SISTEMUL NERVOS

ENCEFALUL

Nu poate exista ceva mai tare de

atât: senzații, emoții, cunoaștere,
inteligență, creație, conștiință,
limbaj, empatie, iubire !!!
PROF. IONELA SABASANU
LICEUL TEORETIC ”D. CANTEMIR” IAȘI
 CUPRINS

I. GENERALITĂȚI
II. TRUNCHIUL
CEREBRAL
III. NERVII CRANIENI
 I. ENCEFALUL -
GENERALITĂȚI
• localizat în cutia craniană, protejat de peretele osos și de meningele cerebrale;
• dimensiuni: 1300 -1400 g la adult (2% din masa corpului); 350 - 400 g la nou
născut;
• mai mare la bărbat decât la femeie;
• Lungimea medie =16,7 cm, lățimea medie = 14 cm, înălțimea medie = 9,3 cm.
• volumul cutiei craniene =1700 cm3 , din care creierul = 80% (1400 cm3), =10%
(150 cm3), iar lichidul cefalorahidian, 10% (150 cm3).
• Lichidul cefalorahidian (LCR) sau cerebrospinal este un lichid clar, incolor, cu o
compoziție chimică asemănătoare cu a plasmei sangvine. Este produs continuu, la
nivelul ventriculilor cerebrali, fiind absorbit în circulația sangvină. Circulă în spațiul
subarahnoidian și în ventriculii cerebrali (spațiile din interiorul encefalului). Are rol
de protecție și de susținere mecanică a scoarșei cerebrale, furnizează nutrienți și
ajută la evacuarea deșeurilor;
MENINGELE CEREBRALE

• De la exterior spre
interior: DURA
MATER,
ARAHNOIDA și
PIA MATER
• Rol: PROTECȚIE ȘI
NUTRIȚIE a creierului
Meningele cerebrale
 COMPONENTELE
ENCEFALULUI

1. TRUNCHIUL CEREBRAL
2. CEREBELUL = CREIERUL MIC
3. DIENCEFALUL = CREIERUL
INTERMEDIAR
4. CREIERUL MARE = CEREBRU =
EMISFERELE CEREBRALE (dreaptă și
stângă)
COMPONENTELE
NEVRAXULUI (SNC)
 TRUNCHIUL CEREBRAL (TC)

• localizat la baza creierului, în continuarea

măduvei spinării;
• reprezintă 2,6% din masa creierului (35 - 40 g);
• lungimea = 9 cm; lățimea = 3 cm;
• forma unui trunchi de con cu baza mare în sus;
• conectat cu cerebelul prin 3 perechi de
PEDUNCULI CEREBELOȘI
COMPONENTELE TC
 CONFIGURAȚIA
EXTERNĂ
• FAȚA
ANTEROLATERALĂ - • FAȚA
pe care se observă POSTERIOARĂ -
DELIMITAREA NETĂ ACOPERITĂ DE
CEREBEL , pe care se
A CELOR 3 ETAJE ȘI
ORIGINILE observă cele 3 perechi de
APARENTE (OA) pedunculi cerebeloși:
inferiori, mijlocii, superiori,
ALE MAJORITĂȚII
NERVILOR CRANIENI precum și ORIGINEA
APARENTĂ A
NERVULUI
CRANIAN IV
 FAȚA ANTEROLATERALĂ

• bulbul este delimitat de punte prin șanțul

bulbopontin (OA a nervilor cranieni VI,
VII și VIII)
• puntea este delimitată de mezencefal prin
șanțul pontomezencefalic
(pontopeduncular)
• pe această față, substanța albă este
localizată periferic (la fel ca la măduva
spinării), iar substanța cenușie este plasată
intern (fragmentată sub formă de nuclei)
• formațiunile medulare se continuă și la
nivelul bulbului rahidian
 FAȚA POSTERIOARĂ

• acoperită de cerebel;
• prin îndepărtarea cerebelului se poate observa
cavitatea ventriculului IV cerebral (fosa romboidă) și
cele 3 perechi de pedunculi cerebeloși;
• limitele celor 3 etaje ale TC nu sunt evidente
• la nivelul bulbului se continuă formațiunile medulare,
extern aflându-se substanța albă;
• la nivelul mezencefalului, extern se observă substanța
cenușie = tectumul mezencefalic, ce formează coliculii
cvadrigemeni superiori și inferiori.
 BULBUL - fața anterioară

• medial și inferior se află decusația piramidală, ce se

continuă superior cu fisura mediană anterioară;
• lateral de fisura mediană anterioară se află piramidele
bulbare;
• lateral de piramidele bulbare se află olivele bulbare
• între piramidele și olivele bulbare se află ȘANȚUL
PREOLIVAR (OA a nervului XII);
• lateral de olive se află ȘANTUL
RETROOLIVAR (OA a nervilor IX, X și XI)
 BULBUL - fața posterioară

• substanța albă localizată extern;

• medial prezintă șanțul median posterior, ce separă
cordoanele posterioare (continuate de la nivelul măduvei
spinării);
• în cordoanele posterioare se observă fasciculele
spinobulbare gracilis (medial) și cuneat (lateral);
• lateral și ascendent se află pedunculii cerebeloși inferiori
 PUNTEA - fața anterioară
• median prezintă
piramidele pontine,
lateral de acestea
aflându-se OA a
nervului V
• lateral se continuă cu
pedunculii cerebeloși
mijlocii
 PUNTEA - fața posterioară
• lateral prezintă PCM
• împreună cu partea
superioară a bulbului
pe de-o parte și
cerebelul delimitează
cavitatea ventriculului
IV (fosa romboidă)
 MEZENCEFALUL - fața anterioară

• prezintă tectumul = lama

cvadrigemina , formată din
cei 4 coliculi (superiori și
inferiori)
• între coliculii superiori se
observă epifiza
• sub coliculii inferiori se
observă OA a nervului IV
 MEZENCEFALUL - fața posterioară

• prezintă cei 2 pedunculi

cerebrali (formați din fibrele
piramidale)
• la picioarele pedunculilor
cerebrali se află un spațiu =
fosa interpedunculară;
• în fosa interpedunculară se
află OA a nervului III
• deasupra mezencefalului se
află diencefalul
STRUCTURA INTERNĂ A TC

1. SUBSTANȚA CENUȘIE
2. SUBSTANȚA ALBĂ
• în general sunt dispuse asemănător ca la
măduva spinării (albă la exterior, cenușie la
interior)
• datorită faptului că toate căile de conducere
care conectează măduva și encefalul trec prin
TC, substanța sa cenușie este fragmentată
în NUMEROȘI NUCLEI
 NUCLEII TC

I. NUCLEI ECHIVALENȚI COARNELOR MĂDUVEI

1. SENZITIVI - nuclei de terminație, ce conțin DEUTONEURONI; aici
se termină fibrele senzitivo-senzoriale ale nervilor cranieni; acești nuclei sunt
echivalenți coarnelor posterioare ale măduvei)
2. MOTORI - ORIGINEA REALĂ =OR a fibrelor motorii ale nervilor
cranieni; sunt echivalenți coarnelor anterioare ale măduvei)
3. VEGETATIVI PARASIMPATICI - OR a fibrelor vegetative ale
nervilor cranieni; conțin neuroni visceromotori preganglionari și sunt echivalenți
coarnelor laterale ale măduvei;
II. PROPRII TC (nu au echivalent în măduva spinării)
NUCLEII ECHIVALENȚI SUNT LEGAȚI DE NERVII
CRANIENI DIN PERECHILE III - XII.
 FUNCȚIILE TC

1. FUNCȚIA REFLEXĂ - în TC se
află sediul a numeroase reflexe (somatice
și vegetative) de importanță vitală.
Ex: centrii respiratori și cardiovasculari,
centrii reflexelor : salivator, lacrimal,
masticație, deglutiție, clipire, acomodare
vizuală, pupilar, vomă, supt, tuse, strănut,
căscat, redresare.
 REFLEXE CU CENTRII ÎN TC

ETAJUL TC REFLEXELE SOMATICE REFLEXELE VEGETATIVE

- reflexul de deglutiție; - reflexele adaptative cardiovasculare
BULBUL RAHIDIAN - reflexele statice și statokinetice; (reflexul depresor parasimpatic);
- reflexul de tuse; - reflexele secretorii și motorii digestive;
- reflexul de strănut; - reflexele respiratorii;
- reflexul de căscat; - reflexul salivator inferior;
- reflexul de vomă;

- reflexele statice și statokinetice; - reflexele adaptative cardiovasculare

PUNTEA LUI VAROLIO - reflexele mimicii; (reflexul depresor parasimpatic);
- reflexul cornean de clipire; - reflexul lacrimal;
- reflexul masticator; - reflexul salivator superior;
- reflexul de căscat;

- reflexele statice și statokinetice; - reflexul pupilar fotomotor;

MEZENCEFAL - reflexul de orientare vizuală (oculocefalogir); - reflexul de acomodare vizuală (pentru
- reflexul acusticocefalogir; vederea de aproape)
 FUNCȚIILE TC

2. FUNCȚIA DE CONDUCERE
- căile ascendente și descendente străbat TC ,
permițând conducerea informațiilor și a
comenzilor (impulsurilor nervoase)
LEZIUNILE TC sunt incompatibile cu
supraviețuirea, atunci când sunt distruși
CENTRII REFLEXELOR VITALE
 NERVII CRANIENI
• aparțin SNP;
• fie au originea, fie se termină în TC (10 din cele 12
perechi);
• 12 perechi numerotate cu cifre romane, I - XII;
• nu sunt dispuși metameric;
• nu au 2 rădăcini;
• pot fi senzoriali, motori sau micști;
• unii au componentă vegetativă parasimpatică
 Caracterizarea nervului cranian
• numărul perechii și denumirea sa (Ex. perechea I -
nervii olfactivi)
• tipul (senzorial/motor/mixt, componenta vegetativă
dacă există)
• Originea aparentă = OA - locul intrării (pentru fibrele
senzitivo-senzoriale) și ieșirii (pentru fibrele motorii și
vegetative) nervilor din TC;
• Originea reală = OR - structura nervoasă ce conține
corpul celular al neuronului de origine (ganglion sau
nucleu);
 Caracterizarea nervului cranian
• Originea reală = OR - structura nervoasă ce conține corpul
celular al neuronului de origine (ganglion sau nucleu); nervul este
practic format din prelungirile neuronale ale neuronilor de
origine;
• pentru fibrele senzitive, OR se află într-un ganglion cranian
senzitiv de pe traseul nervului (iar nervul este practic format din
axonii protoneuronilor aflați în ganglionul respectiv). Fibrele
senzitive intră în TC și se termină în nucleii senzitivi (de
terminație) care conțin deutoneuroni. De la deutoneuroni,
informațiile sunt conduse prin tracturi nervoase (localizate în
substanța albă a encefalului) și vor ajunge, în final, la scoarța
cerebrală.
 Caracterizarea nervului cranian
• Pentru fibrele motorii, OR se află într-un nucleu motor din TC
(iar nervul motor este practic format din axonii neuronilor
somatomotori aflați în nucleul respectiv).
• Fibrele motorii ies din TC și se îndreaptă spre efectorii
somatici (mușchii scheletici);
• Pentru fibrele vegetative parasimpatice OR se află într-un
nucleu vegetativ din TC; nucleul respeciv conține neuroni
visceromotori preganglionari ai căror axoni (fibrele
preganglionare mielinice) se îndreaptă OBLIGATORIU
către un ganglion vegetativ parasimpatic. În acest ganglion fibrele
preganglionare fac sinapsa cu neuronul postganglionar, al cărui
axon (fibra postganglionară amielinică) ajunge la efectorul
vegetativ (mușchi neted, miocard, glandă).
 Caracterizarea nervului cranian
• Pentru fiecare nerv cranian se stabilesc tipurile de fibre și originile lor reale;
• Pentru fiecare tip de fibre din structura nervului cranian se precizează
distribuția (organele inervate) și funcția.
• Nervii cranieni I (olfactivi) și II (optici) NU au ORIGINI APARENTE
(ei nu au legături directe cu TC);
• Pentru fibrele senzitive se precizează OR și terminația (nucleul senzitiv);
• Nervii cranieni senzoriali sunt perechile I , II și VIII (acustico-vestibular/
statoacustic/ vestibulo-cohlear)
• Nervii cranieni motori sunt perechile III (oculomotor, are componentă
vegetativă), IV (trohlear), VI (abducens), XI (accesor=spinal) și XII (hipoglos)
• Nervii cranieni micști sunt perechile V (trigemen, fără componentă vegetativă),
VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag/ pneumogastric/ gastropneumo-
enteric) - toți 3 cu componentă vegetativă.
• Nervul vag are cea mai mare componentă vegetativă parasimpatică din
organism.
Nervii olfactivi I
Nervii optici II
Nervii oculomotori III
Nervii trohleari IV și abducens VI
Nervii trigemeni V
Nervii trigemeni V
Nervii faciali VII
Nervii acustico-vestibulari VIII
Nervii glosofaringieni IX
Nervii vagi X
Nervii vagi X
Nervii accesori (spinali) XI
Nervii hipogloși XII