Industria chimică

Care este rolul industriei chimice in economia mondială?

Industria chimicăa este o ramură modernă ce are un rol deosebit de impor tant în economia mondială. Secolul al
XX-lea a devenit secolul dezvoltării furtunoase a industriei chimice. De rând cu industria constructoare de
maşini, ea a devenit cea mai dinamică ramură a industriei contemporane. La aceasta au contribuit următorii
factori:

• industria chimică valorifică o gamă foarte largă de materii prime, in clusiv deşeuri;

• produsele realizate de industria chimică sunt solicitate de absolut toate ramurile de activitate, de la domenii
industriale până la medicină şi cosme tică;

• progresul științifico-tehnic permite scoaterea in permanență a noi produse pe piața mondială.

Ponderea industriei chimice in industria mondială este in permanentă creştere. Ea asigurăà in prezent circa , din
valoarea producției industriale mondiale. Industria chimică exercită o influență mare asupra tuturor sec toarelor
economiei mondiale, producând cea mai variată gamă de mărfuri.

Pentru industria constructoare de maşini. industria chimică produce mase plastice de inaltă durabilitate, care
inlocuiesc metalele deficitare, de asemenea, cauciuc sintetic, piele artificială necesare industriei producătoare de
automobile, de tractoare etc.. pentru agricultură - Ingrăşăminte, peliculá de polietilenă, folosită pe larg in
gospodáriile de sere, pesticide, erbicide, biostimulatori etc. Ea fabrică fibre şi fire sintetice, vopsele şi coloranți,
ne cesari industriei textile, produse izolatoare pentru industria electrotehnică. medicamente şi alte produse
chimico-farmaceutice etc.

• Då exemple de materii prime utilicate in industria chimica,

Industria chimică are o bază variată de materii prime:
• materii prime minerale: carbune, petrol, gaze naturale, săruri de sodiu şi potasiu, fosforiți. apatite, ghips, sulf
nativ etc. Se utilizează, de asemenea,Heşeuri de la industria metalurgică (gazele de cocs și gazele sulfuroase).
Chiar i azotul din atmosferă este o importantă materie primă pentru industria ngrășă intelor minerale;

materii prime vegetale: latexul arborelui de heveia, lemn, stuf, trestie de zahăr, plante medicinale, paie;

• materii prime de origine animalieră: grăsimi, oase, sânge etc.

Despre industria chimică se poate afirma că este ,,industria care nu cu moaşte reziduuri", întrucât deșeul
potențial al oricărui proces de producție Constituie o valoroasă materie primă pentru ramura dată.

Industria petrochimică. Astăzi ea reprezintă ramura cea mai impor tantă și mai dinamică a industriei chimice,
apărută în urma progresului chimiei în sinteza organică. În industria petrochimică se produc o serie de
semifabricate şi produse finite de mare importanţă pentru multe ramuri ale economiei, dintre care principale
sunt rășinile sintetice, materialele plasti ce, fibrele şi firele sintetice, detergenții, coloranții, îngrăşămintele
chimice,
medicamentele ş.a.

Industria petrochimică este puternic dezvoltată în ţările cu economia avansată.

Dintre subramurile industriei petrochimice se evidențiază industria răşini lor sintetice şi a materialelor plastice,
dezvoltată mai ales în S.U.A., Germania, Japonia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Franța etc.

Industria de producere a fibrelor şi firelor sintetice a început să se dezvolte accelerat în ultimele decenii datorită
creşterii rapide a populației mondiale şi insuficienței producției de fire naturale pentru satisfacerea cerințelor
cres cânde în ţesături. Principalii producători de materiale plastice sunt totodată şi mari producători de fibre
sintetice.

Industria cauciucului sintetic a evoluat în a doua jumătate a sec. al XX-lea şi este în dependență directă de
dezvoltarea rapidă a industriei de automobile şi a celei de tractoare, care consumă peste 80% din toată producția
mondială de cauciuc sintetic. Sfera principală de utilizare este producerea anvelopelor
Industria îngrăşămintelor chimice. In cadrul ramurii se produc mai multe tipuri de îngrăşăminte - azotoase,
fosfatice, potasice, complexe, fiecare pe baza unor materii prime proprii.

Ingrăşămintele azotoase, solicitate in agricultură, sunt produse din azotaţi naturali (salpetru de Chile) ori azotați
sintetici, obținuți din gaze naturale, gaze de cocs şi azot atmosferic. Rezervele mondiale de azotați naturali sunt
reduse, iar cele mai mari sunt conce trate in Chile, sub formă de salpetru. Producția mondială de ingrăşăminte
azotoase este de circa 100 mln. tone anual. Jumătate din aceasta este asigu rată de doar patru țări - China, S.U.A.,
India, Rusia.

In randul unor alți mari producători de ingrășăminte azotoase se inscriu Franța, Germania, Marea Britanie,
Olanda, Italia. În ultimul timp această ramură ce dezvoltă rapid şi în unele țări în curs de dezvoltare bogate în
resurse de petrol şi gaze naturale: Indonezia, Egipt, Iran, Irak, Algeria, Libia.

Ingrăşămintele fosfatice se obțin din fosfați naturali, care se întâlnesc sub formă de guano, fosforite şi apatite.
Zăcăminte de fosforite de importanță mondială se întâlnesc în Africa de Nord (Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt), în
Orientul Apro piat şi Mijlociu (Israel, Iordania, Siria, Arabia Saudită), Kazahstan, S.U.A., Mexic, India, Brazilia ş.a.

Apatitele sunt mai puțin răspândite pe Glob decât fosforitele. Principalele rezerve sunt concentrate în Rusia
(Peninsula Kola), China (în sud-vest), S.U.A. (in nord-vest), Vietnam, R. P. D. Coreeană. Producția de îngrăşăminte
fosfatice este dezvoltată atât în țările cu bogate rezerve de materie primă (S.U.A., Rusia, China, Maroc ş.a.), cât şi
în ţările care importă materia primă (Franța, Germania, Japonia, Olanda ş.a.).

Ingrăşăminte potasice se obțin din sărurile de potasiu, care, deşi însumează rezerve mari (circa 100 mlrd. tone),
cedează mult rezervelor de sare gemă, pe care, de regulă, le însotesc. Zăcămintele de potasiu sunt concentrate in
Emisfe ra de Nord, îndeosebi la latitudinile zonei temperate. Principalele zăcăminte mondiale de săruri de potasiu
sunt concentrate in Germania, Spania, Marea Britanie, Rusia, Canada, S.U.A., China, Belarus.

În industria chimică un rol important ii revine producției de medicamente şi cosmetică. Prețul de cost al producţiei
ramurii este foarte înalt, deoarece activitatea in domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al experimentărilor producţiei
noi necesită mijloace financiare mari. Intreprinderile acestei ramuri sunt am plasate preponderent in statele inalt
dezvoltate: /, din medicamentele produse în lume sunt livrate de S.U.A., Germania, Marea Britanie, Japonia etc.
Lider mondial în producția de parfumerie şi cosmetica este Franța.

Industria celulozei și hârtiei. Celuloza şi hartia sunt obținute prin prelu crarea chimică a lemnului de răşinoase şi
foloase, deşi ca materie prima se mai utilizează şi alte surse: farbá alfa, din care se obține hârtie de cea mai inaltà
calitate (Maroc, Tunisia, Egipt, de asemenea, Spania. Argentina, S.U.A.), stuf (Románia, Ungaria), bambus (India,
China, Pakistan, Brazilia), iuta (India. Bangladesh). papirus (Egipt), paie (tarile europene), trostic de zahar etc.

Cei mai mari exportatori mondiali. atât de celulozá cât şi de hartie, sunt: Canada. Finlanda, Suedia, Rusia.
Cei mai mari exportatori mondiali ai industriei chimice sunt: S.U.A., Ja ponia, Germania, Franța, China, care pun la
dispoziție diverse produse finite: cauciuc sintetic, mase plastice, fibre şi fire sintetice, polietilenă, îngrăşăminte
chimice, detergenti, erbicide, pesticide etc.

Amplasarea ramurilor industriei chimice e condiționată de mai mulți factori.

În afară de ramurile industriei chimico-miniere, in apropiere nemijlocită de baza de materii prime mai sunt
amplasate şi întreprinderile de producere a îngrăşămintelor potasice și azotate, a sodei calcinate, celulozei şi
hårtiei.

În regiunile de consum se produc acizii sulfuric, clorhidric, intrucât ei nu sunt transportabili la mare depărtare (de
ce?). După aceleași principii se repartizează și producţia de îngrăşăminte fosfatice - în regiunile principale de
cultivare a plantelor, deoarece pentru producția unei tone de ingrăşămin te fosfatice se consumă numai 0,5 tone
de apatite ori fosfati. În regiunile de consum se mai repartizează şi producția vopselelor, lacurilor, detergenților,
fiindcă transportarea lor la distanţe mari nu este rentabilă.

Producţia sintezei organice şi de polimeri necesită un volum enorm de apă potabilă și cantităţi mari de energie
electrică și de aceea astfel de întreprinderi sunt localizate in apropiere de bazine acvatice și centrale electrice.
Unele ramuri ale industriei chimice au nevoie de resurse umane de muncă de inaltă calificare şi investiții mari de
capital (industria chimico farmaceutică. de parfumerie și cosmetică, producția coloranților, pesticidelor, erbicidel
etc.) pentru elaborarea tehnologiilor de productie. Aceste ramuri sunt amplasate in centrele mari științifice cu
resurse de muncă de înaltă calificare