Boli sezoniere

Gripa este o afecțiune virală contagioasă cu fenomene de afectare generală, cu apariție

sporadică, epidemică sau chiar pandemică, determinată de infecția cu virusurile gripale.

Există trei tipuri principale de gripă:

- tipul A, cel mai patogen, implicat în pandemii;

- tipul B, care determină îmbolnăviri locale;

- tipul C, cel mai slab patogen;

Gripa poate determina apariția de epidemii sporadice diferite că severitate cu manifestare în

principal în sezonul rece (lunile noiembrie-martie).

Cum se transmite gripă?

Gripa este o infecţie virală care se răspândeşte cu ușurință de la o persoană la alta, pe cale aeriană
(tușe, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate
(care se află pe mâinile acestora sau pe suprafeţele contaminate). Statistic o persoană bolnavă va
infecta între 1-3 persoane sănătoase.

Care sunt semnele de boală?

Deși multe persoane sunt expuse la infecție mai ales în sezonul rece, nu toţi cei care s-au infectat cu
virusul gripal se și îmbolnăvesc. Evoluția și apariția simptomelor depind de imunitatea fiecăruia dintre
noi, gradul de protecție individuală (influențate de stilul de viață, alimentație, boli cronice pre-
existente etc.), tipul de virus, anumite condiții fiziologice (sarcina, copil mic), obezitate etc.

Astfel, nu toate persoanele infectate devin simptomatice. Spectrul manifestărilor bolii este extrem de
variat de la simptome minore până la pneumonii severe, encefalită, insuficiență cardio-respiratorie
sau septicemie, oricare dintre aceste forme fiind amenințătoare de viață. Aceste forme severe de
boală pot fi cauzate de virusul gripal sau de alte infecții virale sau bacteriene care survin pe terenul
imunologic deprimat de infecția primară. Formele cele mai severe de boală se întâlnesc la vârstnici, la
copii sau la cei cu boli cronice (diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare, pulmonare, hepatice,
hematologice, neoplazii, infecție cu HIV). Forme severe de boală pot surveni însă și la persoane
aparent sănătoase, indiferent de vârsta acestora.

Cele mai comune semne de boală sunt: febra, tusea, durerile în gât, durerile de cap, durerle
musculare şi articulare, starea de rău, oboseala, inapetența (lipsa poftei de mâncare).

Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii (inclusiv guturaiul/
răceală), însă sunt mult mai severe. Răceala este produsă de alte virusuri respiratorii, nu de virusul
gripal. În cazul răcelii, simptomele sunt limitate de obicei la cap și gât și constau în: rinoree, strănut,
dureri în gât, hiperlacrimare, dureri de cap, stare subfebrila.

Când apar simptomele?

În medie perioada de incubație (perioada de la momentul contactului cu virusul până la apariția
simptomelor) este de 2-3 zile, existând însă și perioade care ies din intervalul mediu și acoperă
perioada de 1-7 zile. O persoană bolnavă este contagioasă în medie 1-2 zile înainte de apariția
simptomelor și încă 3-5 zile după apariția acestora. Pentru limitarea contactului cu persoane
sănătoase și evitarea extinderii bolii, toate cazurile confirmate sau suspecte trebuie izolate. Cazurile
necomplicate se vindecă în medie în 7 zile de la debutul bolii. În pandemii caracteristicile
epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, acestea variind în funcţie de tipul de virus şi de
nivelul de imunitate al populaţiei faţa de un virus.

Cum se pune diagnosticul?

În cazul gripei diagnosticul este de cele mai multe ori clinic, iar tratamentul este simptomatic. Există
situații în care evoluția este gravă, boala prezentând complicații ce presupun tratament combinat
(anti-viral, anti-bacterian etc.), monitorizare intră-spitalicească și investigații specifice pentru
determinarea tipului de virus gripal, evoluția complicațiilor etc. Este recomandat ca o persoană care
prezintă simptome de gripă sa se prezinte la medic și să evite auto-medicația.

Cum să mă protejez de gripă?

1. Evitaţi contactul cu persoanele bolnave:

- Îndepărtați-vă de persoanele care tușesc sau strănută;

- Evitați spațiile aglomerate;

- Nu vizitați persoanele bolnave. În cazul în care vizitaţi sau îngrijiţi o persoană bolnavă de gripă, este
recomandat să purtaţi masca tot timpul cât sunteţi împreună în aceeaşi cameră.

2. Aerisiți zilnic camera în care dormiți sau spațiul în care lucrați. Aerisirea încăperilor sau a birourilor
cu menținerea unei temperaturi de 18-22 grade Celsius și igienizarea corespunzătoare a spațiilor și
suprafețelor este esențială.

3. Respectați regulile individuale și generale de igienă.

- Spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun (spălatul trebuie să dureze cel puțin 20 secunde,
mâinile se spală atât pe partea anterioară, cât și posterioară și se clătesc cu apă din abundență, apoi
se ususcă cu prosoape de hârtie sau aer cald). Dacă nu sunteți în apropierea apei, folosiți un agent de
curățare pe bază de alcool. Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus
gripal de pe mâinile contaminate, însă spălarea cu apă şi săpun este mult mai eficientă. Încercați să
nu atingeți cu mâna ochii, nasul sau gura. Microbii se răspândesc frecvent în acest fel;

- Este important ca persoanele care tușesc sau strănută, să-și acopere gura și nasul cu o batistă de
unică întrebuințare, batista care se aruncă după utilizare;
- Persoanele care prezintă semne ale bolii (fac febră, au frisoane, tușesc etc.) trebuie să se prezinte la
medic. Riscul de contagiozitate este maximum la debutul bolii;

- Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere
igienic (luminoasă, aerisită, cu o temperatura medie de 22 – 24 grade Celsius). Bolnavul va folosi
batiste igienice în caz de tuse sau strănut pe care le va arunca după utilizare;

- Menținerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.

4. Utilizarea maştii de către persoanele bolnave pentru a-i proteja pe contacţii direcţi. În cazul în care
o persoană tuşeşte sau strănută, este recomandat să folosescă o mască de protecție pentru a reduce
riscul de infectare în rândul apropiaților. Masca este foarte utilă în următoarele situații: când
bolnavul se află în contact apropiat cu persoane sănătoase, în mijloacele de transport, când merge la
spital.

5. Stil de viață sănătos. Se recomandă o alimentație echilibrată, consumul de fructe și legume bogate
în vitamine, renunțarea la fumat, evitarea consumului de alcool, respectarea programului de odihnă.

6. Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei și a complicațiilor sale.

Gastroenterita virală sau „răceala la stomac”
Iarna suntem afectați de cele mai diverse boli, deoarece corpul nostru este devitalizat și prea puțin
vitaminizat în lipsa fructelor și legumelor autohtone proaspete, iar sistemul imunitar este slăbit. Una
dintre cele mai temute boli în orice anotimp și cele mai virale, este gastroenterita virală, sau „răceala
la stomac” cum îi mai zice în popor.

Cum recunoaștem o „răceală la stomac” sau gastroenterita virală și virusurile

implicate :
Gastroenterita virală se manifestă prin inflamația tractului digestiv, fiind o boală virală sezonieră
extrem de contagioasă. Aceasta este cel mai frecvent cauzată de virusurile Rotavirus și Norovirus,
precum și de Astrovirus și Adenovirus.

Norovirusurile sunt răspândite în principal prin apă sau alimente contaminate și sunt principala
cauză a focarelor de gastroenterită la adulți. Acest virus este prezent în orice perioadă a anului
deoarece este rezistent la temperaturi de la 0 la 60 de grade și supraviețuiește atât în apă, cât și pe
suprafețe.

Virusurile care provoacă gastroenterită provin adesea din contact direct cu o persoană infectată,
din materiile fecale numită și calea fecal-orală, din mâini, dacă nu sunt corect spălate sau suprafețe
și obiectele contaminate, cum ar fi mânerele ușilor. O altă posibilitate de infecție este prin contact
indirect, prin consumul de apă contaminată sau alimente, în mod special alimentele crude, dacă nu
sunt spălate corespunzător.

Simptome și opțiuni de tratament:

Virusurile care provoacă gastroenterita vizează tractul digestiv și provoacă inflamația stomacului și a
intestinelor. După înmulțire, particulele virale vor fi eliminate prin fecale sau vărsături, acestea fiind
mecanismele de apărare ale organismului.

Nu există tratament ca atare pentru gripa stomacală și nu necesită un tratament medical de

specialitate, dar unele măsuri de precauție și bune practici pot ajuta la o mai bună gestionare a
acesteia. Simptomele sunt: greața, vărsăturile, durerile abdominale, edemele și diareea, însoțite sau
nu de febră. Simptomele se manifestă de obicei între una 1 și 3 zile, dar durata aceasta poate varia
semnificativ în funcție de virusul implicat și de starea generală a pacientului. Deși enteroviroza se
poate dezvolta în orice moment al anului, cel mai frecvent apare toamna și iarna. Perioada de
contaminare este, de asemenea, variabilă, de la 24 de ore până la două săptămâni de la debutul
simptomelor.

Pentru a preveni complicațiile și a ajuta organismul să lupte mai ușor cu boala vă recomand câteva
măsuri:

1. hidratați-vă, beți des și în cantități mici pentru a evita vărsăturile: apă, soluție de rehidratare
orală care conține minerale și electroliți (întrebați specialistul despre electroliți), supe de
legume proaspete și ceaiuri de plante.
2. se recomandă consumul unor produse ușor de digerat, evitați zarzavaturile, ciocolata,
cofeina, alcoolul, produsele lactate și alimentele grase.
3. odată ce vă simțiți mai bine și reveniți la dieta normală, încercați să introduceți treptat
alimente simple cu conținut scăzut de fibre, cum ar fi pâinea, cartofii fierți și orezul alb. Este
indicat ulterior să aveti o alimentație integrală, cu fibre: pâine integrală, orez brun/integral,
paste integrale și alte produse din făină integrală.
4. consultați un specialist pentru a va recomanda un probiotic puternic pentru refacerea florei
intestinale. Probioticul va reintroduce in organism bacteriile intestinale benefice distruse de
boală, pentru a ajuta stomacul și intestinul să combată inflamația și să îmbunătățească
activitatea digestivă. Nu se recomandă să luați probiotice în necunoștință de cauză fără
recomandarea unui specialist.
5. odihniți-vă bine pe toată perioada îmbolnăvirii și igienizați-va foarte bine mâinile.