UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA: GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT

SPECIALIZAREA: GETIUNE ȘI AMENAJARE TURISTICĂ
ANUL: I

TURISM RURAL ÎN LOCALITATEA ŞINTEU

JUDEŢUL BIHOR

Studentă:
CHIRA Domniţa Anamaria

Oradea, 2013
1. Poziţia geografică, Localizare, Căi de acces, Relief, Populaţie

Foto:1, hartă jud. Bihor; ( sursa www.Google.imagini.ro)

Comuna Şinteu este aşezată pe culmile Munţilor Apuseni. Are o suprafaţă de

40 kmp şi se găseşte la o altitudine medie de 757 m. Din grupa nordică a Carpaţilor
Occidentali fac parte şi Munţii Plopişului cu muntele Şes, care reprezintă o culme
largă alcătuită din formaţiuni cristaline ce este situată între Valea Crişului Repede şi
Bazinul Barcăului. Pe partea de nord-vest a acestor munţii, se întinde comuna Şinteu,
în componenţa căreia intră următoarele sate: Şinteu (reşedinţa comunei), Valea
Tarnei, Huta Voievozi şi Socet. Poziţia geografică între 47° 8′ 17″ N, 22° 30′ 37″ E.
Clima este continental-moderată, încadrându-se subtipului bănăţean, cu
nuanţe submediteraneene. Temperatura medie oscilează între 6 – 10˚C, iar
precipitaţiile au o medie de 700-1000 mm/mp.
Accesul la comună se face pe DN 1. Drumurile comunale sunt: Şinteu – Huta
Voivozi 3,4 km reabilitat, Huta Voivozi – Socet 2 km pietruit, Şinteu – Codrişor 3,5
km reabilitat, Şinteu – Valea Târnei 4,3 km modernizat.
Populaţia comunei Şinteu este constituită din cetăţeni de etnie slovacă.
Predecesorii locuitorilor actuali au fost colonizaţi din Slovacia spre sfârşitul
secolului al XVIII-lea, în timpul domniei Mariei Tereza, de către nobilii maghiari.
Aceştia posedau terenuri întinse cu păduri în zonă, iar slovacii colonizaţi au
constituit forţa de muncă pentru defrişarea pădurilor.

2
 Structura populaţiei pe naţionalităţi: români, rromi, croaţi, germani, sârbi,
ucraineni, cehi, slovaci. Conform statisticlor populaţia a fost:
Anul 2009 2010
Populaţia totală 1201 1178
Populaţia totală sex
masculin 621 605
Populaţia totală sex
feminin 580 573

2. Analiza SWOT.

Puncte forte:
- Cadrul natural deosebit: Munţii Popiş
- Climat dur, de adăpost
- Trasee de drumeţii pentru diferite categorii de aventură
- Varietate şi diversitate mare a speciilor floristice şi faunistice;
- Situarea nu departe de drumul european E60 şi a magistralei de cale ferată Oradea-
Cluj Napoca;
- Crearea direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte infrastructura.
- Este necesară astfel, creşterea atractivităţii turismului montan, rural şi precum şi a
turismului din zonele interesante din punct de vedere cultural.
Puncte slabe:
- Baza materială (de cazare, de tratament şi agrement) slabă
- Mentalitate învechită a marii părţi a populaţiei
- Patrimoniu industrial-tehnic vechi, lipsă
- Organizarea de evenimente speciale cu accent pe cultura locală slabă
Oportunităţi:
- Crearea unei reţele de ghizi turistici, ecoturistici
- Îmbunătăţirea infrastructurii în regiune
- Condiţionarea, restaurarea, conservarea, ridicarea gradului de confort şi
reintroducerea în circuit turistic a clădirilor cu valoare arhitectonică şi de vilegiatură
- Posibilitatea organizării de excursii, tabere şi oferirea unor pachete de programe
turistice atractive pentru turiştii români şi străini cazaţi în sat, excursii organizate
- Atragerea investitorilor români şi străini în turism şi în alte sectoare
- Posibilităţi de practicare a turismului de nişă : turism de aventură, hobbz,vînătoare,
sporturi extreme,
Ameninţări:
- Lipsa de fonduri pentru investiţii;
- Lipsa facilităţilor acordate investitorilor în turism;
- Lipsa de implicare din partea statului pentru dezvoltarea turismului rural;
- Deteriorarea şi mai mare a bazei materiale în situaţia lipsei de fonduri;

3
3. Resursele naturale şi antropice existente în cadrul localităţii
Resursele naturale cele mai importante: pământul (terenuri cultivabile unde
face posibilă creşterea producţiei agricole să aibă loc în acestă zonă, agricultura este
foarte importantă), formele de relief, peisajul natural reprezintă una din resursele de
formare a potenţialului turistic (pădurea existentă) de altfel principala resursă a
comunei este lemnul şi cultivarea cartofului(de aici şi sărbătoarea “Balul cartofului”
care se ţine în luna octombrie odată cu hramul bisricii sunt manifestări etno-
folclorice specifice slovacilor).
Principala resursă antropică este ferma de bizoni din Şinteu.

4
Foto: 2, ferma de bizoni Şinteu; (sursa www.Google.imagini.ro)

5
Foto: 3,4 ferma de bizoni Şinteu; (sursa Chira Domniţa)

6
4. Infrastructura (Biserică, Şcoala cu clasele I-VIII Şinteu - Şcoală Gimnazială,
Primărie, Dispensar, Cămin cultural Foto 3)

Foto 5: Hartă GIS, cu dotările edilitare a Comunei Şinteu (Chira Domnița)

7
5. Gradul de valorificare existent

Comuna Şinteu dispune de o mare varietate de peisaje naturale datorită

etajării formelor de relief de la nord la sud sau de la est la vest. Există un potenţial
turistic rural bogat şi bine reprezentat, ceea ce face ca această unitate administrativă
să poată fi considerată o valoroasă destinaţie turistică.

Foto: 6, Gospodăria țărănească Şinteu;( sursa www.Google.imagini.ro)

8
Foto: 7, casă țărănească Şinteu; (sursa Chira Domniţa)

Un prim aspect ce va ancora factorul decisiv obiectivării turismului rural va

fi conferit de inaugurarea primei ferme de bizoni americani, din România. Un
austriac a investit până acum 400.000 de euro, pentru a transforma localitatea Şinteu
într-un paradis turistic şi vânătoresc. Ferma de bizoni de la Şinteu este prima de acest
gen din ţară şi va instaura un interes deosebit, pentru cooptarea şi aderarea formei de
turism rural afişate sub structurri complementate de activităţi tipologice:
- gastronomie - carnea de bizon american fiind considerată o delicatesă, extrem de
săracă în cholesterol, sau deja prezenţa crescătoriei de 250 de mistreţi, la rându-i
foarte apreciată.
- vânătoare - paradisul vânătoresc de la Şinteu va fi completat cu mufloni şi cerbi.
Pe lângă ferma de bizoni şi crescătoria de mistreţi, austriacul a deschis şi
două pensiuni, urmând să pună bazele unei „academii de ospitalitate”, ceea ce
conferă respectarea unor principii şi reguli de acţiune în domeniul turismului rural,
astfel tinerii din regiune li se oferă şansa să se specializeze în gastronomie de tip
vânătoresc şi management hotelier. La complexul de la Şinteu, turiştii vor putea
beneficia de şi de serviciile unui restaurant vânătoresc. Deastfel se vor alege
angrenarea mai multe elemente cheie care să confere atractivitatea maximă a zonei.
Un parc de distracţii cu grădină pentru căţărat cu frânghii şi pereţi de escaladat, tururi
de Mountainbike şi plimbări Snow shoe, va putea fi un alt punct de atracţie la Şinteu,
determinând într-o masură şi mai mare valorificarea potenţială a comunei.

Problemele existente în această zonă

Problemele create de situaţia zonei rurale ( reducerea veniturilor din
agricultură, exodul rural, pierderea tradiţiilor ) recomandă dezvoltarea turismului
rural ca stimulator al economiei rurale. Acest tip de turism ar prezinta o serie de
avantaje: valorificarea şi promovarea fermei de bizoni şi alte animale salbatice,
valorifică spaţiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiţiilor săteşti
de tip slovac, produselor agricole, realizează schimburi între veniturile urbane şi cele
rurale, crearea direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte infrastructura.
asdasExistă o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă
dezvoltarea iniţiativelor turistice în zona rurală Şinteu ca şi stimulator al turismului

9
rural, pentru a da răspunsuri la o serie de probleme create de situaţia zonelei rurale şi
anume:
   - reducerea puternică a veniturilor agrar
- îmbătrânirea şi abandonarea agriculturii
- noua cerere  privind mediul
- stabilitatea populaţiei

Motivaţiile principale ale turismului rural din regiune, putând fi  sintetizate
astfel:
Motive sociale
- criza agriculturii: noile condiţii economice şi legislative din Europa determină
tendinţa de dispariţie pe care o manifestă gospodăriile mici şi tradiţionale
- abandonarea pământurilor de cultură, precum şi a sarcinilor cu specific rural
- creşterea şomajului în rândul tinerilor exodul rural: familiile ţăranilor din comună
tind migraţia la oraş pentru a-şi căuta de lucru
Motive culturale
 - creşterea numărului de case din spaţiul rural care nu sunt ocupate sau întreţinute
- slaba folosire a clăidirilor tradiţionale
  - dispariţia meşteşugurilor
- distrugerea moştenirii de artă locală
-   pierderea tradiţiilor
- abandonarea grijii şi preocupării faţă de locurile frumoase din natură care sunt
oferite de spaţiul rural
Motive economice
- veniturile foarte mici provenite din agricultură
- dificultăţi în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodăriile
ţărăneşti
- evoluţia preţurilor
- surplusul de produse agricole

Stimularea turistică mai poate apărea şi sub forma creşterii interesului

pentru menţinerea sănătăţii ce va înregistra o creştere spectaculoasă deservată
turismului, fiind dată de orientarea tot mai vădită a scopului sejurului spre activităţi
de tip recretiv, sportiv, gastronomic, de decuplare de la tensiunea cotidiană firească.
Astfel Şinteu se poate înscrie într-o strategie mai mult sau mai puţin deliberată de
menţinere a sănătăţii, prin antrenarea unei game unice de la drumeţiile lungi
spectaculoase pană la gustarea gastronomie specifice bucătărie slave, induse de
preparate ecologice.

Deastfel Autenticitatea zonei  rurale a Şinteului este aprentată de un teritoriu

excelent plasat, de simplitatea pentru a oferi satisfacţii celor mai diverse şi sofisticate
opţiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în  aer curat, la escalade sau excursii
temerare, de la partidele animate de vânătoare, la satisfacţiile oferite de degustarea
băuturilor şi mâncărurilor tradiţionale. Un alt punct de referinţă al turismului rural îl
va constitui liniştea şi confortul psihic, fiind elemente tot mai căutate de numeroşi

10
turişti, dat fiind nivelul de stres al oraşelor mari (cum ar putea fi Oradea, Aleşd),
astfel sugerând ideea de evadare în natură.

Obiectivul fundamental: afirmarea identităţii regionale, creşterea coeziunii

spaţiale, dezvoltarea competitivităţii si dezvoltarea durabilă. Este vital ca planul de
dezvoltare a turismului sa fie integrat cu sistemul de management pentru mediu si
vice versa. Dacă turismul, manifestări culturale şi elemente cu specific local
urmează sa fie un instrument pentru dezvoltarea rurala, atunci este vitală implicarea
totală a comunităţii Şinteu în acest domeniu. Strategia de fata îsi aduce o contributie
originala prin integrarea aspectelor economic, social si de mediu care se manifesta în
spatiul Şinteului, în contextul cooperarii transfrontaliere si al provocarilor pe care
actualul proces de transformare indus de extinderea pe care îl presupune.
Atenţia va fi concentrată asupra turismului de arventura, având în vedere
potenţialul natural şi antropic, precum si particularitatile acestui areal al activitatii de
a crea oportunităţi pentru atragerea investiţiilor străine şi dezvoltarea regiunii în
turism. S-a pus un accent deosebit pe posibilitatile de dezvoltare în cadrul turismului
rural a turismului montan cu toate formele sale, turismul cultural, turistmului
etnografic (gastronomie, tradiţii, obiceiuri si promovarea festivalurilor sărbătorale).

6. Forme de turism ce pot fi practicate

Pe baza resurselor turistice naturale şi antropice va fi dezvoltată forma de

Turism rural în Şinteu sub următoarele aspecte:
- turismul montan - escaladări montane, drumeţii, sporturi de iarnă;
- turismul de odihnă şi de week-end favorizat de proximitatea unor centre urbane
cum ar fi: Aleşd,Oradea.
- turismul de vânătoare;
- turism cultural – obiective turistice de mare interes;
- agroturismul.
- ecoturism.

Turismul în spaţiul rural Şinteu

Este tipul de serviciu turistic, de cazare şi servire a mesei, care va fi

caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în micile prezente şi viitoare centre
rurale. Cele două pensiuni create deja vor fi completate cu alte destinaţii ce vor
coopta doritori într-o reţea bine definită a spaţiului de cazare. Pentru că demersul
planului strategic de dezvoltare a turismului rural porneşte cu prisosinţă de la acest
prim aspect, spaţiul de cazare va angrena clădirile ţărăneşti inovatoare cu potenţial
pentru transformarea lor în pensiuni, fiind conlucrătoare procesului de atentare la
vizitatori. Acestea în majoritatea cazurilor vor avea capacitate redusă, datorită
formelor lor ce nu va mai fi modifiat, ci doar restaurat, de obicei prezintând un
interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic care aminteşte de locuinţele

11
tradiţionale. Se va acordă o atenţie deosebită gastronomiei locale tradiţionale de tip
slovac şi de cele mai multe ori vor fi conduse într-un sistem familial. 
În contextul practicării turismului rural se vor alege oportuniştii integraţi într-
un spaţiu rural bine păstrat, cu specificul său rustic dar nu necesită neapărat activităţi
în sectorul primar. Se vor detaşa aici câteva forme de turism adiacente turismului
rural ce pot fi luate în considerare:
- de tip familial, situatie care presupune ca gospodăria gazdă să pună la dispoziţia
turiştilor familişti bucatăria proprie, urmând ca turiştii să-şi asigure singuri
prepararea prânzului şi a cinei şi procurarea majoritatăţi alimentelor prin reţeaua
comercială locală, pregătită la rândul ei să facă faţă unor asemenea solicitări;
- prin gospodăriile pensiune, destinate unui grup de 5 - 8 gospodării apropiate care
practică turismul rural în soluţia limitată de cazare şi mic dejun;
-  turismul spontan, care se referă la circulaţia turistică internă, ocazională, nedirijată,
cu rămâneri solitare sau în grupuri restrânse în gospodăriile ţărăneşti pentru scurt
timp şi fără pretenţii deosebite, pentru confortul cazării, prepararea mesei sau alte
servicii
În domeniul turismului rural se va asocia şi Agroturismul care va
include cazare, servicii pentru servirea mesei, oferite de către agricultorii implicaţi în
această formă de turism considerată ca o activitate secundară. Prin dezvoltarea
serviciilor de găzduire şi valorificare a produselor proprii locale, agroturismul va fi
soluţia de viitor pentru gospodăriile rurale. Agroturismul este capabil să valorifice
excedentul de cazare existent în gospodăria ţăranească a comunei, pregătit şi
amenajat special pentru primirea de oaspeţi şi să ofere o serie de activităţi care
graviteaza în jurul pensiunilor sau gospodăriilor ţărăneşti clasate deja.
Agroturismul se va realizeaza şi prin valorificarea cadrului natural, a ofertei şi
a diverselor servicii agroturistice în scopul obţinerii de venituri complementare,
veniturile de bază provenind din activitatea agricolă.
De altfel şi Turismul ecologic, turism în natură va fi la rându-i un element
derivat turismului rural ce va punde bazele conduitei de funcţionare a unei reţele
turistice fortificate şi reprezentaive, care va avea cea mai mare preponderare ca
indicator a faptului că turistul să aibă un interes enorm pentru acest aspect dedicat
arealului Şinteu. Ecotourismul va susţine dezvoltarea economică locală, turiştii vor
avea de câştigat mai multă experienţă, natura, cultura şi populaţia fiind tratate cu
respect şi consideraţie, populaţia locală câştigă prin dezvoltarea economică iar
operatorii turistici au din ce în ce mai mulţi clienţi interesaţi. Pentru a avea siguranţa
unei bune colaborari între oameni şi natură este necesară o certificare a oamenilor
precum şi a serviciilor oferite.

12
Foto:8,9 peisaj Şinteu;( sursa www.Google.imagini.ro)

Turismul cultural nu va implica prea mult diverse categorii sociale şi de varstă

deoarece Şinteul de azi nu constă în specificitatea acestei ramuri. Ce poate fi redat de
o astfel de activitate este vizitarea unor situri rurale (cetatea de Piatra Şoimului), dar
în mare speţă participarea la desfăşurarea unor sărbatori sau datini tradiţionale
(sărbători anuale, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din
viaţa comunitaţii (hramuri, nunţi), găsite dealtfel la multe sate tradiţionale româneşti.
Un fapt reprobabil ar putea fi declanşat de populaţia slovacă a Şinteului care ar putea
da o notă distinctivă pentru acţionare obiceiurilor tradiţionale sărbătoreşti. Mai multe
exemple a etnografiei şi manifestărilor tradiţionale sunt redate astfel :
Sărbătoarea Crăciunului - cea mai veche tradiţie care se păstreză. Se fac grupuri de
câte 5 tineri băieţi care au o colindă specifică şi un „drac” îmbrăcat în haine făcute
din zdrenţe. Acesti tineri începand cu seara Craciunului pana a doua zi dimineata
colinda pe gospodarii comunei , mergând din casa în casă prin toata comuna
Udatul de Paşti - sărbătoare practicată, în grupuri unite, ce devin din ce în ce mai
mari, şi aşa se umblă prin sat la căutat de fete care sunt udate pentru a creşte mari şi
frumoase.
Umblatul cu puşcatul - alt obicei care are loc cu ocazia zilei onomastice, cunoscuţii
şi rudele celui ce trebuie să îşi serbeze ziua nu îl lasă pe acesta să doarmă făcând un
zgomot foarte mare.
Înălţarea Semnului de Mai - sărbătoare care se practică doar în satele Huta-Vaivozi
şi Socet. Acest semn este de fapt un vârf de brad împodobit care este sădin în

13
noaptea de 30 aprilie spre 1 mai la poarta fetelor de măritat ale satului. Coborârea lui
se face în sunet de taraf şi cu alai în sâmbăta de Rusalii.
Fostoitul penelor - obicei practicat iarna,unde femeile din sat se adună la o anumită
casă unde împreună cu alţi băieţi din sat, cântă şi fostoiesc pene până spre dimineaţă
cât să facă o pernă.
Festivalul folcloric al hutenilor - slovaci orgnizat în august.
Balul cartofului - organizat în octombrie.
Sub ponderea acestui tip de turism se remarcă categoriile tinere, în special elevi
şi studenţi, sub forma turismului şcolar de învaţare sau descoperire.

Foto: 10,cetatea piatra Şoimului,( sursa www.google.imagini.ro)

Turismul sportiv, turismul de aventură va constituişi el un spaţiu important

pentru susţinerea activităţilor sportive de proximitate ce vor fi redate de: cicloturism,
vânătoare, pescuit, alpinism, sporturi de iarnă, orientare turistică. În anumite situaţii,
turismul sportiv va capătă accente de turism de aventură, atunci când obiectivul îl
constituie practicarea unor activităţi, desemnate în limbajul de specialitate prin
sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fără
motor ş.a.). Altele în schimb, pot atrage turiştii printr-o amenajare tehnică minimă,
dublată de favorabilitatea mediului natural şi mai ales de calitatea primirii (sporturile
de iarnă, vânatul, alpinismul, orientarea turistică, etc).
Turismul de agrement în linii generale,va îmbina caracteristicilc turismului
pentru natură cu cele ale turismului de sănătate. Turistul este tentat să observe natura
vastă a arealului din Şinteu cât şi limitrof lui, să o cunoască şi chiar să se integreze în
ea prin diferite activităţi: observarea animalelor sălbatice (în condiţii de proximitate),
identificatea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pădure,
ciupercilor, plimbări şi altele. El poate beneficia de căldura şi de atenţia acordată de
către comunitatea locală, cu sprijinul căreia obţine facilităţile necesare adoptării,
chiar şi temporare unei alimentaţii naturale, neindustrializate, înţelegerii tradiţiilor şi
mentalităţilor locului respectiv.
În Zonele ţintă se vor contura bogăţia acestei regiuni ce constă în diversitatea
resurselor antropice, naturale şi cultural etnografice care oferă posibilităţi diverse de
dezvoltare a turismului rural. Iubitorii de natură, de drumeţii vor putea vizita aici
crescătoriile de animale, unde vor fi construite turnuri de observaţie, vor putea vâna
într-un perimetru anume amenajat sau vor putea pescui păstrăv, rac, somon alpin şi

14
mangal, vor putea vizita muzeul cinegetic ce va fi deschis în curând şi se vor putea
destinde la viitorul parc de distracţii montan, cu căţărări pe frânghii, escalade,
plimbări cu Mountain-bike sau, iarna, cu aşa-numitele rachete pentru zăpadă. La
aceasta se mai adaugă un domeniu schiabil ce poate fi amenajat din Muntele Şes; cu
posibilităţile de drumeţie în zona montană, apoi echipamente de agrement învechite
în zonele respective. O parte a activităţilor rurale există în antrenarea ofertei turistice
cu un potenţial bine structurat pentru dezvoltarea acestora şi creşterea calităţii
serviciilor turistice oferite ca de exemplu ferma bizonilor în jurul căruia va gravita
factorul major şi decisival a turismului rural . Prin acest proiect se va realiza o
evaluare a activităşilor rurale existente în regiune. De asemenea, se poate constitui o
echipa care să implementeze şi să monitorizeze activităţile privind creşterea
capacităţii instituţionale şi a activităţilor privind certificarea serviciilor turistice
oferite.

7. Comunicarea și promovarea imaginii la nivelul ofertei

Promovarea potenţialului turistic al zonei trebuie însoţită de cursuri de pregătire
profesională adecvate, specifice domeniului turismului, care să ofere calificări de
nivel internaţional şi în acelaşi timp oportunităţi de locuri de muncă în zonele
marginale.
Strategia de promovare a comunei va fi orientată astfel pe posibile concepte ca
urmatoarele elemente de derivaţie: a descoperi şi a înţelege, a trăi altfel, a comunica,
a te apropia de Dumnezeu, a te descoperi pe tine însuţi şi a te raporta la alţii, în
mediul cultural, religios şi natural receptor. Altfel spus, adresarea predominantă la
partea imaginativă, simbolică şi afectivă a individului. De asemenea, pentru a
beneficia de contribuţia ofertei, factorii regionali trebuie să se regăsească în imaginea
de marcă promovată - Turism Rural în Şinteu.
Crearea imaginii de produs turistic de natură rurală va sintetiza produsul
achiziţionat sub nevoia de regăsire şi reprezentare în mintea individului. Atât la nivel
raţional, cât şi subconştient, motivaţiile turistului, impune asocierea identităţii
produsului cu o seria de atracţii specificate turismului rural de la Şinteu. Reflectarea
acestor aspecte vor putea discerne incoerenţele generate de imaginea ambiguă, fără
capacitate competitivă, lipsită de forţă şi în măsură să deruteze cunoscătorii zonei
Şinteului. În acest sens, actorii regionali trebuie să cunoască, dar mai ales să
înţeleagă gama de produse turistice rurale, imaginea şi modul în care să şi le
gestioneaze. Evident, asta presupune un efort de informare, dar mai ales de educare a
turisticilor dornici de conduită a conceptului de variantă turistică rurală.
Prezentarea ca studiu de caz permite, în plus, obţinerea unor concluzii generale
privind criteriile şi principiile ce se impun a fi respectate în elaborarea şi aplicarea
conceptului de produs turistic rural regional a Şinteului, bazat pe atracţii inseminate,
care să se constituie într-un instrument eficace în asigurarea fluxului de turişti asupra
regiunii.
În această analiză a situaţiei actuale a turismului rural Şinteu, se porneşte de la
ideea că este necesară enumerarea detaliată a gamei impresionante de bogăţii
naturale, geografice, de mediu, şi etnografice ale destinaţiei, de asemenea se adoptă o

15
abordare prognostică, concentrându-ne pe elementele cheie care îşi aduc contribuţia
în sectorul turismului rural.
Mai este necesar deastfel ca populaţia locală să cunoacă strategiile pentru
dezvoltarea turismului rural ce vor fi abordate. Abordarea fenomenului turistic va
avea meritul de a pune în evidenţă cererea turistică prin care turiştii interni şi cei
externi sunt beneficiarii direcţi ai serviciilor turistice puse la dispoziţie de societăţi
comerciale de turism, asociaţii familiare, sau întreprinzătorii privaţi (exemplul
familie austriece). Analiza succintă a principalilor indicatori turistici în contextul
comunei Şinteu se poate realiza odată cu evaluarea şi cunoaşterea valorilor
cantitative şi calitative a ofertei prezente deja cât şi a potenţialului ce va valorificat
sub aplicarea etapelor effective din proiect.

8. BIBLIOGRAFIE:

http://www.bihon.ro/stiri/oradea
http://www.ziuaonline.ro/economic/28-economic
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/45.pdf
Direcţii strategice de dezvoltare a turismului în zona munţilor Apuseni
Asist. univ. drd. Claudia MOISĂ – Universitatea “1 Decembrie 1918”Alba Iulia
http://www.scritube.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-SI-IMPLCATIILE
http://www.primariasinteu.bihor.ro
http://www.cjcs.ro/strategie-dezvoltare-integrata.php
http://www.google.ro/
http://www.wikipedia.org/
http://www.ecomunitate.ro/sinteu
http://www.usamvcluj.ro/files/teze/mihai_valentin.pdf

Atlasul localităţilor, Judeţul Bihor, Ed. SUNCART

16
17