Expertiza Baia Grivita

EXPERTIZĂ TEHNICĂ
CONSOLIDARE/REAMENAJARE BAIA GRIVIŢA

Bucureşti Sector 1 Strada Sfinţii Voievozi nr.1
BENEFICIAR:
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti
EXPERT TEHNIC ATESTAT MLPTL NR.06773/2005
Prof. Dr. Ing. DAN CRETU

EXPERTIZĂ TEHNICĂ
BORDEROU
1. Partea scrisa
1.1. Foaie de capat
1.2. Borderou
1.3. Raport de expertiza
1.4. Fotografii
2. Partea desenata
2.1. Plan pereţi din zidarie la nivelul parterului – releveu RR_01
2.2. Plan pereţi din zidarie la nivelul etajului – releveu RR_02
2.3. Secţiune transversala – releveu RR_03
2.4. Secţiune transversala – releveu RR_04
BENEFICIAR:
EXPERT TEHNIC ATESTAT MLPTL NR.06773/2005
Prof. Dr. Ing. DAN CRETU
1
Expert atestat MLPTL nr.06773/2005
Prof. Univ. Dr. Ing. DAN CRETU
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ

1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectului de investiţie
Expertiza tehnica privind lucrarile de consolidare/reamenajare pentru Baia

Griviţa.
1.2. Amplasamentul
Bucureşti, sector 1, Strada Sfinţii Voievozi nr.1
1.3. Titularul investiţiei
1.4. Beneficiarul investiţiei
Primaria Bucureşti
1.5. Elaboratorul expertizei tehnice
Profesor Universitar Doctor Inginer DAN CREŢU.
Prezenta expertiză tehnică este intocmită la solicitarea Administraţiei Lacuri,

Parcuri si Agrement Bucureşti.
Expertiza este solicitată pentru Baia Griviţa in vederea consolidării/reamenajării.
2
2. CONSIDERAŢII GENERALE
Beneficiarul expertizei tehnice nu a putut pune la dispoziţie nici un fel de

documentaţie tehnică (planuri sau părţi scrise) pentru obiectivul Baia Griviţa.
Singurele date avute la dispoziţie au fost câteva copii xerox ale unor planuri
originale, dar a căror calitate şi autenticitate lasă mult de dorit.
S-au efectuat relevee complete de rezistenţă pentru construcţia ce face obiectul

prezentului raport de expertiză, identificandu-se structura de rezistenţă. Nu s-au
putut evidenţia detaliile de alcătuire, baia comună fiind in funcţiune la momentul
efectuării expertizei. De asemenea, nu s-au putut releva fundaţiile construcţiei din
aceleaşi motive.
Pentru intocmirea raportului de expertiză s-au examinat planurile de releveu ale

construcţiei si s-a refacut calculul structural pentru a verifica respectarea
prevederilor prescripţiilor in vigoare referitoare la capacitatea elementelor de
rezistenţă şi respectarea condiţiilor de deformabilitate. Verificarile de rezisteţă
conţinute in raportul de expertiză au fost aplicate elementelor de rezistenţă
identificate la faţa locului in urma releveelor.
3. DATE GENERALE PRIVIND CONSTRUCŢIA
Deoarece beneficiarul expertizei nu a putut furniza nici un fel de documentaţie

tehnică pentru obiectivul Baia Griviţa şi in acelaşi timp considerând vechimea
mare a construcţiei nu se poate afirma ca structura şi configuraţia actuală
corespunde cu cea proiectată iniţial.
Din documentaţiile găsite in arhive reiese ca Baia Griviţa a fost înfiinţată de

Regina Maria la inceputul secolului 20.
Baia Griviţa este inaugurată la 18 decembrie 1897 si clădirea a aparţinut iniţial lui
Abramovici si Harimovici.
3
Încă de la inceputul funcţionării sale Baia Griviţa a dus la apariţia unor contestaţii
din partea vecinilor care obiectau deoarece balcoanele caselor invecinate aveau
vederea către piscina ce aparţinea de Baia Griviţa. Printre contestatarii proiectului
s-a găsit inclusiv inginerul Anghel Saligny, care a trimis o contestaţie primarului
vremii în care invoca nu numai natura pudică, dar şi un aspect practic, referindu-
se la apa din piscină care trebuia schimbata des şi care ar fi putut alimenta peste
100 de locuinţe in loc sa fie risipită astfel.
Din scrierile referitoare la construcţia ce adăposteşte Baia Griviţa rezultă că

aceasta a fost puternic afectată de cutremurul din 4 martie 1977. Nu există date
din care să reiasă cum si în ce măsura a fost afectată şi dacă şi prin ce metode a
fost consolidată.
Dată fiind data construcţiei este evident că structura construcţiei a fost afectată si
de cutremurul din 1940.
Singurele date sigure referitoare la intervenţiile asupra construcţiei sunt datate

din toamna anului 2001, cand Baia Griviţa intră in programul de reabilitare a
băilor publice. Construcţia considerata de mare valoare istorică şi care era
abandonată şi se găsea într-o stare vansată de degradare este modernizată,
fotografiile dovedind acest lucru (foto 1, foto 2). Programul de reabilitare a
constat in următoarele intervenţii
• Refacerea completă a tencuielilor interioare si exterioare, inclusiv zugrăveli

şi vopsitorii;
• Refacerea integrală a placajelor interioare (faianţă si gresie);
• Refacerea integrală a invelitorilor din tabla zincată şi astereală deteriorată
(unde a fost cazul);
• Reabilitarea integrală a bazinului de înot exterior şi echiparea acestuia cu
instalaţii de filtrare si recirculare a apei;
• Evacuarea gunoaielor şi refacerea ulterioară a spaţiilor verzi din incintă.
4
5
6
În prezent Baia Griviţa este funcţională si poate deservi aproximativ 200 de

persoane pe zi.
Obiectivul Baia Griviţa este un ansamblu alcătuit din construcţia principală care
adăposteşte baia comună, o construcţie adiacenta care adăposteşte centrala
termică ce deserveste baia, o construcţie etajată si piscina exterioară.
Construcţia principală - este partea cea mai veche a ansamblului şi datează din
anul 1897. Construcţia are parter si un etaj, în plan având o forma regulată –
dreptunghiulară, cu aproximativ 625mp la parter si cca. 574mp la etaj.
Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt de aproximativ 15,50m x 40,50m.
Înălţimea parterului este de 3,00m, iar înălţimea etajului de 3,50m.
Structura de rezistenţă a construcţiei este alcatuită din pereţi din zidarie

nearmată cu grosimi variabile de 28cm, 48cm, 56cm. Pereţii cu rol de
compartimentare a spaţiilor sunt tot din zidarie dar cu grosimi considerabil mai
mici.
Planşeele de peste parter şi de peste etaj sunt din beton armat prevăzute cu
grinzi din beton armat. Cu toate acestea, exista zone de planşeu unde structura
este incertă, în sensul că sunt vizibile si grinzi metalice, acestea provenind cel mai
probabil de la structura iniţiala a planşeelor.
Pe zona din faţă a construcţiei planşeul de peste parter este din beton armat cu
grinzi de planşeu, iar planşeul de peste etaj este tot din beton armat dar sub
forma de planşeu casetat cu casete pătrate de 1,25m x 1,25m.
Accesul clienţilor in construcţie se face prin partea din faţă, iar intrarea
personalului se face pe laterală din dreapta construcţiei.
La parter construcţia are un hol de intrare din care se face accesul in spaţiul de
vestiare. Din spaţiul de vestiare, care se desfăşoara pe amble părţi, se face accesul
7
in spaţiul de duşuri şi grupuri sanitare care se dezvoltă de asemenea pe amble

părţi ale construcţiei.
Din spaţiul central de la parter se poate accede la etaj prin intermediul unei scări
balansate.
Tot la parter, din spaţiul de vestiare se face accesul, printr-un hol, în camera de
masaj. Din camera de masaj, prin alt hol, se face trecerea spre camera de duşuri
care comunică cu încăperea de sauna umedă si camera cu piscina rece.
Camera de saună umedă prezintă gradene.
Din camera de masaj se face trecerea şi spre holul intrării secundare, intrarea
personalului. Din holul intrării secundare se face accesul spre o serie de grupuri
sanitare si şi vestiare dispuse de-a lungul unor holuri in jurul celei de-a doua case
de scară.
La etaj construcţia prezintă relativ aceeaşi compartimentare şi dispunere a

pereţilor ca la parter cu unele excepţii.
În partea din faţă a construcţiei, deasupra spaţiului ce adaposteşte holul de la

intrare este o încăpere care are ca destinaţie spatiu de depozitare.
Deasupra spaţiului cu vestiare planşeul de peste parter are un gol de aproximativ

4.00m x 10.00m. Golul din plaşeu este bordat de o grindă din beton armat de cca.
30x50cm.
Cele două laterale ale construcţiei se retrag pe partea din fată a construcţiei si
rămân la nivel de parter (terase necirculabile).
La etaj se gasesc mai multe spaţii de depozitare, birouri administrative, un spaţiu

pentru spălatorie, grupuri sanitare şi vestiare.
Tot la etaj, în partea din spate se gaseşte şi accesul prin intermediul căruia se face
legătura cu structura etajată din spatele cladirii.
8
Planşeul de peste etaj este un planşeu casetat peste partea din fată (partea cu gol
in placa peste parter). Planşeul casetat are grinzi din beton armat dispuse pe
ambele direcţii cu dimensiunea de aproximativ 25x50cm dispuse la o lumină de
aproximativ 1.25m.
Pe partea din spate a clădirii planşeul de peste etaj este tot din beton armat cu
grinzi de planşeu cu dimensiunea de cca. 25x50cm dispuse la distanţe relativ mici
(cca. 2.00m). Aceste grinzi sunt dispuse pe direcţia transversală a construcţiei.
Peste planşeele teraselor necirculabile de peste parter exista o învelitoare din

tablă zincată. Aceeaşi învelitoare din tablă zincată se gaseşte şi peste planşeul de
peste etaj.
Din studierea câtorva planuri datate 4 aprilie 1897 reies diferenţe legate de
structura actuală a construcţiei .
În planurile vechi la nivelul parterului compartimentarea era puţin diferită de cea

din prezent. De asemenea o altă diferenţă este zona în care erau amplasate
scările de acces la etaj. La partea din spate camerele unde funcţiona sauna şi sala
de masaj erau dispuse altfel. La etaj exista acelaşi gol in placa de peste parter,
diferenţele aparând tot la partea de compartimentări.
O alta difenţă care reiese din examinarea planurilor vechi este aceea de alcătuire
a planşeelor. Din secţiunile transversale se poate observa ca planşeele aveau o
grosime de cca. 28cm şi erau alcătuite din grinzi metalice cu profil I şi bolţişoare
din carămidă. Construcţia era acoperită cu o şarpantă din lemn.
De asemenea se poate observa din planurile vechi ca pe zona centrală a

construcţiei exista un nucleu care pe înălţime depaşea înălţimea etajului sub
forma unei turle care avea rolul de a adăposti cazanele cu apă. În prezent aceasta
turla nu mai există, neexistând date, se poate presupune ca aceasta a fost grav
avariată la unul dintre cutremurele majore, cel din 1940 sau cel din 1977. Aşa se
9
poate explica şi necesitatea construirii clădirii etajate din spate care a avut rolul
de a adăposti rezervele de apă cu care se alimenta baia comună şi piscina.
Se mai poate observa din planurile vechi că principalele ziduri de pe direcţia

transversală şi longitudinală au fost păstrate si au grosimi de 0,28m, 0,42m şi
0,56m.
În planurile vechi, datate 1897 se pot evidenţia şi fundaţiile proiectate iniţial, care
erau fundaţii continue sub ziduri cu lăţimi de 0,28m, 0,42m sau 0,56m, in funcţie
de grosimea zidurilor. Se poate aproxima ca adâncimea de fundare pentru zidurile
principale are de aproximativ 1,90m.
În prezent Baia Griviţa este funcţională, dar starea sa este destul de precară
deoarece partea de finisaje este vizibil afectată de umezeala, igrasie si ciupercă.
În zonele în care funcţionează saunele şi camerele de masaj finisajul este

deteriorat, iar placajele cu gresie, faianţă şi mozaic sunt parţial deteriorate.
Zonele de duşuri şi vestiare au de asemenea finisaje deteriorate datorita umezelii

şi a sistemelor de colectare şi transport a apei pluviale şi/sau menajere care sunt
deteriorate şi nu corespund din punct de vedere funcţional, acestea fiind probabil
reparate şi modificate succesiv pe parcursul modificarilor funcţionale pe care le-a
suferit clădirea de-a lungul timpului care a trecut de când acesta a fost construită.
Sistemul de evacuare a apelor meteorice este de asemenea deteriorat (burlane

,jgheaburi şi invelitoare), ceea ce a dus la infiltraţii de apă la nivelul tavanelor.
Multe dintre deteriorarile finisajelor se datoarează şi sistemului de canalizare care

este alcătuit din ţevi de fonta cu vechime mare, cu trasee neadecvate si reparaţii
parţiale.
În majoritatea încăperilor tencuielile sunt puternic deteriorate din cauza mediului

umed si din cauza diferenţelor mari de temperatură care apar între interior şi
extetior pe perioada anotimpului rece.
10
La nivelul etajului, chiar dacă finisajele par mult mai recente, partea inferioară a
pereţilor este puternic afectată de umezeala ce provine de la spaţiile de la parter
unde este multa umiditate şi caldură.
Tamplaria interioară, acolo unde există, este de asemenea afectată puternic de

umezeală si rugină. Tâmplaria exterioară a fost înlocuită parţial, dar pe zonele
unde nu a fost înlocuită aceasta este deteriorată, nu este etanşă şi este
necorespunzătoare atât din punct de vedere estetic, cât şi din punct de vedere al
izolării.
Sistemul de canalizare este unul foarte vechi, perimat şi subdimensionat, ceea ce

duce la multe defecţiuni şi avarii.
Finisajele exterioare au o stare relativ bună dar nu corespund din punct de vedere
al izolării termice.
Sistemul de acoperiş este alcătuit din şarpante din lemn cu două ape acoperite cu
tablă zincată vopsită. Deoarece la nivelul planşeelor de peste etaj sunt vizibile
zone cu infiltraţii de apă se poate trage concluzia ca învelitoarea este de
asemenea deteriorată.
Construcţia centralei termice – se dezvoltă în partea din spate, în continuarea

construcţiei principale. Construcţia este parter, având un apendice cu înălţime
mai mică. Centrala termică are o forma relativ patrată în plan cu dimensiunea de
10,00m x 8,00m şi o înălţime de aproximativ 6,50m.
Centrala termică este în funcţiune, fiind dotată cu un cos de fum care este de
asemenea funcţional cu o înălţime de aproximativ 18,00m.
Din centrala termică se face accesul in Construcţia etajata ce adapostea cazanele

cu apă pentru baia comună şi piscina. Nu se cunoaşte anul execuţiei pentru
aceasta structură dar se poate preciza ca nu are aceeaşi vechime ca şi construcţia
principală, fiind mult mai recent construita.
11
Construcţia are o structură în cadre din beton armat dispuse pe ambele direcţii.
Stâlpii au dimensiuni variabile pe înălţime.
Pe nivelul parterului stâlpul central are dimensiunea 50x50cm şi stâlpii perimetrali

45x45cm. La nivelul etajului 1 stâlpul central devine 45x45cm, iar stâlpii
perimetrali 40x40cm. Începând cu etajul 2 stâlpul centraldevine 40x40cm, iar cei
perimetrali 35x35cm, ramânând constanţi până la etajul 4.
Construcţia are parter şi patru nivele cu o înăltime constantă de nivel de 3,60m.
Plăcile sunt din beton armat cu o grosime de 15cm.
Placa de peste parter are pe lănga grinzi principale dezvoltate pe ambele direcţii
dar şi perimetral cu dimensiunea de 30x55cm şi grinzi secundare de 20x35cm
dezvoltate pe direcţia transversală a construţiei.
Aceleaşi grinzi secundare sunt prezente şi la placa de peste etajul patru.
Construcţia are două deschideri de 2,60m şi două travei de 3,60m.
Într-una dintre travei se dezvoltă o scară balansată.
4. INCARCARI
Conform codului de proiectare P100-1/2006 – ,,Cod de proiectare seismică -

partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri,, baia publică se incadrează în
clasa III de importanţă – clădiri de tip curent cu 𝛾𝐼 = 1.0.
Construcţia este amplasată in oraşul Bucureşti, unde acceleraţia terenului pentru

proiectare este 𝑎𝑔 = 0.24𝑔 in cazul cutremurelor cu un interval mediu de
recurenţă de 100 de ani, iar perioada de colţ este 𝑇𝑐 = 1.6𝑠𝑒𝑐.
Conform codului de proiectare CR1-1-3-2005 - ,,Evaluarea acţiunii zăpezii asupra

construcţiilor,, valoarea caracteristică a încărcarii din zăpada pe sol este
𝑆0,𝑘 2.0 𝑘𝑁⁄𝑚2 . Tipul expunerii este completa cu 𝐶𝑙 = 0.8, cu un coeficient de
12
distribuţie 𝜇 = 0.8 (panta acoperişului 0 ≤ 𝛼 ≅ 10° ≤ 30° ) coeficientul termic

este 𝐶𝑡 = 1.0. Ca urmare, valoarea caracteristică a încarcarii din zapada pe
acoperiş este:
𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 𝐶𝑙 𝐶𝑡 𝑆0,𝑘 = 0.8 × 0.8 × 200 = 128 𝑑𝑎𝑁⁄𝑚2
𝐹𝑏 = 𝛾𝐼 𝑆𝑑 (𝑇1 )𝑚𝜆
𝐺
În care 𝑚 = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă
𝑔
𝜆 = 1.0 - pentru un singur grad de libertate

2.75
𝑆𝑑 (𝑇1 ) = 𝑎𝑔 pentru 𝑇𝐵 = 0.16 < 𝑇1 < 𝑇𝑐 = 1.6𝑠𝑒𝑐
𝑞
În care factorul de comportare q=2 pentru clasa de ductilitate M, conform

tabelului 5.1.
Combinaţiile de încărcari se realizează conform codului de proiectare CR0-2005 -

,,Bazele proiectarii structurilor în construcţii,,. Astfel, pentru:
• Gruparea fundamentală combinaţia este:

𝑛
1.35 � 𝐺𝑘,𝑗 + 1.5𝑄𝑘,1

𝑗=1
în care:
𝐺𝑘,𝑗 = reprezintă acţiunile permanente cu valori caracteristice
𝑄𝑘,𝑖 = reprezintă acţiunea variabilă (zapadă)
• Gruparea specială combinaţia este:

𝑛
� 𝐺𝑘,𝑗 + 𝛾𝐼 𝐴𝐸𝐾 + � 𝜓2,𝑖 𝑄𝑘,𝑖

𝑗=1
13
în care:
𝐴𝐸𝐾 = valoarea caracteristică a acţiunii seismice
𝜓2,𝑖 = 0.4
Încărcarile considerate în calcul sunt:
• La nivelul acoperişului:
 şarpantă din lemn: 40daN/m2
 greutate proprie planseu + grinzi b.a. 500daN/m2
 greutate proprie tencuială 88daN/m2
• La nivelul etajului 1:
 Greutate proprie pereţi din zidărie: 2000daN/m3
 Greutate proprie planseu + grinzi b.a. 500daN/m2
 Greutate proprie şapă 330daN/m2
 Greutate proprie tencuială 88daN/m2
• La nivelul parterului:
 Greutate proprie pereti din zidărie 2000daN/m3
5. PREZENTAREA METODOLOGIEI DE INVESTIGARE
La întocmirea expertizei tehnice s-au respectat prevederile ,,Codului de proiectare

seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a cladirilor
existente,, - indicativ P100-3/2008.
Obiectul părţii a III-a a codului P100 este acela de a stabili criteriile de evaluare a
performanţelor seismice pentru clădirile existente.
Metodologia de evaluare se difenţiază în funcţie de complexitatea şi rigoarea

operaţiilor de evaluare.
14
Evaluarea seismică a structurilor de clădiri se face pe baza criteriilor generale de

evaluare şi a metodelor generale de calcul.
Operaţiile care alcătuiesc procesul de evaluare se grupeaza în două categorii:
 Evaluarea calitativă
 Evaluarea prin calcul
Pe baza concluziilor evaluării calitative şi prin calcul se face încadrarea construcţiei

examinate în clase de risc seismic.
Pentru evaluarea seismică a structurii construcţiei Baia Griviţa se va ţine seama de

aspectele specifice de alcătuire pentru cladirile cu pereţi structurali din zidarie –
anexa D.
6. INVESTIGAREA NIVELULUI DE SIGURANŢA SEISMICA
Evaluarea siguranţei seismice pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie se

face coroborând rezultatele ce se obţin prin cele două procedee de investigare:
 Evaluarea calitativă
 Evaluarea prin calcul
Procedeele de evaluare calitativă au două niveluri de complexitate:
 Evaluarea calitativă preliminară

 Evaluarea calitativă detaliată
Metodologia de nivel 2 se aplică in cazul de faţă: clădiri cu pereţi structurali din

zidărie nearmată şi din zidărie confinată cu planşee rigide în plan orizontal.
Metodologia de nivel 2 constă în:
 Evaluarea calitativă bazată pe inspecţii în teren extinse

 Evaluarea prin calcul cu metode liniar elastice pentru evaluarea efectelor
acţiunii seismice în planul pereţilor
15
6.1. Evaluarea calitativă a structurii clădirii Baia Griviţa
Evaluarea calitativă se face ţinând seama de următoarele aspecte:
 Principiile de alcătuire constructivă favorabilă care, conform experienţei

cutremurelor trecute, au influenţat favorabil starea seismică a clădirilor din
zidărie
 Amploarea fenomenului de deteriorare din cauza cutremurului şi/sau a
altor acţiuni
Aprecierea calitativă detaliată se face prin notare în raport cu următoarele

criterii:
 Calitatea sistemului structural – CRITERIU ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(pereţi structurali din zidărie dezvoltaţi pe ambele direcţii ortogonale, arii de

pereţi suficiente şi aproximativ egale pe ambele direcţii, legături bune între
pereţi)
 Calitatea zidăriei – NEÎNDEPLINIRE MINORĂ – 6 PCT.
(elemente din zidărie de calitate satisfacătoare, neevidenţierea unor zone

slăbite, nişe, etc.)
 Tipul planşeelor – NEÎNDEPLINIRE MINORĂ – 8 PCT.
(planşee complete din beton armat monolit cu capacitatea de a asigura

compatibilitatea deformaţiilor pereţilor structurali, pe zone prezintă goluri
relativ mari)
 Configuraţia în plan – CRITERIU ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(compactitate şi simetrie geometrica şi structurală)
 Configuraţia în elevaţie – NEÎNDEPLINIRE MODERATA - 6 PCT.
16
(existenţa retragerilor etajului în raport cu amprenta parterului)
 Distanţe între pereţi – CRITERIUL ESTE ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(sistem structural cu pereţi deşi din zidărie dezvoltaţi pe ambele direcţii)
 Elemente care dau împingeri laterale – CRITERIUL ESTE ÎNDEPLINIT – 10

PCT.
(nu există elemente structurale care să inducă împingeri + bolţi etc.)
 Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor – CRITERIUL ESTE ÎNDEPLINIT –

10 PCT.
(terenul de fundare este normal, fundaţiile sunt de tip continue sub pereţii
structurali din zidărie)
 Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente – NEÎNDEPLINIRE MINORA – 8

PCT.
(clădirea are vecinătaţi pe una dintre laturile scurte)
 Elemente nestructurale – CRITERIU ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(nu există elemente majore din zidărie care să prezinte un risc major de
prăbuşire)
Indicatorul R1 ia valori pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiţii

de alcătuire.
In urma punctarii fiecarui criteriu reyulta un punctaj total:
𝑅1 = 10 + 6 + 8 + 10 + 6 + 10 + 10 + 10 + 8 + 10 = 88 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒
𝑹𝟏 = 𝟖𝟖 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒆
17
Conform tabelului 8.1 şi conform celor notate mai sus, clasa de risc seismic
este :
Rs III - clasa cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare

pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa
structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante
Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de

degradari structurale şi nestructurale.
Calculul indicatorului R2 pentru evaluarea calitativă detaliată se face conform

tabelului D.3. cu următoarea formula:
𝑅2 = 𝐴𝑣 + 𝐴ℎ
Unde:
𝐴𝑣 = elemente verticale avariate
𝐴ℎ = elemente orizontale avariate
În cazul de faţă
R2=65+25=90
Conform tabelului tabelului 8.2. clasa de risc seismic este:

6.2. Evaluarea prin calcul a structurii clădirii Baia Griviţa
Evaluarea prin calcul a siguranţei seismice a clădirilor din zidărie în prezenţa

încărcărilor verticale (permanente si utile) implică două categorii de verificări:
18
 Verificarea ansamblului structurii şi a pereţilor structurali pentru acţiunea

seismică in planul pereţilor;
 Verificarea pereţilor pentru acţiunea seismică perpendiculară pe plan
Procedeele de evaluare prin calcul au două niveluri de complexitate:
 Evaluarea preliminară pe ansamblul clădirii, pentru acţiunea seismică in

planul pereţilor;
 Evaluarea detaliată, pentru acţiunea sismică in planul pereţilor si normal pe
plan.
Evaluarea detaliată prin calcul pentru efectele acţiunii seismice in planul pereţilor
are mai multe trepte de complexitate in funcţie de modelul si metoda de calcul:
• Modelul de calcul liniar elastic analizat cu:

 Metoda forţelor static echivalente (LF)
 Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (MRS)
• Modele de calcul neliniar analizate prin:
 Metode de calcul static leniniar;
 Metode de calcul dinamic neliniar.
In cazul de fată se va folosi modelul de calcul liniar elastic analizat cu metoda

forţelor static echivalente deoarece construcţia respectă urmatoarele condiţii:
• Satisface condiţiile de regularitate în plan şi în elevaţie conform P100-

1/2006;
• Planşeele au aceeaşi cotă superioară pe întregul nivel (pot fi acceptate
decalări ale feţei superioare a planşeului mai mici decât inălţimea
centurilor);
• Planşeele au suficienta rigiditate în plan orizontal şi sunt suficient de bine
legate de pereţi pentru a se putea accepta că este asigurată distribuţia
forţelor de inerţie prin compatibilizarea deformaţiilor laterale;
19
• Plinurile orizontale din ziduri pot fi introduse in modelul de calcul numai

daca sunt executate din elemente ţesute cu zidăria alăturată.
Pentru fiecare direcţie principală de lucru s-au luat in calcul pereţii din zidărie
evidentiaţi in figura ataşată.
Pentru pereţii luati în calcul, atât pe direcţie transversală (de la P1 până la P24),
cât şi pe direcţie longitudinală (de la P1 la P15) forţa seismică de bază Fb a fost
distribuită proportional cu rigiditatea la deplasări laterale ale fiecărui perete.
20
Forţa tăietoare asociată fiecarui perete a fost notată cu T (vezi tabelele din
anexă).
Calculul capacităţii de rezistenţă pentru acţiunea seismică in planul pereţilor a fost

efectuat conform P100-3/2006, capitolul D.3.4.1.3.. În conformitate cu CR6-2006
s-au stabilit proprietătile de rezistenţă ale zidăriei.
Deoarece nu au fost realizate incercări pe materiale, rezistenţa unitară

caracteristică la compresiune 𝑓𝑘 a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală,
pentru încarcări normale pe planul rosturilor orizontale a fost calculată in funcţie
de rezistenţele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie si a
mortarului cu relaţia:
𝑓𝑘 = 𝐾𝑓𝑏 𝑓𝑀
în care:
𝑘 = constantă care depinde de tipul mortarului şi de tipul elementelor de zidărie

(tabelul 4.1. din CR6-2006)
𝑓𝑏 = rezistenţa la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie (tabelul

4.2a)
𝑓𝑀 = rezistenţa medie la compresiune a mortarului (tabelul 4.2a)
𝑓𝑘 = 0.5 × 5 × 1.05 = 2.625𝑁/𝑚𝑚2
Rezistenţa medie la compresiune a zidăriei a fost considerată:
𝑓𝑚 = 1.3𝑓𝑘 = 1.3 × 2.625 = 3.4125𝑁/𝑚𝑚2
Valoarea rezistenţei de proiectare pentru pereţii solicitaţi la forţa tăietoare se

stabileşte in funcţie de mecanismul de rupere:
 Pentru ruperea prin lunecare în rost:
21
𝑓𝑣𝑘
𝑓𝑣𝑑 =
𝛾𝑀 𝐶𝐹
unde:
rezistenţa caracteristica de rupere la forfecare în rost orizontal este:
𝑓𝑣𝑘 = 𝑓𝑣𝑘0 + 0.4𝜎𝑑
pentru zidăriile vechi din carămizi pline cu mortar de var (conform 4.3a – CR6-
2006)
𝑓𝑣𝑘0 = 0.045𝑁/𝑚𝑚2
𝑓𝑣𝑘0 = rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (conform

P100-3/2006)
𝜎𝑑 = efort unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare în peretele

de zidărie în secţiunea considerată (conform tabelului din anexă)
𝛾𝑚 = 3 - pentru zidării vechi din carămizi realizate manual şi mortar de var

(anterior anului 1900 – conform P100-3/2006).
CF =1 – factor de încredere (conform tabelului 4.1. din P100-3/2006)
 Pentru ruperea în scară sub efectul eforturilor principale de întindere
0.04𝑓𝑚
𝑓𝑡𝑑 = = 0.04533 𝑁/𝑚𝑚2
𝛾𝑀 𝐶𝐹
• Capacitatea de rezistenţă a pereţilor pentru forţe în plan

 Forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică a unui perete
de zidărie nearmată este:
𝑁𝑑
𝑉𝑓1 = (1 − 1.15𝜗𝑑 )
𝑐𝑝 𝜆𝑝
22
unde:
𝑁𝑑 = forta axială de proiectare (vezi anexă)

𝐻𝑝
𝜆𝑝 = = factorul de formă a peretelui de zidărie
𝑙𝑤
𝐻𝑝 = inălţimea peretelui
𝑙𝑤 = lungimea peretelui
𝑐𝑝 =coeficient care depinde de condiţiile de fixare la extremitătile peretelui
𝑐𝑝 = 1.0 - pentru perete dublu încastrat la extremitati

𝜎0
𝜈𝑑 =
𝑓𝑑
𝑁𝑑
𝜎0 =
𝑡𝑙𝑤
𝜎0 = efort unitar mediu de compresiune corespunzător forţei axiale de proiectare

Nd
t = grosimea peretelui
fd = rezistenţa de proiectare la compresiune considerată egală cu valoarea lui fm
 Capacitatea de rezistenţa la forţa taietoare a peretelui de zidărie nearmată

se calculeaza cu relatia:
𝑉𝑓2 = 𝑚𝑖𝑛�𝑉𝑓21 , 𝑉𝑓22 �
𝑉𝑓21 = valoarea de proiectare a forţei tăietoare la rupere prin lunecare în rosturi

orizontale
𝑉𝑓21 = 𝑓𝑣𝑑 𝐷′𝑡
23
D’ = lungimea zonei comprimate a peretelui
t = grosimea peretelui
𝑓𝑣𝑑 = rezistenţa de proiectare la lunecare în rost
𝑉𝑓22 = valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurarea în

diagonală (in scară)
𝑡𝑙𝑤 𝑓𝑡𝑑 𝜎0
𝑉𝑓22 = �1 +
𝑏 𝑓𝑡𝑑
b = coeficient cu valori 1.0 ≤ 𝑏 = 𝜆𝑝 ≤ 1.5
Comparând forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică (Vf1) cu

capacitatea de rezistenţa la forţă tăietoare (Vf2) pentru fiecare perete de pe
fiecare direcţie de acţiune, aceştia se încadrează în cele două cagorii de
comportare: ductilă sau fragilă (vezi anexă).
Verificarea preliminară prin calcul a capacităţii de rezistenţă pentru ansamblul

clădirii (metodologia de nivel 1) a fost efectuată conform D.3.4.1.4. din P100-
3/2006.
Efortul unitar de compresiune in pereţii structurali din zidărie se calculează cu

relatia:
𝑛𝑛𝑖𝑣 𝑞𝑒𝑡𝑎𝑗 𝐴𝑒𝑡𝑎𝑗
𝜎0 =
𝐴𝑧𝑥 𝐴𝑧𝑦
2 × 1722 × 625
𝜎0 = = 23654 𝑑𝑎𝑁⁄𝑚2 = 2.36 𝑑𝑎𝑁⁄𝑐𝑚2
91
unde:
𝑛𝑛𝑖𝑣 = numar de niveluri al clădirii peste secţiunea de încastrare
24
𝑞𝑒𝑡𝑎𝑗 = incărcare totală verticală pe etaj, considerată uniform distribuită pe

suprafata planşeului
𝐴𝑒𝑡𝑎𝑗 = aria etajului
𝐴𝑧𝑥 , 𝐴𝑧𝑦 = ariile totale care au axa majora pe cele două direcţii principale ale
clădirii
Încărcarea totală pe suprafata planşeului se calculează cu relaţia:
𝛾𝑧𝑖𝑑 �𝐴𝑧𝑥 + 𝐴𝑧𝑦 �ℎ𝑒𝑡𝑎𝑗

𝑞𝑒𝑡𝑎𝑗 = 𝑞𝑧𝑖𝑑,𝑒𝑡𝑎𝑗 + 𝑞𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢 = 𝑞𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢
𝐴𝑒𝑡𝑎𝑗
𝛾𝑧𝑖𝑑 = greutatea volumetrică a zidăriei
𝑞𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢 = greutatea planşeului
Forţa tăietoare capabilă pentru ansamblul clădirii se calculează pentru direcţia în

care aria de pereţi din zidărie este minimă cu relatia:
2𝜎0
𝐹𝑏,𝑐𝑎𝑝 = 𝐴𝑧 , 𝑚𝑖𝑛𝜏𝑘 �1 +
3𝜏𝑘
2 × 23654
𝐹𝑏,𝑐𝑎𝑝 = 44 × 6000 × �1 + = 502864 𝑑𝑎𝑁
3 × 6000
𝜏𝑘 = valoarea de referinţă a rezistenţei la forfecare a zidăriei
𝜏𝑘 = 0.6 𝑁⁄𝑚𝑚2 pentru zidărie cu mortar de var
Indicatorul R3 care exprimă capacitatea de rezistenţa a clădirii se determină cu

relaţia:
𝐹𝑏,𝑐𝑎𝑝
𝑅3 =
𝐹𝑏
25
𝐹𝑏 =forţa tăietoare de baza (vezi tabelul din anexă)
502864
𝑅3 = = 0.8
624000
Din tabelul 8.3 rezultă ca structura construcţiei analizate se incadrează in clasa III
de risc seismic:
Rs III - clasa cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa
structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
6.3. Evaluarea calitativă a structurii construcţiei etajate (P+4E)
Evaluarea calitativă structurilor din beton armat se face conform listei de condiţii
din tabelul B.1, (anexa B – structuri din beton armat) după cum urmează:
• Condiţii privind configuraţia structurii

 Traseul este îndeplinit – NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Sistemul este redundant - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenţei -
NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ -
 Nu există niveluri flexibile - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Nu există modificari importante ale dimensiunilor în plan ale
sistemului structural de la nivel la nivel – NEÎNDEPLINIRE MAJORĂ
 Nu există discontinuitati pe verticală - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
 Nu există diferente între masele de nivel mai mari de 50% -
ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
26
 Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate - ÎNDEPLINIRE

TOTALĂ
 Infrastructura este în masură să transmită la teren forţele verticale şi
orizontale - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
PUNCTAJ TOTAL = 35 PUNCTE DIN 50 PUNCTE MAXIM – 70%
• Condiţii privind interacţiunile structurii

 Distantele până la clădirile vecine depăşesc dimensiunea minima de
rost conform P100-1/2006 - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Planşeele intermediare au o structură laterală proprie sau sunt
ancorate adecvat de structura principală - NEÎNDEPLINIRE
MODERATĂ
 Pereţii nestructurali sunt izolaţi (sau legaţi flexibil de structură) -
NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Nu există stâlpi captivi scurţi - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
• Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale

 Nu există stâlpi scurţi - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
 Încărcarea axială normalizată a stâlpilor este moderată -
• Condiţii referitoare la planşee

 Prin grosimea plăcii si dimensiunile reduse ale golurilor planşeul
poate fi considerat şi diafragma orizontală rigidă - ÎNDEPLINIRE
TOTALĂ
𝑹𝟏 = 𝟕𝟒 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒆
27
este :

structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
Calculul indicatorului R2 se face pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii

de degradări structurale si nestructurale.
• Degradari produse de acţiunea cutremurului

 Fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice ale stâlpilor, pereţilor
şi grinzilor - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de forţa tăietoare în
grinzi - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ
 Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlpi produse de eforturile
de compresiune - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
 Fracturi şi fisuri înclinate produse de forţa taietoare în stâlpi şi/sau
grinzi - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
 Fisuri de forfecare produse de lunecarea armaturilor în noduri -
 Cedarea ancorajelor şi înadirilor barelor de armatură - ÎNDEPLINIRE
TOTALĂ
 Fisurarea pronunţată a planşeelor - ÎNDEPLINIRE TOTALĂ
 Degradări ale fundaţiilor sau terenului de fundare - ÎNDEPLINIRE
TOTALĂ
• Degradări produse de încărcarile verticale

 Fisuri şi degradări în grinzi şi plăcile planşeelor - NEÎNDEPLINIRE
MODERATĂ
28
 Fisuri şi degradşri în stâlpi şi pereţi - NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ

• Degradări produse de încarcărea cu deformaţii (tasarea reazemelor,
contracţii, acţiunea temperaturii, curgerea lentă a betonului)
PUNCTAJ TOTAL = 5PUNCTE DIN 10 PUNCTE MAXIM – 50%
• Degradări produse de o execuţie defectoasă

• Degradări produse de factori de mediu: îngheţ+dezgheţ, agenţi chimici

corozivi sau biologici asupra betonului sau asupra armăturii de otel
𝑹𝟐 = 𝟔𝟓 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒆
este :
Rs II – clasa cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare

pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilitaţii este
puţin probabilă.
6.4. Evaluarea prin calcul a construcţiei etajate P+4E
Conform Codului de proiectare P100-1/2006 – „Cod de proiectare seismică –

Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, construcţia se incadrează în clasa
III de importanţă – clădiri de tip curent cu 𝛾𝐼 = 1.0.
Construcţia este amplasată în Bucureşti, unde acceleraţia terenului pentru

proiectare este 𝑎𝑔 = 0.24𝑔 în cazul cutremurelor cu un interval mediu de
recurenţă de 100 de ani, iar perioada de colţ este 𝑇𝑐 = 1.6𝑠𝑒𝑐.
29
Conform codului de proiectare CR1-1-3-2005 – „Evaluarea acţiunii zşpezii asupra

construcţiilor” valoarea caracteristică a incărcării din zapăda pe sol este
𝑆0,𝑘 = 2.0𝑘𝑁/𝑚𝑝.
Valoarea caracteristică a încarcării din zăpadă se determină cu relaţia:
𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 𝐶𝑒 𝐶𝑡 𝑆0,𝑘
În care:
𝜇𝑖 = coeficient de formă pentru încarcarea din zăpadă pe acoperiş
𝑆0,𝑘 = valoarea caracteristică a incărcării din zaăadă pe sol, în amplasament
𝐶𝑒 = coeficient de expunere al amplasamentului construcţiei
𝐶𝑡 = coeficient termic
Ţinând seama de amplasamentul construcţiei , rezultă pentru valoarea

caracteristică a încarcării din zăpadă următoarea valoare:
𝑆𝑘 = 0.8 × 1.0 × 1.0 × 200 = 160 𝑑𝑎𝑁⁄𝑚2
Forţa tăietoare de bază corespunzătare modului propriu fundamental, pentru

fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul structurii se determină
cu relaţia:
𝐹𝑏 = 𝛾𝐼 𝑆𝑑 (𝑇1 )𝑚𝜆
Unde:
𝑆𝑑 (𝑇1 ) = ordonata spectrului de răspuns corespunzătoare perioadei

fundamentale;
𝑇1 = perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii;
𝑚 = masa totală a clădirii;
30
𝛾𝐼 = factor de importanţă al clădirii
𝜆= factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental
2.75
𝑆𝑑 (𝑇) = 𝑎
𝑞 𝑔
𝑇𝐵 ≤ 𝑇 ≤ 𝑇𝐶
Unde q este factor de comportare
Combinaţiile de incărcări se realizează conform codului de proiectare CRO-2005 –

„Bazele proiectării structurilor în construcţii”.
Încărcările permanente considerate în calcul sunt:
• Greutate proprie elemente din beton armat

• Şapă 220 daN/mp
• Tencuială 55 daN/mp
• Instalaţii 50 daN/mp
• Pereti despaţitori 150 daN/mp
• Hidro+termoizolaţii 150 daN/mp
Încăcările utile considerate în calcul:
• Încărcare utilă in băi, vestiare 200 daN/mp

• Încărcare ulilă pe podeste şi scări 300 daN-mp
Încărcările variabile considerate în calcul:
• Încărcarea din zăpadă 160 daN/mp
S-a efectuat un calcul automat cu programul ETABS versiunea 9.7.1.
În model a fost considerată structura încastrată la nivelul cotei 0.00 . Modelul de

calcul respectă cu stricteţe dimensiunile si poziţia elementelor structurale.
31
Deoarece elementele nestructurale (pereţi desparţitori), prin modul de realizare

nu conlucrează cu structura, în conformitate cu prevederile P100-2006, anexa E,
tabelul E.1., se vor considera pentru modulele de rigiditate ale elementelor din
beton armat valori reduse cu 50%
𝐸𝑏 𝐼𝑏 = 0,5𝐸𝑏 𝐼𝑏
În calcul s-a considerat un beton clasa C12/15 (Bc15) cu 𝐸𝑏 = 24000 𝑁⁄𝑚𝑚2 .
S-au obţinut următoarele caracteristici dinamice considerând în calcul rigiditatea

la încovoiere a planşeelor din beton armat:
T1= 0,88 sec – oscilaţie de translaţie pe direcţia lungă a construcţiei
T2= 0,8619 sec - oscilaţie de translaţie pe direcţia scurtă a construcţiei
T3= 0,7172 sec – oscilaţie de torsiune
În ceea ce priveşte verificarea deplasărilor laterale relative de nivel în cele două

stări limită, s-au obţinut următoarele valori:
Pentru starea limită de serviciu SLS
𝑑𝑟𝑆𝐿𝑆 = 𝜈𝑞𝑑𝑟,𝑒 ≤ 𝑑𝑟,𝑎

𝑆𝐿𝑆
In care 𝜈 = 0.5 este factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire a
acţiunii seismice, 𝑞 = 5𝛼𝑢 ⁄𝛼1 = 6.75 factorul de comportare, 𝑑𝑟,𝑒 este
𝑆𝐿𝑆
deplasarea relativă de nivel elastica, 𝑑𝑟,𝑎 = 0,008ℎ (h este înalţimea de nivel)
este valoarea admisibila a deplasărilor relative de nivel:
𝑑𝑟𝑆𝐿𝑆 = 0.5 × 6.75 × 0.002152 × ℎ = 0.007263 × ℎ - în direcţia X
𝑑𝑟𝑆𝐿𝑆 = 0.5 × 6.75 × 0.002151 × ℎ = 0.00726 × ℎ - în direcţia Y
Pentru starea limită ultimă ULS deplasarea relativa se calculeaza cu:
𝑑𝑟𝑈𝐿𝑆 = 𝑐𝑞𝑑𝑟𝑒 ≤ 𝑑𝑟,𝑎

𝑈𝐿𝑆
32
𝑇
În care 1 < 𝑐 = 3 − 2.5 < 2. Se alege coeficientul de amplificare al deplasărilor
𝑇𝑐
elastice c=1.625.
𝑈𝐿𝑆
𝑑𝑟,𝑎 = 0,025ℎ este valoarea admisibila a deplasării relative de nivel
𝑈𝐿𝑆
𝑑𝑟,𝑎 = 1.625 × 6.75 × 0.002152ℎ = 0.023605ℎ - în direcţia X
𝑈𝐿𝑆
𝑑𝑟,𝑎 = 1.625 × 6.75 × 0.002151ℎ = 0.023594ℎ - în direcţia Y
Pentru verificarea capacitaţii de rezistenţa s-au considerat stîlpii din beton armat
ca fiind armaţi la un procent de 0.7% (4Φ18 pe colţuri si 8Φ14 pe laturi).
S-au calculat momentele capabile la baza şi forţele taietoare asociate momentelor

capabile.
Indicatorul R3 se poate defini ca raportul dintre suma forţelor taietoare capabile si

forţa taietoare de baza:
∑ 𝑇𝑎𝑠𝑠 759𝑘𝑁
𝑅3 = = = 0,89
𝐹𝑏 850𝑘𝑁
Din tabelul 8.3 rezulta ca structura constructiei analizate se incadreaza in clasa III
de risc seismic:
Rs III - clasa cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa
6.5. Evaluarea calitativă a structurii cladirii centralei termice
Evaluarea calitativă se face ţinand seama de următoarele aspecte:
 Principiile de alcătuire constructivă favorabila care, conform experienţei

cutremurelor trecute, au influenţat favorabil starea seismică a cladirilor din
zidărie
33
 Amploarea fenomenului de deteriorare din cauza cutremurului şi/sau a

altor acţiuni
Aprecierea calitativă detaliată se face prin notare în raport cu următoarele

criterii:
 Calitatea sistemului structural – CRITERIU ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(pereţi structurali din zidărie dezvoltaţi pe ambele direcţii ortogonale, arii de

pereţi suficiente şi aproximativ egale pe ambele direcţii, legături bune între
pereţi)
 Calitatea zidariei – NEÎNDEPLINIRE MINORĂ – 6 PCT.
(elemente din zidărie de calitate satisfacătoare, neevidenţierea unor zone

slăbite, nişe, etc.)
 Tipul planşeelor – NEÎNDEPLINIRE MINORĂ – 8 PCT.
(planşee complete din beton armat monolit cu capacitatea de a asigura

compatibilitatea deformaţiilor pereţilor structurali, pe zone prezintă goluri
relativ mari)
 Configuraţia în plan – CRITERIU ÎNDEPLINIT – 10 PCT.
(compactitate şi simetrie geometrica şi structurală)
 Configuraţia în elevaţie – NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ - 6 PCT.
(existenţa retragerilor etajului în raport cu amprenta parterului)
 Distanţe între pereţi – NEÎNDEPLINIRE MODERATĂ - 6 PCT.
(sistem structural cu pereţi deşi din zidarie dezvoltaţi pe ambele direcţii)
 Elemente care dau împingeri laterale – CRITERIUL ESTE ÎNDEPLINIT – 10

PCT.
34
(nu exista elemente structurale care sa induca împingeri + bolţi etc.)
 Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor – CRITERIUL ESTE ÎNDEPLINIT –

10 PCT.
(terenul de fundare este normal, fundaţiile sunt de tip continue sub pereţii
structurali din zidarie)
 Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente – NEÎNDEPLINIRE MINORA – 8

PCT.
(cladirea are vecinătăţi pe una dintre laturile scurte)
 Elemente nestructurale – NEÎNDEPLINIRE MINORă – 8 PCT.
(exista elemente majore din zidarie care sa prezinte un risc major de prăbuşire
– coşul de fum)
Indicatorul R1 ia valori pe baza punctajului atribuit fiecarei categorii de condiţii

de alcatuire.
In urma punctarii fiecarui criteriu reyulta un punctaj total:
𝑅1 = 10 + 6 + 8 + 10 + 6 + 6 + 10 + 10 + 8 + 8 = 82 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒
𝑹𝟏 = 𝟖𝟐 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒆
este :

Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de

degradări structurale şi nestructurale.
35
Calculul indicatorului R2 pentru evaluarea calitativă detaliată se face conform

tabelului D.3. cu urmatoarea formulă:
𝑅2 = 𝐴𝑣 + 𝐴ℎ
Unde:
𝐴𝑣 = elemente verticale avariate
𝐴ℎ = elemente orizontale avariate
În cazul de faţă
R2=65+25=90
Conform tabelului tabelului 8.2. clasa de risc seismic este:

7. SINTEZA EVALUĂRII ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR. ÎNCADRAREA

CONSTRUCŢIEI ÎN CLASA DE RISC SEISMIC
În lumina celor evidenţiate în capitolele în care s-a făcut evaluarea ansamblului

de construcţii ce intră în alcătuirea Baii Griviţa se poate trage concluzia că
aceste construcţii se pot încadra in CLASA III DE RISC SEISMIC- construcţii care
sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale
care nu afectează semnificativ siguranţa structurala, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante.
Cu toate că se poate afirma că starea construcţiei este relativ bună, aceasta

are o stare precară în ceea ce priveşte finisajele, instalaţiile si starea
învelitorilor. De asemenea, este evidentă starea proastă în care se gasesc toate
36
obiectele sanitare, toată tâmplaria interioară şi o parte din tămplaria

exterioară.
Termosistemul construcţiei este şi acesta unul necorespunzător, dată fiind

starea pereţilor exteriori.
Finisajele interioare sunt compromise în proporţie de 80% la nivelul parterului,

iar la nivelul etajului, chiar dacă finisajele sunt relativ recente, acestea sunt
afectate deja de umezeala şi caldura care sunt prezente la parter.
Tencuielile sunt grav afectate la parter, în special în zona băilor, a duşurilor şi a

saunelor. Aceste degradări la nivelul tencuielilor sunt datorate mediului umed,
a lipsei unui sistem de ventilaţie corespunzător dar şi sistemului de instalaţii
care nu mai corespunde din nici un punct de vedere exigenţelor actuale.
Din punct de vedere structural, cu toate că starea construcţiei este una relativ
satisfacătoare, se poate aprecia că se poate interveni pentru a o aduce din
punct de vedere structural la nivelul cerinţelor actuale cu intervenţii relativ
reduse.
În concluzie, se propun următoarele masuri de intervenţie:
 Desfacerea tuturor tencuielilor afectate de umezeală şi igrasie;

 Curătarea pereţilor din zidărie şi a rosturilor dintre căramizi;
 Repararea eventualelor fisuri, degradări sau alunecări din pereţii de
zidarie;
 Aplicarea de plase sudate pe pereţii principali din zidărie si executarea
unei tencuieli armate;
 Refacerea planşeelor din beton armat pe zonele unde acestea nu există;
 Refacerea tencuielilor interioare prin sisteme impermeabile;
 Refacerea finisajelor de la nivelul tavanelor, pereţilor şi a pardoselilor;
 Refacerea sistemului de instalaţii;
 Refacerea faţadelor cu termosisteme adecvate funcţiunii construcţiei;
37
 Refacerea/înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare;

 Înlocuirea invelitorilor;
 Repararea/refacerea structurii din lemn a şarpantelor din lemn acolo
unde este cazul;
 Refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice;
 Reparaţii locale ale trotuarelor acolo unde este cazul, în vederea evitării
infiltraţiilor de apă la nivelul fundaţiilor;
 Curăţarea si refacerea stratului de acoperire pentru armături la toate
elementele din beton armat;
 Întocmirea unui proiect de alimentare cu gaze naturale care să
corespundă normelor actuale.
Toate interventiile se vor face conform unor proiecte de specialitate întocmite în

conformitate cu legislaţia în vigoare şi temele de proiectare puse la dispoziţie de
către beneficiar.
La toate lucrările se vor folosi numai materiale de calitate superioară.
În conformitate cu Normativul privind comportarea în timp a construcţiilor P130-

1999 , utilizatorii şi administratorii clădirilor, au obligaţia de a urmări
comportarea construcţiilor din amplasamentul care face obiectul prezentei
expertize. De asemenea vor asigura întreţinerea curentă a construcţiilor şi vor
semnala proprietarului eventualele degradări survenite în timpul exploatării, cu
scopul adoptării măsurilor care se impun (reparaţii sau consolidări). Responsabilul
cu urmărirea comportării construcţiei desemnat de către proprietar va respecta
Instrucţiunile de exploatare, întreţinere şi reparare a clădirilor pe durata
normată. Urmărirea curentă se va efectua cel puţin o dată pe an şi în mod
obligatoriu după producerea unor evenimente deosebite (seism, incendii, explozii,
ploi torenţiale, căderi masive de zăpadă, tornade, etc.). Se vor întocmi rapoarte
anuale privind urmărirea curentă a construcţiei şi se vor sesiza persoanele în
drept când apar evenimente deosebite.
38
lw t A I Nd M e D' T Vd (Vf2) Vf21 Vf22 Vf1 
P1 620 28 17360 556098666.7 44451.712 5E+06 102.1 620 15809.91 14457.79 14457.79 19621.94 80494.01 5.121165
P2 681 42 28602 1105374344 99370.752 9E+06 90.82 681 31425.85 30789.17 30789.17 32328.73 197646.5 6.948518
P3 635 42 26670 896167562.5 33054.72 7E+06 221.4 288.44 25478.09 10631.76 10631.76 30145 61304.25 5.45708
P4 580 55 31900 894263333.3 33054.72 7E+06 220.9 207.35 25423.95 10525.23 10525.23 36056.45 55994.43 5.796914
P5 1676 42 70392 16477453216 92346.624 1E+08 1457 ‐1856 468454.8 12930.43 12930.43 79563.82 452041.6 ‐2.36881
P6 452 42 18984 323208928 135007.872 3E+06 19.55 452 9188.846 21457.54 38849.7 21457.54 178230 14.22333
P7 500 42 21000 437500000 78745.984 4E+06 45.36 500 12438.15 23736.22 24148.93 23736.22 114995.8 7.499618
P8 127 42 5334 7169340.5 22208.64 58534 2.636 127 203.8247 6029 6722.404 6029 8237.759 8.327199
P9 105 42 4410 4051687.5 22208.64 33080 1.49 105 115.1897 4984.607 6583.804 4984.607 6810.745 10.07195
P10 105 42 4410 4051687.5 22208.64 33080 1.49 105 115.1897 4984.607 6583.804 4984.607 6810.745 10.07195
P11 127 42 5334 7169340.5 22208.64 58534 2.636 127 203.8247 6029 6722.404 6029 8237.759 8.327199
P12 334 28 9352 86939309.33 95204.48 709818 7.456 334 2471.689 10570.53 26790.66 10570.53 92872.52 20.36024
P13 334 28 9352 86939309.33 95204.48 709818 7.456 334 2471.689 10570.53 26790.66 10570.53 92872.52 20.36024
P14 200 42 8400 28000000 70103.552 228607 3.261 200 796.0414 9494.489 19954.28 9494.489 40949.95 16.69132
P15 260 28 7280 41010666.67 48342.528 334833 6.926 260 1165.935 8228.557 13983.34 8228.557 36710.14 13.28091
P16 380 28 10640 128034666.7 54299.264 1E+06 19.25 380 3640.032 12026.35 16075.8 12026.35 60264.41 10.20663
P17 380 42 15960 192052000 61495.552 2E+06 25.5 380 5460.048 18039.53 18792.81 18039.53 68251.26 7.70621
P18 380 42 15960 192052000 70998.784 2E+06 22.09 380 5460.048 18039.53 21327.01 18039.53 78798.49 8.897091
P19 320 42 13440 114688000 43522.048 936373 21.51 320 3260.586 13621.88 13621.88 15191.18 40676.42 6.476495
P20 320 28 8960 76458666.67 38012.928 624249 16.42 320 2173.724 10127.45 11480.78 10127.45 35527.5 8.485029
P21 320 28 8960 76458666.67 38012.928 624249 16.42 320 2173.724 10127.45 11480.78 10127.45 35527.5 8.485029
P22 320 28 8960 76458666.67 43522.048 624249 14.34 320 2173.724 10127.45 12949.88 10127.45 40676.42 9.714743
P23 290 28 8120 56907666.67 16974.976 464624 27.37 290 1617.888 5744.66 5744.66 9178.006 14377.74 4.181029
P24 325 28 9100 80098958.33 24067.968 653970 27.17 325 2277.217 7783.125 7783.125 10285.7 22845.79 5.289663
 R3i R3 Fnivel G total Ms lz0 b/6 G distrib q zid q planseu  Fbcap
0.910709 0.914476 0.805803 624000 2152000 179200000 623.581 103.3333 0.34432 0.0825 0.135 2.364835 502820.9
1.098729 0.97974 749.0398 113.5
2.103118 0.41729 288.4389 105.8333
2.229341 0.413989 207.3499 96.66667
‐6.00823 0.027602 ‐1856.4 279.3333
0.484031 2.335173 619.3623 75.33333
0.592293 1.908341 613.9176 83.33333
0.038212 29.57934 182.593 21.16667
0.02612 43.27303 153.0315 17.5
0.02612 43.27303 153.0315 17.5
0.038212 29.57934 182.593 21.16667
0.264295 4.276643 478.6328 55.66667
0.264295 4.276643 478.6328 55.66667
0.094767 11.92713 290.217 33.33333
0.160156 7.057473 369.2212 43.33333
0.342108 3.303914 512.2455 63.33333
0.342108 3.303914 493.506 63.33333
0.342108 3.303914 503.7448 63.33333
0.242603 4.17774 415.4552 53.33333
0.242603 4.659035 430.734 53.33333
0.242603 4.659035 430.734 53.33333
0.242603 4.659035 436.9702 53.33333
0.199247 3.550716 352.8866 48.33333
0.250244 3.417822 405.9846 54.16667
fm ftd fvk fvd A TOTALA A aff b comportare
34 0.453333 2.498466 0.832822 6250000 129100 0.508065 DUCTIL
3.229407 1.076469 288600 0.462555 DUCTIL
2.632832 0.877611 96000 0.496063 DUCTIL
2.768766 0.922922 96000 0.543103 DUCTIL
‐0.49752 ‐0.16584 268200 0.187947 DUCTIL
6.139333 2.046444 392100 0.696903 DUCTIL
3.449847 1.149949 228700 0.63 DUCTIL
3.78088 1.260293 64500 2.480315 DUCTIL
4.478778 1.492926 64500 3 DUCTIL
4.478778 1.492926 64500 3 DUCTIL
3.78088 1.260293 64500 2.480315 DUCTIL
8.594096 2.864699 276500 0.943114 DUCTIL
8.594096 2.864699 276500 0.943114 DUCTIL
7.126529 2.37551 203600 1.575 DUCTIL
5.762366 1.920789 140400 1.211538 DUCTIL
4.532651 1.510884 157700 0.828947 DUCTIL
3.532484 1.177495 178600 0.828947 DUCTIL
4.008836 1.336279 206200 0.828947 DUCTIL
3.040598 1.013533 126400 0.984375 DUCTIL
3.844011 1.281337 110400 0.984375 DUCTIL
3.844011 1.281337 110400 0.984375 DUCTIL
4.335897 1.445299 126400 0.984375 DUCTIL
2.122411 0.70747 49300 1.086207 DUCTIL
2.565865 0.855288 69900 0.969231 DUCTIL
lw t A I Nd M e D' T Vd (Vf2) Vf21 Vf22 Vf1 
P1 1656 42 69552 15894579456 146026.1 18029059 123.4646 1656 62779.76 49373.1 49373.1 78614.37 706275.6 4.199049
P2 3730 28 104440 1.21089E+11 170162.9 137349571 807.165 3730 478270.8 61042.79 61042.79 118048.1 1853776 3.258578
P3 1016 42 42672 3670702336 89901.95 4163640.2 46.31312 1016 14498.39 30374.65 30374.65 48232 266775.7 4.213627
P4 1340 28 37520 5614242667 61151.23 6368178.2 104.1382 1340 22174.91 21935 21935 42408.72 239327.9 3.259661
P5 722 42 30324 1317284668 53300.74 1494182.6 28.03306 722 5202.957 18762.13 18762.13 34275.1 112396.8 3.515416
P6 1242 42 52164 6705525708 91933.44 7606009.4 82.73387 1242 26485.21 32340.18 32340.18 58960.78 333486.7 3.524785
P7 460 42 19320 340676000 70482.3 386425.31 5.482586 460 1345.588 21693.28 21693.28 21837.32 94693.75 7.296305
P8 800 42 33600 1792000000 142548.5 2032647.3 14.25934 800 7077.968 37977.96 43052.93 37977.96 333070.3 8.485029
P9 490 42 20580 411771500 89833.09 467068.21 5.199289 490 1626.398 23261.5 27042.49 23261.5 128562.9 8.730135
P10 380 42 15960 192052000 47757.18 217842.62 4.561463 380 758.5591 15129.25 15129.25 18039.53 53003.64 5.98461
P11 380 42 15960 192052000 47757.18 217842.62 4.561463 380 758.5591 15129.25 15129.25 18039.53 53003.64 5.98461
P12 490 28 13720 274514333.3 36704.51 311378.81 8.483393 490 1084.265 11845.87 11845.87 15507.67 52528.97 5.350512
P13 385 28 10780 133155458.3 49685.38 151036.88 3.039866 385 525.932 12184.59 14866.43 12184.59 55869.23 9.218066
P14 385 28 10780 133155458.3 49685.38 151036.88 3.039866 385 525.932 12184.59 14866.43 12184.59 55869.23 9.218066
P15 400 42 16800 224000000 28234.24 254080.91 8.999035 400 884.746 10049.13 10049.13 18988.98 32985.23 3.361219
 R3i R3 Fnivel G total Ms lz0 b/6 G distrib q zid q planseu  Fbcap
0.902631 0.786449 0.590179 624000 2152000 179200000 2113.606 276 0.34432 0.0825 0.135 2.364835 368271.4
4.579384 0.127632 3173.505 621.6667
0.339764 2.095036 1385.061 169.3333
0.591016 0.989181 1697.585 223.3333
0.171579 3.606051 998.9008 120.3333
0.50773 1.221066 1614.798 207
0.069647 16.12178 673.5522 76.66667
0.210654 5.365658 1157.222 133.3333
0.079028 14.30246 719.4021 81.66667
0.047529 19.94472 556.3156 63.33333
0.047529 19.94472 556.3156 63.33333
0.079028 10.92525 709.5498 81.66667
0.048788 23.16762 568.3804 64.16667
0.048788 23.16762 568.3804 64.16667
0.052663 11.35821 573.0029 66.66667
fm ftd fvk fvd A TOTALA A aff b COMPORTARE
34 0.453333 2.129619 0.709873 6250000 424100 0.190217 DUCTIL
1.753431 0.584477 494200 0.08445 DUCTIL
2.135451 0.711817 261100 0.310039 DUCTIL
1.753864 0.584621 177600 0.235075 DUCTIL
1.856166 0.618722 154800 0.436288 DUCTIL
1.859914 0.619971 267000 0.253623 DUCTIL
3.368522 1.122841 204700 0.684783 DUCTIL
3.844011 1.281337 414000 0.39375 DUCTIL
3.942054 1.314018 260900 0.642857 DUCTIL
2.843844 0.947948 138700 0.828947 DUCTIL
2.843844 0.947948 138700 0.828947 DUCTIL
2.590205 0.863402 106600 0.642857 DUCTIL
4.137226 1.379075 144300 0.818182 DUCTIL
4.137226 1.379075 144300 0.818182 DUCTIL
1.794488 0.598163 82000 0.7875 DUCTIL
EXPERTIZĂ TEHNICĂ
FOTOGRAFII
46
47
48
49
50
51
52

Expertiza Baia Grivita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expertiza Baia Grivita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

CONSOLIDARE/REAMENAJARE BAIA GRIVIŢA

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti

EXPERT TEHNIC ATESTAT MLPTL NR.06773/2005

Prof. Dr. Ing. DAN CRETU

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti

EXPERT TEHNIC ATESTAT MLPTL NR.06773/2005

Prof. Dr. Ing. DAN CRETU

RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ

1.1. Denumirea obiectului de investiţie

Expertiza tehnica privind lucrarile de consolidare/reamenajare pentru Baia

Bucureşti, sector 1, Strada Sfinţii Voievozi nr.1

1.3. Titularul investiţiei

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti

1.4. Beneficiarul investiţiei

1.5. Elaboratorul expertizei tehnice

Profesor Universitar Doctor Inginer DAN CREŢU.

Prezenta expertiză tehnică este intocmită la solicitarea Administraţiei Lacuri,

Expertiza este solicitată pentru Baia Griviţa in vederea consolidării/reamenajării.

Beneficiarul expertizei tehnice nu a putut pune la dispoziţie nici un fel de

S-au efectuat relevee complete de rezistenţă pentru construcţia ce face obiectul

Pentru intocmirea raportului de expertiză s-au examinat planurile de releveu ale

3. DATE GENERALE PRIVIND CONSTRUCŢIA

Deoarece beneficiarul expertizei nu a putut furniza nici un fel de documentaţie

Din documentaţiile găsite in arhive reiese ca Baia Griviţa a fost înfiinţată de

Din scrierile referitoare la construcţia ce adăposteşte Baia Griviţa rezultă că

Singurele date sigure referitoare la intervenţiile asupra construcţiei sunt datate

• Refacerea completă a tencuielilor interioare si exterioare, inclusiv zugrăveli

În prezent Baia Griviţa este funcţională si poate deservi aproximativ 200 de

Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt de aproximativ 15,50m x 40,50m.

Înălţimea parterului este de 3,00m, iar înălţimea etajului de 3,50m.

Structura de rezistenţă a construcţiei este alcatuită din pereţi din zidarie

in spaţiul de duşuri şi grupuri sanitare care se dezvoltă de asemenea pe amble

Camera de saună umedă prezintă gradene.

La etaj construcţia prezintă relativ aceeaşi compartimentare şi dispunere a

În partea din faţă a construcţiei, deasupra spaţiului ce adaposteşte holul de la

Deasupra spaţiului cu vestiare planşeul de peste parter are un gol de aproximativ

La etaj se gasesc mai multe spaţii de depozitare, birouri administrative, un spaţiu

Peste planşeele teraselor necirculabile de peste parter exista o învelitoare din

În planurile vechi la nivelul parterului compartimentarea era puţin diferită de cea

De asemenea se poate observa din planurile vechi ca pe zona centrală a

Se mai poate observa din planurile vechi că principalele ziduri de pe direcţia

În zonele în care funcţionează saunele şi camerele de masaj finisajul este

Zonele de duşuri şi vestiare au de asemenea finisaje deteriorate datorita umezelii

Sistemul de evacuare a apelor meteorice este de asemenea deteriorat (burlane

Multe dintre deteriorarile finisajelor se datoarează şi sistemului de canalizare care

În majoritatea încăperilor tencuielile sunt puternic deteriorate din cauza mediului

Tamplaria interioară, acolo unde există, este de asemenea afectată puternic de

Sistemul de canalizare este unul foarte vechi, perimat şi subdimensionat, ceea ce

Construcţia centralei termice – se dezvoltă în partea din spate, în continuarea

Din centrala termică se face accesul in Construcţia etajata ce adapostea cazanele

Stâlpii au dimensiuni variabile pe înălţime.

Pe nivelul parterului stâlpul central are dimensiunea 50x50cm şi stâlpii perimetrali

Construcţia are parter şi patru nivele cu o înăltime constantă de nivel de 3,60m.

Plăcile sunt din beton armat cu o grosime de 15cm.

Aceleaşi grinzi secundare sunt prezente şi la placa de peste etajul patru.

Construcţia are două deschideri de 2,60m şi două travei de 3,60m.

Într-una dintre travei se dezvoltă o scară balansată.

Conform codului de proiectare P100-1/2006 – ,,Cod de proiectare seismică -

Construcţia este amplasată in oraşul Bucureşti, unde acceleraţia terenului pentru

Conform codului de proiectare CR1-1-3-2005 - ,,Evaluarea acţiunii zăpezii asupra

distribuţie 𝜇 = 0.8 (panta acoperişului 0 ≤ 𝛼 ≅ 10° ≤ 30° ) coeficientul termic

𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 𝐶𝑙 𝐶𝑡 𝑆0,𝑘 = 0.8 × 0.8 × 200 = 128 𝑑𝑎𝑁⁄𝑚2

𝜆 = 1.0 - pentru un singur grad de libertate