În opera “Haralambie”, povestire întâlnită în volumul “Hanul Ancuței” ,
scris de Mihail Sadoveanu, îl întâlnim pe Gherman, un călugăr în drum spre mănăstirea Haralambie din Iași. În drum spre mănăstire, călugărul ia decizia de a poposi o vreme la Hanul Ancuței. După ce cinstește lumea prezentă la han și îi mulțumește hangiței pentru bunul vin ce-l servește, la cererea comisului Ioniță de a afla scopul călătoriei lui și cine este acest Haralambie despre care vorbește, călugărul Gherman începe să istorisească ceea ce cunoaște. Din spusele sale, Haralambie e un fost arnăut domnesc ce a început a-și urî slujba, apucând astfel, drumul de haiduc. După ce scopul lui de a fura de la bogați pentru a ajuta săracii i-a terorizat pe boieri, victimele sale s-au plâns la Vodă Ipsilant și i-au propus să-i poruncească lui Gheorghie, fratele lui Haralambie, să-l răpună pe haiduc. La scurt timp după, Gheorghie și-a lichidat propriul frate și s-a prezentat în fața lui Vodă cu lacrimi în ochi, cerând să fie eliberat din funcție și să fie lăsat să se întoarcă pe pământurile sale. Gheorghie a ctitorit o biserică la Iași în memoria fratelui său, biserică ce avea să fie vizitată mai târziu de însuși fiul lui Haralambie, călugărul Gherman.
