Lucrare de laborator

Determinarea caldurii specifice a unui corp solid

Precupanu Alexia – 10F

1. Consideratii teoretice
• Căldura(Q) este energia transferată între un sistem termodinamic și
mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între
diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul
unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân
constanți.
• Prin sistem termodinamic se înțelege un corp, o parte a unui corp
sau un grup de corpuri, delimitat de restul corpurilor care îl
înconjoară printr-o suprafață de control prin care sistemul poate să
efectueze un schimb de energie (sub formă de căldura Q sau de
lucru mecanic L) și de substanță. Celelalte corpuri, ce sunt în afara
suprafeței de control, se consideră a fi mediul exterior sau mediul
ambiant.
• Sisemele termodinamice se impart in:

a) sisteme adiabatice - un sistem care nu poate schimba cu mediul

înconjurător energie sub formă de căldură
b) sisteme izolate - un sistem care nu poate schimba cu mediul
înconjurător energie nici sub formă de căldură, nici sub formă
de lucru mecanic
c) sisteme închise - un sistem care nu interacționează cu alte
sisteme, cu "exteriorul"; în particular, un sistem în care se
găsesc mereu aceleași componente (particule); un exemplu este
cilindrul unui motor cu aprindere prin scânteie în perioada când
supapele de admisie și evacuare sunt închise
d) sisteme deschise - un sistem care interacționează cu alte
sisteme, cu "exteriorul"; în particular, un sistem prin limitele

1
 (marginile) căruia poate avea loc un schimb de substanță; un
exemplu de sistem deschis este o turbină cu abur
• Principiul fundamental al termodinamicii ne spune ca corpurile
evolueaza de la sine spre echilibrul termic.
• Dintre coeficintii calorici, capacitatea calorica(C) reprezinta
caldura necesara unui corp pentru a-si varia temperatura cu un
kelvin, iar caldura specifica(c) este caldura necesara untatii de
masa dintr-un corp pentru a-si varia temperatura cu un kelvin.
• Calorimetria este partea termodinamicii care se ocupa cu studiul
transferului de caldura dintre corpuri si coeficientii calorici.
2. Principiul metodei
• Am realizat doua experimente de calorimetrie pentru a vedea cum
un corp isi schimba caldura cu apa.
• Pentru fiecare experiment am reluat de 5 ori pasii efectuati, pentru
a observa schimbarile la nivel de temperatura si caldura specifica.
• Pentru acesta, datele initiale au fost:
a) pentru apa
ρ = 1 g/cm3 (densitatea)
c1 = 4180 J/kg*K (caldura specifica)
iar stiind ca m1 = ρ * V1, am aflat m1 reprezentand masa
b) pentru vasul din aluminiul - am cantarit pentru a afla masa lui,
notata cu m3 stiind din ce e facut, am notat caldura lui specifica
care a fost luata din tabel
c3 = 890 J/ kg*K
• Avand datele initiale, am cantarit obiectele, afland masa vasului si
a c orpului.
• Apoi, stiind ca Qprimit = |Qcedat | , ne-a rezultat formula:

(m1c1 + m3c3)(t-t1) = m2c2(t2-t), din care l-am scos pe c2

• Apoi, facand experimentul cu cei 5 pasi completi, am aflat pe 𝐜𝟐 , 𝐜̅̅̅𝟐
̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅𝟐 , E ( ∆𝐜𝟐 ).
∆𝐜𝟐 (|𝐜̅𝟐 − 𝐜𝟐 |) , ∆𝐜
𝟐 ̅̅̅
𝐜

2
3. Dispozitivul experimental

4. Materiale de lucru
• Pentru realizarea experimentului am avut nevoie de:

corp
termometru masurarea temperaturii
resou prevazut cu un suport din incalzirea corpului
metal
depozitarea corpului si a
calorimetru din aluminiu termometrului in timpul
experimentelor
un vas mai mare cu capac pentru depozitarea si mentinerea
caldurii vasului din aluminiu
creion facerea tabelului si notarea datelor
rigla realizarea tabelului
cronometru delimitarea concreta a etapelor de
lucru
cantar cantarirea corpurilor si a vasului

3
5. Modul de lucru

Pentru realizarea ambelor experimente, am efectuat aceeasi pasi:

Am ales un corp mic atasat de o sarma cu ajutorul careia putea fi
luat cu usurinta din apa.
Am pus in calorimetru 300 de ml/cm3 de apa.
Le-am cantarit pe ambele obiecte si am notat datele.
Cand am introdus corpul in suportul cu apa de pe resoul bagat in
priza, am pornit cronometrul si am asteptat cateva minute pentru ca
corpul sa isi schimbe temperatura.
Intre timp, am luat temperatura initiala a apei (t1) cu ajutorul unui
termometru.
Cand a venit momentul sa scoatem corpul, am consemnat in tabel
temperatura indicata de termometrul din suport (t2) si am scos
corpul bagandu-l imediat in vasul mic, pe care l-am introdus in in
cel mare si am inchis capacul, nu inainte de a pune termometrul.
Dupa vreo 2-3 minute, timp in care corpul a ajuns la un echilibru
termic, i-am notat temperatura finala (t) si am reluat pasii de inca 4
ori.
In plus, pentru fiecare etapa, am notat in tabel si minutul cand am
scos corpul din apa clocotita si cand s-a realizat echilibrul termic.

4
 6. Date experimentale si prelucrarea acestora

Corp 1
Tabel de valori

Nr. t1 t2 t c2 ̅̅̅
𝐜𝟐 ∆𝐜𝟐 ̅̅̅̅̅𝟐
∆𝐜 E timp
Det. (°C) (°C) (°C) (J/kg*K) (J/kg*K) (J/kg*K) (J/kg*K) (%) (min)
1. 21 63 23.5 447.36 5.78 t2=7
t=9.5
2. 23.5 76 27 504.88 63.3 t2=13.3
t=15
3. 27 80 30 424.1 441.58 17.48 27.63 6 t2=18.1
t=20.14
4. 30 84 33 415.78 25.8 t2=23.1
t=25.23
5. 33 87 36 415.78 25.8 t2=27.4
t=29.3

c2 = c̅2 ± E  c2 = 441.58 J/kg*K ± 6%

Precizare “timp”: m1=0,13kg – masa apei

t2 - minutul cand am scos m2=0,19kg – masa corpului
corpul de la incalzit
m3=0,1kg – masa vasului
t - minutul in care am
c1=4180J/kg*K
observat si notat echilibrul
termic; minutul cand am c3=890J/kg*K
pus din nou corpul la (m1 c1 + m3 c3 )(t−t1 )
incalzit c2= J/Kg*K
m2 (t2 −t)

5
 Corp 2
Tabel de valori

Nr. t1 t2 t c2 ̅̅̅
𝐜𝟐 ∆𝐜𝟐 ̅̅̅̅̅𝟐
∆𝐜 E timp
Det. (°C) (°C) (°C) (J/kg*K) (J/kg*K) (J/kg*K) (J/kg*K) (%) (min)
1. 22 41 23 532.93 319.95 t2=5
t=7.4
2. 23 55 26 992.36 136.48 t2=12.5
t=15.4
3. 26 74 30 872.07 852.88 19.19 127.38 14 t2=20
t=22
4. 30 84 35 978.86 125.98 t2=27
t=29
5. 35 94 40 888.22 35.34 t2=35.2
t=39

c2 = c̅2 ± E  c2 = 852.88 J/kg*K ± 14%

Precizare “timp”: m1=0,13kg – masa apei

t2 - minutul cand am scos m2=0,14kg – masa corpului
corpul de la incalzit
m3=0,1kg – masa vasului
t - minutul in care am
c1=4180J/kg*K
observat si notat echilibrul
termic; minutul cand am c3=890J/kg*K
pus din nou corpul la (m1 c1 + m3 c3 )(t−t1 )
incalzit c2= J/Kg*K
m2 (t2 −t)

6
Graficele celor doua experimente

7. Discutie asupra rezultatelor obtinute

• Din primul experiment, uitandu-ma in tabelul valorilor caldurilor
specifice, am observat ca obiectul dat este din otel, iar din al doilea
tabel, materialul studiat este caramida.
• Comparand caldurile lor specifice medii ( otel – 441.58 J/kg*K si
caramida – 852.88 J/kg*K) am constatat ca otelul e un bun
conductor termic, insa caramida e un izolator mai bun decat otelul.

7
 8. Surse de erori si metode de reducere

SURSA ERORII METODE DE REDUCERE

pierderi de caldura la transportul izolarea imediata a corpului
corpului

chiar daca termometrul era in apa cu o aparatura speciala si performanta

corpurile date, asta nu inseamna ca
indica exact temperatura acestora

citirea aproximativa a temperaturilor scrierea si citirea concreta a datelor

si a timpului indicate de termometru obtinute
tehnici gresite de citire a atentie si verificare la masuratori
instrumentalelor de masura (eroarea
de paralaxa, cand citirea nu se face in
directia perpendiculara scalei ci sub
un anumit unghi)
pozitionarea gresita a capacului grija, rapiditate si atentie la punerea
calorimetrului si pierderea caldurii in capacului
exterior (fapt ce determina o
temperatura de echilibru mai mica)