R : Buna ziua!

Astazi , eu impreuna cu Cezara vom vorbi despre Ion Barbu sau cum am intitulat noi
aceasta tema „Poezia matematicii” . Slide 1

C : Ion Barbu, pe numele său real Dan Barbilian, s-a născut la Câmpulung Muscel pe 18 martie 1895.
Tatăl era magistrat iar mama fiică de procuror. Slide 2

R : Viitorul matematician si poet devine in 1910 elev al cursului superior la liceu Lazar. Ulterior va
ajunge la liceul Mihai Viteazul unde i se va declansa pasiunea sa pentru matematica. Acesta afirma –
„ Ca si in geometrie inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile
ale existentei” . slide 3

C : Cum s-a declansat aceasta pasiune pentru matematica? Chiar poetul ne spune despre profesorul
sau. Profesorul Ion Banciu ”A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul.
Ceilalți profesori de matematice, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat.
Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții
unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician”. Slide 4

R : Peste un an, Simion Bayer, cel cu care stătea în gazdă la București îl ”incendiază la flacăra
versurilor”. De atunci, din clasa a opta, datează primele exerciții poetice. Slide 5

C: In 1913 il cunoaste pe Tudor Vianu cu care va lega o frumoasa prietenie literara. Meritele din
domeniul matematicii au fost apreciate si cu ocazia examenului de bacalaureat unde acesta a primit
nota maxima. Slide 6

R : În 1930 publică cel mai cunoscut volum de versuri ”Joc secund” care este comentat ca un mare
eveniment literar de cei mai importanți critici: Al. A. Philippide, Șerban Cioculescu, Al. Rosetti,
Perpessicius, G. Călinescu și Pompiliu Constantinescu. În anii ’30 se remarcă în domeniul
matematicii: participă la conferințe internaționale, ține prelegeri în R.F.G. și Austria. Slide 7

C: Munca poetică îi este omagiată printr-o mică monografie scrisă de Tudor Vianu. În 1942 este
numit profesor la catedra de algebră, urmând să nu se mai ocupe de geometrie decât după 1958.
Studiile sale în geometrie se vor materializa în denumirea de ”spațiu Barbilian”. În 1956 i se publică
ultima poezie: ”Bălcescu trăind”. Pe 11 august 1961, moare la spitalul ”Vasile Roaită” din București
bolnav de cancer la ficat. Slide 7