Belous Miroslav

12 Real 1
Portretul Moșului din opera „Sania” de Ion Druță

Personajul central al nuvelei druțiene „Sania” este Moș Mihail. Nuvela descrie
viața unui lemnar iscusit care caută perfecțiunea-n creațiiile sale. Acesta decide să
făurească o sanie, dedicându-se total acestei opere.
Moș Mihail reprezintă tipul creatorului obsedat – devotat lucrului său, devotat
creației, care prin somn își schițează viitoarele trăsături ale operelor sale.
Ion Druță îl descrie indirect pe moș ca, fiind o persoana hotărâtă și calculată.
Această caracteristică morală o observăm în segvența „ Nu-i vorbă, hotăra el prea
rar — că n-avea obiceiul cela prost să se grăbească, și in viaţa lui n-a făcut trei pași
cînd putea să facă numai doi.”. Altă caracteristică morala ce poate fi înțeleasă în
rândurile lui Druță este chibzuința și răbdarea Moșului. Fraza „Moș Mihail tace o
vreme — pare că el și cuvintele le cioplește, le așază în rând și, dacă găsește că se
potrivesc, le spune: — Apoi, ce să facem! O lăsăm să se coacă.” Moșul e un
purtător al credinței și deținător al tradițiilor, lucru dovedit prin alegerea
migăloasă a lemnului pentru sanie, a lemnului de nuc. Nucul nu e un pom
oarecare, ci e considerat regele pomilor care iubește să fie plantat la înălțimi, pe
culmi. Paralel are conotație simbolico-religioasă în spațiul mioritic, considerat
drept protector al gospodăriilor. Nu în zadar moș Mihail ezită mult până să-l taie,
alegerea unui astfel de lemn vorbește deja despre intențiile sale pe cât se poate de
serioase de a crea o operă de artă. Tot de aici deducem că el este cutreierat de
năzuințe puternice, de năzuințe sacre. Și dacă ar fi să cugetăm mai profund, și
sania devine simbol, atâta timp cât este asociat cu sărbătorile de iarnă, cu
puritatea zăpezii, cu magia crăciunului, crearea unei sănii îl va delimita pe Moș
Mihail de simplii muritori, care trăiesc fără un scop în viață. Încă câteva
caracteristici morale, ce dă dovadă personajul, sunt izolarea în timpul creației și
devotamentul obsesiv față de creațiile sale. Fragmentul extras ne demonstrează
această ipoteză - „ Moș Mihail și-a făcut un pătucean în cămară' — avea acolo cup-
toţaș, și nu se mai arăta zile întregi. De dimineaţă încuia ușa, lua o bucată de lemn
și erau pe lumea asta numai el și sania. Domol, tăcut, sta zile întregi în picioare
Ungă vârstac și cioplea”.
Caracterul lui Moș Mihail este unul didactic, educativ prin care, autorul ne
transmite valori cu adevărat înalte: omenia, sacrificiul în numele creației, năzuința
spre mai mult, tinderea spre ideal, perfecționarea permanentă, dă dovadă în
nenumărate rânduri de credință sufletească, calm, bunătate obsesivă, demnitate,
cinstea frumosului, înțelepciune mioritică. Acest personaj vine ca o semință a
adevărului din popor, care prin simpla sa condiție umană, dar cu un spirit al
demnității, ne îndeamnă să ocrotim tot ce avem mai frumos și mai sfânt, iar opera
de artă în numele căreia s-a investit și s-a dăruit, rămâne în nemurire.
Vorbind despre caracterizarea sa directă, observăm în primul paragraf al nuvelei
câteva elemente vestimentare caracteristice omului de la țară „Moș Mihail și-a
scos cârja din tindă, și-a dat pălăria pe ochi... când ciubotele au început să i scapară
cam grele”.
Din relația sa cu Baba observăm că el a jertfit tot ce avea, până și pe soția sa,
care l-a părăsit din cauza obsesiei sale. Pe tot parcursul operei observăm
afecțiunea și atașamentul acestuia față de Babă. Cu toate acestea, el trece peste
propriile emoții și decide să termine opera sa, iar Baba dacă a vrea s-a-ntoarce
înapoi. „ Tocmai spre amiază și-a adus aminte că-i vădăoi. — Ei, Dumnezeu cu
dânsa.”
După toate cele spune, pot concluziona că fiecare dintre noi are pasiunea da a
face ceva deosebit in viață pentru a fi lăudat și respectat. Omul maestru este cel
care își pune-n gând un anumit scop și-l termină fără a ceda în fața greutăților.
Moș Mihail este exemplul omului prins în brațele creației, a cărui soartă are doar
un singur final.