Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Despre stabilizarea vinurilor sunt discutii pro si contra utilizarii produselor de stabilizare. Am
avut probabil mii de astfel de discutii cu diferiti producatori si vorbim mai ales de producatori in
sistem gospodaresc, astfel am posibilitatea sa impartasesc cateva concluzii:
“FACEM VIN NATURAL” aici intreb si EU “In vie au fost facute tratamente
fitosanitare?” – Primavara 80% din solicitari sunt pentru produse anticasarea vinului,
diferenta de 20% mai detin cantitati foarte mici care nu mai merita efortul.
“NU AM PUS NIMIC” – dar au aparut oxidari, eventual urme de acrire-otetire sau
probleme de fermentatie.
In aceste situatii se doreste imbutelierea vinurilor, ori evolutia vinului in aceste conditii nu poate
fi una favorabila, iar asumarea riscului implica cheltuieli pentru asigurarea consumabilelor si
manoperei.
Cand ne decidem sa imbuteliem trebuie sa ne asiguram ca vinul a parcurs cateva etape obligatoii.
Ideal este sa realizam cateva analize de laborator dar pentru sistemul gospodaresc este suficient
sa urmam un protocol simplu in cateva etape:
1. Volumul alcool acumulat de vinuri dupa fermentatia alcoolica trebuie sa fie
corespunzator tipului de vin (11-12% pentru vinuri albe, 13-14% pentru vinuri rosii).
Aceasta presupune o fermentatie alcoolica controlata, cu Drojdii selectionate si masurari
ale concentratiei alcoolice cu Instrumente de laborator.
2. Stabilizarea proteica se realizeaza odata cu tratamentele de limpezire. Folosirea corecta
a agentilor de limpezire (bentonite, gelatine sau complexe de limpezire) confera vinurilor
o buna stabilizare proteica. Dupa tratamentele de limpezire se recomanda filtrari cu placi
filtrante de retentii grosiere, clarifiante si fine. Rolul filtrarilor consta in reducerea
continutului in sedimente de natura proteica si drojdii Un vin stabil proteic nu se tulbura
cand este incalzit.
3. Stabilizarea tartrica previne depunerile tartrice in sticla (sub forma unei structuri
cristaline depuse in sticla). Se pot face tratamente cu Acid metatartric sau expunere
indelungata la temperaturi sub 2 °C in cazul imbutelierii vinurilor tinere.
4. Stabilizarea caracterelor fizico-chimice (culoare, aroma, gust….) vizeaza tratamentele
de preventie impotriva oxidarilor de toate tipurile, tratamente care se pot efectua gradual
pe parcursul vinificarii. Minim invaziv se poate utiliza Metabisulfitul de potasiu in
diferite doze sau asociat cu un produs mai complex. Trebuie acordata o mare atentie
dozelor recomandate si modului de administrare. Proba empirica se face prin expunerea
unui pahar de vin la temperatura camerei timp de 24-48 ore. Daca vinul din pahar nu i-si
schimba culoarea, aroma, gustul, denota ca prezinta o buna stabilitate.
5. Stabilizarea microbiologica trebuie sa fie rezultatul masurilor de igiena, a stabilizarilor
proteica si fizico-chimica si cel mai important, a filtrarii sterile. Filtrarea sterila este o
filtrare la rece prin placi filtrante cu retentii nominale cuprinse intre 0,4-0,2 microni.
Recomandam retentie nominala ST7N 0,4µ la vinuri rosii, ST5N 0,3µ la vinuri albe si
ST3N 0,2µ la vinuri dulci si distilate, la aceste retentii sunt indepartate din vin resturile
de drojdii, bacterii si alte microorganisme. Vinurile care sunt imbuteliate fara aceasta
filtrare prezinta instabilitate microbiologica (frecvent fermentari in sticla) si formeaza in
sticla o depunere foarte fina de natura drojdiei.
6. Maturarea primara se poate face in paralel cu toate lucrarile de elaborare si vizeaza in
special maturarea vinurilor cu lemn de stejar (butoaie lemn stejar, minidoaga stejar, aschii
stejar). Maturarea vinurilor cu lemn de stejar este un proces bio-chimic foarte compex
care modifica favorabil calitatile organoleptice ale vinurilor.
BUTELIILE DE STICLA
Buteliile de sticla se aleg in functie de tipul si calitatea vinurilor. Buteliile de sticla sunt grupate
in functie de calitate, culoare, tip si utilitate. Recomandarile se fac in functie de vin si perioada
de pastrare, astfel:
pentru Vinuri albe si rose consum curent – sticle tip Bordeaux transparente de 0,75 l, 1l,
1,5l
pentru Vinuri rosii consum curent – sticle tip Bordeaux verzi-brune de 0,75l, 1l, 1,5l
pentru Vinuri albe si rose premium – sticle premium inclusiv tip Bordeaux de 0,75l
pentru Vinuri rosii premium – sticle premium inclusiv tip Bordeaux de 0,75l.
DOPURI PLUTA
Dopurile de pluta se clasifica in functie de calitate si dimensiuni. Rolul cel mai important al
dopurilor de pluta este acela de a asigura microoxigenarea vinului din butelia de sticla.
Recomandarile se pot face astfel:
pentru Vinuri albe si rose consum curent – dop Aglomerat 38×23, Microaglomerat
38×23,5, Colmatat 38×24,
pentru Vinuri rosii consum curent - dop Aglomerat 38×23, Microaglomerat 38×23,5,
Colmatat 38×24,
pentru Vinuri albe si rose premium – dop Colmatat 45×24, Natural First 45×24, Natural
Super 45×24,
pentru Vinuri rosii premium - dop Colmatat 45×24, Natural First 45×24, Natural Super
45×24.