi
ş.a.; litoralul M. Adriatice (cu
staţiunea heliotermă Sarandë,
vechiul oraş Butrint) etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: ruinele cetăţii
Butrint, centrele istorice ale
oraşelor Berat şi Gjirokastër.
 BELGIA
Koninkrijk België (flamandă)
Royaume de Belgique (franceză)
Königreich Belgien (germană)
DATE GENERALE Senne, Leie/Lys, Sambre,
Ourthe, Amltéve, Dender),
Poziția geografică: V Europei, la 50- lacuri (La Plate Taille,
51o lat. N și 3-6o long. E; Schulensmeer);
Vecini: Luxemburg - SE (148 km), Asociații biogeografice: pădure de
Germania - E (167 km), Ţările de foioase;
Jos - N (450 km), Franța - SV și Resurse naturale: nisip silicat,
V (620 km); ieșire la M. carbonați;
Nordului - NV (66,5 km); Arii protejate: Bruyères de
Suprafața: 30.689 km2; Kalmthout, Lesse, Lomme,
Forma de guvernământ: monarhie Blaukaart, Hautes Fages-Eifel,
constituțională, stat federal; Genk.
Sărbătoarea națională: 21 iul.
(aniversarea depunerii REPERE DEMOGRAFICE ȘI
jurământului de către Leopold I SOCIO-ECONOMICE
ca rege constituțional, în 1831);
Limbi oficiale: flamanda (olandeza), Populația: 11.515.000 loc.;
franceza (valona) și germana; Densitatea medie a populației: cca.
Moneda: 1 euro = 100 cenți; 376 loc./km2;
Membru NATO: 4 apr. 1949. Structura etnică: flamanzi - 58%,
valoni - 23%, germani - 1%, alte
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC etnii (italieni, olandezi, turci
ș.a.) - 9%;
Relieful/unitățile de relief: câmpii Structura confesională: creştini
în NV, dealuri în centru, (majoritatea romano-catolici) -
podișuri în S și E (Ardenni/ cca. 63%, islamişti - 7%, fără
Ardennes, Condroz); alt. max.: religie - 29% ş.a.;
694 m, în vf. Signal de Botrange Bilanțul natural: 1,6‰;
(Mas. Ardenni); Populația urbană: cca. 97%;
Clima: temperat-oceanică (blândă și Speranța de viață: cca. 81,5 ani;
umedă; temperatura medie Capitala: Bruxelles/Brussels;
multianuală: 8-10oC, iar Orașe: Gand/Gent, Anvers/
precipitațiile medii anuale: 700- Antwerpen, Namur, Lűttich/
1.000 mm); Liège, Bruges/Brugge, Arlon,
Hidrografia: ape curgătoare Louvain/Leuven ş.a.;
(Meuse/Mass, Escaut/Schelde, PIB/loc.: 50.900 $;

13
Zone şi obiective turistice: Piața
Centrală din Bruxelles/Brussels
(Grote Markt/Grand Place),
Ansamblul Béguinages
flamands, Catedrala Notre
Dame din Tournai, Turnurile
înalte cu ceas
(Beffrois/Belfriede), Catedrala
Saint-Bavon din Gent, Canal du
Centre, Centrul istoric din
Bruges/Brugge, stațiunile de la
M. Nordului (Knokke-Heist,
Ostede, Blankenberge), Parcul
Național Hautes Fagnes;
14
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Cariera neolitică de
silex de la Spiennes (Mons),
Catedrala Notre Dame din
Tournai, Piaţa Centrală din
Bruxelles (Grote Markt/Grand
Place), Canal du Centre,
Ansamblul Béguinages
flamands, Turnurile înalte cu
ceas (Beffrois/Belfride),
Complexul muzeal Plantin-
Moretus din Antwerpen/
Anvers, Centrul istoric din
Brugge/Burges ş.a.
 BULGARIA
Republika Bălgariia
DATE GENERALE
Poziția geografică: SE Europei (NE
Pen. Balcanice), la 41-44o lat. N
și 22-28o long. E;
Vecini: Turcia - SE (240 km), Grecia -
S (494 km), Macedonia de Nord
- SV (148 km), Serbia - V (318
km), România (631,3 km); ieșire
la M. Neagră - E (354 km lung.
liniei de coastă);
Suprafața: 110.994 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 3 mart.
(aniversarea eliberării de sub
dominația otomană, în 1878);
Limba oficială: bulgara;
Moneda: 1 leva = 100 stotinki;
Membru NATO: 29 mart. 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: variat
alcătuit din munți – potențial hidroenergetic, soluri
Balcani/Stara Planina și Sredna
Gora (în partea centrală);
Rodopi, Pirin și Rila (în S și SV)
−, podișuri – Prebalcanic (în
partea central-nordică) și
Ludogorie (în NE) − și câmpii –
Tracică Superioară/Mariței (în
partea central-estică) și Câmp.
Dunării (în N); țărmurile sunt
articulate, cu golfuri (Varna și
Burgas) și capuri (Kaliakra,
Emine ș.a.); alt. max. 2.925 m, în
vf. Musala (M-ții Rila);
15
Clima: temperat-continentală, în N,
și mediteraneană, în SE,
temperaturi medii anuale: 10,5-
13,5oC (ian.: -1...-2,5C și iul.: 21-
24,5C), iar precipitațiile medii
anuale: 450-700 mm;
Hidrografia: ape curgătoare
(Dunărea/Dunav (cu afluenții
Tibrita, Ogosta, Iskăr, Osăm,
Iantra, Lom ș.a.), Marița (cu
Topolnița, Tundja, Arda), Mesta
și Struma  și lacuri  naturale
(Batak, Despot, Georgi
Dimitrov, L. Înghețat șa.) și
antropice (Arda, Iskăr, Batak
ș.a.);
Asociații biogeografice: păduri de
foioase și păduri de conifere, în
regiunile muntoase, silvostepă și
stepă, în NE, și păduri de foioase
în amestec cu vegetație
mediteraneană, în SE;
Resurse naturale: bauxită, plumb,
cupru, zinc, cărbuni, lemn,
fertile;
Arii protejate: 11 parcuri naturale,
trei parcuri naționale și
numeroase rezervații naturale
(Pirin - supr. 40.332 ha, Parcul
Național Central al Balcanilor -
supr. 71,7 ha, Rila, Roussensky
Lom, Srebărna - supr. 600 ha,
Rezervația Arheologică Yailata -
supr. 45,3 ha, Ropotamo - supr.
1.000 ha  cu patru sectoare:
Vodni Lilii, Zmiiski Ostrov,
Arkoutino și Morski Pelin ,
 Baltata - supr. 183,2 ha, Vitoșa,
Vihren, Zlatni Piasâci etc.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 7.000.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
63 loc./km2;
Structura etnică: bulgari - 84,8%,
turci - 8,8%, rromi - 4,9%, alţii
(români, macedoneni, armeni,
tătari, greci ș.a.);
Structura confesională: ortodocși -
82,6%, musulmani - 12,2%,
protestanţi - 1,4%, romano-
catolici - 0,8%, alții - 3%;
Bilanțul natural: -5,8‰;
Populația urbană: cca. 71%;
Speranța de viață: cca. 75 ani;
Capitala: Sofia/Sofija;
Orașe: Plovdiv, Varna, Burgas, Ruse,
Pleven/Plevna, Stara Zagora,
Dobrici/Dobrič, Sliven, Nikopol,
Bansko, Blagoevgrad ş.a.;
PIB/loc.: 26.000 $;
Zone şi obiective turistice:
stațiunile balneomaritime din
regiunea litoralului Mării Negre:
16
Balcic (cu castelul reginei Maria
a României), Varna, Burgas,
Neselbăr, Zlatni Piasăci/
Nisipurile de Aur, Albena,
Pomorie, Sozopol, Slăncev Briag
etc.; Sofia și vechile capitale ale
Bulgariei: Pliska (în sec. VII-IX),
Preslav (în sec. IX-X) și Veliko
Târnovo (în sec. XII-XIV, cu
fortăreața Tsarevets); Plovdiv,
cu vestigii elene și romane;
Plevna, cu muzeul fondat în
amintirea războiului de la 1877-
1878 și Mănăstirea Troianski;
Vidin, cu cetatea Baba Vida, din
sec. XIV; Kazanlâk, în Valea
Trandafirilor, cu mormântul
trac din sec. III î.Hr. și cu
Muzeul Trandafirilor; bisericile
rupestre de la Ivanovó ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Pirin, Relieful
ecvestru al Cavalerului din
Madara, Oraşul vechi Nessebăr,
Mormântul trac de la Kazanlâk,
Mormântul trac de la Sveštari/
Daosdava, Mănăstirea Boianu
din Sofia ş.a.
 CANADA
Canada
DATE GENERALE
Poziția geografică: N Americii de
Nord, la 42-83o lat N şi 53-141°
long. V;
Insule componente: Arh. Arctic
(Ins. Victoria, Ins. Ellesmere, Ins.
Baffin ş.a.), Ins. Newfoundland/
Terra Nova, Ins. Vancouver, I-le
Regina Charlotte ș.a.;
Vecini: Statele Unite ale Americii -
NV (Alaska, 2.477 km) şi S
(8.893 km); ieşire la Oc. Arctic
(M. Beaufort, G. Baffin), N, Oc.
Atlantic (M. Labrador, NE), E, și
Oc. Pacific, V (202.080 km lung.
liniei de coastă);
Suprafața: 9.984.670 km2;
Forma de guvernământ: monarhie
constituţională, federaţie
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 1 iul.
(aniversarea constituirii
Confederaţiei, în 1867);
Limbi oficiale: engleza şi franceza;
Moneda: 1 dolar canadian = 100 cenţi;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: variat:
în SE se găsesc M-ţii
Appalachi/Apalaşi, în NE - Pod.
Labrador, în N (în jurul G.
Hudson) Câmp. Canadei (local
mlăştinoasă), în V - Pod.
Preriilor, M-ţii Stâncoşi, M-ţii
Coastei, în NV - M-ţii Mackenzie
17
ş.a.; ţărmurile sunt sinuoase, cu
peninsule (Labrador, Melville,
Boothia ş.a.) şi golfuri (Sf.
Laurenţiu, Hudson, Boothia,
Amundsen, Cumberland, Foxe
etc.); alt. max.: 6.050 m, în Mt.
Logan (în M-ţii Coastei);
Clima: influențată de întinderea
teritoriului: temperat-
continentală (în interior),
temperat-oceanică (înspre Oc.
Atlantic şi Oc. Pacific),
subpolară şi polară (în N);
temperatura mededie
multianuală: între 11...-11oC – 11oC
la Vancouver (ian.: 5C și iul.:
18C), 7,2oC la Halifax (ian.: -4C
și iul.: 18C), 6,5oC la Montréal
(ian.: -10C și iul.: 19C), -11oC la
Coppermine (ian.: -28C și iul.:
9C); precipitaţii medii anuale
între 1.600 mm (în SV) şi 225
mm (în N);
Hidrografia: ape curgătoare cu
debite destul de ridicate –
Mackenzie, Yukon, Churchill,
Nelson, Severn, Sf. Laurenţiu/
Sf. Lawrence, Columbia, Fraser
etc. –, lacuri, preponderent,
glaciare – Marile Lacuri
(Superior, Huron, Erie şi
Ontario), Urşilor, Sclavilor,
Athabasca, Winnipeg ş.a. – şi
gheţari;
Asociații biogeografice: păduri de
foioase (în E şi V), prerie (în
Pod. Preriilor), păduri de
 conifere, silvotundră, tundră (în
N) şi pajişti alpine;
Resurse naturale: minereu de fier,
zinc nichel, cupru, plumb, aur,
argint, diamante, petrol, gaze
naturale, cărbuni, lemn, peşte,
ape curgătoare cu potențial
hidroenergetic ș.a.;
Arii protejate: rezervații naturale,
parcuri naționale și naturale
(Gros Morne, Banff, Glacier,
Jasper, Kluane/Wrangell,
Ivvavik, Miguasha Park,
Nahanni, Prince Albert, Wood
Buffalo, Yoho ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 37.895.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
3,8 loc./km2;
Structura etnică: canadieni - cca.
32%, englezi - 18%, scoţieni -
14%, francezi - 13,5%, irlandezi -
13%, germani - 9,5%, chinezi -
5%, italieni - 4,5%, băştinaşi
(amerindieni şi inuiţi/eschimoşi)
- 4,4%, indieni - 4% ucraineni -
3,9% ș.a.;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 38,5%, protestanți
(unitarieni, anglicani, prezbi-
terieni, baptişti ş.a.) - cca. 27%,
musulmani - 3,5%, hinduişti -
1,5%, sikhi - 1,4% ortodocşi - 1%,
mozaici - 1%, alte religii,
neafiliaţi ș.a. - cca. 27,5%;
Bilanțul natural: 1,6‰;
Populația urbană: cca. 81%;
Speranța de viață: cca. 82,5 ani;
Capitala: Ottawa;
18
Orașe: Montréal, Toronto, Edmonton,
Québec, Vancouver, Cagliari,
Hamilton, Winnipeg ş.a.;
PIB/loc.: 52.100 $;
Zone şi obiective turistice: prov.
Québec – cu centrele urbane
Montréal (oraşul vechi, bazilica
Marie-Reine-du-Monde, din sec.
XIX, centrul olimpic ş.a.) şi
Québec (cu catedrala Nôtre-
Dame-des Victories, din 1688,
castelul Frontentac, din sec.
XVI, Muzeul Civilizaţiei ş.a.) şi
parcurile provinciale Mont-
Tremblant, Laurentides şi
Saguenay –, metropola Toronto
(cu CN Tower, de 553 m
înălţime, Centrul Ştiinţelor,
Ontario Plaza ş.a.), Ottawa (cu
muzeele Civilizaţiilor şi
Aviaţiei), cascada Niagara, P.N.
Wood Buffalo, P.N. Banff (din
1885), Ins. Newfoundland (cu
cetatea vikingă de la L’Anse aux
Meadows), P.N. Jasper etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Wood Buffalo,
P.N. Gros Morne, P.N.
Miguasha, P.N. Nahanni, Parcul
Kluane/Wrangell-St. Elas/
Glacier Bay/Tatshenshini-Alsek
(bilateral cu S.U.A.), Parcul
Provincial Dinosaur din Alberta,
Situl istoric naţional L’Anse aux
Meadows, Situl arheologic
Head-Smashed-In Buffalo Jump
(Râpa morţii bizonilor),
Districtul istoric din oraşul
Québec, Centrul istoric al
oraşului Lunenburg, Satul
populaţiei Haida Sgang Gwaay,
Canalul Rideau, Falezele cu
fosile de la Jogging ş.a.
 CEHĂ, REPUBLICA
Česká Republika
DATE GENERALE
Poziția geografică: Europa Centrală,
la 49-51° lat. N și 12-19° long. E;
Vecini: Slovacia - SE (252 km),
Austria - S (362 km), Germania -
SV, V, NV (815 km), Polonia -
NE (615 km);
Suprafața: 78.866 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 28 oct.
(aniversarea proclamării
independenței, în 1918);
Limba oficială: slovaca;
Moneda: 1 coroană cehă = 100 halérů;
Membru NATO: 12 mart. 1999.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant de podiș, în care se
disting: Mas. Boemiei (în V, cu
Pod. Cehiei, Pod. Cehiei
Centrale și Col./Pod. Ceho-
Morav/Ceskomoravska
Vrchovina), încadrat de M-ţii
Metaliferi/Metalici/Krušne
Hory, în NV, M-ții
Sudeți/Sudety, în NE, M-ții
Sumava/Šumava, în S și M-ții
Pădurea Cehiei, în SV, și
Moravia (în E, cu relief montan
în N și E – M-ții Javorniky, M-ții
Jeseniky și M-ții Beskizi – și de
podiș în S); local sunt sectoare
coborâte (culoarele Vltavei,
Moravei și Depr. Ostrava) și
19
câmpii (Elbei și Dunării); alt.
max.: 1.603 m, în vf. Snezka (M-
ții Sudeți/Sudety);
Clima: temperat-continentală, cu
ierni reci și veri relativ
răcoroase; temperatura medie
multianuală: 8,2oC (ian.: -2,5...
-1,6oC; iul.: 17,5-19,2oC) și
precipitații medii anuale: 600-
800 mm;
Hidrografia: ape curgătoare –
Elba/Labe, Vltava, Ohre, Jizeva,
Morava, Svitava, Oder/Odra ș.a.
− și lacuri naturale și artificiale
(pe Vltava, Sazava, Mže, Ohre,
Dyje ș.a.);
Asociații biogeografice: păduri de
foioase și păduri de conifere;
Resurse naturale: pirită, cupru,
azbest, sare, gips, marmură,
lemn, râuri cu potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naționale și
rezervații – Krkonoše, Teplice,
Sumava.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 10.650.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
134 loc./km2;
Structura etnică: cehi – cca. 64%,
moravi - 5%, slovaci - 1,4%,
ucraineni - 1%, nedeclaraţi - 25%
ş.a.;
Structura confesională: romano-
catolici – cca. 10,5%, protestanți -
 2%, nereligioși - 44,7%,
nedeclaraţi - 44,7% ș.a.;
Bilanțul natural: -1,2‰;
Populația urbană: cca. 74%;
Speranța de viață: cca. 79 ani;
Capitala: Praga;
Orașe: Brno, Ostrava, Plezeň,
Liberec, Olomuc, Česke,
Budĕjovice, Ustí nad Laben,
Pardubice, Hradec Králové,
Haviřov; Zlín, Most, Klando ş.a.;
PIB/loc.: 40.600 $;
Zone şi obiective turistice: Praga,
cu centrul vechi intrat în
Patrimoniul Mondial UNESCO;
stațiunile balneoclimaterice
Karlovy-Vary, Františkovy,
Mariánské Lažnĕ, Teplice ș.a.;
orașele istorice din Moravia –
Brno, cu biserici (Înălțării și Sf.
20
Toma de sec. XIV, dominicană
ș.a.), Catedrala gotică de sec.
XV, muzee etc. și Olomluc, cu
Catedrala Sf. Venceslas, Coloana
Sfintei Treimi, Palatul
Arcibiskupský de sec. XVII etc.
ș.a.; carstul Ceh, cu numeroase
doline, peșteri, avene ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Castelul Lytomyšl,
Castelul şi parcul din Kroměríž,
centrele vechi istorice din Praga,
Český Krumlov şi Telč, Biserica
Mănăstirii Sedlec şi centrul
vechi din oraşul Kutná Hora,
vechiul sat Holašovice, cartierul
evreiesc şi Biserica Sfântul
Procopie din Třebíč ş.a.
 CROAȚIA
Republika Hrvatska
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei (NV
Pen. Balcanice), la 42-47° lat. N
și la 13-19° long. E;
Insule componente: peste 1100 (cu
supr. totală de 400 km2  Krk,
Cres, Rab, Pag, Brac, Vis, Hvar,
Dugi Otok, Lošinj ș.a.;
Vecini: Serbia - E (241 km), Bosnia și
Herțegovina - S, E (932 km),
Muntenegru - S (25 km),
Slovenia - N (455 km), Ungaria -
N (329 km), ieșire la M.
Adriatică - NV (1. 777 km);
Suprafața: 56.594 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 30 mai (ziua
statalității/republicii, în 19);
Limba oficială: croata;
Moneda: 1 kuna = 100 lipa;
Membru NATO: 1 apr. 2009.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: divers,
delimitat în trei regiuni 
câmpie în N (Slavonia, sector al
Câmp. Panonice), platou carstic
Karlovać, spre interior și culmile
paralele ale Alpilor Dinarici, în
lungul litoralului M. Dalmatice;
țărmul este articulat cu
peninsule (Istria) și golfuri
(Kvamer ș.a.); alt. max. 1913 m,
în vf. Troglav (M-ţii Alpii
Dinarici);
21
Clima: temperat-continentală în N și
mediteraneană în regiunea
litorală; temperatura medie
multianuală: 11,6-16,3oC (0,5oC
în ian. și 22oC în iul.), iar
precipitațiile medii anuale: 900
mm, în regiunile joase, și peste
2.000 mm, în regiunea montană
de coastă;
Hidrografia: ape curgătoare
(Dunărea, Sava, Drava), lacuri
(Vransko, Scutari, Plitvice);
Asociații biogeografice: vegetație
subtropicală, păduri de foioase
și păduri de amestec;
Resurse naturale: petrol, cărbune,
bauxită, sare, potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naţionale
(Krka, Plitvice, Sjeverni Velebit).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 4.076.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
73 loc./km2;
Structura etnică: croați - cca. 90%,
sârbi - 4,4%, alții - cca. 5%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 86%, ortodocși -
4,4%, musulmani - 1,5% ș.a.
Bilanțul natural: -3,3‰;
Populația urbană: cca. 60%;
Speranța de viață: 78,5 ani;
Capitala: Zagreb;
Orașe: Split, Rijeka, Osijek, Zadarska,
Dubrovnik, Karlovać ş.a.;
PIB/loc.: 29.200 $; ș.a.); Split, cu: Palatul
Zone şi obiective turistice: litoralul împăratului Dioclețian (sec. III-
M. Adriatice, cu stațiuni de cură IV d.Hr.), mausoleul lui
heliomarină (Makarska, Pula, Dioclețian, transformat, în sec.
Opatija, Biograd, Ulcinj, Poreč XIII-XV, în catedrală; parcurile
etc.), insule care adăpostesc naturale Krka și Kornati; L.
monumente istorice și de artă Plitvice ș.a.;
(Havar, cu vestigii din Situri din patrimoniul mondial
antichitate, Dubrovnik, cu UNESCO: P.N. Jezera Plitviče,
castelele împăratului Zona Stari Grad, Centrul istoric
Maximilian de Habsburg, şi Palarul lui Diocleţian din
Brioni/Briuni, Brać, Hvar etc.) și Split, Centrul istoric din
stațiuni balneare; Zagreb, cu Dubrovnik, Catedrala Sfântul
numeroase monumente istorice Iacob din Šibenik ş.a.
și de artă (Catedrala neogotică
Sf. Ștefan, Palatul Prezidențial

22
 DANEMARCA
Kongeriget Danmark
DATE GENERALE
Poziția geografică: NV Europei
(Pen. Iutlanda/Jylland și Arh.
Danez), la 55-58o lat. N și 8-15o
long. E;
Insule componente: 443 – 72
locuite: Sjælland (supr. 7.543
km2), Fionia/Fyn, Falser,
Lolland, Bornholm, Møn/Mön,
Storstrøm ș.a.;
Vecini: Germania - S (68 km); ieșire
la M. Nordului - V și N și M.
Baltică - E;
Teritorii dependente și cu statut
special: I-le Feroe (supr. 1.399
km2, în Atlanticul de Nord),
Groenlanda (supr. 2.166.086
km2, insulă în N Oc. Atlantic);
Suprafața: 42.933 km2;
Forma de guvernământ: monarhie
constituțională (regat ereditar);
Sărbătoarea națională: 16 apr.
(aniversarea zilei de naștere a
regine, în 1940), 5 iun. (Ziua
Constituției, din 1953);
Limba oficială: daneza;
Moneda: 1 coroană daneză = 100 øre;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: câmpie
joasă de acumulare glaciară și
fluvio-glaciară, ușor vălurită și
presărată cu morene,
drumlinuri, eskere și kame; alt.
max.: 173 m, în Yding Skovhøj;
23
Clima: temperat-oceanică, cu veri
răcoroase și ploioase;
temperatura medie anuală:
8,5oC (ian.: 0oC, iul.: 18oC) și
precipitații medii anuale: 550-
800 mm;
Hidrografia: ape curgătoare –
Gudenå (lung. 160 km), Skjem,
Fovsa, Ribe, Flodsa, Varde,
Furso, Susa ș.a. – și lacuri –
peste 1.000, majoritatea între
valurile morenaice;
Asociații biogeografice: pădure de
foioase, landă (vegetație
caracteristică regiunilor
nisipoase);
Resurse naturale: petrol, gaze
naturale, sare, pește;
Arii protejate: peste 25 (Hansted,
Gammelmosen, Hirsholmene,
Borris, Skallingen, Råbjerg,
Tipperne, Vorsø, Vejlerne șa.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 5.823.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
136 loc./km2;
Structura etnică: danezi - cca. 94%,
asiatici - 2% (în special turci -
0,7% din populația totală),
africani - 0,5%, britanici,
germani ș.a.;
Structura confesională: creştini
(luterani – cei mai numeroşi –,
romano-catolici ş.a.) - cca. 74%,
musulmani - 4% ș.a.;
Bilanțul natural: 0,2‰; Hillerød, Podul Øresund (lung.
Populația urbană: cca. 65%; 7.845 m), leagă insula de Malmö
Speranța de viață: cca. 81 ani; (Suedia) ș.a.; Pen. Iutlanda cu:
Capitala: Copenhaga/København; pietrele runice de sec. X și
Orașe: Ǻrhun, Ǻlborg, Odense, tumulii cu mormintele primului
Esbjerg, Randers, Herning, rege al Danemarcei – Gorm cel
Kolding, Ribe, Ringe, Bătrân – și al soției sale – Thyra
Frederiksberg, Roskilde, – din Jelling, Fortăreața din
Hillerød ş.a.; 1268, transformată în castei în
PIB/loc.: 55.700 $; sec. XVI din Kolding; Catedrala
Zone şi obiective turistice: Ins. de sec. XV și Muzeul de Artă din
Sjælland cu: capitala statului, Ǻlborg, Parcul de distracții din
Catedrala din Kalundborg din Legoland ș.a.;
1170, tabăra fortificată a Situri din patrimoniul mondial
vikingilor din Trelleborg, UNESCO: Fiordul Ilulissat
Castelul Kronborg/ „Castelul lui (Groenlanda), Vestigiile istorice
Hamlet” din Helsingør/Elsinore, de la Jelling, Catedrala de la
Muzeul de Istorie Națională și Roskilde, Castelul Kronborg din
Castelul Frederiksborg din Helsingør.

24
 ESTONIA
Eesti Estonia

DATE GENERALE Clima: temperată-rece, cu influențe

Poziția geografică: Europa central-
nordică (Scutul Baltic), la 57-59o
lat. N și 22-28o long. E;
Insule componente: 1.521 – Hidrografia: ape curgătoare – Pärnu
Saaremaa (supr. 2.668 km2),
Hiiumaa (supr. 989 km2),
Abruka, Kihnu, Rammu, Tarja,
Pikknasv, Umblu, Vesiloo,
Viirelaid, Vormsi/Ormsö ș.a.;
Vecini: Fed. Rusiă - E (294 km),
Letonia - S (339 km); ieșire la M.
Baltică - E și N (la N, G. Finic, la
SV, G. Riga);
Suprafața: 45.227 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 24 feb.
(aniversarea proclamării
independenței, în 1918);
Limba oficială: estona;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 29 mart. 2004.
maritime – temperatura medie
anuală: 8oC (ian.: -5oC, iul.:
16,5oC) și precipitații medii
anuale: 600-700 mm;
(lung. 145 km), Redja (120 km),
Pöltsamaa, Emajögi, Narva (37
km), Kasari ș.a. – și lacuri –
peste 1.400, majoritatea glaciare:
Peipus/Ciudskoe/Ciud (supr.
2
3.555 km ; parțial pe teritoriul
Rusiei), Vörtsjärv, Plyussa,
Pskovskoe ș.a.);
Asociații biogeografice: pădure de
foioase și pădure de amestec;
Resurse naturale: șisturi bitumi-
noase, fosforit, dolomită;
Arii protejate: 4 parcuri naționale –
Lahemaa (supr. 649 km2),
Vilsandi, Soomaa și Karula – o
rezervație a biosferei și cca. 60
de alte arii protejate (Endla,
Matsalu ș.a.).

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC REPERE DEMOGRAFICE ȘI

SOCIO-ECONOMICE
Relieful/unitățile de relief:
alternanță de sectoare, Populația: 1.328.000 loc.;
mlăștinoase (Depr. Vărtsiare), Densitatea medie a populației: cca.
cu sectoare mai înalte, 28 loc./km2;
calcaroase, în N, sau morenaice, Structura etnică: estonieni - 68,5%,
în S (Kuutsemägi, Suur ruşi - cca. 25%, ucraineni - 2%,
Munamägi/Dealul Marelui Ou bieloruşi - 1%, finlandez - 0,6%,
ș.a.); dealuri și munţi (Mt. alții (tătari, germani ș.a.) - cca.
Haltiatunturi); alt. max.: 318 m, 2%;
în Suur Munamägi; Structura confesională: ortodocşi -
cca. 16%, luterani - cca. 10%, alte

25
 culte (romano-catolici, baptişti,
penticostali, islamiști,
adventiști) - 2,5%, neafiliați -
54%, cu religia nespecificată -
16%;
Bilanțul natural: -2,5‰;
Populația urbană: cca. 75%;
Speranța de viață: cca. 69 ani;
Capitala: Tallinn;
Orașe: Tartu, Pärnu, Narva, Vöru,
Pölva, Kohtla-Järve, Ambia,
Viljándi ş.a.;
PIB/loc.: 37.600 $;
Zone şi obiective turistice: centrul
istoric (Tallinn); bisericile
Domnului și Sf. Ioan/Jaani de
26
sec. XIV, Biserica Uspenski de
sec. XVIII, Podul
Diavolului/Kuradisild din 1913
(Tartu); Fortăreața suedeză de
sec XVI, bisericile Sf. Elisabeta și
Sf. Ecaterina de sec XVIII
(Pärnu); Castelul
episcopal/Piiskopilinnus de sec
XIII (Haapsalu); Arcul geodezic
Struve ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Centrul istoric din
Tallinn, Arcul geodezic Struve
(reţeaua din Estinia).
 FRANȚA
République Française
DATE GENERALE
Poziția geografică: V Europei, la 42-
51° lat. N și 5° long. V-8° long. E;
Insule componente: Ouessant, Sein,
Groix, Belle-Île, Noirmoutier,
Yeu, Ré, Olérn (în Oc. Atlantic),
Corsica, Hyères (în
Mediterană);
Vecini: Belgia - NE (620 km),
Luxemburg - E (73 km),
Germania - E (451 km), Elveția -
E (573 km), Italia - SE (488 km),
Monaco - SE (4,4 km), Spania -
SV (104 km), Andorra - SV (53,6
km); ieșire la Oc. Atlantic (G.
Biscaya) - V, M. Mânecii - N, M.
Mediterană - S (4.668 km lung.
liniei de coastă);
Teritorii dependente și cu statut
special: Guyana Franceză (supr.
83.534 km2, în America de Sud),
Guadeloupe (supr. 1.702,6 km2,
în America Centrală Insulară),
Martinica (supr. 1.128 km2, în
Oc. Atlantic), Réunion (supr.
2.507 km2, în Oc. Indian);
Suprafața: 640.679 km2;
Forma de guvernământ: republica
semi-prezidențială;
Sărbătoarea națională: 14 iul.
(aniversarea căderii Bastiliei, în
1789);
Limba oficială: franceza;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: variat,
munți – Alpi (Alpii Maritimi și
Alpii Savoiei, Pirinei, Cevenni,
Jura, Vosgi) –, podișuri și coline
– Mas. Central Francez, Pod.
Ardenni, Mas. Armorican, Col.
M. Normandiei, Pod. Ardenni,
Colinele Gâtine ș.a. –, câmpii,
depresiuni și culoare
depresionare – Câmp. Loarei,
Baz. Parizian, Câmp. Alsaciei,
Baz. Aquitaniei, Câmp.
Launguedoc, Câmp. Roussillon,
Câmp. Gascogne, Cul. Rhônului
ș.a.; alt. max.: 4.807 m, în vf.
Mont Blanc (M-ții Alpi);
Clima: temperat-oceanică, în N și V,
de tranziție, în partea centrală,
și mediteraneană/subtropicală,
în S; temperatura medie
multianuală: 10,5oC, în N, și
15oC, în S, iar precipitațiile medii
anuale: 600 mm, în S, și 1.100
mm, în NV;
Hidrografia: ape curgătoare –
Sena/Seine (lung. 776 km),
Ron/Rhône (lung. 812 km;
parțial în Elveția), Saône (lung.
480 km), Loara/Loire (lung.
1.012 km), Garonne (lung. 575
km; parțial în Spania), Meuse,
Somme, Yonne, Adour etc. – și
lacuri: glaciare – Léman/Geneva
(adânc. 310 m, supr. 581,5 km2;
parțial în Elveția) ș.a.–, de baraj
vulcanic – Chambot, d’Aydat –,
maare – Issareles (adânc. 108
m), Pavin (adânc. 92 m),
27
 Chauvet (adânc. 63 m) –,
carstice – Drom-Jura, Revermot-
Aveyron ș.a.;
Asociații biogeografice: pădure de
foioase, vegetație subtropicală,
maquis și vegetație etajată
(păduri de foioase, păduri de
conifere și pajiști alpine, pe
munții înalți);
Resurse naturale: cărbune, minereu
de fier, zinc, feldspat, marmură,
lemn;
Arii protejate: parcuri naționale
(Cévennes, Pirinei-Mont Perdu
– bilateral, cu Spania –, Port-
Cros, La Vanoise ș.a.) și
rezervații (Girolata, Camarague,
Les Sept Isles, Valea Vézère ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 67.000.oo0 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
116 loc./km2;
Structura etnică: francezi - cca. 93%,
alții (arabi, nord-africani,
chinezi, indochinezi ș.a.) - cca.
7%;
Structura confesională: romano-
catolici - 57,5%, protestanți -
3%, alte credinţe (musulmană,
ortodoxă, iudaică ş.a.) - 3,5%,
fără religie şi nedeclaraţi - 36%;
Bilanțul natural: 2,9‰;
Populația urbană: cca. 75%;
Speranța de viață: cca. 82,5 ani;
Capitala: Paris;
28
Orașe: Lyon, Toulouse, Marsilia/
Marseille, Nisa/Nice, Le Havre,
Nantes, Strasbourg, Bordeauz,
Montpellier, Rennes ş.a.;
PIB/loc.: 48.600 $;
Zone şi obiective turistice: palatele
Versailles, Fontainebleau,
Compiègne, muzeele Luvru,
Orsay, Rodin, Montparnasse,
Cluny, Picasso, Catedrala Notre-
Dame, Turnul Eiffel, Parcul
Disneyland (Paris); castelele de
sec. XV-XVI: Chenonceau, Blois,
Chinon, Amboise, Angers,
Saumur, Chambord, Villandry
ș.a. (Valea Loarei/Loirei);
stațiunile Côtes-d'Azur (la M.
Mediterană) Côtes-d'Argent
(SV, la Oc. Atlantic), Chamonix,
Mont Blanc, Avoriaz, Megvève,
Contamines (M. Alpi); orașele
istorice Reims, Amiens, Arles,
Chartres ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Valea Loarei între
Sully-sur-Loire şi Chalonnes,
Mont Perdu din Pirinei
(bilateral cu Spania), Grotele
decorate din valea râului
Vézère, Catedrala din Chartres,
Palatul şi Parcul Versailles,
Palatul şi Parcul Fontainebleau,
Malurile Senei din Paris,
Catedrala Nôtre Dame,
Catedrala din Bourges, Centrul
istoric din Avignon, Canal du
Midi, Cetatea fortificată istorică
Carcassonne, Centrul oraşului
Le Havre, Centrul istoric din
Lyon ş.a.
 GERMANIA
Bundesrepublik Deutschland
DATE GENERALE
Poziția geografică: Europa Centrală,
la 47-55° lat. N și la 6-15° long. E;
Insule componente: Arh. Frisice de
Est și Nord  în M. Nordului,
I-le. Rügen, Alsen și Fehmarn 
în M. Baltică;
Vecini: Danemarca - N (68 km),
Polonia - E (456 km), Cehia - SE
(646 km), Austria - S (784 km),
Elveția - SV (334 km), Franța - V
(451 km), Luxemburg - V (138
km), Belgia - V (167 km), Ţările
de Jos - NV (577 km); ieșire la M.
Nordului - NV și M. Baltică - NE
(2.389 km);
Suprafața: 357.022 km2;
Forma de guvernământ: republică
federală;
Sărbătoarea națională: 3 oct.
(sărbătoarea reunificării
Germaniei, în 1990);
Limba oficială: germana;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 9 mai 1955.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
diversificat, predominant de
câmpie. De la N la S se
desfășoară trei mari unități:
Câmp. Germaniei de Nord (sub
200 m alt., cu țărmuri cu
fiorduri la Marea Baltică și cu
țărmuri mai joase la Marea
Nordului, cu două șiruri de
29
lacuri și morene rezultate prin
retragerea calotei glaciare, în E),
Masivele Germaniei de Mijloc
(de vârstă hercinică: Pod.
Renan, M-ții Hartz, M-ții
Pădurea Thuringiei, Jura Suabă,
Jura Franconiană, M-ții
Metaliferi, M-ții Pădurea
Boemiei și M-ții Pădurea
Neagră) și Alpii Bavariei cu
platourile submontane, în S; alt.
max.: 2.963 m, în vf. Zugspitze
(Alpii Bavariei);
Clima: temperată de tranziție (de la
nuanțele oceanice din V spre
cele continentale din E și S);
temperaturi medii multianuale:
8,6-10,1oC (0,5-2oC în ian. și 17,5-
19oC în iul.), iar precipitațiile
medii anuale: 500-700 mm, în
regiunile joase din N, 700-1500
mm în masivele centrale, și
peste 2.000 mm, în regiunile
montane înalte;
Hidrografia: ape curgătoare
(Dunărea/Donau, Elba/Elbe,
Weser, Ems, Rhin/Rhein, Inn,
Isar, Main, Mosel, Oder ș.a.),
lacuri (glaciare  Amersee,
Constanța/Bodensee, Kirch,
Chiemsee, Mürtz, Pinnower,
Sittner, Galenbeker ş.a. , maare
 Pulver, Laacher ş.a. –, de
acumulare – Affolderner, Alf,
Baldeneys, Bostal, Dörnthaler,
Esmecke, Forggen, Grünten,
Großer Sieberstein ș.a.);
Asociații biogeografice: pădure de
foioase, păduri de conifere,
pajiști alpine;
Resurse naturale: cărbune, gaze
naturale, minereu de fier,
minereuri neferoase, potasiu,
sare, lemn, potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naţionale,
rezervații naturale  Potsdam, Nürnberg, Münster,
Wattenmeer, Jasmund,
Vorpommersche,
Boddenlandschaft, Müritz,
Unteres Odertal, Harz,
Sächsische Schweiz, Bayerischer
Wald.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 83.149.300 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
232 loc./km2;
Structura etnică: germani - cca.
90%, turci - 2,5%, alţii (greci,
polonezi, italieni, croaţi, ruşi,
sârbi, spanioli ş.a.) - cca. 7,5%;
Structura confesională: luterani -
cca. 40%, romano-catolici - 30%,
musulmani - 3%, alții, neafiliaţi,
nedeclaraţi - cca. 27%;
Bilanțul natural: -3,1‰;
Populația urbană: cca. 91%;
Speranța de viață: cca. 81 ani;
Capitala: Berlin;
Orașe: Hamburg, München, Köln,
Frankfurt, Essen, Dortmund,
Stuttgart, Düsseldorf, Bremen,
30
Hannover, Mainz, Kiel,
Dresden, Wiesbaden ş.a.;
PIB/loc.: 55.300 $;
Zone şi obiective turistice:
monumentele istorice și de artă
din Berlin, Bonn, München,
Hamburg, Dresda, Weimar,
Wittenberg, Jena, Magdeburg,
Leipzig, Eisenach, Meissen,
Stuttgart, Frankfurt am Main
ș.a.; văile Dunării, Rhinului,
Elbei ș.a.; unele masive montane
(Alpii Bavariei, Pădurea Neagră,
Erzberg, Wald, Harz, Thüringer
ș.a.), coastele M. Nordului și M.
Baltice etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Valea mijlocie a
Rhinului, Limesul german
(Frontierele Imperiului Roman
de pe teritoriul Germaniei),
Monumentele romane,
Catedrala Sfântul Petru şi
Biserica Maica Domnului din
Trier, palatele şi parcurile din
Postdam şi Berlin, Insula
Muzeelor din Berlin, Catedrala
din Aachen, Reşedinţa
episcopală din Würzburg,
Oraşul hanseatic Lübeck,
Primăria şi statuia lui Roland
din Bremen, Biserica din Wies,
Centrul istoric din Weimar,
casele memoriale ale lui Luther
din Eisleben şi Wittenberg,
Domul din Köln ş.a.
 GRECIA
Hellēnikē Dēmokratía
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei (S Pen.
Balcanice și insulele adiacente),
la 35-42o lat. N și 19-30o long. E;
Insule componente: 3.054
Creta/Kriti (supr. - 8.336 km2),
Eubeea/Évvia (supr. - 3.654
km2), Ciclade, Sporade de Nord,
Sporade de Sud, Ródos, Chios,
Limnos, Thásos, Kithira,
Corfu/Kéikira, Lefkás/Leucas,
Kefallinía/Cefalonia, Zákinthos/
Zante ș.a.;
Vecini: Turcia - NE (206 km),
Albania - NV (282 km),
Macedonia de Nord - N (246
km), Bulgaria - N (494 km);
ieșire la M. Mediterană (13.676
km lung. liniei de coastă; M.
Egee - E, M. Cretei - S, M. Ionică
- V);
Suprafața: 131.957 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 25 mart.
(aniversarea proclamării
independenței, în 1821);
Limba oficială: greaca;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 18 feb. 1952.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant muntos
(aproximativ 4/5 din teritoriu) –
M-ții Rodopi (în N), Mas.
Olimp, Mt. Athos, M-ții
Pindului (în NV), M-ții Killin (în
Pen. Pelopones), M-ții. Ida (în I.
Creta) – iar cele mai întinse
câmpii sunt: Câmp. Macedoniei
– și Câmp. Tessaliei; țărmurile
sunt sinuoase, cu numeroase
peninsule (Calcidică, Pélion,
Pelopones ș.a.) și golfuri
(Strimón, Termaïkos, Korinth,
Para ș.a.); alt. max.: 2.917 m,
Mas. Olimp;
Clima: mediteraneană, cu veri foarte
călduroase și secetoase;
temperatura medie multianuală:
18,1oC (ian.: 9,5oC, iul.: 28oC), iar
precipitațiile medii anuale între
500-1.210 mm, în N, și 380-810
mm, în S;
Hidrografia: ape curgătoare (Evros,
Néstos, Strimón, Axios,
Aliákmonas/Vistnito – 297 km
lung. –, Piniós, Achelóos,
Arachtos ș.a.) și lacuri
(Kerkinitis, Prespa, Krémaston,
Trihonis, Korónia/Lagada,
Vegorrítis/Volvi, Ioannina/
Pamvotida ș.a.)
Asociații biogeografice: vegetație
subtropicală (frigana, șibleac),
păduri de foioase, păduri de
conifere, pajiști montane;
Resurse naturale: lignit, petrol,
minereu de fier, bauxită, zinc,
plumb, magneziu, nichel, sare,
marmură;
Arii protejate: parcuri naționale și
rezervații - Mt. Parnassus/
31
 Parnassos (supr. 3.513 ha),
Parnitha (supr. cca. 3.800 ha),
Olimp/Olympos (supr. cca.
4.000 ha), Iti, Ainos Óros,
Zakynthos (parc marin), Vikos-
Aoös (supr. cca. 12.600 ha),
Samarias (supr. cca. 4.500 ha),
Alonissos (parc marin), Ravinas,
Skotina, Pădurea Dadia, Valea
Fluturilor, L. Coruna etc.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 10.700.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
81 loc./km2;
Structura etnică: greci - cca. 93%,
albanezi - 4%, turci - 2% ș.a.;
Structura confesională: ortodocși -
cca. 90%, musulmani - 2%,
romano-catolici şi alţi creştini -
cca. 3%, alţii şi fără religie - cca.
5% ș.a.;
Bilanțul natural: -2,9‰;
Populația urbană: cca. 64%;
Speranța de viață: cca. 82 ani;
Capitala: Atena/Athína;
Orașe: Tessaloniki/Salonic, Patras/
Pátrai, Lárissa, Pireu/Piraniers,
Heraklion/Iraklion, Vólos
Rhodos, Ioannina, Chania,
Chalcis ş.a.;
PIB/loc.: 31.600 $;
32
Zone şi obiective turistice: Atena
(Acropole  complex de temple
dedicate zeilor Atena și
Posseidon , Templul lui
Hefaistos, Muzeul Național de
Arheologie ș.a.) și
împrejurimile, Complexul
monastic Meteora (24 de
mănăstiri suspendate pe stânci);
Delphi cu sanctuarul lui
Apollon; Mt. Athos sau „Grădina
Maicii Domnului”, republică
autonomă interzisă femeilor;
Olympia, cu locul sanctuarului
lui Zeus, Vasse, cu Templul lui
Apollo (de sec. V î.Hr.); Corint,
cu Templul lui Apollo; Ins.
Rhodos, cu vestigii grecești,
venețiene, ale cavalerilor ioaniți
(1308-1522) ș.a.; Ins. Creta, cu
urme ale civilizațiilor minoice,
romane, arabe, venețiene etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Vechiul oraş
Epidaurus, Acropola din Atena,
Ins. Delos, Oraşul vechi din
Kerkyra (Corfu), Templul lui
Apollo din Bassae, Situl
arheologic din Delphi, Oraşul
medieval Rhodos, Centrul
istoric cu Mănăstirea Sfântul
Ioan şi „Peştera Apocalipsei” de
pe Ins. Pátmos, Meteora ş.a.
 ISLANDA
Lýðveldið Ísland

DATE GENERALE fragmentate de fiorduri (Bredi,

Poziția geografică: NV Europei (Ins.
Islanda), la 63-67° lat. N și 6-13-
25° long. V;
Insule componente: Islanda
(principală), grupul Westmann
Islanda (Heimaey, Surtsey,
Vestmannaeyjer ş.a.), Grímsey,
Kolbeinsey ş.a.;
Vecini: ieșire la Oc. Arctic (M.
Groenlandei) - N și Oc. Atlantic
- E, S, V (4.970 km lung. liniei
de coastă);
Suprafața: 364.134 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 17 iun.
(aniversarea proclamării
republicii, în 1944);
Limba oficială: islandeza;
Moneda: 1 coroană islandeză = 100
aurar;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: Ins.
Islanda de origine vulcanică – cu
cca. 100 de vulcani, 31 activi
(Hekla, Askja, Laki, Vanta Jökull
ş.a.) – din bazal, cu alt. de 650-
750 m; în S câmpii litorale
nisipoase; ţărmurile, cu
numeroase peninsule
(Snæfellsnes, Reykjanes ş.a.) şi
golfuri (Faxa, Húna ş.a.), sunt
Eyja ş.a.); alt. max.: 2.119 m, în
Hvanndalshnukur;
Clima: subpolară, influenţată în sud
de curentul cald Irming, iar în
nord foarte aspră; ; temperatura
medie anuală în S: cca. 5oC –
ian.: -1oC și iul.: 11oC –, iar
precipitațiile medii anuale: 750-
800 mm;
Hidrografia: ape curgătoare scurte –
Thjórsá, Hvítá, Pjórsá, Őlfusá,
Skjálfanda ș.a. –, lacuri –
Lögurinn, Mývatn, Pórisvatn ş.a.
–, gheţari (1/8 din suprafaţa Ins.
Islanda) – Vatnajökull (8.500
km2) ş.a. – şi gheizere – Great
Geysir ş.a.;
Asociații biogeografice: tundră;
Resurse naturale: potenţial
energetic (gheizere, râuri),
peşte;
Arii protejate: rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale(Eldey, Jökulsa
Canyom, Skaftafell, Hellisey,
Thingvellur, Thjorsarver,
Surtsey ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 364.700 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
3,4 loc./km2;
Structura etnică: islandezi - cca.
89%, polonezi - 5%, lituanieni -
1%, alţii - cca. 5%;

33
Structura confesională: protestanți Zone şi obiective turistice: oraşele
(aparţinând Bisericii Islandeze) - cca. Reykjavík, Akureyri ş.a., centrul
67%, alte religii creştine (romano- turistic Laugarvatn, P.N.
Thingvellir, insulele (Surtsey,
catolici, neoprotestanţi ş.a.) - cca. 11%,
Heimaey, Vestmannaeyjar ş.a.),
alte religii, grupuri şi nespecificaţi - vulcanii (Hekla ş.a.), fiordurile
cca. 22%; (Eyja ş.a.), lacurile (Mývatn,
Bilanțul natural: 7,3‰; Pórisvatn ş.a.), gheţarii
Populația urbană: cca. 85%; (Vatnajökull ş.a.), gheizerele
Speranța de viață: cca. 83 ani; (Great Geysir ş.a.) etc.;
Capitala: Reykjavík; Situri din patrimoniul mondial
Orașe: Kópavogur, Akureyri, UNESCO: P.N. Thingvellir, Ins.
Hafnarfjördhur, Keflavík, Surtsey (vulcanică).
Ólafsvík, Hólmavík ş.a.;
PIB/loc.: 57.000 $;

34
 ITALIA
Repubblica Italiana

DATE GENERALE Padului –, delte – Padului,

Tibrului – și vulcani activi –
Poziția geografică: S Europei (Pen. Vezuviu, Etna, Vulcano și
Italică), la 42°50’ lat. N și 12°50’ Stromboli; alt. max. 4.061 m, în
long. E; vf. Gran Paradiso (Alpii Graici);
Insule componente: Sicilia, Clima: continentală (în Câmp.
Sardinia, Capri, Lipari, Elba, Padului), mediteraneană (în
Stromboli, Vulcano ș.a.; Pen. Italică și insule) și alpină
Vecini: Elveția - N (740 km), Austria - (la alt. de peste 3.000 m, cu ierni
NE (430 km), Slovenia - E (232 lungi, reci și precipitații bogate
km), Franța - NV (488 km), sub formă de zăpadă);
Vatican (3.2 km), San Marino temperatura medie anuală: 12,5-
(39 km) (Vatican și San Marino 15,5oC; precipitații medii anuale:
formează enclave); ieșire la M. 600-1.000 mm;
Mediterană: Adriatică - E, Ionică Hidrografia: ape curgătoare –
- S, Tireniană și Ligurică - V; Pad/Po (lung. 652 km),
Suprafața: 301.340 km2; Tibru/Tevere (lung. 405 km),
Forma de guvernământ: republică Arno (lung. 241 km), Adda,
parlamentară; Oglio, Tugliamento, Piave,
Sărbătoarea națională: 2 iun. Brenta, Adige, Ombrone,
(aniversarea datei Volturno, Ofanto, Tirso ș.a. – și
referendumului prin care s-a lacuri: glaciare –
proclamat republică, în 1946); Como/Lario/Larius lacus
Limba oficială: italiana; (adânc. max. 410 m, supr. 145,9
Moneda: 1 euro = 100 cenți; km2), Garda/Benaco/Benacus
Membru NATO: 4 apr. 1949. lacus (adânc. max. 346 m, supr.
370 km2), Lugano/Cersio (adânc.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC max. 288 m, supr. 49 km2;
parțial în Elveția),
Relieful/unitățile de relief: variat, Maggiore/Verbano (adânc. max.
cu munți – Alpi (Alpii Ligurici, 372 m, supr. 212 km2; parțial în
Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii Elveția), Iseo/Sebino/Sebinus
Graici, Alpii Lepontini, Alpii lacus (adânc. max. 250 m, supr.
Penini – sau Alpii Occidentali – 65,3 km2), Lucendro etc. –,
și Alpii Lombarzi, Alpii vulcanice – Albano (adânc. max.
Dolomitici, Alpii Venețieni, 170 m, supr. 6 km2),
Alpii Iulieni Centrali – sau Alpii Bolsena/Vulsino (adânc. max.
Orientali) și Apenini –, câmpii – 146 m, supr. 114,5 km2), Nemi

35
 ș.a. –, carstotectonice
Trasimeno (adânc. max. 6 m,
supr. 128 km2) –, pe gips –
Pergusa, Gaspa, Cannarella (în
Ins. Sicilia) –, lagune – Veneția;
Asociații biogeografice: vegetație
subtropicală, maquis (tufișuri și
arbuști), păduri de foioase,
păduri de conifere, pajiști
alpine;
Resurse naturale: cărbune, zinc,
mercur, azbest, pirită, marmură,
ape geotermale;
Arii protejate: parcuri naționale: 24
(Gran Sasso, Monti della Laga,
Gran-Paradiso, Asinara, Stelivo,
Vezuvio, Val-Grande, Cicero,
Asinara, Aveto, Toskanisch-
Emilianischer Apennin, Alta-
Murgia, Toskanischer-Archipel,
Val-d’Agri, Majella ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 60.300.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
201 loc./km2;
Structura etnică: italieni – 81,5%, alţi
(români, albanezi, ucraineni,
croați, sloveni, nord-africani,
asiatici, sud-americani) - 8,5%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 78%, alţii
(musulmani, ortodocși, protestanţi
ş.a.) - 7%, fără religie ș.a. - 15%;
Bilanțul natural: -1,8‰;
Populația urbană: cca. 70%;
Speranța de viață: cca. 83,5 ani;
Capitala: Roma;
Orașe: Milano, Neapole/Napoli,
Messina, Torino, Palermo,
– Padova, Bari, Veneția/Venezia,
Genova, Bologna, Brescia,
Catania, Verona, Trieste,
Taranto, Florența/Firenze,
Bolzano;
PIB/loc.: 41.600 $;
Zone şi obiective turistice:
Coloseumul, Basilica San Pietro,
Fontana di Trevi, Forumul
Roman, Piaza di Spagna,
Pantheonul, Columna lui
Traian, Circus Maximus, Piaza
Navona, Castelul Sant’Angelo
(Roma); Teatrul Scala, Domul,
Castelul Sforzesco (Milano);
Bazilica San Marco, Palatul
Dogilor (Veneția); Palatul
Strozzi, Domul, Galeriile Uffizi
(Florența); Campalia, Domul
(Pisa), Cortina d’Ampezzo, Vale
d’Aosta, Domodossola (M-ții
Alpi), Riviera Italiana, Vezuviu
ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Centrul istoric al
Romei (bilateral cu Vaticanul),
Alpii Dolomitici, P.N. Cilento şi
Vallo di Diano (cu siturile
arheologice de la Paestrum,
Velia şi Certosa di Padula),
Centrul istoric din Firenze,
Biserica şi Mănăstirea
dominicană Santa Maria delle
Grazie cu tabloul Cina cea de
Taină a lui Leonardo da Vinci
din Milano, Picturile rupestre
din Valamonica (Lombardia),
Biserica Sfântul Francisc şi unele
clădiri franciscane din Assisi,
Veneţia şi laguna sa, Genova
(Strade Nuove şi Palazzi dei
Rolli) ş.a.
36
 LETONIA
Latvijas Republika
DATE GENERALE
Poziția geografică: Europa central-
nordică (Scutul Baltic), la 55-58o
lat. N și 21-28o long. E;
Vecini: Estonia - NE (343 km), Fed.
Rusă - E (282 km), Belarus - SE
(167 km), Lituania - S (576 km);
ieșire la M. Baltică - E și NV (531
km; în NV G. Riga);
Suprafața: 64.589 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 18 nov.
(aniversarea proclamării
republicii, în 1918);
Limba oficială: letona;
Moneda: 1 lat = 100 santime;
Membru NATO: 29 mart. 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: câmpie
ușor vălurită și presărată cu
înălțimi de până la 312 m: în
partea centrală se găsește Șesul
Letoniei Mijlocii (cu Depr.
Lubana), în cea central-estică
sunt coline (Vidžeme și
Latgale), la SV, Pod. Kuržem/
Kursa, la SE, coline morenaice
(Tukum Latagle sau Șesul
Lacurilor), în N, coline
morenaice și Depr. Letoniei de
Nord; alt. max.: 312 m, în vf.
Gaizinkalns (Col. Vidžeme);
Clima: temperată de tranziție (cu
influențe oceanice în V);
37
temperatura medie anuală: 6-
7oC (ian.: -2...-5oC în V și -6...
-7oC în E; iul.: 15-17oC) și
precipitații medii anuale: 550-
800 mm;
Hidrografia: ape curgătoare –
Daugava/Dvina de Vest (lung.
1.020 km, din care 257 km în
Letonia), Lielupe, Venta, Gauja
ș.a. – și lacuri (peste 3000,
majoritatea glaciare sau
rămășițele unei foste mări):
Reznas, Lubanas, Ergure,
Usmas, Burtnieku, Liepāia ș.a.;
Asociații biogeografice: păduri
mixte (conifere și foioase),
vegetație de mlaștină și de
turbărie;
Resurse naturale: turbă, dolomită,
calcar, chihlimbar, lemn;
Arii protejate: peste 200: Gauja
(91.745 ha), Teicu, Krustkalnu,
Razna, Slitere, Kemeri, Turaida
ș.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 1.920.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
30 loc./km2;
Structura etnică: letoni - cca. 62%,
ruşi - 25%, bieloruşi - 3%,
ucraineni - 2%, polonezi - 2%,
lituanieni - 1,2%, romi - 0,3%,
evrei - 0,2% ş.a.;
Structura confesională: luterani -
cca. 34%, romano-catolici - 24%,
 ortodocşi - 18%, fără religie - Pulvertornis, Biserica Sf. Petru
cca. 20% ș.a.; de sec. XIII – (Riga); Stațiunea
Bilanțul natural: -4,8‰; Jūrmala (la M. Baltică); blocul
Populația urbană: cca. 68%; eratic de 400 t (Vandzene);
Speranța de viață: cca. 75 ani; regiunea Latgale („ținutul
Capitala: Riga/Rīga; lacurilor albastre”), cu blocurile
Orașe: Daugavpils, Jelgava, Liepāja, eratice Velna akmens („Piatra
Jūrmala, Valmiera, Ventspils, Deavolului”) și Melkitaru
Rēzekne, Nereta, Malta, Madona akmens; Arcul geodezic Struve
ş.a.; ș.a.;
PIB/loc.: 33.000 $; Situri din patrimoniul mondial
Zone şi obiective turistice: centrul UNESCO: Centrul vechi istoric
istoric – Domul de sec. XIII-XIX, din Riga şi Arcul geodezic
Castelul Maestrului Ordinului Struve (de pe teritoriul
Teuton de Livonia în sec. XIV- Letoniei).
XVI, Turnul Pulberăriei/

38
 LITUANIA
Lietuvos Respublika
DATE GENERALE
Poziția geografică: Europa central-
nordică (Scutul Baltic), la 54-56o
lat. N și 21-27o long. E;
Vecini: Belarus - E, SE (653 km),
Polonia - S (103,7 km), Fed. Rusă
(exclava Kaliningrad) - SV
(267,8 km), Letonia - N (576
km); ieșire la M. Baltică - V (99
km);
Suprafața: 65.300 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 16 feb.
(aniversarea restaurării statului
lituanian, în 1918);
Limba oficială: lituaniana;
Moneda: 1 litas = 100 centas;
Membru NATO: 29 mart. 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predomină câmpia (Pajuro,
câmpie litorală, în V) asociată cu
coline morenaice (Žemaitija, în
V, și Juozapines/Kalnas ș.a., în E
și SE) într-un ansamblu realizat
în urma eroziunii și acumulării
fluvio-glaciare din Cuaternar;
alt. max.: 294 m, în vf. Žemaitija
(Col. Žemaitija);
Clima: temperată de tranziție cu
nuanțe maritime, în V, și
continentale, în E; temperatura
medie anuală: 5,7-6,1oC (ian.:
-5...-8oC; iul.: 17-18oC) și
39
precipitații medii anuale: 540-
930 mm;
Hidrografia: ape curgătoare –
Neman/Nemunas (930 km
lung.), Neris (510 km lung.),
Venta (350 km lung.), Villva,
Kenta ș.a. – și lacuri – peste
3000, majoritatea de origine
glaciară: Taurognas (60 m
adânc.), Drukšiai (supr. 45 km2),
Luodžio, Dusios, Aisetto, Seirijo,
Obelijos ș.a.;
Asociații biogeografice: păduri de
conifere și păduri de amestec
(conifere și foioase);
Resurse naturale: turbă, chihlimbar,
lemn, teren agricol;
Arii protejate: Parcuri naționale și
rezervații (Kursiu Nerija,
Aukštaitijos, Dzukijos, Kounas,
Lietuvos, Žemaitijos ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 2.800.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
43 loc./km2;
Structura etnică: lituanieni - cca.
86,5%, polonezi - 5,5%, ruşi -
4,5%, belaruşi - 1,5%, ucraineni -
1%, alții (letoni, germani, tătari,
romi, români, armeni ș.a.) - 1%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 77%, ortodocși -
4%, protestanți - 2%, alte religii
și nespecificați - 11%, fără religie
- 6%;
Bilanțul natural: -4,7‰; complexul Pazailis – de sec
Populația urbană: cca. 70%; XVII-XVIII etc.; castelele
Speranța de viață: cca. 75,5 ani; Medininkai, de sec. XIV-XV,
Capitala: Vilnius; Liškiava, de sec. XV, Trakai, de
Orașe: Kunas, Klaipėda, Šiauliai, sec. XIV-XV, Raudone, de sec.
Panevezys, Alytus, Marijampole, XVI, Bižai, de sec. XVI;
Utena, Plugé, Silute ş.a.; stațiunile Nida, Patanga,
PIB/loc.: 38.800 $; Druskiniankai, Biržtone ș.a.;
Zone şi obiective turistice: Vilnius, ariile protejate Aukštaitija,
cu centrul istoric inclus în Medvegalis, Punia, Spit
Patrimoniul Mondial UNESCO Curonian ș.a.;
(Turnul – de sec. XIV – și Piața Situri din patrimoniul mondial
Gediminas, Palatul Redvilu, UNESCO: Centrul istoric din
bisericile Sf. Petru și Pavel, Sf. oraşul Vilnius, Situl arheologic
Ana – de sec. XVI ș.a.); Kaunas de la Kernavé, Istmul Neringa
(capitală între 1919 și 1940), cu (Courland) şi Arcul geodezic
cetatea de sec. XIV-XV, clădirea Struve (de pe teritoriul
Primăriei – de sec. XVI –, Lituaniei).

40
 LUXEMBURG
Groussherzogtum
Lëtzebuerg (luxemburgheză)
Grand-Duché de
Luxembourg (franceză)
Großherzogtum
Luxemburg (germană)
DATE GENERALE Clima: temperată de tranziție (face
trecerea de la cea temperat-
Poziția geografică: V Europei, la 49- oceanică la cea semi-
50° lat. N și 6-7° long. E; continentală); temperatura
Vecini: Germania - E (138 km), Franța medie anuală: 9,5-10,5oC – ian.:
- S (73 km), Belgia - V, N (148 0-1oC și iul.: 17-18oC –, iar
km); precipitațiile medii anuale: 750-
Suprafața: 2.586 km2; 880 mm;
Forma de guvernământ: monarhie Hidrografia: ape curgătoare –
constituțională ereditară; Moselle (graniță cu Germania pe
Sărbătoarea națională: 23 iun. (dată o lung. de cca. 35 km),
stabilită prin edict ducal, Sauer/Sûre, Alzette, Our, Wark,
înlocuiește aniversarea zilei de Elsch, Cierve, Colpach ș.a.;
naștere a Marelui Duce); Asociații biogeografice: păduri de
Limbi oficiale: luxemburgheza foioase;
(limbă națională), franceza Resurse naturale: minereu de fier
(limba textelor de lege) și (neexploatabil în prezent),
germana (limbă folosită în presă terenuri arabile;
și învățământ); Arii protejate: Parcul Natural
Moneda: 1 euro = 100 cenți; Germano-Luxemburghez.
Membru NATO: 4 apr. 1949.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC SOCIO-ECONOMICE

Relieful/unitățile de relief: Populația: 626.000 loc.;

constituit din două unități:
Oesling (sector al Pod.
Ardenni), în N, și Gutland/Bon
Pays (câmpie deluroasă), în S;
alt. max.: 559 m, în vf.
Buurgplatz (M-ții Oesling);
Densitatea medie a populației: cca.
242 loc./km2;
Structura etnică: luxemburghezi -
cca. 51%, portughezi - 18%,
francezi - 13,5%, germani - 10%,

41
 alţii (portughezi, italieni,
belgieni ş.a.) - cca. 7,5%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 67%, protestanți -
3%, musulmani - 2,5%, neafiliaţi
- cca. 27% ş.a.;
Bilanțul natural: 4,2‰;
Populația urbană: cca. 85%;
Speranța de viață: cca. 82 ani;
Capitala: Luxembourg;
Orașe: Esch-sur-Alzette, Differdange,
Mersch, Dudelange, Pétange,
Steinfort, Wiltz, Consdorf, Perlé,
42
Sanem, Junglinster, Vianden
ş.a.;
PIB/loc.: 112.000 $;
Zone şi obiective turistice: Palatul
Marelui Duce din 1572, Biserica
Sf. Mihail din 987-sec. XVI
(Luxembourg-Ville); stațiunile
Clerf, Wiltz, Mendorf-les-Bains,
Echternach etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Centrul istoric din
Luxembourg (vechile cartiere şi
fortificaţiile).
 MACEDONIA DE
NORD
Republika Severna
Makedonija
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei, în
Pen. Balcanică, la 41-42o lat. N și
20-23o long. E;
Vecini: Kosovo - N (159 km), Bulgaria
- E (148 km), Grecia - S (246
km), Albania - V (141 km);
Suprafața: 25.713 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 2 aug.
(aniversarea răscoalei din 1903)
şi 8 sept. (Ziua Independenţei,
în 1991);
Limbi oficiale: macedoneana și
albaneza;
Moneda: 1 dinar macedonean = 100
deni;
Membru NATO: 27 mart. 2020.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominat muntos (Alpii
Dinarici), cu depresiuni şi văi
(cu aspect de câmpii înalte); M-ţii
Alpii Dinarici (cu 34 de vârfuri
mai înalte de 2.000 m) cuprind
mai multe lanţuri muntoase:
Korab, Šar-Planina, Borislaec; la
graniţa cu Bulgaria se află
munţii Osogovske Planine,
43
Planine, Plackovica, Ogražden
ş.a., iar la graniţa cu Grecia, M-
ţii Vardar; cele mai importante
depresiuni şi culoare de vale
sunt: Vardar (câmpie aluvială),
Pelagonija, Ovce Pole şi Polog;
alt. max.: 2.764 m, în vf. Golem
Korab (M-ții Korab);
Clima: temperat-continentală, în NE
şi E, subtropicală (meditera-
neană), în SV şi Depr. Vardar, şi
etajată, pe munţii înalţi;
temperatura medie anuală: 12oC
(ian.: -2-1oC, iul.: 20-23oC), iar
precipitațiile medii anuale: între
500 şi 550 mm (în regiunile
înalte ajung la 2.000 mm);
Hidrografia: ape curgătoare (Vardar –
cu afluenţii: Treska, Pŏinja,
Bregalnica, Crna Reka ş.a. –,
Drin etc.) şi lacuri (Ohrid,
Prespa, Doiran – tectonice –,
Matka, Tikveš, Mladost ş.a.);
Asociații biogeografice: păduri de
foioase (în cea mai mare parte),
păduri de conifere şi pajişti
alpine;
Resurse naturale: minereu de fier,
cupru, nichel, aur, argint, lemn,
ape cu potenţial energetic;
Arii protejate: rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale (P.N. L. Ohrid
şi împrejurimile sale, Galicica,
Pelister, Mavrovo ş.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 2.077.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
81 loc./km2;
Structura etnică: macedoneni - cca.
64%, albanezi - cca. 25%, turci -
cca. 4%, romi - 2,5%; sârbi - 2%,
bosniaci - 1% ş.a.;
Structura confesională: ortodocși -
cca. 65%, musulmani (suniţi) -
33% ş.a.;
Bilanțul natural: 5,2‰;
Populația urbană: cca. 67%;
Speranța de viață: cca. 75,5 ani;
Capitala: Skopje;
44
Orașe: Bitola, Ohrid, Kumanovo,
Gostivar, Tetovo, Štip, Prilep,
Kičevo ş.a.;
PIB/loc.: 17.400 $;
Zone şi obiective turistice: oraşele
Skopje (cu monumente de artă
şi istorice: podul Dušan,
Moscheea lui Isa-beg, sec. XV,
Biserica Sf. Spas etc.), Ohrid (cu
bisericile bizantine Sf. Sofia, sec.
XI, şi Sf. Clement, sec. XIII),
Bitola ș.a.; lacurile tectonice
Ohrid şi Prespa, parcurile
naţionale Jasen, Mavrovo,
Pelister, Galičnica; M-ţii Šar-
Planina ş.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Oraşul şi L. Ohrid.
 MAREA BRITANIE
United Kingdom of Great
Britain and Northern Ireland
DATE GENERALE
Poziția geografică: V Europei (între
Oc. Atlantic și M. Nordului), la
49-62o lat. N și 2o long. E-8
long. V;
Insule: peste 5.000  Marea
Britanie/Great Britain (supr.
217.800 km2), Irlanda/Ulster,
(partea de NE) ș.a.
Vecini: Irlanda - V (360 km); ieșire la
M. Nordului - E, M. Mânecii - S,
Oc. Atlantic - V, N, M. Irlandei -
între I. Marea Britanie și I.
Irlanda (lungimea liniei de
coastă: 12.429 km);
Teritorii dependente și cu statut
special: Anguilla (în America
Centrală Insulară), Ascension
(în Oc. Atlantic), I-le Bermude
(în Oc. Atlantic), I-le Cayman
(în America Centrală Insulară),
I-le Malvine/Falkland (în Oc.
Atlantic), Georgia de Sud (în Oc.
Atlantic), Gibraltar (în SV
Europei), I-le Henderson, Ducie
şi Oene (în Oc. Pacific), Jersey
(în M. Mânecii), Man (în M.
Irlandei), Montserrat (în Oc.
Atlantic), I-le Pitcairn (în Oc.
Pacific), I-le Sandwich de Sud
(Oc. Atlantic), Sfânta Elena (Oc.
Atlantic), Teritoriul Antarctic
Britanic (în Antarctica),
Teritoriul Britanic din Oc.
Indian, Tristan da Cunha (în Oc.
Atlantic), I-le Turks şi Caicos (în
45
Oc. Atlantic), I-le Virgine
Britanice (Oc. Atlantic);
Suprafața: 242.495 km2;
Forma: monarhie constituțională
ereditară;
Sărbătoarea națională: a doua
sâmbătă din iun. (ziua oficială a
nașterii reginei, în 1926);
Limba oficială: engleza;
Moneda: 1 liră sterlină = 100 pence;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: variat,
format din munți vechi
(caledonieni și hercinici)  M-ții
Scoției (Grampiani, Cheeviot),
Penini, Cambrieni, podișuri și
câmpii (Baz. Londrei); țărmurile
sunt articulate cu peninsule
(Cornwall, Kintyre) și golfuri
(Bristol, Firth of Clyde, Moray
Firth, Firth of Forth, Wash,
Lyme); alt. max.: 1.343 m, în vf.
Ben Nevis (M-ții Grampiani);
Clima: temperat-oceanică (blândă și
umedă, influențată de Curentul
Golfului); temperatura medie
multianuală: 8-10oC  ian.: 3-4C
și iul.: 14-17C , iar precipitațiile
medii anuale: 1.000-3.800 mm);
Hidrografia: ape curgătoare –
Tamisa/Thames (lung. - 336
km), Severn (lung. - 338 km),
Trent (lung. - 290 km), Great
Ouse (lung. - 269 km), Wye,
 Dee, Tyne, Ciyde, Tweed ș.a. – și
lacuri tectonice, glaciare ș.a. –
Ness, Lomond, Lake District,
Neagh, Erne, Morar, Shin,
Lomond, Coniston,
Windermere;
Asociații biogeografice: păduri de
foioase, păduri de conifere (în
N, în regiunile montane) și
pajiști;
Resurse naturale: petrol, cărbune,
gaze naturale, plumb, zinc,
minereu de fier, gips;
Arii protejate: Inverpolly,
Cairngorms, Lake District,
Northumberland, Yorkshire
Dales, North York Moors, Peak
District, Dartmoor, Exmoor,
Pembrokeshire Coast, Brecon
Beacons, Snowdonia.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 67.880.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
280 loc./km2;
Structura etnică: britanici - cca. 95%
(englezi - 78%, scoţieni - 10%;
irlandezi - 4%, nord-irlandezi -
3%), alţii (africani, indieni,
pakistanezi ş.a.) - 4%;
Structura confesională: creştini
(majoritatea anglicani, urmaţi
de alţi protestanţi – regală din Kew (Londra), Zidul
presbiterieni, metodişti ş.a. –,
romano-catolici ş.a.) - cca. 60%,
musulmani - 4,5%, hinduişti -
1%, sikhi - 0,7%, mozaici - 0,5%,
alte religii, nespecificaţi şi
neafiliaţi - cca. 33%;
Bilanțul natural: 2,7‰;
Populația urbană: cca. 90%;
46
Speranța de viață: cca. 81 ani;
Capitala: Londra/London;
Orașe: Manchester, Birmingham,
Leeds, Newcastle, Sheffield,
Bristol, Liverpool, Leicester,
Nottingham, Belfast, Cardiff,
Edinburgh ş.a.;
PIB/loc.: 48.200 $;
Zone şi obiective turistice: Londra,
cu numeroase monumente
culturale și de artă (British
Museum, Palatul Buckingham,
Catedrala Sf. Paul, Turnul
Londrei, Big Ben-ul, Houses of
Parlament ș.a.); megaliții de la
Stonehenge (SV Angliei); „The
East Coast”, cu renumite
stațiuni (South Shields, Whitby,
Scarborough, Whitley Bay,
Great Yarmouth, Bridlington
etc.) și „The South Coast” cu
stațiunile Brighton, Southsea,
Eastbourne, Bexhill etc.; Scoția,
cu orașele Edinburgh și
Glasgow, coasta vestică, valea
Tweed, Loch Ness ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Stonehenge, Avebury
şi siturile megalitice asociate,
Monumentele neolitice din Arh.
Orkney, I-le Saint Kilda, Cetăţile
şi oraşele fortificate ale regelui
Eduard I din Gwynedd,
Catedrala, fosta Abaţie Sfântul
Augustin şi Biserica Sfântul
Martin din Cantebury, Turnul
din Londra, Grădina botanică
lui Hadrian (Frontierele
Imperiului Roman), Oraşul
Edinburgh, Apeductul şi Canalul
Pontcysyllte, Maritime
Greenwich, Apeductul şi
Canalul Pontcysyllte, Liverpool
– oraşul maritim comercial, Ins.
Henderson, Monumentele
industriale din Ironbridge ş.a.
 MUNTENEGRU
Republika Crna Gora (sârbă)
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei (Pen
Balcanică), la 43-44o lat. N și 18-
20o long. E;
Vecini: Vecini: Croaţia - NV (25 km),
Bosnia şi Herţegovina - NV, N
(225 km), Serbia - NE (124 km),
Kosovo - E (79 km), Albania - SE
(172 km); ieșire la M. Adriatică
(293,5 km lung. liniei de coastă);
Suprafața: 13.812 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 3 iun.
(aniversarea proclamării
independenţei, în 2006);
Limba oficială: muntenegreana
(variantă a limbii sârbe);
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 5 iun. 2017.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant muntos (2/3 din
teritoriu cu altitudini mai mari
de 1.000 m), cu o câmpie litorală
îngustă (1-6 km); relieful
aparţine Alpilor Dinarici, cu
masivele: Lovćen/Crna Gora,
Durmitor, Naganik, Volujak,
Bioč, Prokletije; relieful carstic
cuprinde: chei, canioane (Tara
Klisura – cel mai adânc din
Europa, 1.300 m), doline, polii,
peşteri; ţărmul – cu G.
Kotor/Boka Kotorska – este
47
dominat de abruptul Alpilor
Dinarici; alt. max.: 2.522 m, în vf.
Bobotov Kuk (M-ții Durmitor);
Clima: subtropicală (mediteraneană)
în reriunile joase şi temperată în
regiunile înalte; temperatura
medie multianuală: 16oC (ian.:
5,5oC, iul.: 26,5oC), iar
precipitațiile medii anuale:
1.600-1.700 mm;
Hidrografia: ape curgătoare (Zeta,
Morača, Lim, Tara, Piva ş.a.) şi
lacuri montane şi tectonice
(Skadarsko Jezero/Shkodër);
Asociații biogeografice: vegetație
subtropicală (în zona litorală),
păduri de foioase şi conifere (în
M-ţii Alpii Dinarici);
Resurse naturale: bauxită, roci
pentru construcţii, ape cu
potenţial hidroenergetic;
Arii protejate: rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale (Durmitor –
390 km2 –, Lovćen, Biogradska
Gora, Skadarsko Jezero, Orjen –
comun cu Bosnia şi
Herţegovina).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 631.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
46 loc./km2;
Structura etnică: muntenegreni -
cca. 45%, sârbi - cca. 29%,
bosniaci - 8,5%, albanezi - 5%,
croaţi - 1% ş.a.;
Structura confesională: ortodocși -
cca. 70%, musulmani - 19%,
romano-catolici - 4%, alte religii
şi neafiliaţi - cca. 7%;
Bilanțul natural: 0,3‰;
Populația urbană: cca. 65%;
Speranța de viață: cca. 77 ani;
Capitala: Podgorica;
Orașe: Pljevlja, Budva, Kotor, Herceg
Novi, Bar, Berace, Nikšić, Ulcinj
ş.a.;
PIB/loc.: 22.000 $;
Zone şi obiective turistice: riviera
adriatică (117 plaje) şi centrele
turistice Budva, Bečić, Sveti
Stefan, Miločer, Sutomore, Bar,
Ulcinj; oraşele Herceg Novi,
Pljevja (cu moscheea cu cel mai
48
înalt minaret din Pen. Balcanică
- 42 m), Cetinje (vechea capitală
a Muntenegrului), Kotor ş.a.;
staţiunile mintane Žabljak,
Rožaje, Bjelasica ş.a.; parcuri
nationale Durmitor, Lovćen,
Biogradska Gora, Skadarsko
Jezero, Orjen ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Durmitor,
Cimitirele medievale cu pietre
funerare Stećci, Ansamblul
natural şi cultural-istoric de la
Kotor, Fortificaţiile defensive
veneţiene din sec. al XVI-lea şi
al XVII-lea (Stato da Terra –
vestul Stato da Mar).
 NORVEGIA
Kongeriket Norge
DATE GENERALE
Poziția geografică: N Europei (Pen.
Scandinavia), la 58-71o lat. N și
5-32o long. E;
Insule componente: cca. 150.000 de
insule, insuliţe, stânci (I-le
Svalbard, Mageroy, Sørøya, I-le
Vesterålen, I-le Lofoten, Vega,
Frøya, Smøla ş.a.);
Vecini: Fed. Rusă - NE (196 km),
Finlanda - NE (727 km), Suedia -
E (1.619 km); ieșire la Oc. Arctic
(M. Barents) - N (528 km) şi Oc.
Atlantic (M. Norvegiei, M.
Nordului) - N, S (25.148 km
lung. liniei de coastă);
Teritorii dependente și cu statut
special: Bouvet şi Petru I (supr.
195 km2, în Atlanticul de Sud),
Jan Mayen (377 km2, în
Atlanticul de Nord), Svalbard
(Arh. Spitzbergen, 61.020 km2,
în Oc. Arctic), Teritoriul Regina
Maud (în antarctica, revendicare
nevalidată de ONU);
Suprafața: 385.207 km2;
Forma de guvernământ: monarhie
constituţională;
Sărbătoarea națională: 17 mai
(aniversarea adoptării
constituţiei, în 1814);
Limba oficială: norvegiana;
Moneda: 1 coroana norvegiană = 100
øre;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
49
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant muntos (M-ţii
Alpii Scandinaviei); la N de
Fiordul Trondheim sunt
platourile Finnmark (cca. 700 m
alt.) şi M-ţii Kjølen (700-1.000 m
alt.), la S podişuri şi munţi cu
înălţimi de 2.000 m; ţărmurile
sunt fragmentate de numeroase
fiorduri: Oslo, Stavanger,
Hardanger (183 km lung.),
Sogne (204 km), Trondheim
(180 km), Fiordul de Vest,
Porsangen, Varanger ş.a.; alt.
max.: 2.470 m, în vf.
Galdhøpiggen (M-ții Alpii
Scandinaviei);
Clima: influenţată de Curentul
Norvegiei (sistemul Curentului
Atlanticului de Nord); temperat-
oceanică (în S) şi subpolară (în
N); temperatura medie
o
multianuală: 6,2 C la Oslo (ian.:
4,5oC, iul.: 17,5oC) şi 2,9oC la
Tromsø (ian.: -4oC, iul.: 12,5oC);
precipitațiile medii anuale: 750
mm la Oslo şi 1.000 mm la
Tromsø;
Hidrografia: râuri scurte cu debit
bogat (Glåma/Glomma, Lågen,
Klar, Otra, Tana ş.a.), lacuri
(Mjøsa – supr. 390 km2 –,
Hornindalsvatnet – cel mai
adânc din Europa: 514 m –,
Fermunden, Røsvatn ş.a.),
 gheţari (cca. 1.700, cu o
întindere totală de 4.600 km2);
Asociații biogeografice: păduri de
foioase (în S), păduri de
conifere, silvotundră şi tundră
(în N);
Resurse naturale: petrol, gaze
naturale, minereu de fier, lemn,
râuri cu potenţial hidroenergetic,
peşte ş.a.;
Arii protejate: rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale (Børgefjell,
Gutulia, Helin, Femundsmarka,
Nedalen, Ormtjernkampen,
Øvre Anarjokka, Øvre Dividal,
Rondane ş.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 5.367.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
14 loc./km2;
Structura etnică: norvegieni - cca.
95%, finlandezi - cca. 0,5%, sami
(laponi) - cca. 0,3%, alţii
(polonezi, lituanieni, somalezi,
pakistanezi, sirieni, iranieni ş.a.)
- cca. 4%;
Structura confesională: protestanţi -
cca. 85% (practicanţi – cca.
53%), musulmani - cca. 3% ş.a.;
Bilanțul natural: 4,1‰;
Populația urbană: cca. 75%;
Speranța de viață: cca. 82 ani;
50
Capitala: Oslo;
Orașe: Bergen, Trondheim,
Stavanger, Kristiansand, Bærum,
Tromsø, Narvik, Fredrikstad,
Sandnes, Drammen, Skien ş.a.;
PIB/loc.: 79.600 $;
Zone şi obiective turistice: Oslo –
Cetatea Akerhus (sec. XIV-XV),
Biserica lui Gol (sec. XII),
Palatul Regal (sec. XIX), casele
memoriale (Fr. Nansen, R.
Amundsen ş.a.) –, centrele
internaţionale de schi
(Lillehammer, Holmenkolle
ş.a.), oraşele Bergen, Stavanger,
Trondheim ș.a., fiordurile
(Trondheim, Oslo, Sogne,
Stavanger, Hardanger ş.a.),
călătoriile turistice cu vaporl,
punctele nordice ale Europei
(Nordkynn, al masei continentale,
şi Nordkapp/Capul Nord, în Ins.
Mageroi) ş.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Arh. Vega (Vegaøyan),
Fiordurile Geirangerfjord und
Næerøyfjord (vestul ţării),
Picturile ruperstre din Alta,
Cartierul Brygger din Bergen,
Oraşul minier Røros, Biserica
Stavkirke din Ures, Situl
industrial Rjukan-Notodden,
Arcul geodezic Struve (de pe
teritoriul Norvegiei).
 POLONIA
Rzeczpospolita Polska
DATE GENERALE
Poziția geografică: NE Europei
Centrale, la 52°13’ lat. N și 21°02’
long. E;
Vecini: Germana - V (467 km), Cehia
- SV (796 km), Slovacia - S (541
km), Ucraina - SE (534 km),
Belarus - NE (418 km),
Kaliningrad Oblast (Fed. Rusă) -
N (210 km), Lituania - NE (104
km); ieșire la M. Baltica - NV
(528 km);
Suprafața: 312.696 km2;
Forma de guvernământ: republica
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 3 mai
(adoptarea pimei Constituții, în
1791) și 11 nov. (aniversarea
proclamării independenței, în
1918);
Limba oficială: poloneza;
Moneda: 1 zlot = 100 groszy;
Membru NATO: 12 mart. 1999.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant câmpe (3/4 din
întreaga supraf., Marea Câmp.
Poloneză, în N, componentă a
Câmp. Germano-Polone), restul
podișiri (Łysica, Łysa Góra/
Łysiec, Malopolska), în partea
centrală, și munți
(Sudeți/Sudety și Carpați/
Karpaty – Tatra Înaltă și Beskizii
51
Occidentali), în S; alt. max.:
2.499 m, în vf. Rysy (M-ții Tatra
Înaltă);
Clima: temperată de tranziție, în V, și
temperat-continentală, în E (cu
veri relativ răcoroase și ierni
umede și reci; temperatura
medie multianuală: 8,2oC – ian.:
-2,5oC și iul.: 18,5oC –, iar
precipitațiile medii anuale: 500-
650 mm);
Hidrografia: ape curgătoare
(Vistula/Wisła - lung. 1.068 km,
Notec, Odra, Warta, Bug/Bugul
de Vest, Narew, Wieprz, Pilica,
San, Pregola), lacuri (peste
9.000, majoritatea în Mazuria și
Pomerania; Śniardwy (supr. 114
km2), Mamry, Niegocin, Łebsko,
Dąbie, Morskie Oko, Hańcza -
glaciare; Mylof, Włocławek - de
acumulare);
Asociații biogeografice: pădure de
conifere și păduri de foioase;
Resurse naturale: cărbune, gaze
naturale, cupru, plumb, sulf,
sare, lemn, potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naturale
(Łazienkowski, Mazurski),
parcuri naţionale (23;
Babiogórski, Białowieski, Góry
Stołowe, Gorczański,
Kampinoski, Karkonoski,
Magurski, Ojcowski, Poleski,
Pieniński, Tatrzański,
Wielkopolski, Wigierski).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 38.386.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
123 loc./km2;
Structura etnică: polonezi - cca.
96,5%, silezieni - 1,1%, germani -
0,1%, alţii (bieloruși, ucraineni,
romi, ruși, caşubieni, lituanieni
ş.a.);
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 93%, alţii
(protestanți, ortodocși, islamici
ș.a.) - 1,3%, fără religie şi
nedeclaraţi - 5,7%;
Bilanțul natural: -0,9‰;
Populația urbană: cca. 63%;
Speranța de viață: cca. 78,5 ani;
Capitala: Varșovia/Warszawa;
Orașe: Łôdź, Gdańsk, Cracovia/
Kraków, Wrocław, Poznań,
Bydgoszcz, Szczecin, Lublin,
Katowice. Gdynia, Radom,
Gliwice ş.a.;
PIB/loc.: 35.700 $;
52
Zone şi obiective turistice:
Catedrala Sf. Ioan de sec. XVII,
Palatul voievodal, Palatul
Radziwill de sec. XVIII și Palatul
Wilanow de sec. XVII-XVIII
(Varșovia), Castelul regal Wawel
de sec. XII (Cracovia), Castelul
Malbork (cel mai mare din lume
după întindere), orașele vechi
(Toruń, Gdańsk, Zamość ș.a.),
M-ții Tatra, Karkonosze și
stațiunile pentru sporturi de
iarnă (Krynica, Zakopane, Zdrój
ș.a.), lagărul de exterminare
Auschwitz;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Parcul Muzakowski,
Varşovia, centrele istorice ale
oraşelor Zamość şi Toruń,
Castelul Ordinului Teutonic
Małbork, Bisericile Păcii din
Jawor şi Świdnica, Zona de
pelerinaj Zebrzydowska,
Bisericile de lemn din sudul
„Micii Polonii”, Hala
Centenarului din Wrocław.
 PORTUGALIA
República Portuguesa

DATE GENERALE alt. max.: 1991 m, în vf. Pico de

Serra (în Serra de Estrela), în
Poziția geografică: SV Europei (SV partea peninsulară și 2.351 m, în
Pen. Iberice), la 37-42° lat. N și vf. Pico alto (Ins. Faial), în
6-9° long. E; partea insulară;
Insule componente: Arh. Clima: temperat-oceanică, mai
2 umedă în N și mai uscată în S
Azore/Açores (2.355 km ; cu
Terceira, São Miguel, Pico, Faial (cu caracter subtropical);
ș.a.), Arh. Madeira (797 km2 cu temperatura medie anuală: 16-
Madeira, Porto Santo ș.a.); 17oC (ian.: 10-12C, iul.: 22-24C);
Vecini: Spania - NE (1.214 km); ieșire precipitații medii anuale: 1.250-
la Oc. Atlantic – S, V (832 km 1.500 mm, în N, și 500-750 mm,
lung. liniei de coastă; în S;
Suprafața: 92.212 km2; Hidrografia: ape curgătoare –
Forma de guvernământ: republică Minho/Minõ, Douero/Duero (cu
semi-prezidenţială; afluenții Tãmega, Tua și Sabor),
Sărbătoarea națională: 10 iun. Mondego, Tejo/Tajo (cu
(„Ziua Portugaliei”  data morții afluentul Zézere), Sado, Mira,
poetului național Luiz de Guadiana ș.a. – și lacuri glaciare
Camões, în 1580); și artificiale;
Limba oficială: portugheza; Asociații biogeografice: păduri de
Moneda: 1 euro = 100 cenți; foioase, în N, pășuni, în aria
Membru NATO: 4 apr. 1949. montană, și tufișuri de maquis și
garriga, în S;
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Resurse naturale: minereu de fier,
cupru, zinc, cositor, uraniu,
Relieful/unitățile de relief: variat, tungsten, minereuri auro-
corespunzător marginii vestice a argintifere, sare, marmură,
soclului Mesetei Iberice; în N, lemn, pește, potențial
predominant montan (lanțuri hidroenergetic;
paralele orientate NE-SV) – Arii protejate: parcuri naționale,
Serra de Marão, Serra de natural și rezervații: Peneda-
Nogueira, Serra de Caramulo, Gerés (72.000 ha),
Serra de Estrela), iar în S, de Montesinho, Mrao, Douro
câmpie (Alentejo, Algarve – Internacional, Serra da Estrela,
limitate la E de Serra de Tejo International, Candeeiros,
Monchique și Serra de Malhão); Sinta-Cascais, Arrabida, Serr

53
 de São Monde, Rio Formosa,
etc.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 10.277.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
113 loc./km2;
Structura etnică: portughezi - cca.
95%, metiși - 1,5%, brazilieni -
1,5%, alţii (marrano, europeni,
chinezi ș.a.);
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 81%, alţi creştini
(protestanți, ortodocşi ş.a.) -
3,3%, alţi credincioşi (islamiști,
mozaici ş.a.) - 0,6%, fără religie
şi nedeclaraţi - cca. 15%;
Bilanțul natural: -2,1‰;
Populația urbană: cca. 65%;
Speranța de viață: cca. 82 ani;
Capitala: Lisabona/Lisbona;
Orașe: Pôrto, Amadora, Braga,
Coímbra, Funchal, Via Nova de
Gaia, Setúbal, Evora, Faro,
Peniche, Tomar, Vila Real ş.a.;
PIB/loc.: 34.900 $;
54
Zone şi obiective turistice:
Lisabona, cu: Catedrala de sec.
XIV, Castelul São Jose de sec.
XIV-XVI, Turnul Belém ridicat
între 1515 și 1521, Palatele Foz și
Mitre din sec. XVII; stațiunile
balneoclimaterice din Riviera
Portugheză: Estoril, Oeiras,
Cascais ș.a.; Pôrto, cu: Catedrala
din sec. XII-XIII, Palatul
episcopal din sec. XVIII („Torre
dos Clérigos”); orașele cu
monumente istorice Coímbra,
Evora, Leiria, Setúbal, Santarém
ș.a.; zona Algarve, cu stațiunile
Albufeira, Praia da Rocha ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Mănăstirea Jerónimos
şi Turnul din Belém, Centrul
istoric al oraşului Porto,
Mănăstirea Alcobaça, Cetatea
Templierilor din Tomar, Siturile
de artă rupestră preistorică din
Valea Côa şi Siega Verde
(bilateral cu Spania), Centrul
Angra do Heroísmo din Ins.
Terceira (Azore), Pădurea de
lauri Laurisilva din Madeira,
Peisajul viticol din Ins. Pico ş.a.
 ROMÂNIA
România
DATE GENERALE
Poziția geografică: SE Europei
Centrale, la 43o37’-48o15’ lat. N și
20o14’-29o41’ long. E;
Insule componente: Sacalinul Mare
(periodic transformată în
peninsulă);
Vecini: Ucraina - E, N (649,4 km),
Republica Moldova - NE (681,3
km), Bulgaria - S (631,3 km),
Serbia - SV (546,4 km), Ungaria
- NV (448,0 km); ieșire la M.
Neagră - SE (193,5 km);
Suprafața: 238.397 km2;
Forma de guvernământ: republică
semi-prezidenţială;
Sărbătoarea națională: 1 dec.
(unirea tuturor românilor, în
1918);
Limba oficială: româna;
Moneda: 1 leu = 100 bani;
Membru NATO: 29 mart. 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief: variat și
proporțional (munți - 31%;
dealuri și podișuri - 36%, câmpii
- 33%); M-ții Carpați (Carpații
Orientali, Carpații Meridionali,
Carpații Occidentali), Depr.
Transilvaniei, Subcarpații
Moldovei, Curburii, Getici), Pod.
Dobrogei, Pod. Mehedinți, Pod.
Getic, Dl. de Vest, Câmp. de
Vest, Câmp. Română, Delta
Dunării; alt. max.: 2.544 m, în vf.
55
Moldoveanu (M-ții Făgărașului
din Carpații Meridionali);
Clima: temperat-continentală
moderată de tranziție
(temperaturi medii anuale: 8,5-
11oC, precipitații medii anuale:
450-600 mm);
Hidrografia: ape curgătoare
(Dunărea - lung. 1.075 km pe
teritoriul țării, Siret, Mureș -
lung. 761 km în România, Timiș,
Cerna, Jiu, Olt - lung. 698 km,
Argeș, Ialomița, Siret, Prut),
lacuri (Lala, Bâlea, Capra,
Gâlcescu, Bucura, Zănoaga Mare
- glaciare; L. Roșu - de baraj
natural; Sfânta Ana - vulcanic;
Babadag, Tașaul, Techirghiol,
Mangalia - limanuri fluvio-
maritime; Razim, Sinoie,
Siutghiol - lagune; L. Sărat,
Movila Miresii, Ianca - în
crovuri; Snagov, Căldărușani,
Oltina - limanuri fluviatile;
Dranov, Gorgova, Matița - în
Delta Dunării);
Asociații biogeografice: stepă,
silvostepă, păduri de foioase,
păduri de conifere, pajiști
alpine;
Resurse naturale: petrol, cărbuni
(huilă, lignit), gaz metan,
minereuri complexe, minereuri
auroargintifere, bauxită, sare,
marmură, lemn, ape
carbogazoase, potențial
hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naturale
M-ții Maramureșului - supr.
133.400 ha, Porțile de Fier - supr.
128.100 ha, M-ții Apuseni - supr.
76.000 ha, Bucegi - supr. 32.600
ha, Comana, Grădiștea
Muncelului-Cioclovina ș.a.),
parcuri naționale (Buila-
Vânturarița, M-ții Măcinului,
Cheile Nerei-Beușnița, Călimani,
Cozia, Ceahlău, Piatra Craiului
ș.a.), rezervații ale biosferei
(Delta Dunării - supr. 578.800
ha, M-ții Retezat - supr. 38.100
ha, Pietrosul Mare - supr. 3.300
ha), rezervații naturale (Cheile
Albacului, Piatra Bulzului, Râpa
Roșie, Lacul și golul alpin Bâlea,
Tigăile din Ciucaș, Iezerul
Ighiel, Detuna Goală ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 19.402.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
81 loc./km2;
Structura etnică: români - cca. 89%,
maghiari - 6,1%, romi - 3,3%,
ucraineni - 0,3%, germani - 0,2%
ș.a.;
Structura confesională: ortodocși -
81%, romano-catolici - 4,3%,
reformați - 3%, penticostali -
1,8%, greco-catolici - 0,7%,
baptişti - 0,6% ș.a.;
Bilanțul natural: -3,1‰;
Populația urbană: cca. 54%;
Speranța de viață: cca. 76 ani;
56
Capitala: București;
Orașe: Iași, Timișoara, Cluj-Napoca,
Constanța, Craiova, Galați,
Brașov, Ploiești, Oradea, Bacău,
Pitești, Arad, Sibiu, Târgu
Mureș, Baia Mare ş.a.;
PIB/loc.: 29.600 $;
Zone şi obiective turistice: Palatul
Parlamentului (București), Delta
Dunării (cu peste 325 de specii
de păsări), Castelul Peleș
(inaugurat în 1883), mănăstirile
și bisericile din N Moldovei
(Voroneț, Putna, Sucevița ș.a.) și
N Olteniei (Cozia, Polovragi,
Hurezu, Tismana ș.a.), Cetățile
dacice din M-ții Orăștiei
(Sarmizegetusa Regia, Costești-
Blidaru, Costești-Cetățuie,
Luncani-Piatra Roșie, Bănița);
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Delta Dunării, codrii
seculari Şinca şi Slătioara,
Centrul istoric al oraşului
Sighişoara, Cetăţile dacice din
M-ţii Orăştiei (Sarmizegetusa,
Costeşti, Luncani, Băniţa,
Căpâlna), Bisericile de lemn din
Maramureş (Şurdeşti, Poienile
Izei, Ieud, Rogoz, Bârsana ş.a.),
Mănăstirea Horezu, Bisericile
pictate din N Moldovei
(Probota, Voroneţ, Suceviţa,
Mănăstirea Umor, Arbore ş.a.),
Aşezările săseşti cu biserici
fortificate din Transilvania
(Biertan, Viscri, Câlnic, Valea
Viilor, Prejmer ş.a.) etc.
 SLOVACIA
Slovenská Republika

DATE GENERALE Clima: temperat-continentală (cu

nuanțe impuse de altitudine și
Poziția geografică: Europa Centrală, orientare); temperatura medie
la 48-50o lat. N și 17-23o long. E; multianuală: 10,3oC (-1oC în ian.
Vecini: Austria - V (91 km), Cehia - și 21oC în iul.), iar precipitațiile
NV (252 km), Ungaria - S (677 medii anuale: 600-800 mm, în
km), Polonia - NE (444 km); regiunile joase, și peste 2.000
Suprafața: 49.035 km2; mm, în M-ții. Tatra;
Forma de guvernământ: republică Hidrografia: ape curgătoare
parlamentară; (Dunărea, Morava, Váh, Hron,
Sărbătoarea națională: 1 ian. Torysa, Ondava), lacuri (Orava,
(aniversarea proclamării Gabčikovo);
independenței, în 1993) și 29 Asociații biogeografice: păduri de
aug. (aniversarea insurecției, din foioase, păduri de conifere (la
1944); peste 1.200 m alt.), pajiști alpine
Limba oficială: slovaca; (în regiunile înalte);
Moneda: 1 euro = 100 cenți; Resurse naturale: cărbune (lignit),
Membru NATO: 29 mart. 2004. cupru, minereu de fier, potențial
hidroenergetic;
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Arii protejate: Tatra Înaltă,
Krkonoše, Pieniny, Tatra Mică.
Relieful/unitățile de relief:
predominant montan (M-ţii REPERE DEMOGRAFICE ȘI
Carpați – Carpații Mici/Male SOCIO-ECONOMICE
Karpaty, Carpații Albi/Bile
Karpaty, Tatra Înaltă/Vysoké Populația: 5.450.000 loc.;
Tatry), Tatra Joasă/Nyzke Tatry Densitatea medie a populației: cca.
și M-ții Metaliferii Slovaci), 111 loc./km2;
podișuri (Ondaviei, în E, cu Structura etnică: slovaci - cca. 81%,
masive montane joase și izolate: maghiari - 8,5%, romi - 2%, cehi -
Slanske și Vihorlat) și câmpie în 0,6%, alte etnii (ucraineni,
S (Câmp. Dunării/Podunajskaia germani, polonezi ş.a.) - 1%,
Nizina și Câmp. Tisei/ nespecificaţi - cca. 7%;
Vychodoslovenska Nizina); alt. Structura confesională: romano-
max.: 2.655 m, în vf. catolici - cca. 62%, protestanţi
Gerlachovský (M-ții Tatra (luterani, reformaţi ş.a.) - 8,9%,
Înaltă); greco-catolici - 3,8%, ortodocşi -

57
 0,9%, alte religii, fără religie şi sec. XIV-XV (Košice) centru de
nedeclaraţi - 24,5cca.; comerț și meșteșuguri în Evul
Bilanțul natural: -0,2‰; Mediu (Bardejov), Levoča,
Populația urbană: cca. 57%; rezervația Slovensky Raj, M-ții.
Speranța de viață: cca. 77,5 ani; Tatra Înaltă;
Capitala: Bratislava; Situri din patrimoniul mondial
Orașe: Košice, Banská Bystrica, UNESCO: Pădurile virgine din
Zilina, Nitra, Trenčin, Trnava, Carpaţi, Bisericile de lemn din
Poprad, Prešov, Komárno ş.a.; Carpaţii Slovaci, Peşterile din
PIB/loc.: 38.300 $; Aggtelek şi Carstul Slovac
Zone şi obiective turistice: (bilateral cu Ungaria),
Bratislavski Hrad/Castelul Arhitectura populară din satul
Bratislavei, Castelul Devin, Vlkolínec, Centrul istoric al
Catedrala Sf. Martin de sec. XI, oraşului Banská Štiavnica şi
Biserica Franciscană, Muzeul arheologia industrială din zona
Național, Muzeul Jan Nepomuk, limitrofă, Centrul istoric al
Parcul Horský etc. (în oraşului Bardejov ş.a.
Bratislava), Catedrala gotică de

58
 SLOVENIA
Republika Slovenija
DATE GENERALE
Poziția geografică: S Europei (SV
Pen. Balcanice), la 45-47o lat. N
și 13-17o long. E;
Vecini: Croația - E, S (455 km), Italia
- V (199 km), Austria - N (330
km), Ungaria - NE (102 km);
ieșire la M. Adriatică - SV (46,6
km);
Suprafața: 20.273 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 25 ian.
(aniversarea proclamării
independenței, în 1991);
Limba oficială: slovena;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 29 mart 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant montan: M-ții Alpi
(Alpii Iulieni/Julijske Alpe, Alpii
Venețieni și Alpii Karawanken),
în NV, și M-ții Dinarici, în SV; în
S Pod. Karst/Kras, cu doline,
lapiezuri și peșteri, iar în centru,
depresiunile carstice Ljubljana și
Celje; alt. max.: 2.863 m, în vf.
Veliki Triglav (M-ții Alpii
Iulieni/Julijske Alpe);
Clima: mediteraneană, la țărmul M.
Adriatice, și temperat-
continentală cu influențe
oceanice, spre interior;
temperatura medie multianuală:
59
10-11oC (0-2oC în ian. și 21-24oC
în iul.), iar precipitațiile medii
anuale: 800 mm, în E, și peste
2.500 mm, în NV);
Hidrografia: ape curgătoare (Sava,
Drava, Mura, Kura, Krka, Soca,
Ljubljana ș.a.) și mici lacuri
carstice (Bled, Bohinj, Bonni
ș.a.);
Asociații biogeografice: păduri rare
mediteraneene, păduri de
foioase, păduri de conifere,
pajiști alpine;
Resurse naturale: lignit, zinc,
plumb, uraniu, lemn, potențial
hidroenergetic etc.;
Arii protejate: parcuri naționale –
Triglav (supr. 83.807 ha), Potok
ș.a. - și rezervații – Peștera
Škocjan, Peștera Postojna ș.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 2.094.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
103 loc./km2;
Structura etnică: sloveni - cca. 83%,
sârbi - 2%, croați - 2%, bosniaci -
1,6%, alții (maghiari, italieni,
albanezi, muntenegreni, italieni
ș.a.) - 2,4%, nespecificaţi - cca.
9%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 73%, musulmani -
2,4%, ortodocși - 2,2%, luterani -
1%, alte religii, fără religie şi
nedeclaraţi - cca. 21,5%;
Bilanțul natural: -3,4‰;
Populația urbană: cca. 55%;
Speranța de viață: cca. 81 ani;
Capitala: Ljubljana;
Orașe: Maribor, Celje, Kranj, Velenje,
Koper, Novo Mesto, Nova
Gorica, Krsko, Jesenice, Kocevje
ş.a.;
PIB/loc.: 40.300 $;
Zone şi obiective turistice: Castelul
de sec. XII, Palatul Krijàn de sec.
XVIII, Podul Dragonilor ș.a.
(Ljubljana); Catedrala Sf. Ioan
Botezătorul de sec. XII, Biserica
Sf. Magdalena de sec. XIII,
Primăria Veche din 1515, statuia
Maicii Domnului din 1680
60
(Maribor); peisajul alpin (cu
stațiunile Kranjska Gora, Bled,
Bohinj ș.a.) și litoralul M.
Adriatice (cu stațiunile Izola,
Ankaran, Koper/Capodistria,
Portorož ș.a.); Mt. Pohorie din
apropierea orașului Maribor;
peștera Postojna (cca. 20 km
lung.) etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Peşterile din Škocjan,
Almadén şi Indrija (locuri
istorice de extragere a
mercurului), Siturile palafitice
preistorice din jurul Alpilor (de
pe teritoriul Sloveniei) ş.a.
 SPANIA
Reino de España
DATE GENERALE
Poziția geografică: SV Europei (Pen.
Iberică), la 36-44° lat. N și 9°
long. V-4° long. E;
Insule componente: Canare/
Canarias (Gran Canaria,
Tenerife, La Palma, Gomera
ș.a.), Baleare/Baleares (Menorca,
Mallorca, Ibiza, Formentera
ș.a.);
Vecini: Franța - NE (623 km), Andorra
- NE (63,7 km), Gibraltar
(aparţinând Marii Britanii) - S
(1,2 km), Portugalia - V (1.214
km); ieșire la M. Mediterană - S
și Oc. Atlantic - V, N (în N G.
Biscaya; 4.964 km, lung. întregii
linii de coastă;
Teritorii dependente și cu statut
special: Africa de Nord Spaniolă
(supr. 33 km2; NV Africii);
Suprafața: 505.990 km2;
Forma de guvernământ: monarhie
constituțională ereditară;
Sărbătoarea națională: 12 oct.
(„Ziua Hispanității”, aniversarea
descoperirii Americii de către
Cristofor Columb, în 1492);
Limba oficială: spaniola/castiliana
(local sunt oficiale catalana,
galiciana și basca);
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 30 mai 1982.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
61
Relieful/unitățile de relief: cca.
90% sunt podișuri (Meseta,
divizat de lanțuri muntoase –
Sierra de Gata, Sierra de
Guadarrama, Sierra de Gredos
ș.a. – în platourile Castiliei
Vechi și Castiliei Noi) și munți
(Cantabrici, Léon, Iberici,
Castiliei, Sierra Morena,
Cordiliera Betică, Andaluziei, cu
Sierra Nevada, și Pirinei), în S,
Câmp. Andaluziei/Andalucía, în
SE, Câmp. Aragonului; țărmurile
sunt arcuite, cu capuri (Creus,
Tortosa, Nao, Palos, Gata,
Tarifa, Ortegal ș.a.) și golfuri
(Biscaya, Rosas, San Jorge,
Valencia, Alicante, Cádiz ș.a.);
alt. max.: 3.478 m, în vf.
Mulhacén (Sierra Nevada);
Clima: temperat-oceanică, în V și N,
temperată uscată, în centru, și
subtropicală (mediteraneană),
în E și S; temperatura medie
anuală: 14-15,5oC (ian.: 6-10C,
iul.: 24-27C); precipitații medii
anuale: 450 mm (în partea
centrală) şi 1.240 mm (în N);
Hidrografia: ape curgătoare – Ebro
(928 km lung.), Miño, Duero
(925 km lung.), Tajo (cca. 800
km lung. în Spania), Guadiana,
Guadalquivir (560 km lung.),
Segura, Júcar, Guadalaviar ș.a. –
și lacuri – Almendra, Esla,
Alcántara, Mequinenzo,
Valdecañas, Garcia de Sota ș.a.;
Asociații biogeografice: păduri de
foioase (în V, N), vegetaţie
ierboasă (în Pod. Meseta),
vegetație subtropicală (în S,
tomillares), păduri de conifere și
pajiști montane (în munți
înalți);
Resurse naturale: lignit, minereu de
fier, plumb, cupru, uraniu, zinc,
mercur, potasiu, potențial
hidroenergetic, soluri fertile;
Arii protejate: rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale – Coto
Doñana (supr. 543 km2, cel mai
întins parc național, în
Patrimoniul Mondial UNESCO),
Montefrague, Valle de
Ordesa/Río Ara, Montaña de
Covadonga, Garajonay (în Arh.
Canare, în Patrimoniul Mondial
UNESCO), Peștera Altamira
ș.a.);
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 47.007.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
93 loc./km2;
Structura etnică: spanioli - cca. 74%,
catalani - 16,5%, galicieni - 6,5%,
basci - 1,5%, alţii (portughezi,
marocani, francezi, români ș.a.)
- cca. 1,5%;
Structura confesională: romano-
catolici - cca. 69%, islamici - 1%,
alte religii (protestanți, iudaici,
neoprotestanţi, ortodocşi ş.a.),
fără religie şi nedeclaraţi - cca.
30%;
Bilanțul natural: 0,1‰;
Populația urbană: cca. 79%;
62
Speranța de viață: cca. 83,5 ani;
Capitala: Madrid;
Orașe: Barcelona, València, Sevilla,
Málaga, Zaragoza, Palma de
Mallorca, Murcina, Cartagena,
Bilbao, Córdoba, Valladolid, Las
Palmas de Gran Canaria, La
Coruña, Burgos, León,
Salamanca ş.a.;
PIB/loc.: 43.000 $;
Zone şi obiective turistice: orașele
istorice din Andaluzia (Sevilla,
Granada, Cádiz, Córdoba ș.a.) și
Castilia (Madrid, Toledo, Avila,
Escorial, Guadalajara, Segovia
ș.a.) cu cetăți, castele, palate,
biserici vechi, mănăstiri, muzee
etc.; țărmul M. Mediterane cu
stațiunile balneoclimaterice de
la Costa Brava, Costa Dorada și
Costa del Sol; Ins. Baleare și Ins.
Canare; M-ții Pirinei și M-ții
Sierra Nevada ş.a.
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Doñana,
Garajonay, Teide (din Ins.
Tenerife), Peştera Altamira şi
arta rupestră paleolitică din N
Spaniei, Mănăstirea şi Palatul
Escurial din Madrid, Oraşul
fortificat Cuenca, Catedrala din
Burgos, Palau de la Música
Catalana şi Hospital de Sant Pau
din Barcelona, Lucrările lui
Antonio Gaudí din Barcelona,
Universitatea şi centrul istoric al
oraşului Alcalá de Henares,
Monumentele din Ovíedo şi din
fostul regat Asturias, Alhambra,
Generalife şi Albaicín din
Granada, Ins. Ibiza
(biodiversitatea şi cultura) ş.a.
 STATELE UNITE
ALE AMERICII
United States of America
DATE GENERALE (America Centrală Insulară) şi
Wake (centrul Oc. Pacific);
Poziția geografică: centrul Americii Suprafața: 9.833.520 km2;
de Nord, la 25-49o lat. N și 67-125° Forma de guvernământ: republică
long. V; au în compunere: Alaska prezidențială, stat federal;
(NV Americii de Nord) şi I-le Sărbătoarea națională: 4 iul.
Hawaii (în Oc. Pacific); (aniversarea proclamării
Insule componente: I-le/Arh. independenței, în 1776);
Hawaii (Ins. Hawaii, Ins. Limba oficială: engleza;
Molokai, Ins. Oahu, Ins. Maui, Moneda: 1 dolar american = 100
Ins. Kauai ş.a.), Arh. Aleutine, cenţi;
Ins. Sf. Laurenţiu, Ins. Kodiak, Membru NATO: 4 apr. 1949.
Arh. Alexander ş.a.;
Vecini: Canada - N (8.893 km) şi Mexic - CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
SV (3.141 km); ieșire la Oc. Atlantic
- E şi SE (G. Mexic) şi Oc. Pacific - Relieful/unitățile de relief: variat şi
V (lung. întregii linii de coastă: diversificat; în E: M-ţii
19.924 km);
Apalaşi/Appalachi şi Câmp.
Teritorii dependente și cu statut
Litorală Atlantică; în centru:
special: I-le Virgine Americane
podişuri (Marilor Lacuri, Ohio,
(supr. 346,3 km2; în M.
Missori, Ozark şi Preriilor); în V:
Caraibelor, central-V Oc.
2 M-ţii Stâncoşi (Northern Rocky
Atlantic), Navassa (5,2 km ; în
Mountains şi Southern Rocky
M. Caraibelor), Samoa
Mountains), Pod. Columbia,
Americană (200,22 km2; în
Pod. Marelui Bazin, Pod.
sectorul central-V al Oc.
Colorado, M-ţii Cascadelor, M-
Pacific), Guam (în V Oc. Pacific),
ţii Sierra Nevada şi M-ţii
I-le Howland şi Baher (centrul
Coastei; în S: Câmp. Mississippi,
Oc. Pacific), Ins. Jevis (centrul
Pod. Texas şi Câmp. Golfului
Oc. Pacific), Johnston (centrul
Mexicului; ţărmurile sunt
Oc. Pacific), Kingman Reef
sinuoase, cu peninsule (Alaska,
(centrul Oc. Pacific), Ile
Florida, Kena, Seward ş.a.) şi
Mariane de Nord (central-V Oc.
golfuri (Mexic, Alaska, Bristol
Pacific), I-le Midway (central-N
ş.a.); alt. max.: 6.198 m, în
Oc. Pacific), Palmyra (centrul
Mount McKinley (în Alaska);
Oc. Pacific), Puerto Rico

63
Clima: temperată-oceanică şi
temperat-continentală (în cea
mai mare parte a ţării), –
subtropicală (în California, N G.
Mexic şi Pen. Florida), subpolară
şi polară (în Alaska), tropicală
(în I-le Hawaii); temperatura
medie multianuală: 12,5oC în
Washington (ian.: 0C, iul.:
24C), 24,5oC în Honolulu
(Hawaii; ian.: 23C, iul.: 26C),
14,5oC în San Francisco (ian.:
10C, iul.: 16C); precipitaţiile
medii anuale de cca. 1.000 mm
în Washington, 600 mm în
Honolulu 570 mm în San
Francisco;
Hidrografia: importante fluvii –
Mississippi (5.620 km lungime,
cu afl.: Missouri, Arkansas,
Ohio, Red River ş.a.), Rio
Grande (3.034 km, cu afl. Pecos),
Colorado (2.740 km), Columbia,
Sfântul Laurenţiu, Yukon etc. –,
numeroase şi variate lacuri
(glaciare, tectonice, vulcanice,
antropice ş.a.) – Marile Lacuri
(Superior, Michigan, Huron,
Erie şi Ontario), Marele Lac
Sărat, Crater, Powell, Mead, Fort
Peck, Sakakawea ș.a. –, gheizere
şi gheţari;
Asociații biogeografice: păduri (de
foioase, de conifere, mixte,
tropicale şi subtropicale), prerie,
tundră ș.a.;
Resurse naturale: petrol, cărbuni,
gaze naturale, aur, argint, cupru,
bauxită, plumb, zinc, minereu
de fier, nichel, mercur, fosfaţi,
potasiu, lemn, ape curgătoare cu
potenţial hidroenergetic ș.a.;
Arii protejate: rezervații naturale şi
ale biosferei, parcuri naționale
(59) ș.a. (Everglades, Yellowstone,
64
Badlands, Olympic, Great
Smoky Mountains, Grand
Canyon, Yosemite, Carlsbad
Cavern, Big Bend, Mammoth
Cave, Petrified Forrest,
Haleakala, Hawaii Volcanes,
Crater Lake, Death Valley, Gates
of the Arctic, Isle Royal,
Denali/Mount McKinley ş.a.);
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 328.239.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
33 loc./km2;
Structura etnică: albi - cca. 79%,
negri - 13%, asiatici - 4,5%,
amerindieni - 1%, mulatri şi
metişi - 1,5% ş.a.;
Structura confesională: protestanți
– 46,5%, romano-catolici - 21%,
iudaici - 1,9%, mormoni - 1,6%,
musulmani - 0,9%, martori ai lui
Iehova - 0,8%, budişti - 0,7%,
hinduişti - 0,7% ș.a.;
Bilanțul natural: 4,3‰;
Populația urbană: cca. 83%;
Speranța de viață: cca. 79 ani;
Capitala: Washington DC;
Orașe: New York, Chicago, Los
Angeles, Houston, Philadelphia,
Phoenix, San Antonio, Dallas,
San Diego, San Francisco,
Indianapolis, Austin, Fort
Worth, Jacksonville, Columbus,
Charlotte, Boston, Memphis, El
Paso, Baltimore, Minneapolis,
Seattle, Denver, Nashville, Las
Vegas, Louisville, Milwaukee,
Louisville, Portland, Tucson,
Atlanta, New Orleans,
Oklahoma-City, Sacramento,
Miami, Buffalo, Tampa,
 Cleveland, Pittsburgh,
Cincinnati ş.a.;
PIB/loc.: 67.400 $;
Zone şi obiective turistice: capitala
Washington DC (Casa Albă, din
1792-1817), Capitoliul, Obeliscul,
din 1885, Memorialul Lincoln,
din 1922 ş.a.), oraşele New York
(cu „The Big Apple”, Statuia
Libertăţii), Philadelphia, Boston,
San Francisco, Los Angeles, San
Diego, Las Vegas, Baltimore,
ş.a., staţiunile balneoclimaterice
de pe coasta Oc. Atlantic, Pen.
Floria, Arh. Hawaii etc.,
studiourile cinematografice
Hollywood, parcurile naţionale
(Yellowstone, Grand Canyon ş.a.);
65
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Yellowstone,
Mesa Verde, Grand Canyon,
Everglades, P.N. Mammouth
Cave, Hawaii Volcanes, Peşterile
Carlsbad, Independence Hall,
Parcurile naţionale şi de stat
Redwood, Parcul Internaţional
al Păcii Waterton Glaciar
(bilateral cu Canada), P.N.
Olimpic, Situl istoric de stat
Cahokia Moungs, La Fortaleza şi
Situl istoric San Juan din Puerto
Rico, Pueblo de Taos,
Monticello şi Universitatea
Virginia din Charlottesville,
Statuia Libertăţii, I-le
Papahānaumokuākea ş.a.
 TURCIA
Türkiye Cumhuriyeti
DATE GENERALE
Poziția geografică: SV Asiei (Pen.
Asia Mică) şi SE Europei (Pen.
Balcanică), la 36-42o lat. N și 26-
45o long. E;
Vecini: Georgia - NE (252 km),
Armenia - E (269 km),
Azerbaidjan (Nahicevan) - (9
km), Iran - SE (499 km), Irak -
SE (352 km), Siria - S (822 km),
Grecia - NV (206 km), Bulgaria -
NV (240 km); ieșire la M.
Neagră - N, M. Mediterană - SV,
M. Egee - V, M. Marmara - între
Pen. Asia Mică şi Pen. Balcanică
(cca. 7.200 km, lung. liniei de
coastă);
Suprafața: 783.356 km2;
Forma de guvernământ: republică
prezidenţială;
Sărbătoarea națională: 29 oct.
(aniversarea proclamării
republicii, în 1923);
Limba oficială: turca;
Moneda: 1 liră turcească = 100 kuruş;
Membru NATO: 18 feb. 1952.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:; relieful
din partea Europeană (cca. 3%
din întregul teritoriu al statului)
este format din două şiruri de
munţi scunzi – Istranca Dağlari
(1.031 m) şi Tekir Dağ (sub 1.000
m) – ce închid o câmpie; relieful
66
din partea Asiatică (numită
Anatolia, cca. 97% din întregul
teritoriu al statului) este format
dintr-un podiş central înalt
(Pod. Anatoliei, cca. 900 m alt.
med.) înconjurat de lanţuri
muntoase cu înălţimi de 2.500-
3.500 m: la N M-ţii Pontici/
Kuzey Dağlari, la S M-ţii
Taurus/Toros Dağlari şi
Antitaurus/Antitoros Dağlari, la
NV Ulu Dağ, la E Pod. Kars (cu
alt. de 1.400-3.000 m), dominat
de conuri vulcanice (Ararat/
Büyük Ağri); în lungul
ţărmurilor, destul de crestate în
S şi V (G. Iskenderun, G.
Antalia, G. Gökova ş.a.), se
găsesc câmpii litorale înguste;
alt. max.: 5.137 m, în vf. Ararat/
Büyük Ağri;
Clima: subtropicală (mediteraneană),
în câmpiile litorale din S şi V şi
temperat-continentală, în cea
mai mare parte a teritoriului,
etajată, în regiunile muntoase;
temperatura medie multianuală:
11,5oC la Ankara (ian.: 0oC, iul.:
22,5oC) şi 14oC la Istanbul (ian.:
5,5oC, iul.: 23oC), iar
precipitațiile medii anuale: 350
mm la Ankara, 800 mm la
Istanbul şi 3.000 mm în munţii
înalţi;
Hidrografia: ape curgătoare – Kizil
Irmak, Eufrat/Firah Nehri,
Sakarya, Gediz, Mendres/
 Meandru, Aksu, Göksu, Seyhan,
Ceyhan, Tigru/Dicle Nehri,
Aras, Yesil Irmak ş.a. – şi lacuri
(tectonice, vulcanice, carstice
artificiale etc., unele cu apă
sărată) – Van (supr.: 3.760 km2),
Tuz (1.100 km2), Izniki (cca. 300
km2), Beyşehir, Eğridir, Batman,
Karakaya, Atatürk, Kehan,
Hirfanti, Ergene ş.a.;
Asociații biogeografice: vegetație
subtropicală (în regiunea
mediteraneană), păduri de
foioase (în Pod. Anatoliei şi
regiunile muntoase), păduri de
conifere şi pajişti alpine (în
munţii înalţi);
Resurse naturale: cărbuni, minereu
de fier, crom, cupru, mercur,
antimoniu, bor, aur, celestină,
feldspat, marmură, calcar, pirită,
râuri cu potenţial hidroenergetic
ş.a.;
Arii protejate: rezervaţii naturale,
parcuri naţionale etc. (Uludag,
Kuşadasi-Dilek, Yozgat, Karatepe-
Aslantaş, Manyas-Gölü, Yedi-
Göller ş.a.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 83.155.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
106 loc./km2;
Structura etnică: turci - cca. 65%,
kurzi - cca. 18%, arabi - 2%, azeri
- cca. 1% ş.a.;
Structura confesională: musulmani
(suniţi - cca. 81%, şiiţi - cca.
16,5%) - cca. 97,5%, creştini - cca
0,5% ş.a.;
Bilanțul natural: 9,7‰;
Populația urbană: cca. 70%;
Speranța de viață: cca. 72 ani;
67
Capitala: Ankara;
Orașe: Istanbul, Izmir, Adana, Bursa,
Konya, Gaziantep, Antalya,
Içel/Mersin, Kayseri, Diyarbakir,
Eskişehir, Samsun, Zonguldak,
Erzurum, Şanliurfa, Erzurum,
Sivas ş.a.;
PIB/loc.: 29.300 $;
Zone şi obiective turistice: oraşele
Istanbul – Palatul Paleologilor,
Catedrala Sf. Sofia (sec. VI,
transformată în moschee în 1453
şi muzeu în 1935), Turnul Galata
(120 m), Palatul Topkapi (sec.
XI), Moscheea lui Soloman
Magnificul/Süleymaniye Čamii
(sec. XVI), Moscheea Albastră/
Sultanahmet Čamii (cu 6
minarete) ş.a. –, Izmir, Antakya,
Ankara – cu Őgust Mabedi (sec.
I), Coloana lui Iulian (sec. IV),
Mausoleul lui Kemal Atatürk ş.a.
–, Edirne – vechiul Adrianopol,
cu moscheile Yldirim (sec. XIV-
XV), Selimiye (sec. XVI) şi
Beyazit II –, Diyarbakir (cu o
impresionantă fortăreaţă),
Antalya, Adana ş.a., litoralul
egeean, ruinele cetăţii Troia, Mt.
Ararat/Büyük Ağri, Zona
Hierapolis-Pamukkale/ „Castelul
de bumbac” (terasele de calcar),
L. Van ş.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Cappadocia şi P.N.
Göreme, Siturile istorice din
Istanbul, Marea moschee şi
spitalul din Divriği, Situl
arheologic Troia, Oraşul
Safranbolu, Hattusha (Capitala
hitiţilor), Zona Hierapolis-
Pamukkale (terasele de calcar),
Nemrut Dağ, Xanthos-Letoon.
 ŢĂRILE DE JOS
Koninkrijk der Nederlanden
DATE GENERALE
Poziția geografică: V Europei, la 51-
54o lat. N și 3-7o long. E;
Insule: Frisice de Vest (Texel,
Vlieland, Tersćhelling, Aimeland,
Rottumeroog), Overflakee
Shouwen, Walcheren;
Vecini: Germania - E (577 km), Belgia
- S (450 km); ieșire la M.
Nordului - V și N (451 km, lung.
liniei de coastă);
Teritorii dependente și cu statut
special: Antilele Olandeze
2
(supr. 800 km , în Arh. Antilele
Mici), Aruba (supr. 193 km2, în
America Centrală Insulară);
Suprafața: 41.865 km2,
Forma de guvernământ: monarhie
constituțională;
Sărbătoarea națională: 30 apr.
(aniversarea urcării pe tron a
reginei Beatrix, în 1980);
Limbi oficiale: olandeza;
Moneda: 1 euro = 100 cenți;
Membru NATO: 4 apr. 1949.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant de câmpie în N
(parte din Câmp. Nord-
Europeană, cu forme ale
glaciațiunii cuaternare  416 loc./km2;
morene, depresiuni mlăștinoase
ș.a.) , și de podiș, în SE (Pod.
Limburg, dezvoltat pe calcare);
68
în V poldere (40% din teritoriul
țării se află sub nivelul mării);
alt. max.: 322 m, în Vaalselberg
(Pod. Limburg);
Clima: temperat-oceanică (cu ierni
blânde și veri răcoroase);
temperatura medie multianuală:
9,5-10,5oC (ian.: 2-3C, iul.: 17-
19C), iar precipitațiile medii
anuale: 700-800 mm);
Hidrografia: ape curgătoare
(Rhin/Rijn, cu brațele Waal și
Lek, Mass, Schelde/Escaut,
Vechte, Ijssel ș.a.) și lacuri
(Ifsselmeer, Marken ș.a.);
Asociații biogeografice: păduri de
foioase, lande, turbării;
Resurse naturale: gaze naturale,
petrol, sare, calcar, nisip, soluri
fertile;
Arii protejate: parcuri naționale și
rezervații (Hoge Veluwe, Geul,
Boschplaat, Kennemerduinen,
De Weiden, Zwarte Meer,
Kobbeduinen, Veluwezoom,
Westerduinen, Naardermeer,
Veluwe Randmeren etc.).
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 17.425.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca.
Structura etnică: olandezi - cca.
77%, europeni - cca. 10%, turci -
2,3%, marocani - 2,2%,
 indonezieni - 2,1%, surinamezi - Koningklijk Pallis  de sec. XVI,
2% ş.a.; Palatul Păcii, din 1913,
Structura confesională: romano- complexul Binnenhof din sec.
catolici - cca. 23,5%, protestanți XII etc.), Utrecht, cu vestigii ale
(majoritatea luterani ș.a.) - 15%, sec. XVII (cu „secolul de aur”),
musulmani - 5%, alte religii - Delft, Haarlem, Maastricht, cu
5,5%, nedeclaraţi și nereligioși - arhitectură variată (medievală, a
51%; Renașterii, barocă) ș.a.; litoralul
Bilanțul natural: 2‰; M. Nordului cu 55 stațiuni
Populația urbană: cca. 80%; balneare (Hoek van Holland,
Speranța de viață: cca. 82 ani; Scheveningen, Noordwijt,
Capitalele: Amsterdam (consti- Zandvoort ș.a.); polderul
tuțională) și Haga/ s’Gravenhage Beemster, inclus în Patrimoniul
(sediul Curții Regale și al puterii Mondial UNESCO ș.a.;
administrative); Situri din patrimoniul mondial
Orașe: Rotterdam, Utrecht, UNESCO: Linia fortificată de
Eindhoven, Tilburg, Gröningen, apărare din Amsterdam, Vechile
Almere, Nijmegen, Breda, castele din Amsterdam, Casa
Enschede, Apeldoorn, Haarlem, „Rietveld-Schröder” din Utrecht,
Maastricht, s’Hertogenbasch, Schokland şi împrejurimile sale,
Arnhem, Emmen, Leiden, Staţia de pompare Wouda,
Harlingen ş.a.; Polderul Beemster, Reţeaua de
PIB/loc.: 60.300 $; mori din Kinderdijk-Elshout,
Zone şi obiective turistice: Orașele Wadden Sea (bilateral cu
culturale și adevărate Germania).
monumente de artă Amsterdam,
Haga (cu vechiul palat regal 

69
 UNGARIA
Magyar Köztáraság
DATE GENERALE
Poziția geografică: Europa Centrală,
la 46-49o lat. N și 16-23o long. E;
Vecini: România - E (448 km), Serbia
- S (166 km), Croația - SV (329
km), Slovenia - V (102 km);
Austria - V (366 km), Slovacia -
N (676 km), Ucraina - NE (103
km);
Suprafața: 93.030 km2;
Forma de guvernământ: republică
parlamentară;
Sărbătoarea națională: 20 aug. (ziua
Sf. Ștefan, fondatorul statului
maghiar);
Limba oficială: maghiara;
Moneda: 1 forint = 100 filléri;
Membru NATO: 12 mart. 1999.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant de câmpie (2/3) –
Câmp. Panonică, împărțită de
M-ții Bakony, cu prelungirile
Col. Somogy și Mas. Mécsek, în:
Kisalföld/Câmp. Mică (NV) și
Alföld/Nagyalföld/Câmp. Mare
(SE, cu Câmp. Dunării de
Mijloc, Câmp. Tisei); în NE se
prelungesc ramificații ale
Carpaților – Börzsöny, Mátra,
Bükk și Zemplén-Tokaj –, iar în
N și NV sunt munți scunzi –
Bakony, Vértes și Cerecse-Pilis;
alt. max.: 1.015 m, în vf. Kékes
(M-ții Mátra);
70
Clima: temperat-continentală (la
contactul cu clima temperat-
oceanică și mediteraneană);
temperatura medie multianuală:
11,2oC (-4...0oC în ian. și 19-23oC
în iul.), iar precipitațiile medii
anuale: 500-700 mm;
Hidrografia: ape curgătoare –
Dunărea/Duna (410 km lung. pe
teritoriul statului), Tisa/Tisza
(cca. 600 km lung. în Ungaria),
Criș/Körös, Ràba, Eger,
Mureș/Maros ș.a. – și lacuri:
Balaton (tectonic; supr. 596
km2) Kisbalaton/Micul Balaton,
Fertő/Neusiedler (parţial în
Austria), Velence, Tisza ș.a.;
Asociații biogeografice: stepă/
pusztá, silvostepă, pădure de
foioase;
Resurse naturale: bauxită, cărbune,
gaze naturale, soluri fertile etc.;
Arii protejate: 10 parcuri naționale,
145 rezervații și 35 zone naturale
de interes: Hortobágy/Pusztá
(aflat, din 1999, în Patrimoniul
Mondial UNESCO; supr. cca.
82.000 ha), Kiskunság,
Kisbalaton, Bükk, Aggtelek,
Fero-Hansag, Drava, Balatonul
Superior, Duna-Ipoly, Tihany,
Orseg ș.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 9.773.000 loc.;
Densitatea medie a populației: cca. Pécs, Szeged etc.; castelele
105 loc./km2; Jurisics, Sitke, Sümeg și
Structura etnică: maghiari - cca. fortificațiile Eger, Várpalota,
83,5%, romi - 3,1%, germani - Szabolcs; L. Balaton cu Pen.
1,3%, alte etnii (români, slovaci, Tihany și stațiunile
croaţi ș.a.) şi nedeclaraţi - cca. balneoclimaterice Siófok,
4,4%; Balatonföldvár, Balatonszárszó,
Structura confesională: romano- Balatonszéplak, Balatonjenyes,
catolici - cca. 37%, reformaţi - Fonyód, Balatonalmádi ș.a.;
12%, greco-catolici - 2%, luterani M-ții Mátra (cu numeroase
- 2%, fără religie - 18%, stațiuni), M-ții Bükk, Parcul
nespecificată - 27% ş.a.; Natural Örség, L. Fertö ș.a.;
Bilanțul natural: -3,8‰; Situri din patrimoniul mondial
Populația urbană: cca. 69%; UNESCO: Budapesta (cartierul
Speranța de viață: cca. 76,5 ani; Buda şi malurile Dunării), P.N.
Capitala: Budapesta/Budapest; Hortobágy (Pusztá), Vechiul sat
Orașe: Debrecen, Miskolc, Szeged, Hollókő şi Carstul Slovac
Pécs, Nyíregyháza, Györ, Makó, (bilateral cu Slovacia) şi
Mohács, Rajka, Kecskemét, împrejurimile, Peşterile din
Nagykanizsa, Székesfehérvár, Aggtelek şi Carstul Slovac
Barcs, Zalaegerszeg, ş.a.; (bilateral cu Slovacia), Cimitirul
PIB/loc.: 35.900 $; paleocreştin din Pécs
Zone şi obiective turistice: (Sopianae), Mănăstirea
Budapesta, cu numeroase benedictină Pannonhalma,
monumente istorice, culturale și Peisajul cultural Fertö/
artistice (fortificațiile Cetății Neusiedlersee (bilateral cu
Buda sunt în Patrimoniul Austria), Peisajul cultural-istoric
Mondial UNESCO); orașele şi regiunea viticolă Tokaj.
istorice Györ, Vác, Veszprém,

71
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Albăstroiu Elena-Simona, Paraschiv V., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina:

Bacalaureat geografie. Europa-România-Uniunea Europeană – probleme
fundamentale. Ghid de pregătire intensivă, 30 de teste, Edit. PIM, Iaşi, 2020.
2. Andrei Ileana, Erikos A., Teslaru S.: Statele lumii de la A la Z, Edit. TESS-M,
Constanța, 1998.
3. Atanasiu Violeta, Ioniţă O., Dumitru D.: Atlas geografic mondial, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2017.
4. Caloianu N., Gârbacea V., Hârjoabă I., Iancu Silvia, Marin I.: Geografia
continentelor. Europa, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1982.
5. Coteţ P.: Europa şi Asia. Geografie fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1967.
6. Dragomirescu Ș., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint,
București, 2011.
7. Gâștescu P.: Lacurile Terrei, Edit. CD Press, București, 2006.
8. Ghica Luciana: România și Uniunea Europeană, Edit. Meronia, București, 2006.
9. Giurcăneanu C.: Statele pe harta politică a lumii, Edit. Politică, București, 1983.
10. Golban R.: România: alternative la corsetul UE, Edit. Top Form, Bucureşti, 2013.
11. Ionescu Mariana, Condurățeanu-Fesci Simona: Parcuri și rezervații pe glob,
Edit. Albatros, București, 1985.
12. Matei C. H., Neguț S., Nicolae I.: Enciclopedia statelor lumii, Ediția a X-a, Edit.
Meronia, București, 2005.
13. Matei C. H., Neguț S., Nicolae I., Radu Cătălina, Vintilă Ioana: Enciclopedia
Europei, Ediția a XVI-a, Edit. Meronia, 2020.
14. Marin I.: Geografia lumii, Tip. Universităţii din Bucureşti, 1993.
15. Marin I.: Geografia regională. Europa, Asia, Edit. Fundației „România de
Mâine”, Bucureşti, 1999.
16. Marin I., Nedelcu A: Geografie mondială, Edit. Prahova, Ploiești, f.a.
17. Marin I., Luchian N.: Geografia fizică a României și geografia fizică a Europei,
Facultatea de Geografie, București, 1996.
18. Mărculeţ I.: Aspecte geografice privind resursele naturale din Europa şi
România, Învățătorii noștri, vol. IV, București, 2008.
19. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Aspecte privind clima Europei şi a României,
Liceul – prezent și viitor, vol. V, Bucureşti, 2008.
20. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Aspecte privind hidrografia Europei şi a
României, Liceul – prezent și viitor, vol. V, Bucureşti, 2008.

72
21. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Popa-Tutoveanu Aurora: Aspecte privind
învelişul biopedologic al Europei şi României, Învățătorii noștri, vol. IV,
București, 2008.
22. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Popa-Tutoveanu Aurora: Aspecte privind
relieful Europei, Liceul – prezent și viitor, vol. VI, Bucureşti, 2009.
23. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Popa-Tutoveanu Aurora: Aspecte privind
relieful derivat al României, Liceul – prezent și viitor, vol. VII, Bucureşti, 2010.
24. Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeț V.: Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010.
25. Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Statele Uniunii Europene și vecinii României,
în Geografie. Bacalaureat 2014 – ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări),
coord. Mărculeț I., Edit. Meronia, București, 2013.
26. Mărculeţ I. (coord.): Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, ISBN 978-
973-0-16221-0, Bucureşti, 2014.
27. Mărculeţ I. (coord.): Statele Americii de Nord şi Centrale. Mică enciclopedie,
ISBN 978-973-0-20790-3, Bucureşti, 2016
28. Mărculeţ I., Ghiţă Cristina (coord.): Geografie bacalaureat. Europa-România-
Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă: sinteze şi 50 de teste cu
rezolvări, Edit. ErcPress, Bucureşti, 2016.
29. Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
30. Muică Cristina, Geacu S., Sencovici Mihaela: Biogeografie generală, Edit.
Transversal, București, 2006.
31. Muică Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela: Biogeografie. Compendiu, Edit.
Universitară, București, 2009.
32. Negoescu B., Vlăsceanu Gh.: Geografie economică. Resursele Terrei, Edit.
Meteor Press, București, 2004.
33. Paraschiv V.: Geografie. Europa, Uniunea Europeană, România – probleme
fundamentale. Auxiliar pentru clasa a XII-a, Edit. PIM, Iaşi, 2019.
34. Simion Bianca (coord.): Ghidul statelor membre ale Organizației
Internaționale a Francofoniei, Edit. Paco, București, 2006.
35. ***https://www.nato.int/.
36. ***https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
37. ***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita.
38. ***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_natural_increase.
39. ***http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-
ATLANTIC.pdf.
40. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_dup%C4%83
_num%C4%83rul_de_trupe_militare
41. ***Wikipedia.

73
 SUMMARY

THE NORTH ATLANTIC

TREATY ORGANISATION.
A BRIEF ENCYCLOPEDIA OF THE STATES
The present work represents the manifestation of an objective set by
teachers and a group of students, passionate about geography, from I. L.
Caragiale National College from Bucharest.
The North Atlantic Treaty Organisation (NATO) – based in Brussels– is a
military bloc resulted after the Cold War, between the two great military powers:
the United States of America and the Soviet Union. It was set in 1949, the
founding states (12) being: the United States of America, Canada, Belgium, Great
Britain, France, Italy, Holland, Denmark, Luxemburg, Island, Norway and
Portugal. Germany, Greece, Spain and Turkey as well acceded NATO before the
abolition of the communist regimes from Easter Europe.
The central NATO objective was initially to maintain and develop the
individual and collective capacities of resistance against an armed assault.
Following the fall of the communist regimes from Eastern Europe and the
abolition of the Treaty of Warsaw (1991), they redefined the military and political
objectives:
 to promote the democratic values and to give their members the
possibility to consult and cooperate on matters of defence and security in order
to solve problems, to build trust and prevent conflicts on long term;
 to engage in settling disputes. If the diplomatic efforts fail, the alliance is
enforced with military power to undertake different operations and manage the
crises. The mission is initiated under NATO’s collective defence clause – the 5th
article of the Washington Treaty – or under a term from the United Nations,
independently or in cooperation with other states and international
organisations.
For the time being, NATO consists of 30 European, North American and
Asian states: Belgium, Canada, Denmark, France, Iceland, Italy, Luxemburg,
Great Britain, Norway, Portugal, The United States of America, and The Low
Countries (1949); Greece and Turkey (1952), Germany (1955); Spain (1982); The
Czech Republic, Poland and Hungary (1999); Bulgaria, Estonia, Latvia, Lithuania,

74
Romania, Slovakia, and Slovenia (2004); Albania and Croatia (2009); Montenegro
(2007), and North Macedonia (2020).
The brief description of the NATO member countries was based on three
elements: general data (geographical position, component islands, neighbours,
dependent and special-status territories, area, form of government, national
holiday, official language, currency and the adhesion year), the geo-physical
framework (the relief/ relief units, climate, hydrography, biogeographic
associations, natural resources and protected areas) as well as demographic and
socio-economic aspects (population, average population density, ethnic
structure, confessional structure, the rate of natural increase, the share of urban
population, life expectancy, the capital city, main cities, gross domestic product
per capita, tourist areas or tourist attractions, and the UNESCO World Heritage
Sites).

ORGANIZAŢIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD

O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR
Coordonator: prof. dr. Ioan Mărculerţ
ISBN 978-973-0-31632-2
București, 2020

75