MĂSURAREA PUTERII ELECTRICE

1. Noţiuni generale:
Puterea electrică reprezintă energia electrică consumată ( produsă ) în unitatea de timp.

E 1J
P = Δt → 1W = 1 s

În practică se utilizează şi multiplii unităţii de măsură fundamentale:

3 6
1kW = 10 W ; 1MW = 10 W

În curent continuu întreaga energie electrică se transformă integral în alte forme de

energie:calorică, mecanică, luminoasă.
Relaţia de definiţie a puterii electrice în curent continuu este:

P = U I → 1W = 1V 1A
2 U2
Alte relaţii de calcul a puterii electrice în curent continuu: P=RI ; P=
R
În curent alternativ monofazat se definesc trei puteri electrice:

a) Puterea aparentă: S=UI [ VA ]

b) Puterea activă: P = U I cosφ [ W ]

Aceasta reprezintă energia electrică care se transformă în alte forme de energie: mecanică,
termica, luminoasa.
φ = unghiul de defazaj între tensiune şi intensitate. Acesta este variabil, în funcţie de natura
sarcinii: rezistivă, inductivă, capacitivă.
cosφ = factor de putere. Practic, cosφ = 0 ÷ 1

c) Puterea reactivă: Q = U I sinφ [ VAR ]

Aceasta reprezintă energia electrică care circulă între generator şi receptor în unitatea de timp, fără
a se transforma în alte forme de energie. Energia reactivă este acumulată în câmpul electric al
condensatoarelor şi în câmpul magnetic al bobinelor.
Între cele trei puteri de curent alternativ există relaţia: S2 = P2 + Q2

2. Măsurarea puterii electrice în curent continuu:

Puterea electrică în curent continuu se poate măsura prin metode directe sau indirecte.
a) Măsurarea prin metoda ampermetrului şi voltmetrului:
Este o metodă indirectă care presupune măsurarea tensiunii, intensităţii şi deducerea puterii
electrice prin calcul.
În funcţie de poziţia reciprocă a celor două aparate se utilizează doua variante de montaj:

1
- varianta amonte:

+ A
UA

R
V
U UR

Voltmetrul măsoară tensiunea: U = UR + UA

Ampermetrul măsoară curentul: I = IR
Puterea electrică: P = U I = ( UR + UA ) I = UR I + UA I = UR I + UA I = PR + PA
PA reprezintă puterea ,,consumată” de ampermetru : PA = RA I2
Pentru a calcula puterea rezistorului este necesară efectuarea unei corecţii, astfel:

PR = PR – PA sau PR = UI ─ RA I2

Daca: R ≫ RA se poate aproxima cu o precizie bună: PR = U I

- varianta aval:
I IR
+ A
IV
U R
V

Voltmetrul măsoară: U = UR
Ampermetrul măsoară: I = IR + IV
Puterea electrică: P = U I = U ( IR + IV ) = U IR + U IV = PR + PV
2
U
PV =
PV reprezintă puterea ,,consumată”de voltmetru: RV
Puterea rezistorului, după efectuarea corecţiei necesare este:
U2
PR = P – PV sau PR = U I ─
Rv
Dacă: R ≪ RV se poate aproxima cu o buna precizie: PR = RI

2
b) Măsurarea cu wattmetrul:
Este o metodă directă, mult mai precisă care permite măsurarea puterii prin citire directă.
Bobina de curent a wattmetrului se montează în serie cu receptorul, iar bobina de tensiune în
paralel cu acesta. Bornele polarizate ale celor două bobine se conectează la aceiaşi polaritate,
pentru ca acul indicator să devieze corect.

a b

K
*
A *
+
W

V R

−
Pentru a evita supraîncărcarea bobinelor chiar dacă indicaţia aparatului : α ¿ αmax în circuit se
montează un ampermetru şi un voltmetru, care măsoară valorile: I ; U
Acestea trebuie să îndeplinească condiţia: I ¿ In ; U ¿ Un
Puterea electrică măsurată va fi: P = Kw α
α = indicaţia wattmetrului
Un In
Kw = constanta aparatului Kw = [ W ]
α max ¿
Un [ V ] = domeniul de măsurare ales pentru tensiune
In [ A ] = domeniul de măsurare ales pentru curent
αmax = numărul maxim de diviziuni al scării gradate
Indicaţia aparatului este proporţională cu puterea electrică: α = K U I = K P
Scara este gradată uniform direct în unităţi de putere ( watt )
Montarea reciprocă a bobinelor wattmetrului se face astfel:
R de valori mari, comutatorul K pe poziţia ,,a” ( amonte )
R de valori mici, comutatorul K pe poziţia ,,b” ( aval )

3.Măsurarea puterii electrice în curent alternativ monofazat

a) Măsurarea puterii aparente:
e face indirect prin metoda ampermetrului şi voltmetrului cu cele doua variante cunoscute.

a b
K
Z
u;f ~
~

3
 V
Z ≫ RA → comutatorul K pe poziţia ,,a” ( amonte )
Z ≪ RV → comutatorul K pe poziţia ,,b” ( aval )
Alegând corect varianta de montaj, se poate neglija consumul aparatelor de măsurat.
În acest caz nu se mai efectuează corecţii,iar puterea aparentă se poate determina
prin calcul direct:
S=UI

b) Măsurarea puterii active:

Se face direct cu wattmetrul. Indicaţia wattmetrului în CA monofazat va fi:

α = KUIcosφ = K P

Montarea wattmetrului în circuit se face la fel ca în curent continuu.

În funcţie de valorile impedanţei de sarcină se alege una din cele două variante de montaj:
- Z de valori mari, K pe poziţia ,,a” ( amonte )
- Z de valori mici, K pe poziţia ,,b” ( aval )
a b

K
*
*
A
W

u;f ~ Z
V

c) Măsurarea puterii reactive:

Se poate face în mod indirect, ( prin calcul ), măsurând iniţial puterea activă şi puterea aparentă.
Metoda este mai puţin utilizată, deoarece necesită multe aparate şi măsurări ceea ce conduce
inevitabil la erori mari.
Q = √ S 2−P2

S [ VA ] se deduce prin calcul, măsurând: U ; I

P [ W ] se măsoară direct cu wattmetrul
Puterea reactivă Q se măsoară de regulă direct cu varmetrul.
Varmetrul este un aparat electrodinamic sau ferodinamic, care spre deosebire de wattmetru are în
serie cu bobina mobilă un condensator sau o bobina.
Acest element de circuit introduce un defazaj suplimentar de 90 grade electrice între curent şi tensiune.
Caracteristica externă a aparatului devine:

α = KUIsinφ sau α = K Q

4
Aparatul se conectează în circuit ca un wattmetru şi măsoară direct puterea reactivă.