Sunteți pe pagina 1din 67

Manual

************

EducaţiA
pentru

Drepturile
Omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
CUPRINS

Introducere în Educaţia pentru Drepturile Omului 6

Arta facilitării 17

Componentele esenţiale ale educaţiei pentru drepturile omului 23

Prezentarea drepturilor omului 37

Evaluarea programelor de educaţie pentru drepturile omului 58

Bibliografie 66

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
Manualul pentru Educaţie pentru Drepturile Omului
a fost realizat pe baza “The Human Rights Education
Handbook: Effective Practices for Learning, Action, and
Change” (Manualul pentru Educaţie pentru Drepturile
Omului: Practici Eficiente de Învăţare, Acţiune şi Schimbare)
al Human Rights Resource Center (Centrul de Resurse pentru
Drepturile Omului) - Copyright © 2000.

Imaginile din manual şi structura paginii au fost realizate de


către Fundaţia LIFE, adaptând materialul original nevoilor cursului
“Formare de Formatori în Educaţia pentru Drepturile Omului”.

Puteţi comanda copii ale Manualului pentru Educaţie pentru Drepturile


Omului: Practici Eficiente de Învăţare, Acţiune şi Schimbare de la:
Human Rights Resource Center
University of Minnesota
Law School Room 437
229 19th Avenue South
Minneapolis, MN 55455
1-888-HREDUC8
humanrts@tc.umn.edu
http://www.hrusa.org

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
P RINCIPII EDUCAŢIONALE FUNDAMENTALE
Înainte de a începe acest curs, trebuie să ne reamintim câteva concepte cheie referitoare la învăţarea adulţilor. Aceste
aspecte ne vor ajuta să învăţăm mai mult şi vor permite transmiterea mai eficientă a cunoştintelor incluse în acest curs.

• Dacă parcurgeţi materialul în mod individual, acordaţi-vă suficient timp şi recitiţi-l până când vă veţi familiariza
cu materialul.
• Dacă parcurgeţi materialul în cadrul unui curs de training, puneţi întrebări. Suntem convinşi că veţi fi mulţumiţi că
ne-aţi adresat întrebările respective.

Primul concept care trebuie amintit este: învăţarea este un proces. Acest lucru înseamnă că învăţarea nu se produce în
mod izolat, de exemplu, doar în cadrul acestui training sau la prima parcurgere a acestui material. Învăţarea implică felul
în care voi, în calitate de cursanţi, corelaţi şi chiar adaptaţi învăţarea la mediul de lucru şi cel de acasă. După ce admitem
că învăţarea este un proces, putem aplica tot ceea ce am învăţat, în orice situaţie ne-am găsi.
Cel de al doilea concept pe care trebuie să îl conştientizăm este că învăţăm în feluri diferite sau că avem stiluri diferite
de învăţare. Deşi acest lucru pare evident, din el decurg numeroase implicaţii importante pentru sesiunea de astăzi. Pe
măsură ce cursul avansează, trainerul vă va întreba ‘e totul limpede până aici’ sau ‘aţi înţeles tot până acum’ şi mulţi veţi
spune că sunteţi mulţumiţi de progresul realizat. Totuşi, este foarte probabil că nu toţi cursanţii învaţă în acelaşi fel sau în
acelaşi ritm. În consecinţă, nu vă temeţi să puneţi întrebări, deoarece unele lucruri pot fi simple pentru anumite persoane
şi mai dificile pentru altele şi invers. De asemenea, este important să aveţi răbdare dacă simţiţi că acest curs se desfăşoară
prea încet, deoarece pentru alţii poate se desfăşoara prea repede. Nu putem ştii când vom avea nevoie noi înşine de puţin
timp suplimentar pentru a înţelege anumite lucruri şi vom fi recunoscători în acest caz pentru sprijinul celorlalţi. Ceea ce
este important astăzi este ca toată lumea va învăţa şi, să sperăm, că se vor împlini aşteptările tuturor legate de curs.
Al treilea concept care trebuie recunoscut este faptul că învăţarea este îmbunătăţită când are un scop. Cercetările au
demonstrat în mod consistent faptul că învăţarea asociată cu scopuri clare duce la un proces al învăţării care se petrece
mult mai uşor şi mult mai rapid. Pentru a ilustra acest lucru, oamenii care învaţă să conducă pentru a merge mai repede
până la serviciu şi înapoi găsesc experienţa de învăţare a şofatului uşoară şi aplicabilă în viaţa lor de zi cu zi. În mod
contrariu dacă eşti trimis la un curs fără să cunoşti despre ce este vorba şi cum se poate aplica acest lucru la serviciu sau
în viaţa de zi cu zi, se poate experimenta frustrarea şi procesul învăţării nu va fi optim. Din nou acest lucru poate părea
evident însă este suprinzător câţi de mulţi oameni participă la cursuri de formare fără să aibă un scop clar stabilit.
Al patrulea, participarea activă îmbunătăţeşte procesul învăţării. Cercetările au arătat de asemenea faptul că prin
participare activă în formare se îmbunătăţeşte modul în care învăţarea este realizată şi perioada de timp în care informaţia
este reţinută. Drept urmare nu fiţi reţinuţi şi implicaţi-vă sau faceţi greşeli. Greşelile sunt cele mai bune exemple de
învăţare şi creativitate.
Şi în final nu uitaţi să fiţi deschişi pentru învăţare. Nu contează care este nivelul vostru de cunoştinţe sau de abilităţi în
domeniul acesta ci să fiţi pregătiţi să învăţaţi din formare şi de la ceilalţi participanţi. Cel mai probabil aveţi cunoştiinţe
şi experienţă de care ceilalţi pot să beneficieze şi chiar şi formatorul. Vă rugăm să împărtăşiţi tot ceea ce puteţi pentru a
face formarea cât mai bogată.

Introducând conceptele de învăţare ale adulţilor, este acum necesar să le aplicaţi în propria învăţare, atât la servici cât şi
în viaţa de zi cu zi. Cercetările sugerează faptul că cel mai bun mod este să dezvoltaţi un plan de acţiune care reprezintă
scopul vostru şi modul cum o să atingeţi acest scop.

La sfarşitul acestui modul de formare vă vom cere să completaţi un scurt plan de acţiune care vă va ajuta să vă ghidezi
drumul spre atingerea scopurilor voastre. Este doar un ghid şi aveţi libertatea să adăugaţi sau să schimbaţi aspectele care
se potivesc mai mult cu scopurile voastre unice. De asemenea aveţi libertatea să completaţi acest plan după ce cursul de
formare s-a terminat dacă doriţi. Reţineţi faptul că toate răspunsurile pe care le daţi sunt pentru voi, pentru a vă folosi de
ele şi vă sugerăm să răspundeţi cât mai exact şi onest posibil.

Tot ce vă putem dori acuma este mult succes în procesul de învăţare şi sperăm că veţi găsi acest
curs de formare benefic.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
drepturile omului este în special importantă, deoarece este
Scopul acestui manual vulnerabil în faţa abuzurilor drepturilor sau deoarece este
posibil să devină abuzatori ai acestor drepturi.
O “cultură universală a drepturilor omului” presupune
ca oamenii de peste tot să înveţe acest “limbaj comun al Partea II, “Arta Facilitării”, descrie dificultăţile personale
umanităţii” şi să realizeze acest lucru în viaţa lor de zi cu zi. pe care le întâmpină un instructor în domeniul drepturilor
Apelul lansat de Eleanor Roosevelt pentru educaţie despre omului şi analizează teoria şi practica facilitării învăţării,
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO) nu mai ales în cazul aplicării în domeniul drepturilor omului.
este cu nimic mai puţin stringentă cu câţiva zeci de ani
mai târziu: Partea III, “Componentele Esenţiale ale Educaţiei pentru
De fapt, unde încep drepturile universale? În locuri mici, Drepturile Omului”, oferă conţinut, context şi procese
aproape de casă ... Dacă aceste drepturi nu au sens acolo, pentru educaţia pentru drepturile omului. Kristi Rudelius-
atunci nu au sens nici în altă parte. Fără acţiunea cetăţenilor Palmer încurajează dezvoltarea Comunităţilor de Învăţare
interesaţi pentru a susţine aceste drepturi aproape de casă, pentru Drepturile Omului, pentru a conecta participanţii cu
putem căuta în van progresele în lumea largă. o viziune comună, un limbaj comun şi practici unitare, care
Dar pentru a sprijini aceste drepturi, aceşti cetăţeni inspiră spiritul şi dezvoltarea personală şi a comunităţii.
preocupaţi trebuie mai întâi să le cunoască. “Progresul Joel Tolman stabileşte patru “Paşi pentru Educaţia pentru
în lumea largă” trebuie să înceapă cu educaţia pentru Drepturile Omului” - gândirea, sentimentele, instrumentele
drepturile omului în acele “locuri mici aproape de casă”.1 şi acţiunile - pentru ateliere cu public şi mediu divers.
Scopul educaţiei pentru drepturile omului este transmiterea
acestui “limbaj comun al umanităţii”. Cetăţenii preocupaţi Partea IV, “Prezentarea Drepturilor Omului”,
imaginaţi de Roosevelt trebuie să înţeleagă şi să îşi reprezintă nucleul practic al acestui manual. Acesta oferă
însuşească principiile fundamentale ale demnităţii şi un lexicon de metode şi tehnici şi oferă sugestii practice
egalităţii omului şi să accepte responsabilitatea personală pentru pregătirea prezentărilor, având orice lungime, şi
pentru a apăra drepturile tuturor oamenilor. include liste de verificat, formulare de evaluare şi modele
pentru ateliere de lungime diferită. Secţiunea “Încurajarea
Folosirea acestui manual Educaţiei pentru Drepturile Omului în Comunitatea
Voastră” sugerează cum să identificaţi şi dezvoltaţi publicul
Acest manual este destinat oamenilor preocupaţi de ţintă şi să creaţi oportunităţile de a ajunge la acesta.
drepturile omului, să îi ajute să devină instructori eficienţi,
capabili să îşi transmită pasiunea şi cunoştinţele. Pentru a În Partea V, “Evaluarea Programelor pentru Drepturile
promova educaţia pentru drepturile omului în toate formele Omului”, Marcia Bernbaum prezintă importanţa evaluării
sale, Manualul pentru Educaţie pentru Drepturile Omului şi oferă sfaturi practice pentru a determina când, cum şi pe
expune bazele: de ce, pentru cine, ce, unde, cine şi cum. cine să evaluaţi.
Se bazează pe experienţa multor instructori şi organizaţii, ________________________________________
ilustrând practicile lor eficiente şi distilând semnificaţiile 1
Eleanor Roosevelt, “În Our Hands” (Discurs ţinut la
acumulate de acestea. Naţiunile Unite cu ocazia celei de-a noua aniversări a
Precum multe manuale, şi acesta este destinat a fi folosit DUDO, 1958).
ca un instrument şi o referinţă: uşor de citit, uşor de folosit,
uşor de fotocopiat. Fiecare capitol este de sine stătător şi
poate fi citit şi folosit independent.

Partea I, “Introducere în Educaţia pentru Drepturile


Omului” stabileşte definiţiile drepturilor omului şi
educaţiei pentru drepturile omului, alături de o scurtă
privire istorică asupra domeniului, mai ales în Statele
Unite. “De ce? Obiectivele Educaţiei pentru Drepturile
Omului” face distincţia între obiectivele învăţării despre
drepturile omului (adică învăţare cognitivă) şi învăţarea
pentru drepturile omului (adică responsabilitatea personală
şi abilităţile de advocacy). “Pentru cine? Nevoia de
Educaţie pentru Drepturile Omului” răspunde la întrebarea
“Funcţionează educaţia pentru drepturile omului?” şi
încearcă să identifice publicul pentru care educaţia pentru

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
PARTEA I

Introducere în Educaţia pentru Drepturile Omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
A. CE SUNT DPRETURILE OMULUI
Drepturile omului sunt acele drepturi care aparţin fiecărei persoane - bărbat sau femeie, fată
sau băiat, copil sau vârstnic - pur şi simplu pentru că este om. Aceste drepturi întruchipează
standardele de bază fără care oamenii nu pot să îşi realizeze demnitatea umană intrinsecă.
Drepturile omului sunt universale: sunt drepturi înăscute ale fiecărui membru al familiei
umane. Nimeni nu trebuie să dobândească sau să merite aceste drepturi.

Drep
tu
indiv rile om
iz u
un dre ibile: nu v lui sunt
p i se po
că este t deoarece at
“mai p cineva e nega
“ne-es d
enţial. uţin importa ecide
” nt” sa
u

m u lui su
nt sunt
o i
Dreptur
ile
n u p u te ţi pierde o m ului rile omulu
tu
inaliena
bile:
a c u m n u puteţi să r i l e : toate drep entar.
turi, aş t u te
Drep ependen dru compl
em
aceste drep ţă umană. d ca
fiin inter e dintr-un
nu mai fiţi rt
fac pa

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
Câteva dintre documentele fundamentale ale
legislaţiei pentru drepturile omului sunt: Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului (DUDO,
1948)

Cunoscute

A. CE SUNT DREPTURILE OMULUI


împreună ca Declaraţia
Internaţională a Drepturilor Omului,
aceste patru documente au fost urmate
de peste douăzeci de convenţii pe drepturile
omului - tratate care au devenit legi în ţările
care le-au ratificat. Când un stat membru ONU
Convenţia Internaţională asupra ratifică o convenţie, acesta este de acord să se
Drepturilor Civile şi Politice (CIDCP, supună prevederilor acesteia, să schimbe
1966) şi Protocolul său Opţional legile ţării pentru a se conforma
convenţiei, şi să raporteze
progresul realizat în acest
sens.

Convenţia Internaţională asupra


Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale
(CIDESC, 1966)

Unele convenţii definesc şi interzic actele abominabile, inumane (ex. Convenţia Împotriva
Torturii şi Altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante); altele adresează
populaţiile care au nevoie de anumită protecţie şi prevederi (ex. Convenţia asupra
Drepturilor Copilului; Convenţia asupra Drepturilor Muncitorilor Sezonieri şi a Membrilor
Familiilor Acestora) sau grupuri care sunt supuse unei anumite discriminări (ex. Convenţia
pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială; Convenţia asupra Eliminării
Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor).

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
Etapele Evoluţiei Convenţiilor pentru
Drepturile Omului

1. Întocmite de grupuri de lucru. Grupurile


de lucru constau din reprezentanţi ai
guvernelor statelor membre ONU,

A. CE SUNT DREPTURILE OMULUI


precum şi reprezentanţi ale organizaţiilor
2. Adoptate de Adunarea
nonguvernmentale (ONG-uri) şi organizaţii
Generală ONU prin vot.
interguvernmentale (OIG-uri) şi Organizaţia
Internaţională a Muncii (OIM).

3. Semnate de statele membre. Când statele


membre semnează convenţia, acestea
indică faptul că au început procesul
cerut de guvernele lor pentru ratificare.
Semnând, acestea sunt de acord să oprească
orice acte care sunt contrare obiectivelor
convenţiei.

4. Ratificate de statele membre. Când un


stat membru ratifică o convenţei, acest lucru
semnifică faptul că acesta are intenţia de a se
supune prevederilor şi obligaţiiloe specifice ale
documentului. Acesta îşi asumă responsabilitatea
de a-şi aduce legile naţionale în acord cu
convenţia. Există un proces prin care statele pot
ratifica o convenţie, şi în acelaşi timp să indice
că au rezerve faţă de anumite articole.

5. Puse în aplicare. O convenţie întră în


vigoare atunci când un anumit număr
de state membre au ratificat-o.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973

www.act.org.ro
În curs de realizare

Ca orice lege, acest corp de legi pentru drepturile omului este în curs de realizare, fiind
reinterpretat şi amplificat în mod continuu ca răspuns la circumstanţe şi înţelegere. De exemplu,
când DUDO a fost întocmită în 1948, puţini oameni cunoşteau pericolele degradării mediului
şi în consecinţă, acest document nu se referă deloc la mediu. La începutul secolului douăzeci
şi unu, activiştii şi guvernele au început să lucreze pentru a întocmi un nou tratat prin care
drepturile omului să fie asociate cu un mediu sigur. Similar, în primele documente femeile şi
bărbaţii erau numiţi în mod colectiv “oameni/bărbaţi” (man în engleză înseamnă şi bărbat şi
om), fără a se lua în considerare nevoile speciale ale femeilor, cu excepţia recunoaşterii rolului
lor reproductiv de mame, necesitând “atenţie şi asistenţă specială” (DUDO, Articolul 25.2).
Chiar şi Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor din

A. CE SUNT DREPTURILE OMULUI


1989 (CETFDÎF) a omis menţionarea violenţei împotriva femeilor. Violenţa împotriva femeilor,
fie la domiciliu sau realizată de stat, a fost recunoscută oficial ca o încălcare a drepturilor omului
în cadrul Declaraţiei de la Viena prezentată la Conferinţa Mondială pentru Drepturile Omului
din 1993, doar ca reacţie faţă de susţinătorii drepturilor femeilor.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
10
www.act.org.ro
drepturilor omului de către toate segmentele
Dreptul de a-ţi cunoaşte drepturile societăţii. Mai mult, integrarea economică
şi progresul în comunicaţie au apropiat
Mandatul pentru educaţia pentru drepturile toate părţile globului şi astfel şi drepturile
omului este neechivoc: aveţi dreptul de a vă omului sunt recunoscute din ce în ce
cunoaşte drepturile. Preambulul Declaraţiei mai mult ca o forţă morală unificatoare
Universale a Drepturilor Omului (DUDO) care transcede graniţele naţionale şi îi
îndeamnă “fiecare persoană şi fiecare organ al încurajează pe oamenii obişnuiţi de pe

B. CE ESTE EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


societăţii” să “depună eforturi prin educaţie întregul glob să ceară guvernelor lor să
şi învăţare pentru a promova respectul faţă de răspundă pentru protejarea şi promovarea
aceste drepturi şi libertăţi.” Articolul 30 al DUDO drepturilor lor. Această conştiinţă nouă nu
declară că unul din scopurile educaţiei trebuie să se limitează la elitele educate sau la ţările
fie “consolidarea respectului faţă de drepturile dezvoltate. Pe întreg globul, organizaţii
omului şi libertăţile fundamentale.” Conform comunitare de diferite feluri folosesc cadrul
Convenţiei Internaţionale asupra Drepturilor drepturilor omului pentru a advoca pentru
Civile şi Politice (CIDCP), un guvern “nu poate schimbare socială, luptând împotriva
împiedica oamenii să îşi cunoască drepturile.” încălcării drepturilor omului, de exemplu
împotriva violenţei faţă de femei, aruncării
Aplicarea iniţial limitată a educaţiei pentru deşeurilor toxice, folosirii copiilor la
drepturile omului excludea majoritatea lucru şi lipsei locuinţelor sau asistenţei
populaţiei: adulţii care au absolvit şcoala sau cei medicale. În consecinţă, aceste grupuri
care nu au avut niciodată posibilitatea să urmeze oferă educaţie inovativă pentru drepturile
o şcoală. Totuşi, dezvoltarea mişcării pentru omului comunităţilor pe care le deservesc
drepturile omului în anii ‘60 şi ‘70 a determinat - săraci, refugiaţi şi imigranţi, localnici,
şi recunoaşterea crescândă a potenţialului homosexuali şi lesbiene, oameni din mediul
cadrului drepturilor omului de a avea efect asupra rural şi sezonieri şi diverse minorităţi.
schimbărilor sociale şi importanţa cunoaşterii Pe parcurs, aceste organizaţii practic au
redefinit educaţia pentru drepturile omului.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
11
www.act.org.ro
Raţionamentele pentru Educaţia pentru
Drepturile Omului

B. CE ESTE EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


1 EDO 2 EDO

susţine interdependenţa familiei promovează principiile


umane. Promovează înţelegerea democratice. Examinează
forţelor globale complexe care duc problema drepturilor omului fără
la abuz, precum şi modalităţile preconcepţii şi din diverse
în care aceste abuzuri pot fi perspective, printr-o
evitate şi eliminate. varietate de practici
educaţionale.

4 EDO EDO
implică şi sufletul şi
raţiunea. Provoacă participanţii
3 contribuie la dezvoltarea
abilităţilor de comunicare şi
să se întrebe ce înseamnă drepturile gândire critică esenţiale pentru
omului pentru ei personal o democraţie. Oferă perspective
şi îi încurajează să îşi multiculturale şi istorice asupra
transpună preocupările luptei universal pentru
în acţiuni informate, dreptate şi demnitate.
nonviolente.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
12
www.act.org.ro
Documentele internaţionale referitoare la drepturile omului
inspiră obiectivele educaţiei pentru drepturile omului. De

C. DE CE? OBIECTIVELE EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


exemplu, primele cuvinte ale Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului (DUDO) proclamă că “recunoaşterea
demnităţii inerente a tuturor membrilor familiei umane şi a
drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul
libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume.” Totuşi, pentru a obţine
libertatea, dreptatea şi pacea, oamenii trebuie să rezolve
şi nevoi sociale şi economice concrete, precum sărăcia
şi discriminarea, şi crize politice, precum războaiele şi
represiunea politică.

Astfel, o educaţie eficientă pentru drepturile omului are două


obiective:

învăţare despre drepturile omului


şi

învăţare pentru
drepturile omului.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
13
www.act.org.ro
Învăţare despre drepturile omului

C. DE CE? OBIECTIVELE EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


2. Cunoaşterea diverselor 1. Înţelegerea conceptelor de
declaraţii şi convenţii bază ale drepturilor omului
contempone. (inclusiv discriminarea,
egalitatea, etc.).

5. Înţelegerea relaţiilor dintre drepturile individuale,


cele de grup şi cele naţionale.

Învăţarea despre
drepturile omului este
4. Cunoaşterea câtorva
un proces cognitiv, care include
încălcări importante ale
istoria drepturilor omului, docmentele
drepturilor omului.
şi mecanismele de implementare. Toate
segmentele societăţii trebuie să înţeleagă
1. Cunoaşterea prevederile DUDO şi felul în care aceste standarde
principalelor “direcţii” internaţionale afectează guvernele şi indivizii. De
în dezvoltarea istorică asemenea, trebuie să înţeleagă şi interdependenţa
a drepturilor omului. drepturilor civile, politice, sociale, economice
şi culturale. Drepturile omului trebuie să fie
cea de-a patra componentă fundamentală
a educaţiei oricărui om, alături de
citit, scris şi socotit.

6. Aprecierea propriilor 7. Respectarea drepturilor celorlalţi.


prejudecăţi şi dezvoltarea
toleranţei.

8. Simpatie faţă de cei


ale căror drepturi au fost
încălcate.

9. Abilităţi intelectuale
de colectare şi analiză a 10. Abilităţi pentru
informaţiilor. acţiune

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
14
www.act.org.ro
Învăţare pentru drepturile omului

C. DE CE? OBIECTIVELE EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


Principiul 2: Activitate
Învăţarea trebuie să fie activă - prin
combinarea activităţilor individuale şi
în grup.
Principiul 1: Pronind de la realitate
Învăţarea trebuie să se bazeze pe
nevoile, interesele, experienţele şi
problemele participanţilor.

Principiul 3: Comunicare orizontală


Învăţarea se realizează prin dialog, oamenii exprimându-şi
gândurile, sentimentele şi emoţiile într-un mediu de respect
reciproc.

Educaţia pentru
da nu Principiul 4: Dezvoltarea drepturile omului înseamnă
abilităţilor critice înţelerea şi îmbrăţişarea
Trebuie să ne dezvoltăm principiilor egalităţii şi demnităţii
capacitatea de a critica şi umane şi angajamentul de a respecta
evalua idei, oameni şi acţiuni şi proteja drepturile tuturor oamenilor.
în mod serios. Are puţină legătură cu ceea ce ştim;
“încercarea” pentru acest tip de
învăţare constă în acţiunile pe
care le întreprindem.

Principiul 7: Integrarea
Principiul 5: Promovarea dezvoltăşii şi
Învăţarea are eficienţă maximă
exprimării sentimentelor
în cazul în care capul, corpul şi
Putem învăţa valori numai dacă
inima sunt integrate în procesul
metodologiile educaţionale ţin cont de
de învăţare.
sentimentele participanţilor.

Principiul 6: Promovarea participării


Cea mai bună modalitate de a învăţa este să participi,
să te consulţi şi să te implici în luarea deciziilor.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
15
www.act.org.ro
De ce Educaţie pentru Drepturile Omului?

• Produce schimbarea
valorilor şi atitudinilor

• Încuraja educaţia
participativă
Drepturile
omului au o puternică
influenţă şi sunt şi foarte
practice, intruchipând speranţele • Produce schimbarea

D. PENTRU CINE? NEVOIA DE EDO


şi idealurile majorităţii oamenilor şi comportamentelor
încurajându-i să le realizeze. Educaţia
pentru drepturile omului a preluat
aceste aspecte inspirative şi practice.
Stabileşte standarde, dar produce şi
schimbări. O educaţie eficientă
pentru drepturile omului
poate

• Încurajarea dreptăţii
sociale
• Dezvolta cunoştinţe şi
abilităţi analitice

• Dezvolta atitudini de solidaritate


ce depăşesc domenii, comunităţi
sau naţiuni

Cui i se adresează EDO?

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
16
www.act.org.ro
PARTEA A II-A

Arta facilitării

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
17
www.act.org.ro
1. Provocarea învăţării – formatorii pentru drepturile omului trebuie să renunţe la vechile
paradigme ale şcolii, unde un “expert”, profesorul, transmite informaţii celor care nu ştiu mai
aproape nimic, elevilor. Spre deosebire, formatorul trebuie să devină şi el un cursant în comunitatea
celorlalţi cursanţi, care servesc ca resurse unii altora. În loc să fie “posesorul tuturor răspunsurilor”,
formatorul de drepturile omului are abilitatea să modeleze mediul de învăţare astfel încât oamenii
să-şi poata exprima propriile întrebări, să aibă o atitudine critică asupra propriilor experienţe, să
caute propriile răspunsuri şi să înveţe unii de la ceilalţi. Un formator în drepturile omului care nu
învaţă la rândul său nu este un formator real.
2. Provocarea emoţiilor – Drepturile Omului nu sunt doar nişte subiecte academice. Drepturile
omului implică sentimente, valori, opinii, cărora trebuie să li se dea importanţă în egală măsură dacă

A. PROVOCĂRI PERSONALE PENTRU EDO


se doreşte să aibă loc o învăţare cu o puternică tendinţă de transformare. Formatorii de drepturile
omului trebuie să aibă curajul să meargă dincolo de perspectiva cognitivă pură, implicând totodată
răspunsuri afective în ei înşişi şi în ceilalţi. Acceptând şi perspectiva afectivă şi non-
raţională înseamnă deasemenea acceptarea faptului că uneori pot fi evocate şi
sentimente neprevăzute, uneori negative şi dificile.

3. Provocarea analizei de sine – Fiecare dintre noi


are într-un anumit grad gânduri, sentimente şi
atitudini discriminatorii, fie că sunt bazate pe
rasă, clasă, gen, abilităţi, orientări sexuale sau
altă deosebire - precum convingerile de ordin
politic şi ideologic. Formatorul de drepturile
omului trebuie să accepte responsabilitatea
unui analize oneste, critice a propriei pesoane
fără a nega că are şi el prejudecăţi,
ci căutând să le recunoască şi să le
schimbe. Altfel este imposibil să se
formeze o comunitate autentică
de învăţare unde participanţii
sunt implicaţi într-un
dialog de la egal la egal.
Mai departe, negarea
propriilor preconcepţii
poate conduce la o falsă
dihotomie, “noi împotriva
lor”, care la rândul ei
respinge umanitatea nostră
comună şi creează relaţii
conflictuale.

4. Provocarea exemplului
– Drepturile omului exprimă
un sistem de valori. În cazul
în care comportamentul
unui formator nu reflectă
aceste valori, nimic din
ceea ce spune acesta nu
este credibil.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
18
www.act.org.ro
B. PRACTICA FACILITĂRII
Un facilitator ...
• stabileşte relaţiile de tip colaborativ
între participanţi, în care facilitatorul este
”primul între egali”, însă responsabilitatea
Un facilitator nu este ... învăţării revine întregului grup;
• ajută la crearea şi susţinerea unui mediu de încredere
• “un şef”: Întregul grup este responsabil de procesul de şi deschidere unde fiecare se simte sigur să discute sincer
învăţare. Rolul unui facilitator este să facă posibil şi eficient şi unde diferitele puncte de vedere sunt respectate;
acest proces de învăţare. De asemenea, nu doar facilitatorul are • asigură o structură a procesului de învăţare, care poate
rolul de a alcătui agenda. Participanţii ar trebui să-şi exprime punctul include stabilirea şi urmărirea orarului întâlnirilor,
de vedere în determinarea temelor ce trebuie acoperite. deschiderea şi inchiderea sesiunilor
• un lector: şi facilitatorul învaţă, explorând toate subiectele de pe şirespectarea agendei;

19
aceeaşi poziţie de egalitate şi contribuie cu experienţa individuală la • se asigură că treburile administrative sunt
cea exprimată de participanţi. îndeplinite, cum ar fi pregătirea materialelor,
• neapărat un expert: deşi pregăteşte o sesiune, nu înseamnă că nu pot pregătirea spaţiului de întâlnire, anunţarea
exista cazuri în care câţiva participanţi să ştie mai multe decât participanţilor şi celelalte pregătiri
formatorul despre subiectul discutat. necesare.
• centrul atenţiei: un bun facilitator vorbeşte întotdeauna mai

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


puţin decât ceilalţi participanţi; diferenţa este că el este cel care
iniţiază discuţia.
• un arbitru: în învăţarea de tip colaborativ, nici unul dintre participanţi,
cu atât mai puţin facilitatorul, nu decide că unele opinii sunt “corecte”
sau “mai valide”.
• servitorul: Deşi facilitatorul îşi asumă primul responsabilitatea
în coordonarea sesiunii, acest lucru nu însemnă că este singurul

tel/fax: 0040-259-47973
responsabil de modul în care este condusă sesiunea. În
colaborarea autentică, nu doar o singură persoană este
“însărcinată” cu păstrarea curăţeniei sau să se

www.act.org.ro
îngrijească de detaliile administrative tot
timpul. Ce este un facilitator?
Angajament pentru colaborare
Simţul timpului
Mediile de învăţare colaborative pot părea uneori
Facilitatorul trebuie să-şi frustrante şi ineficiente, iar în astfel de momente
fiecare facilitator este tentat să preia rolul tradiţional
dezvolte un al “şaselea simţ”,
al profesorului şi să conducă procesul de învăţare,
cel al timpului: când să finalizeze mai degrabă decât să-l faciliteze. Totuşi, convingerea
o discuţie, când să schimbe tema, autentică referitoare la
când să întrerupă pe cineva care a valoarea pozitivă a
vorbit prea mult, când să permită discuţiei învăţării cooperative îl va
împiedica pe facilitator
să depăşească perioada planificată, când
să-şi asume un rol
să acorde mai mult timp momentelor de prea dominant.
linişte.

Simţul umorului
Ca în majoritatea
situaţiilor ce
presupun efort
uman, chiar şi în

B. PRACTICA FACILITĂRII
cele mai serioase,
aprecierea de către un facilitator a
ironiilor vieţii, abilitatea de a râde de propria
persoană şi împreună cu ceilalţi intensifică
experienţa de învăţare.

Flexibilitate

Facilitatorii trebuie să planifice, însă trebuie


să fie şi capabil să renunţe la planurile lor
ca răspuns la o anumită situaţie. De multe
ori, grupul va conduce o sesiune într-
o direcţie neprevăzută sau poate
solicita mai mult timp pentru o Sensibilitate la sentimentele
anumită temă. Facilitatorul trebuie indivizilor şi grupului
să fie capabil să evalueze nevoile
grupului şi să determine
cum va reacţiona la această Crearea şi menţinerea unei
solicitare. atmosfere de încredere şi
respect necesită a fi conştient
de modul în care oamenii răspund atât
Abilitatea de a asculta la temele aflate în discuţie cât şi la
O modalitate prin care
opiniile şi reacţiile celorlalţi.
facilitatorul învaţă să înţeleagă
sentimentele indivizilor şi a
Inventivitate şi creativitate
grupului poate fi ascultarea
atentă, atât pentru înţelegerea
sensului explicit al cuvintelor Grup sunt la fel de diferite ca şi oamenii
cât şi a tonului şi a semnificaţiilor lor care le compun. Un bun facilitator are
implicite. De fapt, facilitatorii vorbesc cel nevoie de un program şi obiective dinainte
mai puţin în grup. stabilite, însă mulţi le adaptează pentru a
se potrivi condiţiilor şi oportunităţilor în
schimbare.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
20
www.act.org.ro
LISTA PERSONALĂ DE VERIFICARE A
FACILITATORILOR

• Fii clar în legătură cu rolul pe care îl ai: comportamentul mai


mult decât cuvintele tale indică faptul că nu eşti un profesor,
ci un partener de învăţare.
• Fii atent la felul în care priveşti: păstrează contactul vizual
cu participanţii.

B. PRACTICA FACILITĂRII
• Fii atent la vocea ta: încearcă să nu vorbeşti prea tare sau prea
încet sau chiar prea mult.
• Fii atent la limbajul trupului tău: ia în considerare faptul că
anumite poziţionări în sală şi poziţii ale corpului pot exercita
inconştient autoritate.
• Fii conştient de responsabilitatea pe care
o ai: asigură-te că fiecare are oportunitatea
să fie auzit şi tratat în mod egal; încurajează
diferenţele de opinii şi descurajează neînţelegerile;
moderează-i pe cei care domină; încurajează-i pe cei
care sunt ezitanţi.
• Fii atent la momentele când este nevoie de structură:
explică şi sumarizează atunci când este necesar;
decide atunci când este nevoie să extinzi o discuţie şi când
vrei să treci la o altă temă; aminteşte grupului când discuţia se
desfăşoară pe lângă subiect.
• Fii conştient de puterea pe care o exerciţi şi împarte-o cu
participanţii: spune-le altora să îşi asume responsabilităţi atunci
când este posibil (ex. luarea de notiţe, păstrarea timpului şi,
ideal, să conducă discuţia).

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
21
www.act.org.ro
Sugestiile anterioare privesc facilitarea în Evitaţi jargonul şi acronimele.
general. Totuşi, subiectul educaţiei pentru
drepturile omului prezintă facilitatorului câteva Dacă vi se vorbeşte despre “DUDO” când de-
provocări particulare. abia vi s-a prezentat Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, poate nu vă daţi seama
Ajutaţi-i pe participanţi să se simtă ca parte despre ce este vorba. Dacă vi se vorbeşte

C. FACILITAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


a ceva mai mare. despre “CDC” şi voi nu aţi mai auzit niciodată
despre Convenţia pentru Drepturile Copilului,
Incercaţi mereu să legaţi atelierul de probleme este chiar insultător. Nu uitaţi că domeniul
mai mari, atât la nivel naţional, cât şi drepturilor omului are un vocabular propriu cu
internaţional. Includeţi în subiectul abordat care majoritatea oamenilor nu sunt familiarizaţi.
referitor la drepturile omului o dimensiune de Explicaţi de fiecare dată când folosiţi un
cetăţenie globală, subliniind faptul că problemele acronim sau un termen tehnic: scrieţi-l şi/sau
comunităţii locale sunt întâlnite şi în alte părţi oferiţi cursanţilor un glosar de termeni.
ale lumii. Inspiraţi un sentiment de solidaritate
prin ideea că oamenii de pe întreg globul învaţă Puneţi accentul pe angajamentul de a
despre drepturile lor şi insistă asupra respectării îmbunătăţi viaţa oamenilor.
lor totale. Facilitatorii trebuie să fie puşi la
curent cu problemele curente la scară golbală şi Educaţia pentru drepturile omului nu se referă
să cunoască exemple relevante. numai la drepturile omului (adică la dobândirea
unor cunoştinţe). Este nu numai educaţie
Prezentaţi legislaţia pentru drepturile omului despre drepturile omului, ci şi educaţie pentru
ca pe o activitate “în curs de realizare”. drepturile omului, ajutând oamenii să simtă
importanţa drepturilor omului, pentru a le
Toată lumea are dreptul să îşi cunoască drepturile, integra în modul lor de viaţă şi pentru a lua
iar aceste cunoştinţe oferă încredere în sine. măsuri pentru a promova şi proteja drepturile
Realizaţi legături explicite între experienţa altora, la nivel individual, local, naţional
personală a oamenilor şi probleme referitoare şi internaţional. Educaţia pentru drepturile
la drepturile omului; dacă este posibil, corelaţi omului contribuie direct la îmbunătăţirea vieţii
problemele cu articole specifice din Declaraţia indivizilor şi a comunităţii.
Universală a Drepturilor Omului şi cu alte
documente relevante. Totuşi, nu puneţi acentul pe
aceste documente, în detrimentul experienţelor,
şi nu le prezentaţi ca fiind “perfecte” sau “bătute
în cuie”. Încurajaţi participanţii să examineze şi
să pună sub semnul întrebării absolut totul.

Subliniaţi şi faptul că fiecare din aceste


documente internaţionale este rezultatul
eforturilor unor bărbaţi şi femei de a codifica
principiile morale de dreptate şi demintate
umană. Deoarece condiţiile sociale se schimbă,
trebuie să se dezvolte legi noi sau cele existente
trebuie adaptate ca răspunse la noile nevoi
identificate. Participarea continuă a tuturor
oamenilor este necesară pentru ca legislaţia
referitoare la drepturile omului să se dezvolte
continuu şi să fe continuu interpretată.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
22
www.act.org.ro
PARTEA A III-A

Componentele esenţiale ale educaţiei


pentru drepturile omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
23
www.act.org.ro
Rezoluţia Naţiunilor Unite, care declară importante ca cele care ţin de populaţiile
deceniul 1995-2004 Decada Pentru Educaţia colonizate sau drepturile care ţin mediu
pentru Drepturile Omului, spune următoarele: nu au fost incluse în Declaraţia de la 1948.
În convenţile adoptate mai târziu au fost

A. CE? CONŢINUTUL EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


Educaţia pentru Drepturile Omului trebuie să incluse şi astfel de aspecte şi au construit un
implice mai mult decât oferirea de informaţii şi document mai amplu şi complet. Însă este
ar trebui să constituie un proces aprofundat de foarte important ca cel puţin pentru început
lungă durată prin care oamenii din toate nivele de să se cunoscă acest prim document care a
dezvoltare economica înţeleg şi aplică respectul stat la baza următoarelor până să se treacă
pentru ceilalţi şi pentru demnitatea umană. la alte documente mai specilizate cum sunt:
Drepturile omului pot fi privite ca o platformă Convenţia pentru Drepturile Refugiaţilor,
pentru interesecţia mai multor domenii de educaţie Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor
cum sunt: rezolvarea de conflicte, drept, educaţie de Discriminare Împotriva Femeilor. După ce
pentru pace, educaţie interculturală, educaţie oamenii iau contact cu Declaraţia Universală
globală, educaţie pentru toleranţă. La fel ca toate îşi doresc să înveţe mai multe. În general
aceste tipuri de programe educative, şi educaţia oamenii vor să cunoscă aspecte ce ţin de
pentru drepturile omului este restricţionată legile aplicate la nivel local, naţional şi despre
prin curriculum, pentru a se pune accentul pe modalităţile de luptă împotriva abuzurilor.
transmiterea cantitativă de informaţii excluzând Adesea solicită informaţii despre persoane
în felul acesta modalităţi de învăţare integrală nu responsabile sau despre agenţii, organizaţii
doar la nivel de cunoştiinţe. Aceste aspecte sunt care luptă pentru promovarea şi respectarea
variabile, existând permanente schimbări, însă acestor drepturi. Sarcina de formator devine
drepturile omului rămân o constantă, un sistem mai puţin de a preda celolalţi ci de a facilita
valoros care se potriveşte fiecăruia. participanţii să identifice resursele prin care
se pot informa permanent.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
ca piatră de temelie Principiile drepturilor omului
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului Declaraţa Universală a Dreptruilor Omului
(DUDO) este inima educaţiei pentru drepturile se bazează pe principii care sunt întărite de
omului. La un nivel de bază toată lumea poate orice document ulterior. Este necesar ca
înţelege acest document. Are semnificaţie oamenii să le înţeleagă şi să
simbolică, morală şi practică, reprezentând le relaţioneze de viaţa lor
izvorul întregii mişcări pentru drepturile omului de zi cu
iar simplitatea limbajului şi viziunea inspirantă zi.
sunt accesibile tuturor oamenilor de toate vârstele
şi statuturile.
Nu este doar o auoritate legală ci şi o putere
simbolică, poetică. Înţelegerea declaraţiei
universale şi a modulului cum principiile acesteia
funcţioneză şi a felului cum pot fi adaptate la viaţa
noastră de zi cu zi este un ideal pentru educaţia
pentru drepturile omului.
Oamenii ar trebui să citească această declaraţie
şi să înţeleagă implicaţiile articolelor acesteia. Ar
trebui să ştie de asemenea procesul prin care s-a
ajuns la adoptarea acestei declaraţii, implicaţiile
istorice şi importanţa acestui document în
contextul istoric în care a fost creat.
Este adevărat că declaraţia are limite. Aspecte

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
24
www.act.org.ro
A. CE? CONŢINUTUL EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI
Baza drepturilor omului este că ,,toate fiinţele
umane se nasc libere şi egale în drepturi şi
d e m n i t a t e ” . (UDHR Articolul 1)
A. Responsabilitatea guvernului
Drepturile omului nu sunt daruri pe care guvernul le dă
din bunăvoinţă şi deci acesta nu trebuie să le aplice în
mod inegal în rândul populaţiei, iar dacă acest lucru se
întâmplă trebuie luate măsuri. Anumite valori etice şi morale sunt împărtăşite
B. Responsabilitatea individuală
pe tot globul iar guvenerele şi comunităţile
Fiecare individ are responsabilitatea de a se informa ar trebui să le recunoască şi să le respecte.
despre drepturile omului, de a le respecta, şi de a Universalitatea acestor drepturi nu însemnă
reclama abuzurile şi încălcările. că ele nu sunt flexibile sau ca sunt trăite la fel
C. Responsabilitatea altor organisme
de toţi oamenii.
Fiecare organ al societăţii, incluzând corporaţiile,
organizaţiile neguvernamentale, fundaţiile, insituţiile

25
educaţionale împart responsabilitatea pentru promovarea
şi protecţia drepturilor omului.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
şi alte documente internaţionale legate de
drepturile omului atestă aceleaşi drepturi
şi responsabilităţi atât pentru femei, cât şi

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


Drepturile omului se manifestă în toate domeniile pentru bărbaţi, etc., în virtutea faptului că
vieţii. Încălcarea acestora se interconectează, pierderea sunt fiinţe umane.
unui drept duce la pierderea altor drepturi. Similar
promovarea unor drepturi duce implicit şi la sprijinirea
celorlalte. Drepturile omului sunt unitare, indivizibile,
inclusiv cele civile, politice, economice,
culturale şi colective.

tel/fax: 0040-259-47973
www.act.org.ro
1. Documente

A. CE? CONŢINUTUL EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI


Convenţia Internaţională a Drepturilor Politice şi Civile

Declaraţia Universală

Convenţia Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale

2. Conţinut 3. Valori şi abilităţi


Lentilele drepturilor omului

Pentru a utiliza cunoştiinţele în scopului unei


schimbări, educaţia pentru drepturile omului
trebuie să vizeze atât atititudini cât şi abilităţi
practice pentru indivizi şi pentru instituţii.
Învăţarea în mod fundamental este individuală.
Fiecare trebuie nu doar să îşi accepte
responsabilitatea pentru promovarea şi
protecţia drepturilor omului ci şi să acţioneze
în aceeaşi direcţie în relaţiile interpersoanele
din familie şi comunitate. De asemenea
esenţială este autoanaliza pentru a descoperi
ce prejudecăţi şi stereotipuri stau la baza
acţiunilor unei persoane.
Astfel de abilităţi se extind şi la nivelul
Nu se poate evita educaţia realizată prin corelaţii cu instituţiilor şi al organizaţiilor. Nici un profesor
problemele referitoare la drepturile omului, deoarece oamenii nu îşi poate învăţa elevii ce este respectul şi
conştientizează şi luptă pentru aceste drepturi atunci când ele egalitatea dacă în mod real nu practică aceste
sunt încălcate: în situaţii de criză, războaie, guvernări opresive. valori.
Totuşi, o abordare din punctul de vedere al problemelor trebuie Nici o comunitate nu poate promova binele
echilibrată considerând drepturile omului ca fiind norme şi
unei comunităţi dacă nu tratează cu respect
standarde pentru viaţa de zi cu zi, la care toţi sunt îndreptăţiţi,
beneficiarii. Ca şi indivizii, şi instituţiile
pur şi simplu pentru că sunt oameni. Să învăţăm să vedem
lumea prin “lentilele drepturilor omului” şi să recunoaştem trebuie să îşi facă autoanaliza, să îşi evalueze
încălcarea drepturilor şi apărarea drepturilor fac parte din politicile şi practicile prin comparaţie cu
bazele educaţiei pentru drepturile omului. valorile Drepturilor Omului.
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
26
www.act.org.ro
Conţinut pentru Conţinut pentru Conţinut pentru
învăţarea despre învăţarea despre învăţarea valorilor
istoria drepturilor problemele legate de şi abilităţilor pentru
omului şi documente drepturile omului drepturile omului
• Dezvoltarea istorică a drepturilor Baza istorică, politică, economică • Atitudini personale, valori, abilităţi:
omului: şi sociologică a unui problemei/ - simţul critic în ceea ce priveşte oamenii şi
- rădăcinile drepturilor în tradiţiile etice, subiectului: experienţele
filozofice, religioase - schimbări semnificative legate de - recunoaşterea prejudecăţilor
- momente cruciale în istoria naţională şi acel subiect - acceptarea diferenţelor
internaţională. - cazuri ilustrative - respectarea drepturilor celorlalţi
• Declaraţia Universală a Drepturilor • Drepturile specifice implicate în - asumarea responsabilităţii pentru apărarea
Omului (DUDO): acea problemă drepturilor celorlalţi
- intocmire, influenţe, importanţă. • Analiza problemei: - ascultare activă
• Convenţiile: - încălcarea - construirea consensului
- relaţia lor cu DUDO - cei care au încălcat - mediere şi rezolvarea de conflicte
- definirea drepturile social-economice - cum sunt vinovaţi făptuitorii, prin • Abilităţi de acţiune
- definirea drepturile civile şi politice acţiune sau neacţiune? - solicitarea instituţiilor responsabile pentru
- explicaţiile istorice pentru existanţa a - victimele respectarea şi apărarea drepturilor omului.
două documente şi nu a unuia singur. - alte date relevante despre problemă - construirea unei strategii de acţiune
• Declaraţia Internaţionala a - conflictul cu alte drepturi relaţionate cu drepturile omului
Drepturilor Omului (International Bill • Strategii de abordare a acestei - educarea celorlaţi în drepturile omului
of Human Rights) - care le include pe probleme - lobbying pe lângă oficilităţi
cele de mai sus - exemple de succes - influenţarea mediei în ceea ce priveşte
• Procesul creerii legilor internaţionale - exemple nereuşite drepturile omului
pe drepturile omului - eforturi curente - organizarea comunităţii
• Procesul ratificării şi obligaţiile - strategii noi -evaluarea eforturilor advocacy.
rezultate din aceasta • Progresul şi viitorul problemei: • Abilităţi de documentare şi analiză:
• Alte documente internaţionale - evaluarea nevoilor - analiza situaţiilor istorice şi actuale
importante referitoare la drepturile - resurse disponibile - investigarea, documentarea, colectarea
omului (ex. Convenţia Drepturilor - noi abordări datelor.
Copilului, Convenţia pentru - identificarea legilor naţionale, regionale,
Eliminarea Tuturor Formelor de internaţionale care se referă la cazurile de
Discriminare Împotriva Femeilor) violare a unui drept.
• Cum sunt aplicate tratatele - identificarea organismului, instituţiei care
internaţionale ale drepturilor omului: are rol de susţinere şi sprijinire
- sistemul de aplicare al Naţiunilor - analiza critică a informaţiilor.
Unite.
- proceduri pentru plângeri
- proceduri de monitorizare
• Sisteme şi tratate regionale
• Tratate internaţionale ratificate de
România până acum
• Relaţia dintre legislaţia internaţională
şi cea naţională
• Suveranitatea statului versus
standardele internaţionale pentru
drepturile omului
• Mituri despre drepturile omului
• Terminologia drepturilor omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
27
www.act.org.ro
Nevoia comunităţii - Un limbaj şi o viziune
comună

Chiar dacă este vizată o şcoală, un oraş sau orice altă


asociaţie, toate au nevoia similară pentru crearea
unei comunităţi unde fiecare membru învaţă, se
simte apreciat, în siguranţă şi conectat cu ceilalţi.
Chiar dacă o organizaţie lucrează pentru asigurarea
păcii şi a securităţii, a unei locuinţe, a mâncării,

B. CUM? COMUNITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE A DREPTURILOR OMULUI


a educaţiei, comunitatea trebuie să înţeleagă
înterdependenţa şi universalitatea propriilor nevoi
ca drepturi ale omului. Cerându-ne drepturile, ne
cream o viziune comună, vorbim despre aceleaşi
lucruri şi acţionăm în mod responsabil unul faţă de
celălalt.
Practica pentru comunităţile de învăţare a
drepturilor omului

Comunităţile de învăţare a drepturilor omului îşi


propun să promoveze şi să stimuleze un leadership
eficient şi acţiuni responsabile pentru implementarea
drepturilor omului. De asemenea acestea ar trebui
să sprijine şi să întărească dezvoltarea profesională
şi personală a facilitatorilor şi a participanţilor.
Roata comunităţii de învăţare a drepturilor omului
oferă 8 caracteristici pentru cum ar trebui să se
comporte fiecare membru al unei comunităţi, pentru a încuraja inspirarea, explorarea, crearea,
colaborarea şi transformarea.

Roata comunităţii de învăţare a drepturilor omului

Comunitatea de învăţare cuprinde atât învăţare individuală cât şi colectivă, precum şi practică.
Următoarele 8 caracteristici sunt interdependente pentru dezvoltarea creativităţii unei persoane şi a
spiritului comunitar. Aceste componente sunt o provocare pentru facilitator şi participanţi, şi pentru
ceilalţi membri ai comunităţii, pentru a identifica factorii care inspiră acţiunile lor, precum şi lipsa
acestora. Totuşi, aceste 8 componente nu sunt absolute: comunitatea poate adăuga altele. Aceste
caracteristici nu sunt prezentate într-o ordine specifică pentru că toate sunt la fel de importante.

Pentru a facilita “o comunitate de învăţare pe drepturile omului” trebuie să recunoaşteţi că fiecare


participant are propria lor identitate, precum şi o identitate colectivă, pentru a învăţa împreună despre
drepturile omului şi despre responsabilităţi. Cum putem construi o comunitate? Mai exact, cum putem
crea o comunitate care se focusează pe educaţie “condusă spre o dezvoltare deplină a personalităţii
umane şi pentru întărirea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale” (extras
din Articolul 26 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului)?

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
28
www.act.org.ro
că. ităţi
e c i pro osibil
er ri p la
p t i m izar va ofe zvolta
ş i e că
împ d

www.act.org.ro
ăr crea de o aximă se va ina da uşi
tă d tăşire e term l îns
ce
eja
o
şi d
ez te m itat
pers lorlalţ bază s voltare p a cita comun i va de ză cu e o
i şi . ca cea
a ilalţ nea cum

tel/fax: 0040-259-47973
oan igur
drep ă res pe a s ă pen ş i c u ce relaţio odul um şi
ă
tur p ec a ,e t ru M rec
p
oan lalţi. rp,

ad
treb ilor om tă dem ste
uie u lu n ita
pers cu cei spirit) nte, co
ă , m i r
şi c să dea i. Dacă tea inim oană ( aga lo e
e
o r s r

a
omu valo

c
pe cu înt nectez e

uc

l
i
Pers nităţi are
bui

esc
le

so
e co

lă c
oan


ele să s enii tre

tru
ons
Oam

ona instr
uie

a

ca

u
r
a

pen i un
învă
e

P
o
ărtă
ă Dă val az

ât in să în liză

oan
oar ecte
e

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


Con

o
nt p
d
l, at

u
a

r
pers a

com ersoan
m
r

ecă
o
rn
tru

resp îşi ştie ţile tre


netu l treb prin an eilalţi, e

are nitate i

d
ere.
ner altern

olec vinde şirea c operire

Ştie

înse unoşt bilităţ turile


nită ele şi

ât ş ment in ele

ţare rtant p
sufe Pentru dividu veţe
şi c it pierd depăş cât

imp e întări
inte ea de p ative,
pen ă, împ veşti, d luţii.

pers le un inţe su ile. Ac şi


dur

Vin

drep buie

este

as
spu

şi c

Fiec

re
mom tivu

ază
şi
rile

p
Ins

i
ne

i
de
nez

tru
s
n i
o
ii au

a
piră

29
cţio
cţio
nţe

u
a

A
le o

c
u

ca l format
â

d
t

şi
O

sen
ui. dreptu u

Săr ctea
e
l

băt
u
pre

ore Refl

nele ebuie
dp

şte

pen deri de ori şi a


nev amen
n

ş
om zintă legi c

l
i
e re ţi să î mului.

Per tăţile tr suri şi

e
cti
pe oie s
c

spir
P ele
t

a
a

ap tru a

com ersoan e r s oan ăţile

com ntifice a se in ilalţi


a

pe e a se d repturi vişti.
ele

sco înşişi zvolta omul


unit
văr

nit teze la
Pr lica d îmb

omu c .

să i l pentr şi pe c a creşte
ui,
sărb să îş ăţile t şi
ade cticân repturi nătăţi

şi c ă refle eristici e
ei a ătore i ia ti rebui e s a c t r l
dem u lucr ască m mp să e ui ar lo i
treb lte 7 c prin va care
celo nităţii at pen odul î la , pe
rlal tr n ca cele emplu iunile tăţirea
e x c ţ ă
A DREPTURILOR OMULUI

ţi. uman u res re


De prin a îmbun are ale i cât
treb angaja Recun e şi a pectar
u d e ş i a c e
pen ie să mentu oaşter reptu a
tru r lor c duc l de apli entru văţat,
f a r t p în
ca i fie în m lui şi a ea timp ilor le diţiilo ui atâ
ndiv od a ded ului n u l u m e au ?
revi izii s d ică , co r om e an ectiv
taliz ă se ecvat s rii
aţi, s u p t u rilo lalţi? C t şi col
dre tru cei ual câ
ROATA COMUNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

încâ imtă ap sţinute


en divid
ntaţ
i.
reci
aţi, şi p in

B. CUM? COMUNITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE A DREPTURILOR OMULUI


Formatorii ar trebui să ţină minte două aspecte domeniile de educaţie, în educaţia pentru
despre paşii în educaţia pentru drepturile omului. drepturile omului se potrivesc cu atât mai
În primul rând ei sunt meniţi ca instrumente nu mult deoarece combină educaţia cu acţiunea.
ca un set de directive. La fel ca orice instrument, În acest sens aceşti paşi se potrivesc pentru
formatorii trebuie să îi folosescă în mod selectiv, educaţia activiştilor, a persoanelor care doresc
acolo unde se potrivesc şi au sens şi nu să tindă spre să promoveze şi să apere drepturile lor sau
acceptarea sau respingerea întregului model. În al ale altora. Bazat pe ceea ce cunoaştem despre
doilea rând, aceşti paşi nu sunt nici secvenţiali, învăţarea eficientă, învăţarea experenţială
nici independenţi. O singură activitate poate ajută toţi participanţii, nu doar pe activişti, să

C. CUM? PAŞI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


atinge mai mulţi paşi. De exemplu, construirea internalizeze mai bine drepturile omului.
comunităţii, conţinutul învăţării şi acţiunile se Poate că nu toţi participanţii se vor implica
întrepătund în experienţa educaţională şi nu pot fi în proteste sau în scrierea de scrisori liderilor
făcute în mod separat. politici, însă toţi pot şi ar trebui să practice
Cel mai important, atunci când aceşti paşi sunt făcuţi abilităţile câştigate pentru apărarea drepturilor
simultan vor duce la o experienţă de învăţare mult fundamentale.
mai eficientă. Atunci când oamenii au cunoştiinţe,
abilităţi, angajament, experienţă comună, când
învăţarea implică informarea, acţiunea, reflecţia,
atunci formarea pentru drepturile omului poate cu
adevărat să se realizeze. Pasul 4:
În timp ce aceşti paşi sunt construiţi pentru toate ACŢIUNILE
OBIECTIV:
Aplicarea celor
Pasul 3: învăţate
INSTRUMENTELE
OBIECTIV:
Pasul 2: Procurarea instrumentelor
SENTIMENTELE
OBIECTIV:
Pasul 1: Consolidarea devotamentului
GÂNDIREA şi a comunităţii
OBIECTIV:
Dezvoltarea cunoştinţelor şi
abilităţilor de înţelegere

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
30
www.act.org.ro
Pasul 1: GÂNDIREA
OBIECTIV: Dezvoltarea cunoştinţelor şi
abilităţilor de înţelegere

C. CUM? PAŞI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Intrebare esenţială pentru
acest pas:
Ce cunoştinţe şi abilităţi de înţelegere—
informaţii şi abilităţi de gândire noi—
doriţi să câştige participanţii din această
experienţă educaţională?

Cum să aplicăm acest pas

Pentru a strânge laolaltă cunoştinţele şi


experienţele participanţilor referitoare
la cetăţenia democrată.

Pentru a forma o bază de înţelegere


comună a istoriei principalelor drepturi
ale omului şi a conceptelor legate de

P articipanţii au nevoie de o bază comună de


cunoştinţe şi abilităţi de înţelegere pentru a
putea lucra împreună şi a susţine în mod eficient
acestea.

Pentru a conecta cadrul cetăţeniei


cetăţenia democrată. Pentru a fi un susţinător eficient democrate cu experienţa, viaţa şi viitorul
sunt necesare câteva elemente importante (ex., fiecărui participant.
cunoaşterea documentelor referitoare la drepturile
fundamentale ale omului, cunoştinţe referitoare la Pentru a punele bazele necesare învăţării
istoricul şi dezvoltarea mişcării). ulterioare.
Dar înţelegerea presupune şi gândire critică,
raţionament şi reflecţie. Aceasta presupune: să Pentru a oferi oportunităţi critice pentru
înţelegem de ce, când şi unde sunt încălcate sau reflecţie.
apărate principiile cetăţeniei democrate; să putem
aplica aceste principii în diverse situaţii; şi să putem Pentru a dezvolta abilităţi de gândire
analiza dificultăţile etice. critică, raţionament etic şi luare a
deciziilor.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
31
www.act.org.ro
Pasul 2: SENTIMENTELE
OBIECTIV: Consolidarea devotamentului
şi a comunităţii

C. CUM? PAŞI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Intrebare esenţială pentru acest
pas:
Cum va stimula această experienţă
educaţională bunăstarea emoţională şi socială a
participanţilor, atât individual cât şi la nivel de
grup?

A cest pas se adresează aspectelor personale


şi emoţionale esenţiale ale educaţiei
pentru cetăţenie democrată. Aceasta presupune
două componente vitale: 1) concentrare asupra
valorilor, concepţiilor şi emoţiilor care motivează Cum să aplicăm acest pas
o persoană să se preocupe de acest domeniu şi să
acţioneze în acest sens; 2) conexiunile şi cultura Pentru a motiva participanţii să devină
comună care determină învăţarea eficientă şi susţinători devotaţi şi constanţi ai
un mediu de învăţare care respectă principiile democraţiei.
cetăţeniei democrate. Educaţia pentru cetăţenie
democrată se poate desfăşura în contextul Pentru a ajuta participanţii să aprecieze
unei comunităţi de învăţare, un mediu în care propriile lor drepturi şi pe cele ale
participanţii formează conexiuni şi lucrează altora.
împreună pentru atingerea unor obiective comune,
de care sunt toţi răspunzători. Acest pas oferă un Pentru a crea o reţea de solidaritate
sprijin important mai ales pentru activişti, pentru care să reziste în cadrul comunităţii de
a putea să îşi continue munca, să evite epuizarea şi învăţare, dar şi dincolo de aceasta.
să dezvolte reţele de colaborare după ce părăsesc
comunitatea de învăţare. Pentru a dezvolta abilităţi pentru
Cea mai mare parte a muncii depuse pentru formarea coaliţiilor, dinamica grupului
consolidarea comunităţii şi a devotamentului se şi sprijinul comunităţii.
realizează la începutul şi sfârşitul unei experienţe
educaţionale. Totuşi, aceste aspecte sunt prea Pentru a dezvolta abilităţi pentru
importante pentru a nu fi incluse în întreaga dezvoltarea personală, vindecare,
experienţă de învăţare. susţinere şi sănătate personală.

Pentru a sărbători succesele comunităţii


de învăţare şi a mişcării pentru cetăţenie
democrată.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
32
www.act.org.ro
Pasul 3: INSTRUMENTELE
OBIECTIV: Procurarea instrumentelor

C. CUM? PAŞI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Intrebare esenţială pentru acest pas:
Ce abilităţi noi vor dobândi participanţii până la
încheierea acestei experienţe educaţionale?

E ducaţia eficientă pentru cetăţenie


democrată îi ajută pe elevi să îşi
dezvolte abilităţile necesare pentru a acţiona
în beneficiul propriilor lor drepturi şi ale
celorlalţi. Există numeroase abilităţi de
Cum să aplicăm acest pas
diferite feluri care prezintă importanţă în
educaţia pentru cetăţenie democrată. Elevii
Pentru a identifica abilităţile pentru
pot învăţa cum să formuleze problemele
cetăţenie democrată necesare şi
folosind termeni din domeniul drepturilor
dorite de fiecare participant.
omului, făcând referiri specifice la obligaţiile
statelor conform legilor internaţionale; cum
Pentru a preda abilităţi pentru
să influenţeze persoanele aflate la putere;
protejarea şi promovarea
cum să intervină când sunt martorii unei
democraţiei.
încălcări a principiilor democratice; cum să îi
organizeze pe alţii; şi cum să îi înveţe pe alţii.
Pentru a dezvolta abilităţi pentru
Abilităţile predate vor depinde de situaţie, de
instruirea altora cu privire la
dorinţele şi nevoile elevilor.
propriile lor drepturi.

Pentru a dezvolta abilităţi


pentru protejarea şi promovarea
drepturilor altora.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
33
www.act.org.ro
Pasul 4: ACŢIUNILE
OBIECTIV: Aplicarea celor învăţate

C. CUM? PAŞI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Intrebare esenţială
pentru acest pas:
În ce fel se va îmbunătăţi cetăţenia
democrată ca urmare a acestei
experienţe educaţionale?

Cum să aplicăm acest pas


O componentă esenţială a educaţiei
pentru cetăţenie democrată este acţiunea:
oportunităţile de a pune în practică noile lecţii şi
noile abilităţi. Această practică este importantă
Pentru a practica, aplica şi repeta deoarece determină o învăţare mai de durată
abilităţile şi lecţiile învăţate în cadrul şi cu semnificaţie mai profundă. De asemenea,
atelierului. este importantă deoarece astfel educaţia despre
democraţie devine educaţie pentru democraţie.
Pentru implicare în munca reală pentru Componenta aplicativă a educaţiei pentru cetăţenie
cetăţenie democrată, sub formă de democrată poate lua forme diferite. În forma
educaţie, susţinere, intervenţie sau minimală, fiecare experienţă educaţională poate
consolidare a comunităţii. presupune câteva sugestii şi strategii pentru
Pentru a modela respectul pentru implicare în munca pentru cetăţenie democrată.
cetăţenia democrată în cadrul În mod ideal, acţiunea face parte integrantă din
comunităţii de învăţare. agenda unei experienţe educaţionale. Participanţii
pot să fie implicaţi în jocuri de rol, simulări şi
Pentru a critica şi finisa abilităţile şi scenarii, care îi ajută să aplice ideile de la atelier.
ideile exprimate în cadrul atelierului. Participanţii pot să dezvolte strategiile de acţiune pe
care vor să le aplice în comunităţile lor. Dacă este
Pentru a ajuta participanţii să creeze posibil, în experienţa educaţională pot fi integrate
planuri de acţiune pentru activitatea acţiuni reale pentru cetăţenie democrată. Acestea
lor de după această experienţă pot fi reprezentate de studii în comunitate, culegerea
educaţională. datelor referitoare la anumite situaţii, documentarea
cazurilor, precum şi alte forme de activism - să
facă lobby, să mobilizeze opinii şi susţinere, să se
implice în educaţie, să întreprindă acţiuni directe şi
să ia masuri legale oficiale.
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
34
www.act.org.ro
D. UNDE? ADAPTAREA LA CONTEXTUL, CULTURA ŞI PREOCUPĂRILE LOCALE
Evaluarea cunoştinţelor şi preocupărilor Evaluarea experienţei, nevoilor şi punctelor
grupului tari ale grupului

Deşi unii participanţi poate cunosc problemele Facilitatorii trebuie să îşi adapteze întotdeauna
legate de drepturile omului, mulţi explorează materialul pentru a se potrivi diverselor situaţii,
aceste subiecte pentru prima dată. Facilitatorul nevoi, talente şi interese ale participanţilor. De
trebuie să determine nivelul cunoştinţelor exemplu, participanţii cu studii mai puţine, se vor
grupului. Fiecare grup de participanţi va avea simţi mai bine într-un cadru structurat pe metode
şi propriile sale priorităţi şi preocupări, pe care de cercetare şi discuţie bazate pe naraţiunea orală.
facilitatorul trebuie să le evalueze pentru a le Participanţilor mai educaţi le puteţi oferi mai
aborda. multe materiale pentru lecturat.

Facilitatorul trebuie să coreleze subiectul general Facilitatorul trebuie să fie deschis faţă de grup în
cu contextul local, în permanenţă (ex. “Ce aspecte ceea ce priveşte preocuparea sa de a găsi nivelul
ale subiectului sunt importante pentru cei din corespunzător şi să le ceară ajutorul pentru a găsi
această comunitate?”). Dacă participanţii deschid cele mai bune modalităţi de adaptare. Dorinţa
subiecte care nu sunt legate direct de drepturile facilitatorului de a adapta materialul şi a consulta
omului sau de subiectul atelierului sau al cursului, participanţii va demonstra în mod clar că avem
facilitatorul îi poate întreba dacă doresc să adauge de-a face cu un proces colaborativ, în care
o sesiune, eventual cerând câtorva participanţi să facilitatorul este şi participant.
invite un vorbitor sau să conducă discuţia.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
35
www.act.org.ro
Povestirile economice, precum dreptul la îngrijire medicală
şi la locuinţă şi nu au ratificat Convenţia
Facilitatorul trebuie să încurajeze participanţii să Internaţională asupra Drepturilor Economice,
contribuie cu povestiri ilustrative din propria lor Sociale şi Culturale (CIDESC). Oameni cu
experienţă. De exemplu, facilitatorul poate anunţa tradiţii culturale diferite deseori au concepţii
un subiect la începutul unei sesiuni, întrebând “În conflictuale despre relaţia dintre drepturile

D. UNDE? ADAPTAREA LA CONTEXTUL, CULTURA ŞI PREOCUPĂRILE LOCALE


ce fel se manifestă această problemă în societatea individuale şi cele colective (ex. sursa de apă şi
noastră?” şi să ceară exemple. Aceste povestiri nu lemne aparţine comunităţii sau este proprietate
trebuie să fie personale. Participanţii se pot inspira privată?) sau despre care aspecte ale vieţii sunt
dintr-o legendă, din literatură, filme, televiziune publice şi care sunt private (ex. poate statul să
sau istorie locală. Ei trebuie să aleagă dacă doresc intervină în felul în care părinţii îşi disciplinează
să prezinte o experienţă personală sau de familie. copiii?). Termenul de “relativism cultural” descrie
Uneori, perspectiva istorică asupra acestor această concepţie conform căreia drepturile
povestiri poate fi utilă (ex. “Ce ştiţi despre omului trebuie interpretate şi aplicate în funcţie
abuzurile comise de poliţie pe vremea părinţilor de diferitele culturi şi valori tradiţionale, dar se
sau bunicilor voştri?”). De asemenea, compararea opune principiului “universalităţii” care susţine
povestirilor participanţilor poate evidenţia teme că drepturile omului sunt identice, oriunde în
importante (ex. “În aceste povestiri, cine sau ce a lume.
sprijinit educaţia femeilor?”). Deseori, problemele legate de drepturile omului
Uneori, facilitatorii trebuie să limiteze aceste sunt în conflict, iar facilitatorii nu trebuie să
povestiri pentru a pierde scopul sesiunii. Numărul evite aceste conflicte între valori. Grupul poate
de povestiri poate fi limitat (ex. “Haideţi să beneficia de pe urma explorării acestor probleme:
mai ascultăm un exemplu”) sau se poate limita cum pot fi rezolvate conflictele dintre standarde
timpul (ex. “Încercaţi să vă limitaţi la un minut internaţionale pentru drepturile omului şi practici
pentru ca toţi cei care doresc să poată să ofere un culturale locale?
exemplu”). Pentru a soluţiona problemele de relativism
cultural, facilitatorii trebuie să fie atenţi la:
Includerea culturii locale . Nici cultura, nici drepturile omului nu sunt
absolute. Ambele fiind construite de om, sunt
O altă modalitate de a creşte relevanţa problemei în continuă evoluţie.
abordate este corelarea acesteia cu cultura locală, 2. Legislaţia referitoare la drepturile omului
tradiţională şi contemporană. De exemplu, stabileşte standardele, dar în general nu
facilitatorul poate cere participanţilor să caute prevede cum trebuie satisfăcute aceste
proverbe, cântece la modă sau populare, mituri, standarde, lăsând astfel loc diferenţelor
basme, romane, filme populare, seriale TV sau culturale de implementare.
emisiuni radio relevante. Participanţii pot analiza 3. Problemele legate de drepturile omului sunt
conţinutul acestui material cultural (ex. proverbe complexe şi multidimensionale şi trebuie
pro şi contra atitudinilor rasiste) şi atitudinile sale văzute din mai multe perspective. De exemplu,
implicite (ex. “Care este relaţia dintre bărbaţi şi în loc să etichetăm problema mutilării
femei, sugerată în acest cântec?”). organelor genitale feminine ca fiind o dilemă
între drepturile femeilor şi practici religioase
Relativismul cultural şi culturale, acest subiect trebuie examinat
şi din perspectiva drepturilor economice, a
O obiecţie deseori adusă împotriva drepturilor dezvoltării şi sărăciei. Care sunt motivele
internaţionale ale omului este că acestea economice care stau la baza eforturilor unei
încorporează valori care contrazic şi ameninţă familii care încearcă să protejeze statutul fiicei
valorile şi obiceiurile locale (“nu este cultura lor din punctul de vedere al posibilităţilor de
noastră”). De exemplu, Statele Unite, refuză să căsătorie?
recunoască majoritatea drepturilor sociale şi

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
36
www.act.org.ro
PARTEA A IV-A

Prezentarea drepturilor omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
37
www.act.org.ro
1. Toate prezentările 2. Prezentările scurte

Facilitatorii pe drepturile
omului sunt câteodată

A. PRINCIPIILE PREZENTĂRILOR PENTRU DREPTURILE OMULUI


solicitaţi pentru a face
prezentări foarte scurte
comparativ cu acest subiect
complex al drepturilor
omului. Orice fel de
prezentare poate oferi o
introducere valoroasă în
drepturile omului sau poate chiar trezi spiritul
Următoarele sugestii pot fi aplicate pentru o civic al unor persoane. Chiar dacă timpul este
prezentare de orice durată şi pentru orice public: limitat încercaţi să urmăriţi principalele puncte de
• Nu realizaţi conţinutul prezentării fără să ţineţi mai sus. Puteţi rămâne după prezentare pentru a
seama de ceea ce ştiu deja, relaţionaţi în vreun fel răspunde la întrebări, dacă timpul prezentării nu
prezentarea voastră de cunoştiinţele acestora; vă permite. Încercaţi să oferiţi participanţilor ceva
• Nu prezentaţi doar aspectele ce ţin de încălcarea asupra căruia să reflecteze sau să citească mai
drepturilor omului, abordaţi şi beneficiile acestora. mult.
De prea mult ori prezentările pe drepturile omului
alarmează şi induc sentimente negative fără să 3. Atelierele
arate şi felul în care aceste drepturi stabilesc o
structură şi un set de norme benefice pentru toţi Ateliere de
oamenii din lume. lucru sunt prin
• Încercaţi să oferiţi posibilitatea participanţilor definiţie scurte
să facă legătura între experienţa lor personală şi şi practice. Însă
principiile drepturilor omului. printr-o atentă
• Axasaţi-vă pe cel puţin un document oficial al planificare pot
drepturilor omului. Daţi participanţilor o copie a fi urmărite toate
acestui document şi implicaţi-i în activităţi care sugestiile recomandate în capitolul ,,Paşi în
folosesc acest document. Este necesar ca aceştia educaţia pentru drepturile omului”, deşi într-
să cunoască baza legislativă internaţională care o manieră simplificată. Faceţi-vă timp pentru
garantează aceste drepturi. realizarea unor materiale suplimentare care pot fi
• Oferiţi posibilitatea pentru a lua atitudine, a citie mai târziu. Preferaţi o activitatea aprofundată
face o acţiune fie în timpul prezentării fie după în locul mai multor activităţi scurte. Dacă aveţi
aceasta. Acesta pot fi o simplă semnare a unei mai puţin de 3 ore evitaţi să arătaţi un film. Păstraţi
petiţii, redactarea unei scrisori mai complexe, participanţii focusaţi pe subiect, pe document, pe
până la acţiuni de lungă durată. În acest fel creşteţi activitate.
responsabilitatea individuală a fiecăruia dintre ei
în ceea ce priveşte drepturile omului. Aspecte de verificat pentru evaluarea agendei
• Oferiţi-le ceva să ia acasă, să citească sau să unei prezentări
împărtăşescă cu ceilalaţi. Poate fi un material care
sumarizează informaţiile care au fost atinse pe • agenda include cei patru paşi pentru educaţia în
parcursul cursului, o listă de resurse pe care le pot drepturile omului?
cerceta, sau de organizaţii care se ocupă de aceste – gândire: oferă cunoştinţe şi înţelegerea lor
aspecte. Dacă participanţii sunt profesori puteţi să – sentimente: consolidează angajamnetul şi
le oferiţi planuri de lecţii sau fişe de lucru pe care comunitatea
le pot folosi cu elevii sau studenţii lor. – abilităţi: umple ,,cutia” cu noi abilităţi?
– acţiuni: pune învăţarea în aplicare?

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
38
www.act.org.ro
• prezentarea voastră ia în considerare nivelul detalia problema.
de cunoştinţe al participanţilor referitoare la c) Articolele pot fi plictisitoare
drepturile omului? Dacă experţii vin la conferinţă pentru a prezenta
• Cazurile de violare ale drepturilor omului sunt un articol este de preferat ca acesta să fie trimis

A. PRINCIPIILE PREZENTĂRILOR PENTRU DREPTURILE OMULUI


balansate cu cele de prezenatre ale beneficiilor? în avans participanţilor pentru ca apoi grupul
• Participanţii vor lucra cu cel puţin un document să se poată întâlni pentru a discuta articolele,
oficial pe drepturile omului? şi nu pentru a le asculta pentru prima oară.
• Participanţilor le sunt oferite posibilităţi de Întrebările adresate în acest fel pot fi mai logice
relaţionare a propriei experienţe personale cu şi mai fundamentate, sau pot chiar să fie trimise
principiile drepturilor omului? dinainte. Atunci când oamenii sunt împreuna, ei
• Le sunt oferite posibilităţii de acţiune? vor să schimbe idei şi experienţe, întrebări, să
• Primesc materiale pe care se le ia acasă pentru a dezbată nu doar să stea în tăcere “politicoasă”.
citi şi reflecta? d) Discuţiile de pe coridor sunt la fel de
• Acest plan va duce la o învăţare de care să se importante ca cele din sală.
bucure participanţii? O pauză de jumătate de oră, o masă în comun,
• Atelierul va reflecta ceea ce participanţii vor să sau o recepţie care urmează unei prezentări ajută
înveţe? participanţii să comunice cu cei de care sunt
interesaţi. Altfel oamenii pot fi frustraţi foarte
4. Conferinţele uşor. În special pauzele, cu gustări, aer proaspăt
şi lumină naturală contribuie la îmbunătăţirea
Conferinţele şi nivelului de zahăr în sânge, a stării de spirit şi
adunările sunt a atenţiei.
importante e) Mulţi oameni cred că sunt singurii străini
pentru învăţare, la conferinţă
schimb de Oferiţi şansa participanţilor să îşi întâlnească
experienţă, ,,perechea”; într-o conferinţă interactivă oamenii
crearea de relaţii, punerea bazelor pentru încă din prima zi au şansa să aleagă un grup cu
schimbarea instituţională. În orice caz acestea care să discute mai mult, sau să îşi realizeze
sunt costisitoare, ca timp şi bani atât pentru propriul sub-grup (de ex: toţi care vor să discute
participanţi cât şi pentru organizatori. Următoarele despre violenţa în şcoli n evedem la masa trei”).
sugestii sunt menite să crească participarea şi să Organizatorii pot facilita prin anunţarea unor
îmbogăţească o conferinţă: astfel de grupuri, afişarea întâlnirii lor, sau prin
a) Conferinţele sunt pentru “a conferi” facilitarea întâlnirilor lor, ajutându-i să găsească
Faceţi tot posibilul pentru a aduna împreună un loc de întâlnire etc. Având aceste posibilităţi
oameni care doresc să împărtăşească interese, grupurile se întâlnesc mai mult de o singură
poate chiar să se împrietenească. Pentru acest dată pe parcursul conferinşei şi deseori conduc
lucru puteţi : la realizarea unor parteneriate şi colaborări
– să publicaţi lista cu cei care participă din timp; profesionale.
– publicaţi un buletin zilnic cu ceea ce se întâmplă f) Participanţii apreciază posibilitatea de a
la conferinţă; contribui.
– oferiţi sugestii pentru petrecerea timpului liber Unele din cele mai bune sesiuni de deschidere
b) Mesele rotunde pot fi plictisitoare şi închidere ale unei conferinţe au loc atunci
Deseori, mesele rotunde sunt ca o emisiune TV, când participanţii contribuie. Organizatorii pot
care nu oferă şansa unui dialog între invitaţi şi deveni nervoşi neştiind ceea ce urmează să se
sunt în general superficiale. Trei sau patru experţi întâmple însă cântecele, poveştile, poeziile care
vorbesc publicului, dar nu unul cu celălalt şi rezultă din munca participanţilor pentru aceste
apoi răspund la o serie de întrebări din partea momente sunt rareori dezamăgitoare.
publicului, menite să demonstreze inteligenţa şi
cunoştineţe celor care le adresează şi nu pentru a

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
39
www.act.org.ro
B. ÎNCURAJAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN COMUNITATE
2. Identificaţi
1. Defininiţi grupurile ţintă
Educaţia pentru
Drepturile Omului

3. Profitaţi de
oportunităţi

7. Promovaţi la
nivel extern Încurajarea Educaţiei
pentru Drepturile Omului
în comunitatea

4. Creaţi
oportunităţi

6. Promovaţi la
nivel intern

5.Dezvoltaţi
instrumentele
de promovare

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
40
www.act.org.ro
Situaţile de criză pot atrage atenţia publicului omului? Faceţi o listă de potenţiali beneficiari şi

B. ÎNCURAJAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN COMUNITATE


asupra drepturilor omului, dar un public receptiv gândiţi-vă cum să îi implicaţi. Construiţi o listă
la învăţare în domeniul drepturilor omului bazată pe informaţii, includeţi nume şi date de
trebuie să fie format printr-o analiză atentă, contact şi domeniile de interes.
planificare şi în mod continuu. Puţini oameni
vor căuta să fie instruiţi în domeniul drepturilor a) Includeţi publicul larg:
omului. Persoanele sau organizaţiile care doresc
să educe şi să crească gradul de conştientizare
Gândiţi-vă cum puteţi, prin proiectul vostru, să
al oamenilor asupra drepturilor omului trebuie
atrageţi atenţia publicului larg. Puteţi face aceasta
în mod sistematic să ia iniţiativă în identificarea
printr-o personalitate marcantă, o expoziţie, un
potenţialului grup ţintă, al publicului.
concert, un film pe tema drepturilor omului sau
organizând o dezbatere publică. Puteţi căuta o
1. Definiţi Educaţia pentru Drepturile “vedetă” din comunitate care să vorbească despre
Omului drepturile omului în timpul activităţilor voastre.

b) Includeţi “puterea”:

Gândiţi-vă ce persoane au influenţă în comunitate,


au puterea de a schimba viaţa oamenilor prin rolul
pe care îl deţin. Acestea pot fi aliaţii voştri sau se
pot simţi ameninţaţi de către proiectul vostru de
Formatorii pot începe definirea educaţiei educaţie pe drepturile omului. Cereţi-le suportul,
pentru drepturile omului din perspectiva chiar dacă vă refuză veţi avea totuşi şansa să le
audienţei. Dacă nu se confruntă cu probleme ce vorbiţi despre educaţia pentru drepturile omului.
ţin de drepturile omului, majoritatea oamenilor Invitaţi-i să participe sau să observe ce se întâmplă
presupun că ştiu ce înseamnă drepturile omului, pe parcusrul activităţilor voastre. Prezentaţi efortul
deoarece au auzit vorbindu-se despre ele în vostru ca fiind în beneficiul comunităţii.
fiecare zi în media. În orice caz cunoaşterea pe
care ei o au asupra conceptelor şi fundamentelor c) Căutaţi contacte personale:
drepturilor omului este adeseori superficială.
Este necesar să arătaţi relevanţa importanţei Să cunoşti pe cineva care face parte dintr-un grup
drepturilor omului şi publicului general nu ce poate fi un grup ţintă pentru proiectul vostru,
numai unui grup mic de oameni care sunt poate reprezenta un mare avantaj. De exemplu
implicaţi şi determinaţi. Cei mai mulţi oameni puteţi intra în contact cu reprezentanţii unei şcoli,
nu ştiu că nu ştiu sau nu doresc să afle că sunt cunoscând un părinte sau un profesor. Dacă un
ignoranţi în acest domeniu. membru al comunităţii respective este implicat
în organizarea activităţii atunci receptivitatea
2. Identificaţi grupurile ţintă grupului ţintă va creşte.

d) Fiţi flexibili:

Atunci când doriţi să includeţi într-un proiect de


educaţie pe drepturile omului un grup anume fiţi
pregătiţi să vă adaptaţi la nevoile lor şi la scopurile
lor. Chiar dacă o zi de ateliere poate fi mult mai
informativă, este posibil ca grupul să nu se poată
angaja iniţial decât câte o oră pe lună, iar apoi,
dacă aveţi succes, puteţi dezvolta oportunităţi
Care este cel mai bun grup ţintă în comunitatea educaţionale mai aprofundate.
voastră pentru a face educaţie pentru drepturile
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
41
www.act.org.ro
e) Continuitatea: un calendar de activităţi pentru comunitatea

B. ÎNCURAJAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN COMUNITATE


voastră. Creaţi prezentări, evenimente care să
Mulţi formatori pe drepturile omului descoperă crească interesul general asupra drepturilor
repede că după ce intră în contact cu acest subiect, omului şi a relevanţei lor.
interesul oamenilor creşte, şi vor dori să ştie mai
mult şi să acţioneze. Aşadar cu cât numărul de a) Reacţionaţi la evenimentele din lume:

Fiţi pregătit atunci când se întâmplă o criză


majoră (Rwanda, Bosnia) pentru a oferi
oportunităţi comunităţii voastre să înveţe
despre aceste subiecte. Identificaţi grupuri
ţintă precum presa, şcolile sau alte grupuri
din comunitate interesate. Creaţi un plan
educaţional general pentru astfel de situaţii,
ca să fiţi pregătit atunci când se produc aceste
evenimente.

b) Celebraţi Ziua Internaţională a


drepturilor omului:

Adoptarea Declaraţiei Universale ale


Drepturile Omului de către ONU, în data
de 10 decembrie 1948, este sărbătorită pe
tot globul ca fiind Ziua Internaţională a
Drepturilor Omului. Această zi poate oferi
oportunitatea pentru crearea de proiecte,
oameni care participă la astfel de proiecte de evenimente, campanii pentru a ajunge la
formare este mai mare, cu atât se va putea realiza publicul larg. Sunt mai multe posibilităţi de
mai uşor marketingul. sărbătorire a acestei zile:
• contactaţi grupul ţintă şi oferiţi o
f) Păstraţi o listă cu numele participanţilor şi prezentare;
adresele lor: • scrieţi articole;
• realizaţi o paradă, campanie,
Notaţi-vă dacă participanţii au un interes special manifestaţie;
pentru anumite domenii. Invitaţi-i la activităţi • implicaţi instituţiile religioase;
viitoare în calitate de foşti beneficiari; trimiteţi- • oferiţi cărţi, broşuri;
le articole relevante, acţiuni sau alte informaţii • realizaţi o premiere pentru o persoană
despre drepturile omului care îi pot interesa. cu merite deosebite în promovarea
drepturilor omului;
3. Profitaţi de oportunităţi • faceţi un concurs de eseuri.

Interesul faţă de drepturile omului se manifestă ca 4. Creaţi oportunităţi


o reacţie la situaţiei din lumea de azi. Există zile
internaţionale pentru anumite anivresări legate Nu uitaţi că oamenii care nu au participat până
de drepturile omului (Aniversarea Declaraţiei acum la o formare pe drepturile omului pot
Universale a Drepturilor Omului sau 10 decembrie oricând face parte dintr-un astfel de program,
- Ziua internaţională a drepturilor omului). fiecare dintre ei reprezintând o oportunitate
Folosiţi-vă de aceste evenimente pentru a crea pentru voi.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
42
www.act.org.ro
apărarea drepturilor omului, luaţi în considerare

B. ÎNCURAJAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN COMUNITATE


în special persoanele care lucrează pentru
drepturile sociale şi economice, pe care mulţi
oameni nu le recunosc ca făcând parte din
drepturile omului. Oferiţi acest premiu cu o
ocazie specială.

5. Dezvoltaţi instrumentele de promovare

Integrarea formării în activităţile din organizaţii


sau realizarea unor evenimente speciale pentru
a ajunge la un număr cât mai mare de oameni
trebuie să fie o activitate constantă.
Investigaţi ce resurse există în oraşul vostru şi
în ţara voastră, ce pot fi folosite, împrumutate,
sau dezvoltate.

a) Stabiliţi un birou pentru vorbitori:

Creaţi un grup de persoane care pot deveni Iată câteva sugestii pentru a ajunge la public:
vorbitori la evenimentele, proiectele voastre. • Creaţi o broşură simplă, dar atractivă care să
Aceştia pot fi: academicieni, activişti, foste prezinte drepturile omului pentru a pregăti
victime ale abuzului, etc. grupul ţintă sau pentru a identifica potenţiali
Când o persoană importantă din acest doemniu noi beneficiari. Listaţi unele din prezentările
este invitată în comunitatea voastră, puteţi pe care le puteţi face şi ce materiale sunt
trimite grupul vostru de participanţi să asiste disponibile pentru această broşură.
şi în acelaşi timp puteţi să vă creaţi un contact • Faceţi un pliant ce relatează despre realizările
valoros. organizaţiei voastre în ceea ce priveşte
drepturile omului.
b) Creaţi un centru de resurse: • Includeţi câte un articol din Declaraţia
Universală în fiecare comunicat pe care îl
Mulţi oameni nu ştiu de unde să obţină un scrieţi din partea organizaţiei.
document, raport sau informaţii generale sau • Oferiţi copii ale documentelor despre
specifice despre drepturile omului. Un singur drepturile omului de fiecare dată când aveţi
document care să cuprindă cele mai importante o prezentare.
resurse de acest tip poate deveni un obiect • Creaţi o listă cu probleme reale sau imaginare
valoros în comunitate şi este important să se legate de drepturile omului.
ştie de el şi să fie folosit cât mai mult. Încercaţi • Creaţi un poster colorat cu Declaraţia
să colabotaţi cât mai mult cu librăriile în Universală a Drepturilor Omului şi afişaţi-l
construirea unui astfel de document. în fiecare şcoală.
• Alcătuiţi o listă cu citate şi maxime, fraze
c) Creaţi un premiu al ,,Drepturilor celebre despre drepturile omului.
Omului”:

Premiaţi o persoană din comunitate care


este implicată în promovarea şi lupta pentru

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
43
www.act.org.ro
6. Promovaţi la nivel intern.

B. ÎNCURAJAREA EDUCAŢIEI PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN COMUNITATE


Voluntarii sau angajaţii din organizaţie ar trebui
să fie primul grup pe care îl ţinitiţi pentru a face
educaţie pe drepturile omului. Multe organizaţii
pe drepturile omului nu îşi pregătesc proprii
angajaţi în ceea ce priveşte subiectul pe care
desfăşoară proiecte, astfel că aceştia nu cunosc
de exemplu elemente ce ţin de istoria drepturilor
omului sau nu înţeleg semnificaţia acestora.
Iată câteva idei care vin în spijunul acţiunii
voastre la nivelul voluntarilor şi al angajaţilor
• membrii unei organizaţii trebuie să fie
informaţi pentru a putea răspunde adecvat
la solicitările celor din afara organizaţiei
şi să comunice clar despre domeniul lor de
activitate.
• toată lumea trebuie să ştie princiiple
drepturilor omului, în mod explicit şi nu la
un nivel vag.
• toţi cei care lucrează pentru o organizaţie
trebuie să cunoască pentru ce luptă
organizaţia, istoricul, modul de acţiune şi
limitele organizaţiei.
• multe dintre strategiile şi priorităţile unei
organizaţii derivă din legile internaţionale de
respectare ale drepturilor omului.
Analizaţi şi încercaţi să includeţi educaţia pentru
drepturile omului pentru noi angajaţi, voluntari,
etc, realizaţi activităţi permanente legate de acest
aspect.

7. Promovaţi la nivel extern

a) Colaboraţi:

Căutaţi alte organizaţii şi instituţii care lucrează


pentru acelaşi scop sau pe acelaşi domeniu.
Realizaţi seminarii, formări împreună.

b) Fiţi creativ:

Fiţi totul timpul deschis faţă de noi modalităţi


prin care puteţi să faceţi educaţie pentru
drepturile omului. Reţelele din care faceţi parte
şi experienţa vă ajută să identificaţi alte contacte
şi să ajungeţi la noi şi noi beneficiari, şi astfel vor
apărea noi oportunităţi pentru educaţie.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
44
www.act.org.ro
Deoarece toată lumea are dreptul la propria opinie sau necesită resurse neobişnuite sau nedisponibile
şi diferenţele dintre indivizi sunt respectate, (ex. acces la internet sau la resurse bibliografice).
metodologiile participative s-au dovedit extrem După fiecare metodologie descrisa în continuare,
de eficiente pentru educaţia referitoare la urmează câteva exemple de aplicare, inspirate din

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


drepturile omului. Pentru a depăşi conţinutul The Human Rights Education Handbook sau din
faptic şi a insera abilităţi, atitudini, valori şi următoarele manuale disponibile pe internet:
acţiuni, este nevoie de o structură educaţională Amnesty International, First Steps: A Manual for
“orizontală” şi nu de una “ierarhică”. Această Starting Human Rights Education erc.hrea.org/
structură democratică implică fiecare individ Library/First_Steps/index.html
şi îl stimulează să gândească şi să interpreteze Claude, Richard, The Bells of Freedom erc.hrea.
independent. De asemenea, încurajează analiza org/Library/Bells_of_Freedom/index.html
critică a situaţiilor reale şi poate duce la Flowers, Nancy, ed., Human Rights Here and
acţiuni corespunzatoare, bine gândite, pentru Now: Celebrating the Universal Declaration of
promovarea şi protejarea drepturilor omului. Human Rights (Here and Now). www1.umn.
Metodologiile descrise mai jos sunt folosite în edu/humanrts/edumat/hreduseries/hereandnow/
diverse medii de învăţare, atât formale cât şi Default.htm
informale, pentru un număr nelimitat de subiecte. Office of the High Commissioner for Human
Totuşi, acestea prezintă câteva trăsături comune Rights, The ABC of Human Rights Education
care le permit folosirea lor pentru educaţia (ABC). www.unhchr.ch/html/menu6/2/abc.htm
pentru drepturile omului, în cazul persoanelor
de toate vârstele: METODA 1: Brainstormingul
• Promovează îmbogăţirea personală, stima
de sine şi respectul faţă de individ; Brainstormingul încurajează creativitatea şi
• Stimulează participanţii să definească ce generează rapid multe idei. Poate fi folosit pentru
doresc să ştie şi să caute informaţii ei înşişi; rezolvarea unor probleme specifice, pentru a
• Implică activ toţi participanţii în propriul răspunde la o întrebare, pentru a introduce un nou
proces de învăţare şi permite un minim de subiect, pentru a trezi interesul şi pentru a testa
ascultare pasivă; cunoştinte şi atitudini.
• Încurajează mediile de învăţare non- Majoritatea sesiunilor de brainstorming respectă
ierarhice, democratice şi colaborative; următorul procedeu:
• Respectă experienţa participanţilor şi 1. Prezentaţi o întrebare, o problemă sau un subiect,
recunosc o varietate de puncte de vedere; verbal şi în scris pe coli de flipchart;
• Încurajează reflecţia, analiza şi gândirea 2. Invitaţi participanţii să răspundă cu cât mai multe
critică; idei sau sugestii, ideal printr-un singur cuvânt
• Implică răspunsuri subiective şi emoţionale, sau prin fraze scurte. Încurajaţi pe toată lumea să
precum şi învăţarea cognitivă; participe, dar nu stabiliţi o anumită ordine în care
• Încurajează schimbarile comportamentale şi să răspundă participanţii;
atitudinale; 3. Explicaţi că nimeni nu poate repeta sau
• Încurajează asumarea riscurilor şi folosirea comenta un raspuns, până când nu se încheie
greşelilor ca surse de învăţare; brainstormingul;
• Pun accentul pe dezvoltarea abilităţilor şi pe 4. Notaţi toate răspunsurile pe coli de flipchart.
aplicaţiile practice ale învăţării; Deseori, sugestiile cele mai creative sau cele
• Recunosc importanţa umorului, distracţiei mai revoltătoare sunt cele mai utile sau cele mai
şi jocurilor creative în învăţare. interesante;
Majoritatea trainerilor combină diverse metode 5. În final, stabiliţi priorităţile, analizaţi sau folosiţi
şi tehnici, precum cele descrise în acest capitol. lista pentru a genera o discuţie sau pentru a rezolva
Atunci când îşi aleg metodele, trainerii trebuie problema.
să fie conştienţi de faptul că anumite metode
nu se potrivesc din punct de vedere cultural
anumitor grupuri (ex. contact fizic, arte grafice)
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
45
www.act.org.ro
de prejudecăţi.
METODA 2: Studiile de caz
1. Scrisul: Participanţii pot scrie poezii, cântece,
Împărţiţi participanţii în grupuri mici şi înmânaţi- piese de teatru, povestiri sau eseuri originale sau

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


le studii de caz pe care să le rezolve, ca informaţii pot compila colecţii de materiale relevante din
de bază pentru învăţare. Cazurile încurajează alte surse. De asemenea, pot scrie scrisori sau
analiza, gândirea critică, rezolvarea de probleme editoriale pe o temă care îi preocupă.
şi dezvoltă abilităţile de planificare, precum şi
cooperarea şi dezvoltarea echipei. Pot fi folosite 2. Artele grafice: Posibilităţile sunt nelimitate:
pentru a iniţia dezbateri eficiente (ex. grupurile desen şi pictură; construirea de sculpturi mobile,
sunt însărcinate să dezbată o anumită problemă, colaje, sau sculpturi; fotografii; realizarea de
din perspective prestabilite) şi pentru comparaţii instalaţii; realizarea de postere, banere sau tricouri;
(ex. soluţii sau analize diferite ale unor probleme etc. Pentru mediatizare, expuneţi rezultatele într-
din caz). un loc public.
1. Cazuri reale – bazate pe evenimente curente
sau din trecut. 3. Muzică: Posibilităţile utilizării muzicii pentru
2. Cazuri ipotetice sau fictive – dezvoltate pentru a învăţare sunt nelimitate. Grupuri de toate vârstele
soluţiona anumite probleme sau anumite subiecte. răspund la cântece care îi inspiră, îi umplu de
Situaţiile fictive pot aborda deseori probleme energie şi îi conectează cu lupte istorice pentru
locale de o natură mai sensibilă fără să deştepte dreptate.
reacţii faţă de anumite persoane, organizaţii,
grupuri sociale sau regiuni geografice. 4. Mişcare şi dans: Aceste arte non-verbale
3. Cazuri realizate în teren – participanţii pot deseori permit participanţilor sp exprime “ce nu
efectua interviuri în comunitate. se poate exprima prin cuvinte”. În combinaţie cu
muzica, pot realiza o “operă” spontană.
METODA 3: Încheierile
METODA 5: Dezbaterile şi negocierile
Este important să încheiaţi un atelier sau o
prezentare în mod corespunzător. În mod special, Dezbaterile contribuie la lămurirea poziţiilor
participanţii au nevoie de o oportunitate pentru a diferite pe o anumită problemă controversată. De
trage concluziile, în mod individual şi colectiv. obicei există două sau mai multe grupuri mici
care planifică şi prezintă argumente ce susţin
METODA 4: Exprimarea creativă laturi diferite ale unei probleme, nu neapărat în
concordanţă cu propriile lor păreri personale.
Exprimarea creativă poate contribui la Dezbaterile dezvoltă logica, înţelegerea unei
concretizarea conceptelor, personalizarea probleme, precum şi abilităţile de ascultare şi de
abstractelor şi poate afecta atitudinile, implicând exprimare verbală. În mod ideal, la încheierea
răspunsuri emoţionale şi intelectuale la unei dezbateri toţi participanţii se pot pronunţa
drepturile omului. Deşi un facilitator trebuie să pentru sau împotriva afirmaţiei şi pot să discute
fie familiarizat cu folosirea acestei tehnici, nu pe marginea poziţiei lor.
trebuie să fie el însuşi un artist desăvârşit. Aceste
tehnici de îmbogăţire nu trebuie limitate la copii 1. Dezbaterile formale: De obicei se foloseşte
sau la grupuri cu şcolarizare limitată; adulţii, o versiune a tehnicilor formale de dezbatere,
şi mai ales cei cu studii superioare, au deseori cuprinzând o afirmaţie, pregătirea poziţiilor,
nevoie de modalităţi de a se raporta personal pledoariile, concluziile şi votul.
la drepturile omului. Deoarece unii participanţi
se pot simţi nelalocul lor, se pot simţi jenaţi 2. Dezbaterile informale: Dezbaterile informale
sau chiar ameninţaţi de aceste metode non- pot lua multe forme. Uneori participanţii trebuie
intelectuale, oferiţi-le mai multe posibilităţi de să adopte o poziţie referitor la o problemă şi apoi
exprimare şi creaţi un mediu de lucru sigur, lipsit să îşi explice poziţia. Puteţi împărţi participanţii
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
46
www.act.org.ro
în mod arbitrar în două grupuri, fiecare având 2. Grupurile de discuţie simultană: Participanţii
desemnată o poziţie referitor la problemă. discută pe perechi un timp limitat. Această
Cele două grupuri îşi pregătesc argumentele, metodă este eficientă mai ales pentru a formula
fiecare persoană din grup aducând măcar un idei pentru pregătirea unei discuţii generale sau

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


argument pentru poziţia respectivă. Cele două pentru a exprima reacţiile personale la un film,
tabere îşi prezintă pe rând argumentele, toţi o prezentare sau o experienţă. După discuţia pe
participanţii luând cuvântul. Apoi, participanţii perechi, acestea se pot uni în grupuri de câte patru
îşi mentionează propria poziţie sau varianta şi pot să îşi compare părerile.
“indecis”.
3. Întrebările deschise: Facilitatorii trebuie să
3. Negocierile formale: Jucând rolul uneia îşi dezvolte abilităţile de a pune întrebări care
dintre părţi într-o negociere se pot clarifica încurajează participarea şi analiza şi de a menţine
poziţiile conflictualte. Acestea pot fi simulări de scopul discuţiei clar în mintea participanţilor. Iată
discuţii la summituri internaţionale, negocieri câteva forme tipice de întrebări deschise:
sindicale între muncitori şi conducere sau chiar • ipotetice: “Ce aţi face dacă ... ?”
conflicte în familie. Negocierile sunt diferite de • speculative: “Cum am putea rezolva această
dezbateri prin faptul că în final nu “câştigă una problemă?”
din părţi”, ci se ajunge la un compromis pe care • de definire: “Aţi putea dezvolta aspectele
îl accepta ambele părţi. Abilităţile de negociere referitoare la felul în care ar funcţiona ideea
sunt deosebit de importante pentru soluţionarea respectivă?”
conflictelor şi ajungerea la consens. • de testare: “De ce crezi acest lucru?”
• de lămurire/rezumare: “Pot spune că tu crezi
4. Ascultarea activa: Participanţii lucrează în că ... ?”
perechi sau în grupuri de câte patru. Persoana
A oferă un argument care susţine o problemă. 4. Regulile discuţiei: Puteţi crea un mediu de
Persoana B ascultă şi apoi face rezumatul celor încredere şi respect mutual, cerând participanţilor
spuse de A sau reformulează argumentul lui A. să stabilească “Regulile discuţiei”:
Apoi persoana B prezintă un contraargument. a) Cereti participanţilor să se gândească la câteva
Persoana A (sau persoana C, dacă se lucrează principii pentru discuţie, pe care cred că toată
în grupuri de 4) ascultă şi face rezumatul celor lumea ar trebui să le respecte.
spunse de B, s.a.m.d., până când fiecare persoană b) Notaţi toate sugestiile astfel încât să le poată
prezintă cel puţin 2 argumente. vedea toţi, combinându-le sau simplificându-le
dacă este necesar. Dacă nu au fost menţionate,
METODA 6: Discuţia puteţi să sugeraţi voi câteva din următoarele
principii:
Pentru ca discuţia să rămână focusată, puteţi • Ascultaţi persoana care vorbeşte;
să puneţi la început câteva întrebări cheie. Cu • Nu vorbesc mai multe persoane deodată;
cât este grupul mai mare, cu atât mai probabil • Ridicaţi mâna dacă vreţi să spuneţi ceva;
unii participanţi vor domina, iar alţii vor rămâne • Nu îl întrerupeţi pe cel care vorbeşte;
tăcuţi. Pentru a vă asigura că toată lumea are • Dacă nu sunteţi de acord cu cineva, fiţi atenţi
oportunitatea să vorbească, puteţi împărţii să criticaţi idea persoanei respective şi nu
participanţii în grupuri mai mici. Când o discuţie persoana respectivă;
se încheie, faceţi rezumatul punctelor principale • Nu râdeţi când cineva vorbeşte (cu excepţia
atât verbal, cât şi în scris. cazului în care a făcut o glumă!)
• Încurajaţi pe toată lumea să participe.
1. Grupurile mici: Dimensiunea grupului c) Copiati cu grijă lista de reguli şi afişaţi-o într-un
depinde de timp şi de sensibilitatea sau loc în care participanţii o pot consulta, pot adăuga
complexitatea problemei. În majoritatea reguli sau le pot modifica pe cele existente, dacă
cazurilor, fiecare grup alege un reporter care va este necesar.
face rezumatul discuţiei.
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
47
www.act.org.ro
5. Vorbiţi pe rând/ în ordine: Facilitatorul metodă le permite să îşi exprime părerile, pe care
stabileşte un subiect sau pune o întrebare şi poate nu vor să le cunoască şi facilitatorul.
toată lumea va răspunde pe rând, într-un anumit
timp. Timpul trebuie limitat în mod consecvent. METODA 7: Dramatizările

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Trebuie să specificaţi că cei care nu doresc să
vorbească pot să spună pas. Multe tehnici dramatice pot îmbunătăţi învăţarea.
Uneori, scopul acestora este ca participanţii
6. Cercul de discuţie/ Roata cuvintelor: să “traiască” situaţii neobişnuite sau identităţi
Participanţii se aşează pe două cercuri neobişnuite (ex. a fi refugiat, a avea dizabilităţi)
concentrice faţă în faţă. Fiecare pereche discuta şi să îşi dezvolte capacităţile de empatie şi de
pe un anumit subiect anunţat. După o anumită apreciere a diferitelor puncte de vedere (ex.
perioadă prestabilită, facilitatorul cere celor jucând rolul unui făptaş, al unui martor sau al
din cercul interior să se mute cu o poziţie spre unui suporter). Alte dramatizări pot servi pentru
dreapta şi să discute cu persoana nouă pe care o concretizarea conceptelor (ex. interpretarea unor
au în faţă. Procesul se repetă până când fiecare articole din Declaraţia Universală a Drepturilor
persoană schimbă idei cu mai multe persoane. Omului) sau pentru a analiza un conflict (ex.
interpretarea unor confruntări între poliţie şi
7. Băţul pentru vorbit: În aceasta metodă, a cărei demonstranţi).
origine se găseşte în tradiţiile amerindienilor, cei
care vorbesc trebuie să ţină în mână un anumit 1. Şarade: Lucrând în mai multe echipe,
obiect, care poate fi un băţ sau orice alt obiect ce participanţii interpreteaza articole din documente
poate fi repede văzut şi este uşor de ţinut. Această referitoare la drepturile omului, pe care ceilalţi
metodă atrage atenţia asupra faptului că timpul trebuie să le ghicească. Aceste şarade pot ilustra
de discuţie trebuie împărţit între participanţi. încălcarea drepturilor, garantarea drepturilor sau
apărarea drepturilor.
8. Bilete de vorbit: Pentru ca toată lumea
să aibă oportunitatea de a vorbi, daţi fiecărui 2. Lecturi dramatice: Participanţii crează
participant câte trei “bilete de vorbit”, fiecare prezentări citind piese de teatru, declaraţii,
reprezentând un anumit timp de discuţie. Dacă povestiri, poeme referitoare la un anumit
cineva îşi foloseste toate biletele, nu mai poate subiect.
să vorbească.
3. Creare de imagini: Cereţi unui participant să
9. Individ-perechi-grup: Participanţii se numească o problema de drepturi ale omului din
gândesc sau îşi scriu individual ideile referitoare propria sa experienţă. Apoi, cu ajutorul celorlalţi
la o întrebare critică; apoi se grupează pe participanţi, trebuie să construiască o imagine
perechi şi discută problema, iar în final îşi expun care să reprezinte această problemă. Apoi cereţi-i
reflecţiile în grupul întreg. să schimbe încet imaginea “reală” într-una ideală
(adică, un exemplu al situaţiei, aşa cum şi-ar dori
10. Scrieţi pe rând: Această metodă este o să fie). Discutaţi posibilităţile de schimbare.
discuţie în scris. Puneţi o întrebare cheie şi cereţi
participanţilor să scrie un răspuns în partea de 4. Păpuşi: Participanţii crează teatru de păpuşi
sus a unei coli de hârtie. Apoi hârtiile sunt date pe teme legate de drepturile omului.
persoanei din dreapta, care citeşte ce a scris prima
persoană şi răspunde scriind ceva dedesubt. 5. Jocuri de rol: Această metodă bine cunoscută
Procesul se repetă până când răspund cel puţin 3 poate lua multe forme, dar în fiecare dintre
sau 4 persoane. Apoi hârtiile sunt returnate spre ele participanţii interpretează mici schiţe de
stânga, pentru ca toată lumea să poată vedea ce teatru. Instrucţiunile pentru participanţi trebuie
s-a scris în această “discuţie mută”. Deoarece să fie clare. Acordaţi-le timp suficient pentru
facilitatorul nu vede ce scriu participanţii, această dezvoltarea şi discutarea jocurilor de rol. Încheiaţi

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
48
www.act.org.ro
precizând din nou, în mod explicit scopul jocului
de rol şi punctele educative. Fiţi sensibil faţă METODA 8: Exerciţiile de energizare
de sentimentele pe care le poate trezi piesa în
actori şi în public. Acordaţi timp suficient pentru Uneori, nivelul de energie chiar şi al celui mai

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


discutarea jocului de rol, întrebându-i atât pe entuzist grup poate scădea. Puteţi refocusa
actori, cât şi pe cei din public, cum s-au simţit. atenţia, folosind un exercitiu de energizare
Încurajaţi evaluarea celor prezentate şi discutate rapid.
şi analiza relevanţei pentru drepturile omului.
În unele cazuri, participanţii sunt cei care METODA 9: Filmele şi videoclipurile
inventează jocurile de rol, iar în alte cazuri
facilitatorul desemnează un scenariu. Uneori Deşi există filme şi videoclipuri pe teme legate
participanţii îşi asumă spontan rolurile, alteori de drepturile omului gata făcute, folosirea lor
primesc roluri stabilite, uneori chiar cu atitudini eficientă presupune planificare:
şi comportamente stabilite (ex. “Eşti martorul 1. Prezentaţi filmul cu atenţie, eventual cu
unei situaţii de violenţă domestică, dar nu vrei ajutorul câtorva întrebări preliminare pentru a
să te implici”). concentra atenţia în timpul vizualizării.
Elaborarea unui joc de rol poate cuprinde 2. Alocaţi timp suficient pentru discuţiile şi/sau
următoarele metode: activitpţile ulterioare.
3. Un film foarte emoţionant poate fi urmat
a) Stop: Strigaţi “Stop” într-un moment de imediat de discuţii.
acţiune intensă şi cereţi actorilor să îşi descrie 4. Sugeraţi câteva modalităţi pentru a lua măsuri
emoţiile simţite în acel moment sau cereţi referitoare la problema descrisă în film.
participanţilor să analizeze ce se întâmplă. O perspectivă referitoare la drepturile omului
este un supliment puternic al studiilor
b) Inversarea rolurilor: Opriţi acţiunea, cinematografice (ex. tehnici, întrebări etice,
fără nici un avertisment, şi cereţi actorilor să propagandă şi suport activ, critică).
schimbe rolurile între ei (ex. schimbare de sex,
tiranul devine victimă) şi să continue acţiunea METODA 10: Excursiile
din punctul în care au rămas. Discutaţi apoi în
detaliu. Uneori participanţii au nevoie de spaţiu sigur
de învăţare, departe de lumea exterioară.
c) Rejucaţi: După încheierea unui joc de rol, Alteori învăţarea este stimulată de expunerea
schimbaţi situaţia (ex. “... cu excepţia faptului la oameni şi locuri noi, deseori nerecunoscuţi
că de această dată nu ştii să citeşti” sau “Eşti în propriile comunităţi. Se pot organiza vizite
homosexual”) şi cereţi actorilor să rejoace în locuri în care se dezvoltă probleme legate
aceeaşi scenă cu modificările aduse. de drepturile omului (ex. închisori, spitale,
graniţe internaţionale, centre urbane) sau în
d) Umbra: Asezaţi în spatele fiecărui actor care oamenii lucrează pentru a opri abuzurile
câte un participant. Opriţi acţiunea şi întrebaţi sau a ajuta victimele (organizaţii non-profit,
“umbra” ce crede că simte şi gândeşte caracterul departamente guvernamentale, adăposturi pentru
pe care îl urmăreşte, şi de ce. femei abuzate sau persoane fără locuinţe, centre
de donaţii de îmbrăcăminte sau cantine sociale).
6. Teatrul stradal: Pentru a creşte conştientizarea Pregătiţi participanţii înainte de vizită (ex. creaţi
în rândul publicului, mai ales a celor cu întrebări preliminare şi proiecte de cercetare,
şcolarizare redusă, participanţii interpretează furnizaţi informaţii generale, desemnaţi sarcini
piese de teatru pe teme legate de drepturile speciale pentru observare) şi oferiţi modalităţi
omului în locuri publice, invitând persoane din corespunzătoare de răspuns la experienţele trăite
public să participe. (ex. ţinerea unui jurnal, exprimare creativă,
discuţii în grupuri mici) şi luaţi măsuri.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
49
www.act.org.ro
prezintă toată lumea şi prin care poate puteţi
METODA 11: Jocurile prezenta şi subiectul sesiunii.

Jocurile reprezintă o modalitate plină de viaţă de METODA 14: Interpretarea imaginilor


a prezenta conceptele dificile prin experimentare
şi de a complementa învăţarea cognitivă. Reacţionând la fotografii, imagini, desene sau
Totuşi, deseori participanţii ţin minte jocul, dar tablouri se pot ilustra diferenţele individuale şi
uită scopul acestuia. Întăriţi valoarea educativă se pot evoca sentimentele referitoare la concepte
a jocului prin discuţii şi referiri explicite la abstracte. Dacă este posibil, lăsaţi participanţii
concepte legate de drepturile omului. Evitaţi să aleagă imaginea pe care o vor examina. Puneţi

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


jocurile care banalizează conţinutul referitor la întrebări cheie pentru a discuta sau pentru a
drepturile omului. Continuaţi jocul atât cât este scrie (ex. “Ce ştiţi despre această imagine?” “...
necesar pentru a fundamenta conceptul dorit. gândiţi despre această imagine?” “... simţiţi în
legatură cu această imagine?”). Încheiaţi cerând
METODA 12: Audierile şi tribunalele participanţilor să îşi arate imaginea şi să facă
rezumatul discuţiei.
Depoziţiile publice pot personaliza atât
apărătorii drepturilor umane cât şi victimele şi METODA 15: Interviurile
pot avea atât un rol educativ cât şi motivaţional
pentru cei care participă la ele. Interviurile oferă învăţare directă şi personalizează
problemele legate de drepturile omului şi istorie.
1. Depoziţii în direct: Pentru a fi eficiente, Puteţi intervieva membri ai familiei, membri ai
audierile cu martori “adevăraţi” necesită o comunităţii, activişti, lideri, experţi sau martori
atentă orchestrare a timpului, vorbitorilor la evenimente legate de drepturile omului.
şi a situaţiei. Bineînţeles, trebuie respectată Participanţii trebuie să cunoască clar obiectivele
demnitatea şi intimitatea vorbitorilor. Audierile şi rezultatele dorite pentru interviurile lor şi
pot fi organizate pentru a atrage atenţia publică să pregatească dinainte întrebări cheie. De
asupra unei probleme, pentru a conştientiza o asemenea, trebuie să planifice cum vor documenta
problemă în rândul unui grup ţintă (ex. corp interviul şi să înţeleagă implicaţiile etice ale
legislativ) sau pentru a oferi o perspectivă utilizării informaţiilor obţinute. Interviurile pot
alternativă la o problemă. Încheiaţi cu câteva fi realizate de întregul grup, de echipe sau în mod
oportunităţi de acţiune. individual, consolidând şi comparând ulterior
2. Depoziţii citate: Un instrument de învăţare rezultatele obţinute. Cercetările preliminare
puternic poate fi să cereţi participanţilor să atente şi pregătirea întrebărilor sunt esenţiale
organizeze o audiere folosind înregistrări ale pentru un interviu de calitate.
unor depoziţii sau citind depoziţiile în numele
altora. 1. Istorii verbale: Interviurile luate martorilor
oculari la evenimente istorice pot aduce nuanţe
3. Depoziţii fictive: Participanţii pot studia şi în imaginea unei probleme sau a unui eveniment,
scrie depoziţii pe baza a ceea putea să spună o reflectând mai multe puncte de vedere. Pregătiţi
persoană la un proces sau într-o audiere referitor participanţii, analizând tehnicile de istorie
la experienţa sa. Această metodă combină verbale, prin lecturi şi comparând întrebările
elementele imitaţiei unui proces, exprimării de interviu. Puteţi publica interviurile realizate,
creative şi dramatizării. poate în colaborare cu societăţi istorice locale.

METODA 13: Exerciţiile de spargere a METODA 16: Activităţile de


gheţii şi introducerile descompunere

Dacă participanţii nu se cunosc sau se simt Această metodologie dezvoltă cooperarea şi


stingheriţi, începeţi cu o activitate prin care se permite participanţilor să se înveţe unul pe altul.
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
50
www.act.org.ro
Împărţiţi o problemă în mai multe sub-probleme analizeze media pentru a identifica stereotipuri,
(ex. diverse argumente pro şi contra pedepsei prejudecăţi şi abordări diferite ale unor întâmplări
capitale) şi desemnaţi fiecare sub-problemă asemănătoare. Printre întrebările pentru analiză
altui grup mic (ex. 5 grupuri de câte 5 oameni). puteţi include următoarele:

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Fiecare grup lucrează în echipă pentru a învăţa • Titlul articolului sugerează un punct de vedere
mai multe despre aspectul desemnat (ex. referitor la problemă?
efectuaţi cercetări, discutaţi, citiţi materialele • Sunt prezentate ambele laturi ale problemei în
furnizate). Când grupurile iniţiale s-au informat, mod echilibrat?
formaţi grupuri noi, conţinând câte o persoană • Sunt prezentate acuzaţii directe la adresa
din fiecare din grupurile iniţiale. Fiecare cuiva? Dar acuzaţii indirecte? Se oferă vreo
persoană din noul grup trebuie să îşi informeze dovadă care să susţină acuzaţiile?
colegii cu privire la informaţiile obţinute sau la • Sunt prezentate citate directe ale persoanelor
punctele de vedere realizate cu privire la sub- criticate?
problemă, acoperind astfel multe aspecte ale • Sunt prezentate citate directe ale persoanelor
unei probleme. responsabile oficial (ex. poliţie, asistenţi
sociali, autorităţi locale sau naţionale)?
METODA 17: Ţinerea unui jurnal • Dacă sunt prezentate fotografii sau filmări,
sunt acestea părtinitoare sau nu? Este vreo
Cerând participanţilor să îşi noteze reacţiile, persoană prezentată într-o lumină bună sau
părerile şi ideile înainte de o discuţie, nu numai proastă în mod special?
că va determina creşterea nivelului discursului, Dacă participanţii sunt sensibilizaţi referitor la o
ci le va oferi şi o înregistrare scrisă a evoluţiei anumită problemă, deseori încep să o identifice
ideilor lor referitoare la drepturile omului. peste tot. Încurajaţi-i să aducă exemple pe care le-
Ţinerea unui jurnal creşte şi valoarea gândirii au auzit sau le-au citit în media. Dacă participanţii
independente, critice. Pentru unii participanţi, sunt interesaţi, stabiliţi o ora în cadrul fiecărei
un jurnal reprezintă o formă de a-şi exprima sesiuni, când să fie prezentate aceste exemple.
gândurile şi emoţiile prea intime pentru a putea Problemele legate de drepturile omului prezentate
fi discutate. în media pot să inspire participanţii să scrie
Oferiţi timp suficient pentru scrierea impresiilor autorităţilor locale sau editorilor ziarelor sau să ia
în jurnal (minim 10 minute) la intervale alte măsuri.
regulate (ex. la sfârşitul unei discuţii sau a unei
acitivităţi). METODA 19: Imitaţia unui proces
Să nu cereţi niciodată cuiva să citească un
fragment din jurnalul său sau să îl arate O metodă des folosită în educaţia în domeniul
celorlalti. juridic o reprezintă imitaţia unui proces care
Dacă un participant doreşte să citească din combină jocul de rol, simularea şi dezbaterea,
jurnalul său, nimeni nu are dreptul să critice permiţând participanţilor să asculte mai multe laturi
părerile pe care le exprimă. ale unei probleme şi să recunoască multiplele roluri
Un jurnal colectiv/al comunităţii: Cereţi şi impacte ale unei situaţii referitoare la drepturile
participanţilor să contribuie cu câte o intrare omului. De asemenea, această metodă permite
din propriile jurnale într-un jurnal al grupului, familiarizarea cu procedurile legale şi legislaţia
care poate fi apoi multiplicat şi oferit fiecărui pe drepturile omului, precum şi cu intersecţia şi
participant sau poate fi postat într-un buletin al conflictele posibile dintre legislaţia internaţională,
grupului. Intrările în jurnal pot fi anonime. regională, naţională şi cutume.
Desemnaţi roluri (ex. un grup reprezintă acuzaţia,
METODA 18: Media iar celălalt grup reprezintă apărarea) şi explicaţi
participanţilor sarcinile pe care trebuie să le
Ziarele, revistele de ştiri şi programele de ştiri îndeplinească (ex. cum să realizeze o pledoarie
de la radio sau televiziune pot fi instrumente introductivă, cum să prezinte dovezile, cum
educative excelente. Cereţi participanţilor să să conducă un interogatoriu, cum să realizeze
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
51
www.act.org.ro
o pledoarie finală). Acordaţi-le timp pentru medici, reprezentanţi ai guvernului, persoane din
pregătire. Verdictul poate fi stabilit de “juraţi” organizaţii non-profit) sau prin experienţa lor (ex.
adevăraţi sau interpretaţi sau poate fi votat de foşti prizonieri, refugiaţi) şi invitaţi-i să vorbească
către toţi participanţii. Cazurile se pot baza pe participanţilor.

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


probleme legate de drepturile omului, din trecut
sau din prezent. 1. Prelegerile şi prezentările oficiale: Prelegerile
şi discursurile trebuie menţinute la minimum,
METODA 20: Stimulul cu final deschis deoarece inspirţ ascultare pasivţ şi o consideraţie
care inhibă. Mai multe prelegeri scurte sunt
Această metodă cere fiecărui participant să mai eficiente decât o singură prelegere lungă.
răspundă individual la o întrebare sau sarcină Facilitatorii trebuie să caute modalităţi prin care să
comună, deseori oferind păreri, cuvinte sau permită schimburile interpersonale între vorbitori
informaţii. şi participanţi (ex. o masă în comun, o perioadă
de timp pentru întrebări, discuţii în grupuri mici,
1. Deschiderea: O metodă bună de a începe o o tehnică de interviu).
sesiune, mai ales în atelierele care durează mai
multe zile, este să puneţi o întrebare cât mai 2. Comisiile oficiale: În formatul tipic de comisie,
generală, cum ar fi “Cum vă simţiţi în dimineaţa experţii expun declaraţii pregătite dinainte sau
asta?” sau cât mai specifică, cum ar fi “Cum v- citesc articole pe un anumit subiect, după care
au afectat până acum aceste activităţi pe tema publicul pune întrebări. De obicei membrii unei
genocidului?” Nimeni nu trebuie să răspundă la comisii de experţi nu discută între ei şi doar câţiva
aceste comentarii de deschidere. participanţi insistenţi vorbesc.

2. Propoziţii de continuat: Începeţi o propoziţie 3. Comisiile informale: Există diferite formate


în felul următor “Când mă gândesc la poliţie, de comisii informale, dar toate se caracterizează
îmi imaginez ...” sau “Dacă aş putea să schimb prin interacţiune, atât între membrii comisiei, cât
un lucru pentru a îmbunătăţi comunitatea în şi între membrii comisiei şi participanţi.
care trăiesc, acel lucru ar fi ...” • O metoda posibilă este ca membrii comisiei să
discute „la masă rotundă” cu publicul sau să se
3. Alegerea titlului: Arătaţi o imagine sau un alăture unor grupuri mici de participanţi.
desen participanţilor şi cereţi-le sa îi dea un • O altă metodă eficientă este „Perioada pentru
titlu. întrebare”. Anunţaţi câte o întrebare sau subiect în
fiecare zi a atelierului (în mod ideal, participanţii
4. Oferirea unei soluţii: Citiţi un articol sau sugerează subiectul) şi invitaţi-i pe toţi cei dornici
spuneţi o povestire şi apoi puneţi o întrebare să vorbească pe marginea subiectului respectiv
cum ar fi “Care sunt opţiunile ei în această să ia locul prezentatorului. În general, vorbitorii
situaţie?” sau “Ce aţi face dacă v-aţi afla în au un anumit timp alocat şi au dreptul la o
locul primarului?” singură intervenţie. După ce toată lumea a vorbit,
participanţii din public pot pune întrebări sau pot
METODA 21: Prezentările comenta.

Resursele umane externe pot îmbogăţi mult 4. Prezentarile participanţilor: Participanţii


învăţarea, dar aceste voci nu este permis să pot simţi nevoia să îşi prezinte cercetările, să
le reducă la tăcere pe cele ale participanţilor, îşi povestească experienţele sau să îşi exprime
sau să le devalorizeze. Identificaţi persoane părerile întregului grup. Facilitatorii trebuie să
cu expertiză specială în domeniul drepturilor structureze aceste prezentări astfel încât nimeni
omului, prin informaţiile pe care le deţin (ex. să nu domine discuţia şi toţi cei care doresc să
jurnalişti, oameni din mediul universitar, aibă posibilitatea să vorbească.
cercetători), prin munca lor (ex. judecători,

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
52
www.act.org.ro
5. Rezumatele: Atunci când participanţii electronic multe proiecte de cercetare pe drepturile
lucrează în grupuri mici, trebuie să aibă o omului, putându-se găsi informaţii geografice,
modalitate de a face rezumatul activităţii statistici, documente şi articole de ziar.
grupului lor pentru întregul grup. În Metoda

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


Plenarei, câte un reprezentant din fiecare grup METODA 23: Exerciţiile de ordonare şi
mic îşi prezintă rezumatul întregului grup. În definire
metoda Combinării perechilor, două sau trei
grupuri mici se unesc pentru a-şi compara şi Ordonarea activităţilor presupune ca participanţii,
discuta activitatea. în mod individual sau în grupuri, să prioritizeze
diferitele alternative concurente şi să îşi explice
METODA 22: Proiectele de cercetare opţiunile. Această metodă este excelentă pentru
definirea valorilor, discutarea punctelor de vedere
Proiectele reprezintă investigaţii independente conflictuale şi ajungerea la consens. De exemplu,
care permit participanţilor să exploreze în participanţii pot să stabilească prioritatea celor mai
detaliu subiectele şi să transmită şi celorlalţi importante drepturi pentru ei, pot să aleagă care
descoperirile lor. Iată câteva sugestii pentru elemente ale societăţii au cel mai mult nevoie de
proiectele de cercetare: asistenţă din partea statului sau pot să decidă care
• Ajutaţi participanţii să îşi definească subiectele sunt cele mai eficiente strategii pentru îmbunătăţirea
cu exactitate, poate sub formă de întrebări condiţiilor copiilor.
(ex. „Cum sunt trataţi refugiaţii când sosesc
la graniţă?” sau „S-au îmbunătăţit drepturile 1. Ordonarea în formă de scară: Înmânaţi unor
femeilor în comunitatea mea?”); grupuri mici de participanţi 6-12 afirmaţii scrise pe
• Stabiliţi obiective clare pentru proiect, cartonaşe separate sau pe bileţele Post-It. Cereţi-
parametri şi termene limită; sugeraţi resurse şi le să aşeze afirmaţiile pe verticală în ordinea
tehnici de cercetare; importanţei lor, cea mai importantă afirmaţie fiind
• Lămuriţi felul în care pot fi prezentate aşezată în vârful „scării”. Cereţi grupurilor să îşi
rezultatele (ex. rapoarte scrise, expoziţii, forme compare scările şi să îşi explice rezultatele.
de exprimare artistică, postere, pagini web);
• Includeţi atât rezultatele obiective, cât şi 2. Ordonarea în formă de romb: Înmânaţi unor
răspunsurile subiective ale participanţilor; grupuri mici de participanţi 9 afirmaţii scrise pe
• Oferiţi participanţilor o modalitate să-şi cartonaşe sau pe bileţele Post-It. Cereţi-le să aranjeze
prezinte în public rezultatele, astfel încât ceilalţi afirmaţiile în formă de romb, cu cea mai importantă
să le poată cunoaşte cercetarile. afirmaţie în vârf, două afirmaţii de importanţă egală,
dar mai mică decât a primei afirmaţii, în rândul al
1. Cercetarea pe studii de caz: Deşi resursele doilea, trei afirmaţii de importanţă moderată în al
bibliografice şi internetul sunt utile, proiectele treilea rând, două afirmaţii de importanţă relativ
se pot baza şi pe interviuri şi alte surse redusă în al patrulea rând şi ultima afirmaţie, cu
„directe” (ex. studiul tiparelor migraţionale ale cea mai mică importanţă, pe ultimul rând. Cereţi
comunităţii în cimitirul local; evaluarea căii grupurilor sa îşi compare romburile şi să îşi explice
de acces către şcoală din punct de vedere al rezultatele.
accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
crearea unor statistici bazate pe observaţii METODA 24: Simularile
personale). Astfel de proiecte dezvoltă
abilităţile de cercetare, gândirea independentă În simulari participanţii se regăsesc în circumstanţe
şi învăţarea prin coperare şi ilustrează legăturilefictive. Deşi simulările sunt foarte asemănătoare
dintre probleme, situaţia locală şi diversitatea cu jocurile de rol, de obicei sunt mai lungi, au
de opinii conflictuale. un scenariu mai elaborat şi nu au un final atât
de deschis, pentru a putea atinge obiectivele
2. Cercetarea pe internet: Dacă accesul la educaţionale. De obicei, participanţii la o simulare
internet este disponibil, se pot realiza în format nu pretind că sunt altcineva, ci sunt ei înşişi, dar
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
53
www.act.org.ro
într-o situaţie nouă. despre comunitatea locală. Ajutaţi participanţii
Deoarece simulările pot implica grupuri destul să formuleze întrebări nepărtinitoare prin care să
de mari de oameni şi pot să dureze mai multe obţină informaţiile dorite şi discutaţi componentele
ore, facilitatorii trebuie să se pregătească cu unor date demne de încredere.

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


grijă şi rămână atenţi în timpul activităţii
pentru a se asigură că toată lumea înţelege ce 2. Documentarea dovezilor: Culegerea datelor
se întâmplă. În general, participanţii ar trebui să poate presupune şi observarea şi înregistrarea
fie deja familiarizaţi cu aspectele generale, care evenimentelor zilnice legate de drepturile omului
pot să le fie furnizate pe cartonaşele cu rolurile (ex. rolul sexelor în familie, numărul de ocazii în
lor. Fiţi atenţi la faptul că unele persoane pot să care participanţii aud o insultă cu tentă rasială).
nu se simtă în largul lor în situaţia care le-a fost
desemnată, iar alţii pot avea nevoie de ajutor 3. Votul cu picioarele: Participanţii sunt rugaţi
pentru a-şi înţelege propriile roluri sau pe cele efectiv să ocupe o anumită poziţie, în funcţie
ale celorlalţi. de gradul de acord sau dezacord cu o anumită
Este necesară discutarea amănunţită a simulării afirmaţie. Împărţiţi zonele din sală astfel încât să
cu participanţii, pentru a putea trage o paralelă reprezinte poziţiile posibile (ex. „Sunt foarte de
între cele întâmplate şi situaţii din lumea reală. acord,” „Sunt de acord în general,” „Nu ştiu,”
„Nu sunt de acord în general,” „Nu sunt deloc de
METODA 25: Povestirile acord”). Citiţi o afirmaţie referitoare la un subiect
controversat (ex. „Asistenţa medicală este un
Povestirile personale sau cele tradiţionale pot drept al omului”), acordaţi un anumit timp pentru
reprezenta o sursă bogată de subiecte referitoare gândire şi apoi cereţi participanţilor să ocupe o
la drepturile omului legate de experienţe anumită poziţie. După ce se formează grupurile,
trăite. Participanţii au nevoie de un public cereţi participanţilor să îşi explice părerea sau să
receptiv, deseori de un grup mic şi trebuie să discute cu participanţii din grupurile care ocupă
poată decide cât de mult doresc să dezvăluie poziţii opuse. Încurajaţi-i pe cei indecişi să pună
despre propria lor persoană. Povestirile pot fi întrebări. După discuţie, invitaţi-i pe cei care
repovestite din perspectiva drepturilor omului, doresc să îşi schimbe poziţia, să se mute în locul
pot fi dramatizate sau analizate în corelaţie cu respectiv.
probleme şi documente legate de drepturile
omului. 4. Votul democratic: Folosiţi regulile democratice
Pentru a stimula povestirile, întrebaţi „De de ordonare şi metodele democratice de vot
ce credeţi că acest aspect este o problemă în pentru a lua deciziile în grup. Ajutaţi participanţii
comunitatea noastră?” şi încurajaţi participanţii să decidă care metodă este cea mai bună pentru
să povestească exemple ilustrative din diferite situaţii (ex. numiri formale, votul prin DA/
experienţa lor. Aceste povestiri nu trebuie să fie NU spus în cor cu voce tare, votul prin ridicarea
personale; încurajaţi povestirile inspirate din mâinii şi numărarea voturilor, sondajul de opinie,
legende, literatură, filme, televiziune sau istoria voturi deschise sau secrete).
locală. Solicitaţi perspective istorice (ex. „Cum
era abordată problema violenţei domestice pe METODA 27: Stabilirea interconexiunilor
vremea bunicii voastre?”) şi analiza acestor
povestiri (ex. „Prin ce ar diferi această povestire Realizarea unor diagrame care să indice relaţiile
dacă ar fi spusă de poliţie?”). dintre elemente poate ajuta participanţii în analiza
situaţiilor.
METODA 26: Culegerea datelor şi
sondajul de opinie 1. Pânza de păianjen: Începeţi scriind un cuvânt,
o frază sau o întrebare în centrul unei coli de hârtie
1. Sondajele de opinie: Desfăşurarea unui sau în centrul tablei (ex., “homofobie”). Încercuiţi
sondaj „pe stradă” referitor la probleme legate cuvântul şi cereţi participanţilor să găsească
de drepturile omului vă poate furniza date utile adjective, idei sau amintiri pe care acest cuvânt
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
54
www.act.org.ro
le trezeşte în ei. (ex., “insulte,” “discriminare,”
“persecutarea homosexualilor,” “teama de SIDA”).
Notaţi aceste idei şi conectaţi-le printr-o linie de
cercul din centru. Dacă participanţii găsesc idei

C. METODE PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


noi legate de răspunsurile generate de cuvântul
încercuit, notaţi-le şi legaţi-le printr-o linie de
răspunsul respectiv, creând treptat o pânză de
păianjen de interconexiuni (e.g., “poponar” sau
“fetiţă” legat de “insulte”).

2. Roata efectelor: Scrieţi o întrebare sau o afirmaţie


în centrul unui cerc (ex. “Cum ar fi dacă femeile ar
avea salarii egale cu ale bărbaţilor?” sau “În SUA,
unul din patru copii trăieşte în sărăcie.”). Apoi
desenaţi trei cercuri concentrice în jurul acestuia.
Împărţiţi primul cerc în trei părţi egale şi scrieţi
trei efecte ce ar rezulta din afirmaţia respectivă
(ex. “Rol mai mare în luarea deciziilor,” “Rol mai
mare în lumea afacerilor,” “Mai multă implicare
în investiţii”). Împărţiţi al doilea cerc în şase părţi
egale şi scrieţi câte două efecte care derivă din
cele trei din cercul precendent (ex. “Rol mai mare
în luarea deciziilor,” “Rol mai mare în sprijinirea
problemelor care le preocupă pe femei,” şi “Mai
multă independenţă”). Puteţi împărţi participanţii
în grupuri mici care să lucreze pe aceeaşi afirmaţie
şi apoi să îşi compare rezultatele. Puteţi pregăti o
listă cu întrebări sau afirmaţii relevante şi să lăsaţi
grupurile să aleagă afirmaţia pe care doresc să
lucreze.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
55
www.act.org.ro
Majoritatea metodologiilor descrise mai sus pot întrebări, făcând comentarii sau implicându-se la
fi aplicate ca atare sau în combinaţie, folosind un moment dat. Activitatea poate implica teatru,
una dintre următoarele tehnici: discuţie sau multe alte metode.

D. TEHNICI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


TEHNICA 1: Caruselul/Staţiile de lucru TEHNICA 4: Expoziţia de artă/galeria de
artă/circul
În această tehnică, facilitatorii creează “staţii”,
în care sunt prezentate diferite activităţi în Această tehnică permite expunerea sau explicarea
acelaşi timp. De exemplu, în loc să parcurgeţi proiectelor, prezentărilor, exprimărilor creative
patru activităţi în două ore cu un grup de 40 de sau planurilor create. Majoritatea participanţilor
persoane, puteţi să îi împărţiţi în 4 grupuri de se plimbă prin sală de la o “staţie” la alta, iar câţiva
câte 10, distribuite la 4 staţii de activităţi. După participanţi îşi expun şi/sau explică operele. După
30 de minute petrecute la o activitate, grupurile un timp, rolurile sunt schimbate şi alţi participanţi
se mută la altă staţie. Astfel, toţi participanţii sunt ajung să prezinte, ş.a.m.d., până când toţi au
implicaţi activ şi ritmul este alert (acest lucru oportunitatea de a-şi expune lucrările.
este deosebit de util atunci când participanţii
sunt obosiţi.) Tehnica dă rezultate foarte bune TEHNICA 5: Tehnologii multimedia
când în staţii se folosesc metode diferite (ex.
o exprimare artistică, un joc, o discuţie, un joc În trecut, profesorii şi facilitatorii prezentau
de rol). De asemenea, poate fi folosită pentru a deseori filme şi videoclipuri pentru a îmbunătăţi
prezenta proiecte. Această tehnică este ideală învăţarea, dar şi cursanţii folosesc din ce în ce
pentru formarea noilor facilitatori, care observă mai mult tehnologiile pentru a-şi crea propriile
mai întâi prezentarea, apoi asistă şi treptat preiau prezentări. Majoritatea şcolilor şi organizaţiilor
sarcina de facilitare. din Statele Unite sunt legate la internet şi
multe dintre ele au acces la tehnologii precum
TEHNICA 2: Concursuri şi premii PowerPoint, CD-ROM şi camere video care permit
participanţilor să cerceteze şi să îşi organizeze
Concursurile stimulează creativitatea prezentările. Unde este posibil, aceste tehnologii
participanţilor şi atrag atenţia publicului asupra pot deveni instrumente puternice pentru educaţia
unor probleme. Pot fi bazate pe scris, exprimare pentru drepturile omului, dezvoltând abilităţi
artistică, concursuri de dezbateri sau sugestii de importante de cercetare şi advocacy şi încurajând
rezolvare de probleme. Indiferent de subiect, participanţii să îşi coordoneze propria învăţare.
obiectivele trebuie să fie clar specificate pentru
a se produce învăţarea, nu doar competiţia. TEHNICA 6: Lucrul în grupuri mici
Premiile pot fi pentru projecte comunitare legate
de drepturile omului, publicaţii sau realizări. Împărţind participanţii pe perechi sau echipe
Încercaţi să aveţi câştigători în mai multe le oferiţi oportunităţi crescute de participare şi
categorii şi subliniaţi efortul depus de grup şi nu cooperare. Grupurile mici pot genera idei foarte
pe cel al câtorva persoane. În cadrul unui atelier, repede şi încurajează corelarea experienţei
concursurile pot fi organizate între echipe care se personale cu conceptele abstracte.
întrec în efectuarea unei sarcini, a unei prezentări În unele cazuri, facilitatorul poate realiza o
sau în stabilirea nivelului de cunoştinţe legate de compoziţie de grupuri mici (ex. pentru a ajunge
drepturile omului. la echilibru pe sexe sau pe etnie), alteori poate
lăsa participanţii să aleagă grupurile sau poate
TEHNICA 3: Acvariul îi împărţi aleator (ex. toţi cei născuţi în mai).
Dimensiunea grupului poate varia de la 2-3
Această tehnică se aseamănă cu “amfiteatrul”. Un persoane la 10 sau mai multe persoane.
grup mic stă în mijloc şi desfăşoară o activitate, în Explicaţi clar grupului sarcina, timpul avut la
timp ce restul grupului observă, eventual punând dispoziţie şi modalitatea de a raporta munca

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
56
www.act.org.ro
desfăşurată. Dacă grupul trebuie să îndeplinească
mai mulţi pasşi, furnizaţi-le instrucţiuni scrise.
În timp ce grupurile lucrează, retrageţi-vă, dar
staţi la dispoziţia lor. Interveniţi numai dacă un

D. TEHNICI PENTRU EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI


grup a înţeles greşit instrucţiunile sau vă cere
ajutorul. Reamintiţi-le când timpul este aproape
de expirare.
Puteţi da roluri participanţilor. De exemplu:
1. Persoană resursă - îşi asumă responsabilitatea
de a furniza tuturor materialele necesare;
2. Persoană pentru înregistrare - notează ideile,
discuţiile sau afirmaţiile ce rezultă din munca
grupului;
3. Facilitator - se asigură că toată lumea are
posibilitatea să vorbească, menţine atenţia
grupului asupra sarcinii de îndeplinit şi este atent
la timpul rămas;
4. Reprezentant/raportor - raportează grupului
mare activitatea grupului mic.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
57
www.act.org.ro
PARTEA A V-A

Evaluarea programelor de educaţie


pentru drepturile omului

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
58
www.act.org.ro
Acest capitol este gândit pentru a veni în ajutorul celor care planifică şi implementează programe
de educaţie pe drepturile omului, să asiste persoanele pentru a înţelege mai bine drepturile omului
şi pentru a acţiona pentru protecţia şi promovarea drepturilor sale şi ale celorlalţi. Pentru formatorii
foarte implicaţi şi ocupaţi cu implementarea proiectelor de educaţie pe drepturile omului evaluarea
nu este una dintre priorităţi în planificarea activităţilor, nu îşi doresc să cheltuiască mulţi bani sau
timp pentru această etapă mai ales dacă nu sunt convinşi că această etapă le este folositoare lor
personal.

În acest capitol vor fi abordate câteva aspecte practice şi sugestii pentru formatorii care consideră
că este necesar să investească puţin timp în acestă etapă.
Puteţi evalua singuri proiectul sau nu, puteţi chiar să apelaţi la ajutorul unui specialist cu care să
te consulţi sau să se implice în realizarea evaluării.
Orice metode aţi alege trebuie să cunoşteţi baza: Când şi de ce faceţi evaluarea? La ce întrebări
doriţi să aflaţi răspunsul? Cum veţi măsura rezultatul? Cum veţi folosi rezultatele pentru a vă
îmbunătăţi munca?

Acest capitol ridică 8 întrebări de bază despre evaluare:


1. Cum să planific şi să realizez o evaluare în beneficiul meu şi al organizaţiei mele?
2. Când şi în ce circumstanţe ar trebui să investesc timp şi bani pentru a dezvolta evaluarea
proiectului?
3. Cum să încep?

A. INTRODUCERE
4. Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care ar trebui să mi le pun înainte să încep?
5. Ce instrumente am la dispoziţie pentru a răspunde la aceste întrebări?
6. Cum să identific un bun evaluator?
7. Care sunt provocările şi oportunităţile în planificarea, implementarea şi utilizarea evaluării în
educaţia pentru drepturile omului?
8. Cum să mă folosesc de rezultatele evaluării mele pentru a îmbunătăţi programul de formare?

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
59
www.act.org.ro
Întrebarea 1. Cum să planific şi să • poate afecta imaginea organizaţiei
realizez o evaluare în beneficiul meu şi • poate fi solicitantă la nivel personal şi în ultimă
fază o ameninţare pentru voi şi organizaţia
al organizaţiei mele?
voastră
Mulţi oameni sunt
sceptici când vine
vorba despre să Întrebarea 2. Când şi în ce
investească bani, circumstanţe ar trebui să investesc
timp, energie în timp şi bani pentru a dezvolta
planificarea şi evaluarea proiectului?
realizarea evaluării
pentru proiectul lor,
şi poate câteodată
au motive. Până la
urmă, scopul este să
faceţi lucrurile nu
să le analizaţi. Este
posibili ca ei să fi avut experienţe în trecut cu

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


evaluări care nu le-au folosit şi acum le consideră
inutile. Sau poate au făcut evaluări pentru că
altcineva le-a cerut şi nu pentru că ei au vrut.
Ţineţi minte faptul chiar dacă aţi avut experienţă
negativă cu evaluarea, o astfel de etapă planificată Oamenii nu îşi pun această întrebare importantă
cu atenţie poate fi de mult ajutor. când îşi planifică evaluarea. Prea des o evaluare
este realizată pentru că cineva a zis că: “este
Cum poate o evaluare eficientă să vă ajute pe voi timpul” (facem acest proiect de 6 luni şi este
şi organizaţia voastră. timpul să facem o evaluare; finanţatorul ne cere
• poate să confirme ceea ce voi şi organizaţia să facem o evaluare).
voastră faceţi bine, şi să vă dea încredere că De fapt o evaluare ar trebui să fie realizată
sunteţi pe drumul cel bun doar atunci când sunt satisfăcute următoarele
• vă poate ajuta să învăţaţi din trecut pentru a condiţii:
nu repeta greşelile făcute • una sau mai multe decizii trebuie să fie
• vă poate ajuta pe voi şi organizaţia voastră luate şi această evaluare va oferi informaţii
să luaţi nişte decizii strategice despre importante pentru luarea acestei decizii;
viitorul proiectului (să continuăm sau nu?, să • puteţi să faceţi ceva cu rezultatele acestei
schimbăm ceva?) evaluări, puteţi să schimbaţi ceva;
• poate dezvălui beneficii ale proiectului la care • principalii beneficiari, susţinătorii, cei care
nu v-aţi gândit până atunci, care pot deschide iau decizii sprijină evaluarea, doresc să
noi oportunităţi şi noi căi de acţiune primească rezultatele şi să le folosească.
• poate să vă ofere ceva ce puteţi da şi altora: Sub aceste circumstanţe este indicat să investiţi
potenţiali clienţi, potenţiali finanţatori, timp şi efort pentru a planifica o evaluare eficientă
informaţii pe care puteţi transmite şi altor pentru a satisface aceste nevoi.
persoane care lucrează în acelaşi domeniu, să
vă împărtăşiţi experienţa Când nu doriţi să investiţi timp şi efort pentru
realizarea evaluării:
De asemenea pot exista şi dezavantaje dacă • împreună cu angajaţii organizaţiei consideraţi
planificarea evaluării nu este realizată în mod că totul merge strună şi că nu este nevoie de o
eficient: evaluare care să vă zică ceea ce voi deja ştiţi.
• poate fi o pierdere de timp şi de bani şi doar o • nu este nici o presiune şi nici o ugenţă pentru
altă hârtie care trebuie completată a face evaluarea.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
60
www.act.org.ro
• chiar dacă poate duce la rezultate valoroase, a-i implica pe toţi în identificarea a ceea ce ei
circumstanţele nu vă permit să acţionaţi ţinând vor să obţină în urma evaluării. Acest pas este
cont de ele (când de exemplu conducerea deja adesea dificil, deorece oamenii sunt ocupaţi cu
a luat un set de decizii pe care nu le va mai mai multe activităţi. Este important ca persoana
schimba) responsabilă cu această evaluare să discute cu
• principalii beneficiari, susţinătorii, cei care actorii cheie, fie individual fie în mici grupuri
iau decizii nu sunt interesaţi de ideea unei pentru a se gândi la
evaluări şi nu vor să folosească rezultatele. • ce întrebări au la care evaluarea poate să le
În aceste condiţii, a realiza o evaluare poate avea răspundă
riscul de a fi scumpă, ca bani, timp şi efort. • cum vor folosi aceste informţii în procesul
decizional
Întrebarea 3. Cum să încep? Dacă nu realizaţi acest prim pas este posibil să
realizaţi o evaluare care poate nu corespunde
nevoilor decizionale ale actorilor cheie şi să nu
ţină cont de ea.

B. Când au nevoie actorii cheie de evaluare?

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


Este important să stabiliţi dacă această evaluare
se va realiza pentru o decizie specifică ce
urmează a fi luată într-un anumit moment. Dacă
acestă decizie se va lua peste 4 luni, de exemplu,
atunci probabil ei vor avea nevoie de raportul
evaluării din timp pentru a-l folosi pentru decizia
Dacă aţi răspuns în mod satisfăcător la primele respectivă.
2 întrebări (dacă aţi identificat o reală nevoie Nu are rost să investiţi timp într-un proces
pentru a face evaluarea şi sunteţi siguri că aceste evaluator care nu poate fi făcut la timp pentru a-i
rezultate vor fi folosite ulterior), atunci puteţi putea fi folosite rezultatele.
începe.
Următorul pas este să investiţi timpul şi efortul C. În ce format trebuie livrat rezultatul
necesar pentru a răspunde la următoarele întrebări, evaluării?
în mod profund şi raţional:
Doriţi să prezentaţi rezultatele evaluării într-
A. Cine sunt actorii cheie? un mod care să satisfacă actorii cheie. Prea
des evaluările sunt pregătite într-un format cu
Cu alte cuvinte, cine este interesat să citească foarte multe fonturi, culori, grafice, diagrame şi
evaluarea după ce a fost realizată şi cine se va informaţiile sunt dificil de găsit sau dacă actorii
ocupa de implementarea sugestiilor primite? cheie reuşesc să le găsească, nu reuşesc să
Depinzând de voi, de ce face organizaţia voastră, găsesacă răspunsurile la întrebările lor. Acest tip
ce decizii trebuie luate, puteţi avea mai mulţi de evaluări sunt ineficiente.
actori cheie: Pentru a evita frustrarea cauzată de astfel de
• persoanele care planifică şi implementează situaţii asiguraţi-vă că rezultatil vostru este
proiecte; prezentat într-o formă care este uşor de citit,
• directorul executiv, staff-ul organizaţiei atractivă şi răspunde nevoilor actorilor cheie. De
• organismul care vă finanţează proiectul obieci un rezumat de 3-4 pagini, schematizat,
• clienţii sau alte grupuri la care doriţi să este suficient.
ajungeţi ulterior. Dacă doriţi realmente ca aceste rezultate să fie
Odată identificaţi diferiţii auditori, este critic folosite de actorii cheie, luaţi-vă un timp pentru
să investiţi timp la începutul procesului pentru a vă gândi la cea mai bună modalitate prin care
puteţi să faceţi acest lucru.
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
61
www.act.org.ro
D. Câţi bani sunt disponibili pentru a realiza cele două grupuri şi deci efectul formării.
evaluarea? Această metodă într-adevăr a fost atestată ca
fiind standard pentru evaluare, însă literatura
Înainte de a înainta cu planificarea evaluării de specialitate recunoaşte că această abordare
voastre, fiţi realist şi stabiliţi ce buget aveţi este mai degrabă academică, şi nu este absolut
pentru a realiza acestă evaluare. Câteodată, mai necesară pentru proiectele din lumea “reală” şi
ales atunci când aveţi un grant, costurile aferente mai ales în programele ce se ocupă cu probleme
evaluării sunt prevăzute în buget. Dacă nu, sociale continue.
atunci probabil trebuie să planificaţi o evaluare Este important să cunoaşteţi ce îşi doresc actorii
care poate fi realizată de voluntari şi fără costuri cheie şi ce tipuri de informaţii au nevoie pentru
mari, sau va trebui să căutaţi alte fonduri pentru decizia lor. Cel mai adesea aceştia nu au nevoie
evaluare. de informaţii atât de laborioase.
Este foarte important să fiţi realist şi să nu
planificaţi un plan pentru o evaluare ideală. Dacă Întrebarea 4. Care sunt cele mai
faceţi aşa sunteţi în punctul “Stop” înainte de frecvente întrebări pe care ar trebui să
“Start”.
mi le pun înainte să încep?
Dacă nu aveţi bani însă vă doriţi cu adevărat să

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


faceţi această evaluare, atunci va trebui să vă
gândiţi la o strategie împreună cu actorii cheie.

E. Cine va realiza evaluarea?

Aveţi mai multe posibilităţi.


Puteţi realiza evaluarea intern. Dacă ceea ce aveţi
nevoie este relativ legat doar de documentaţie,
(să revedeţi şi să actualizaţi nişte materiale din
cadrul formării) şi aveţi pe cineva în organizaţie
care are abilităţile de analiză a acestor materiale,
evaluarea poate fi făcută intern. Puteţi de
asemenea să consultaţi resurse de evaluare sau să
vorbiţi cu oameni din afara organizaţiei care are
Unii oamenii au impresia greşită că există o
experienţă extinsă în realizarea de evaluări.
“formă care se potriveşte la orice” în ceea ce
Puteţi să contractacţi un specialist extern; dacă
priveşte evaluarea. Însă realitatea nu este aşa.
ceea ce aveţi nevoie merge dincolo de capacităţile
Întrebările şi metodologia pot varia foarte mult,
oamenilor din organizaţie atunci va fi nevoie să
pe baza nevoilor pentru care se face evaluarea şi
contactaţi o persoană din afară care are expertiza
a intenţei de utilizare a acestor rezultate.
necesară.
Cele mai frecvente întrebări care se pun la
Puteţi să faceţi evaluarea prin efort comun, prin
evaluare vă pot ajuta în procesul de planificare pe
anagajarea unui consultant exterior care ajută
care urmează să îl realizaţi.
angajaţii organizaţiei să planifice şi să realizeze
• Şi-a atins proiectul obiectivele? Dacă nu, de
evaluarea.
ce?
• Resursele necesare pentru proiect au fost clar
F. Cât de elaborată să fie evaluarea?
definite şi adecvate? Dacă nu, de ce?
• Ce acţiuni au fost luate pentru a depăşi
Unii oameni cred că pentru a fi credibili,
problemele apărute, dacă acestea au existat?
evaluarea făcută de ei trebuie să fie foarte
• Cât de bine a fost coordonat proiectul? Dacă
“ştiinţific” realizată, cu pre-test şi post-test, cu
au existat probleme de management ce acţiuni
grup experimental care a luat parte la programul
au fost luate?
de formare şi un grup de control care nu a luat
• Activităţile proiectului au avut loc confrom
parte pentru a arăta diferenţa semnificativă dintre
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
62
www.act.org.ro
planificării? Dacă au avut loc întârzieri, din ce sau să aflaţi cum au folosit participanţii cele
cauză au apărut? Ce acţiuni s-au luat pentru învăţate).
a le corecta?
• Proiectul a avut impactul dorit (a dus la B. Interviuri (semi-structurate, cu final liber)
schimbări în nivelul de cunoştinţe, atitudini,
al formatorilor şi al particianţilor)? Dacă nu, Când să le folosiţi:
de ce? • când doriţi să vedeţi dacă proiectul a avut
• A avut proiectul şi un impact neaşteptat? impact la nivelul individului în termeni de
• Este projectul replicabil? Cu ce costuri schimbare a atitudinilor şi a percepţiei de
efective? sine.
• Ce lecţii aţi învăţat? Ce sugestii aţi avea • când doriţi să identificaţi rezultatele
pentru a reproduce sau a adapta proiectul? neaşteptate, pe care nu le-aţi anticipat şi nu au
Şi dacă vrei să extidenţi acest proiectul la alt cum să fie incluse într-un interviu/chestionar
nivel? structurat.

Întrebarea 5. Ce instrumente am la C. Teste


dispoziţie pentru a răspunde la aceste

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


Când să le folosiţi:
întrebări?
• la începutul şi sfârşitul unei formări pentru a
măsura ce au învăţat participanţii sau pentru
a măsura schimbările în atitudine.

D. Observarea

Când să o folosiţi:
• în sala de curs pentru a vedea dacă participantul
a integrat în mod adecvat drepturile omului în
Un
timpul exerciţiilor şi a activităţilor.
evaluator
• când o formare pe drepturile omului este
la fel ca şi un alt expert trebuie
gândită pentru a măsura cum reacţionează
să aibă la dispoziţie un “Set
participanţii şi cum interacţionează cu ceilalţi,
de Instrumente” de evaluare de
până la ce nivel participanţii au înţeles şi
mare precizie, atât cantitativ cât
folosesc materialele.
şi calitativ. Cel mai important este
• cu o listă prestabilită cu comportante specifice
ce anume alegeţi din set, ce se
pe care trebuie să le urmăriţi pentru a fi siguri
potriveşte, ce este mai adecvat, ce
că urmăriţii ceea ce vă interesează.
întrebări răspund mai bine nevoilor
voastre, care se potrivesc cu
E. Studii de caz
nivelul beneficiarilor proiectului.
Iată o listă de cele mai folosite metode de
Când să le folosiţi:
evaluare şi pentru fiecare, circumstanţele în care
• doriţi să vedeţi cum participanţii analizează
este sugerat să le folosiţi:
critic şi realist un anumit subiect cu implicaţii
concrete.
A. Chestionar şi intreviu structurat
F. Interviurile de grup şi focus grupurile
Când să le folosiţi:
• când aveţi o informaţie specifică pe care doriţi
Când să le folosiţi:
să o obţineţi şi cunoaşteţi întrebările (de ex.
• când nu aveţi timp şi rersurse pentru a realiza
doriţi să primiţi un feedback depre ce anume
interviuri individuale.
au gândit formatorii despre cursul de formare,
• când doriţi să obţineţi informaţii care
Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT
tel/fax: 0040-259-47973
63
www.act.org.ro
vor fi îmbogăţite de faptul că oamenii voi sau cu angajaţii organizaţiei (să lucreze
interacţionează, împărtăşesc şi se ascultă independent sau ca membru al unei echipe)
unul pe celălalt. (ce cred participanţii despre • aveţi o idee clară despre planificarea evaluării
programul pe care l-au finalizat, cum au de şi doriţi doar pe cineva care să o implementeze?
gând să folosească ceea ce au învăţat, ce sau căutaţi pe cineva care să vă ajute pe voi şi
impact a avut asupra lor) actorii cheie să faceţi planificarea?
• când doriţi să îmbogăţiţi datele obţinute Odată avut profilul evaluatorului în minte şi aţi
prin interviurile individuale sau să testaţi înţeles ce tip de implicare o să aibă acesta, următorul
rezultatele obţinute în urma interviurilor pas ar fi să cercetaţi în rândul organizaţiilor din
individuale cu un grup mare pentru a verifica comunitate care au realizat astfel de evaluări, nu
dacă obţineţi acelaşi rezultat. este neapărată nevoie ca ele să fi fost pe tematica
drepturilor omului. Rugaţi-i să vă povestească
G.Date statistice: despre exeprienţa lor cu evaluatorii respectivi,
să va dea o listă de resurse şi contacte pentru a
Când să le folosiţi: contacta o astfel de persoană.
• când doriţi să colectaţi informaţii bazale care Un alt mod de a contacta un evaluator este să
există în înregistrările proiectului: câţi oameni contactaţi organizaţiile din domeniul pe care

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


au venit la proiect, care sunt caracteristicile lor, realizaţi formarea respectivă; după prezentarea
câte şi ce tip de materaile au fost distribuite, proiectului şi a profilului evaluatorului căutat ei
cât de mult au costat). vă pot recomanda pe cineva.
Foarte important este să selectaţi pe cineva cu
Utilizarea acestor tipuri de date depinde în care vă simţiţi confortabil, şi nu doar pentru că
totalitate de scopul evaluării. are calităţile pe care le căutaţi. Este necesar să
căutaţi o presoană cu care să puteţi comunica
Întrebarea 6. Cum să identific un bun bine, şi cu care să puteţi lucra eficient.
evaluator?
Întrebarea 7. Care sunt provocările
Dacă v-aţi hotărât să şi oportunităţile în planificarea,
apelaţi la un evaluator implementarea şi utilizarea evaluării în
extern, cum faceţi educaţia pentru drepturile omului?
pentru a găsi persoana
potrivită pentru nevoile
voastre.
Primul lucru pe care
trebuie să îl faceţi este
să schiţaţi profilul
acestui evaluator, ce
fel de abilităţi ar trebui
să aibă:
• evaluarea va necesita o persoană cu abilităţi
cantitative puternice (în cazul în care este
necesar un demers statistic ştiinţific) sau
aveţi nevoie de cineva care va trebui să facă o
evaluare calitativă? Spre deosebire de subiectele obiective cum
• cât de important este ca această persoană să sunt matematica sau ştiinţele exacte, educaţia
aibă cunoştiinţe sau o experienţă în drepturile pentru drepturile omului vizează nu doar
omului, în general sau pe un subiect oferirea de cunoştinţe, ci şi instrumente care pot
specific? fi folosite pentru aplicarea celor învăţate. De
• cât de aproape doriţi să lucreze evaluatorul cu asemenea, implică abordarea unor aspecte de

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
64
www.act.org.ro
genul: respectul, demnitatea, toleranţa precum În final trebuie să ţineţi minte faptul că datele
şi recunoaşterea faptului că suntem toţi diferiţi obţinute prin evaluare sunt folosite alături de
şi egali. Formatorii pe drepturile omului trebuie alte surse pentru luarea deciziilor în organizaţie.
să aibă aceste concepte internalizate nu doar Vor fi în mod inevitabil consideraţii de natură
să fie la un nivel cognitiv, deorece acestea sunt ,,politică” (Cum vor primi persoanele cu
valorile pe care se bazează Declaraţia Universală influenţă din comunitate aceste date? Această
a Drepturilor Omului. decizie va supăra în mod nenecesar unii membri
ai comunităţii?). Deasemenea în mod sigur vor fi
Educaţia pentru drepturile omului presupune să şi persoane care vor fi suprinse de rezultate şi se
lucraţi cu persoane ce vin din diferite culturi, vor simţi ameninţate.
cu experienţe diferite de viaţă şi care pot aplica
în mod diferit ceea ce au învăţat, în funcţie de Oricum, dacă evaluarea răspunde la întrebările
particularităţile şi nevoile comunităţii din care pentru care a fost creată, dacă este pusă într-
provin. o formă uşor de urmărit şi de înţeles, sunt
şanse foarte mari ca actorii cheie să folosească
Măsurarea acestor concepte, dacă au fost bine rezultatele obţinute pentru decizia pe care trebuie
înţelese şi aplicate, în special când se evaluează să o ia.

B ÎNTREBĂRI DESPRE EVALUARE


impactul ridică o serie de întrebări:
Cum puteţi să vă asiguraţi că participanţii se Odată finalizată evaluarea, provocarea va consta
tratează reciproc cu respect ca rezultat al formării? în transmiterea informaţiei actorilor cheie,
Cum puteţi să măsuraţi dacă participanţii şi-au care au “comandat” această evaluare încă de la
schimbat sentimentele? Sau dacă au înţeles că început. O modalitate pentru a face acest lucru
ce trebuie să facă atunci când drepturile lor sunt este ca pe agenda zilei să fie introdusă o sesiune
violate? în care să se prezinte sumarizat raportul evaluării.
Va trebui să identificaţi exerciţii mai creative Este important să vă asiguraţi că actorii cheie au
pentru a vedea prin evaluarea voastră dacă în urma înţeles foarte clar ce s-a obţinut în urma evaluării,
acestei formări oamenii şi-au schimbat viaţa. şi că au înţeles cât de important este ca decizia
Pentru aceasta sunt recomandate instrumentele care se va lua să ţină cont de aceste rezultate.
calitative ca studiile de caz şi interviurile
deschise,. Nu uitaţi faptul că în realitate în anumite situaţii
rezultatele evaluării sunt singurele informaţii pe
Întrebarea 8. Cum să mă folosesc de baza cărora se iau unele decizii importante şi prin
rezultatele evaluării mele pentru a urmare aceasta trebuie făcută cât mai corect şi
bine planificat pentru a scoate la iveală rezultatele
îmbunătăţi programul de formare?
reale.

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
65
www.act.org.ro
Bibliografie

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
66
www.act.org.ro
. Quoted în Human Rights Here and Now : Celebrating the Universal Declaration of Human Rights, ed. Nancy Flowers
(Minneapolis: Human Rights Educators’ Network, Amnesty International USA, 1998) 20.
2. Shiman, David. Teachi ng Human Ri ght s (Denver: Center for Teaching International Relations, 1986; 2nd edition, Teaching
about Human Rights, 1999).
3. Reardon, Betty A. Educat i ng f or Human Di gni t y : Learning about Rights and Responsibilities
4. (Philadelphia: Univ. of Pennsylvania Press, 1995).
5. Vienna Declaration and Programme of Action, Part I, pars 33-34 and Part II, pars. 78-82.
6. General Assembly Resolution 49/184, 23 December 1994.
7. Plan of Action of the United Nations Decade for Human Rights Education (1995-2004), para. 2.
8. Quoted în Richard Pierre Claude, Methodologies for Human Rights Education. New York: Peoples Decade for Human
Rights Education,1997. Available on line at www.hre.org/index.html.
9. Council of Europe, Committee of Ministers, Recommendation No. R (85) 7. Available on line at http://ecri.coe.int/
en/01/02/08/e01020802.htm.
10. Expectations of Excellence: Curriculum Standards for Social Studies. Washington, DC: National Council for the Social
Studies, 1994.
. Marcia Bernbaum, “You Have Rights: Know Them, Promote Them, Defend Them,” în HRE, Issue 4. London: Amnesty In-
ternational, 1999, p. 4; and “Marco Conceptual y Metodologico,” TÈcnicas participativas para pducar en derechos humanos
y en democracia. Lima: Instituto Peruano de Educacion en Derechos Humanos y la Paz, 1998.
12. For details on the Human Rights USA study conducted by Peter D. Hart Associates, go to http://www.hrusa.org.
13. For details on the HRE study conducted by the Minnesota Advocates for Human Rights and the Search Institute,go to http://
www.hrusa.org.
14. General Assembly Resolution 49/184, 23 December 1994.
15. Vienna Declaration and Programme of Action, Part I, pars. 79-80.
6. Towards a Pedagogy of Human Rights Education. La Catalina, Costa Rica, International Consultation on the Pedagogical
Foundations of Human Rights Education, 1996. Text available on line at www.pdhre.org/index.html .
17. Towards a Pedagogy of Human Rights Education.
8. Towards a Pedagogy of Human Rights Education.
19. Expectations of Excellence: Curriculum Standards for Social Studies. Washington, DC: National Council for the Social
Studies, 1994.
20. Michael Quinn Patton, Utilization Focused Evaluations (Thousand Oaks, California: Sage Publications, 1997) 2 2 3 4 - 5 .
21. Felisa Tibbitts, Evaluation în the Human Rights Education Field: Getting Started (The Hague: Netherlands Helsinki Com-
mittee, 1997). Available on-line at www.hrea.org.
22. This fictionalized case is based on a real curriculum: Lori DuPont, Joanne Foley, and Annette Gagliardi, Raising Children
with Roots, Rights & Responsibilities: Celebrating the UN Convention on the Rights of the Child (Minneapolis: Human
Rights Resource Center, 1999).

Asociaţia pentru Consultanţă şi Training - ACT


tel/fax: 0040-259-47973
67
www.act.org.ro