J1,. t\o.,o*..

(te Xt\ . -?et",

Petru Crelia (t927-r997), important filolog, elenist, editor, tradu-

cator, eseist. in perioada ryt2't97r a urmat o cariera universitara,
Mihai Eminescu
fiind asistent, apoi lector la Seclia de limbi clasice a Facultifi de
Litere din Bucuiegti. in anii ry7r-r97t a fost cercetator Ia Institutul
de Filozofie. Din ry75 a ingrijit, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc qi
un grup de cercetitori de la Muzeul Literaturii RomAne, sub egida
la!ia
Co n ste
Academiei RomAne, edigia critici a operei lui Mihai Eminescu. Din
r97r a coordonat impreuna cu Constantin Noica la Editura $tiin- Luceaf; ru lu i
tifice edilia Platon, Opere.DupargSg a condus revista de istorie lite-
rara Manuscriptum.
So n ete le
Scrieri originale (prima edife): Norii (Cartea Romnneasca, rg7g);
Epos si /ogos (Univers, r98r); Poezia Q9$); Pasarea Phoenix (Cartea
RomAneasci, ry86); Ogtinzile (Humanitas, ry9j); Luminile / umbrele
suJletulai (Univers Enciclopedic, r99t); Carcdrala de lumini. Homer,
Scrisorile
Dante, Shakespeare (Ihmanitas, ry97); In addncilefintdni ale mtirii
(Albatros, r997). editate gi comentate de
Traduceri (multe insolite de aparat critic): Cinci cn4i din Btblie / Ioa,
Iona, Ecleziastul, Ruth, Cdntarea cdntdrilor; Platon, Phaidon, Banchetul Petru Crelia
qi in colaborare Hippias Mino4 lon, Euthlphron, Menon;Dante, De
aulgari eloquentia, Epistolae, hlogae; M. Bontemp ellt, Oameni in timp;
E. Cecchi, Pe;tii ro;ii; Longos, Daphnis ;i Chloe; A. Tilgher, Viaya;i Edifa a II-a
nemurirea tn r.tiziuneagreac,i;Marguerite Yourcenar, Poaestiri orientale,
Alexis, Creierul regru at lui Piranesi; Imte Toth, Palimpsest; G. Dum6zt|
Zeii suaerani ai indoeuropenilor; Emil Cioran, Antologia portretului;
G. Duby, Caaalerul, femeia I preotul; F. Bluche' De la Cezar la
Cb urchill;Virginia \7ool{, D o amna Dallmtay Valurile, Eseuri;T.S. Eliot,
Eseuri; Franies A. Yates, Iluminismulrozicrucian; Graham Swift,
Ultima comarud,i.

1*t14- HUMANITAS
ffi# BUCURESTI
r
Redactor: Cristina Jelescu
Coperla: Ioana Nedelcu
Tehnoredaotor: Manuela Mdxineanu
DTP: Iuliana Constantinescu, Dan Dulgheru
Tiplrit la C.N.l. Coresi S.A
O HUMANI'IAS,20I2
rsBN 978-973-50-3412-6
Descrierea CIP estc disPonibili
la Biblioteca Nationali a RomAniei
EDITURA HUMANITAS
Piata Presei Libere 1,013701 Bucureqti, RomAnia
t tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 5l
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro
Comcnzi prin e-mail: vanzari@)libhumanitas'ro
Conrenzi telcfonice: 021 3 I 1 23 30 I 0312 I U9 509
CUVANT INETNTN,
De dragul catorva prejudeclfi entuziaste mai nimeni nu-l
citeqte cxt adez)drat pe Eminescu,iar cdt se citeste, se citeste su-
perficial gi margrnit la cAteva poezli riu consacrate de gcoala.
Eminescu tinde tot mai mult sa devina ,,Eminescu", ceva
pus deoparte in lada de zestre a nafiei gi de care egti mAndru
cI se afla acolo, ferit de orice intAmphri. Este insa vremea sa
se intAmple ceva cu ce ne-a remas de la el: o lirgiregi o adAn-
gi a.inleJeserii noastre. Ca once poet mare,
dificil. $i cu atAt mai dificil, cu cat el
slngur genereaza, pnn
-
vrala fl prln cAntul versurilor sale,
m;aiul-6ilitetii.
Volumul de fala cetre aceasta nizuieste: sa faca cunoscute
poezii aproape de nimeni gtiute gi, pe de alta parte, se ajute
la mai buna patrundere a tuturor, cunoscute sau nu.
Ca prima parte am ales Luceafdrwl gi, alituri de el, inca 18
poezli care il insolesc sau chiar iltrmeaza in timp si care se
constituie inr-o unitate careia Pelpessicius i-a spus,,constelatia
Luceafirulwi". Formula, fericita, nu este inca pe deplin con-
sacrata si am socotit ca ne revine sa contribuim la consacrarea
ei. in volumul al treilea al edifei sale critice, l^ p. 4t3,marele
editor eminescian, vorbind de poeziile ,,colaterale" Z aceaf,irwlui
ri,,subsewente" lui, spune: ,,Grupam in aceasta sectiune acele
texte ce amintesc de atmosfera poemului de fale qi care ar putea
ligura in ceea ce s-ar putea numi constelafia Luceafirului". Ele,
cu excepfia mai timpuriei versificari a basmului popular care
i-a fost lui Eminesct lzvor de inspragie, Fata-n gr,idina de aur,
ilu, cu unele varialii semnificative, aceeagi structura formala,
t
 care le tnfizeazao comuna tensiune lirica, cum se va vedea' aceea a comentariului ei duce nu numai la un spor de inEe-
legere, ci qi la unul de emofie lirici. Firegte, nimeni nu poate
O structura inventata de Eminescu, dar nu ca exerciliu for-
avea pretenfia ca analizele oferite aici sunt singurele posibile.
mal, ci ca expresie insubstituibili a insu;i conlinutului liric.
Iar versurile acestea scurte, cu ritmul 9i cu cadenEele lor, fiind
Mai mult, scopul lor este destul de modest, aproape gco-
laresc. Pentru ci de la tineri, a caror sensibilitate nu este inca
congenere cu ce avea de spus, i-au invadat spiritul 9i i-au-pece-
tzatd,agteptam, pentru Eminescu, ceea ce cu greu mai putem
tluit"scrisul ultimei sale vremi de creativitate, pana la limita
agtepta de la generaEiile care ii preceda. Acestea, nevoind sau
Ior astral incandescenta.
I Dar nu numai in cazul formelor a caror patemitate ii re- neputand sa mai faca vreun efort, se multumesc sa profite
pasiv de renta unei miregii pe care doar o postuleaza, fira si
vine, ci chiar preluAnd forma fixa a sonetului, de mult 9i
le mai pese de adevSrul ei Ei flri si-gi dea osteneala de-al afla
larg lultivata in poezia europeana, Eminescu i-a insuflat ge-
niJ sau, imbogilind cu ea tradifia poeziei romAnesti, pentru acolo unde este, in adAncul gi in intregul operei. Daca vom
ca el este clqoiui si precu.rsoryl sonetului la noi, ramAnAnd
izbuti sa facem, fie gi in cea mai mica masura, mai bine citite
aceste cincizeci 9i qase de poezii ale lui Eminescu, ne vom fi
in acelagi tihp, ca'autor de sonete, inimitabif in cazul poe-
gilor ca el, relagia dintre formi qi confinut este intrinseca qi atins lelul gi ne vom fi ficut datoria.
Petru Cregia
indisjunctibila. Partea a doua a acestei carfi sta drept exem-
plara marturie.
' in ultima parte am dat cele ctnct Scrisori, adaugAndu-i celei
de a treia o varianta care este mai mult decat atlt, este relua-
rea temei in contextul istoric al Moldovei lui $tefan cel Mare,
in confruntarea ei, la Vaslui, cu oastea lui Mohamed II, la
optzecide ani dupi bitilia de la Rovine. Textul este memo-
,"bil ptin imaginea caderii Constantinopolului 9i pr4 a treia
,, p"4., in Jar. violentei satire antiliberale ii ia locul o
plAngere pentru pierderea Basarabiei.
'
Fi..rt poezie este precedati de cAte o ptezentar"' L:-17
socotit ,-t.."rrr. n,, doa. ca informalii contextuale ori altfel,
ci ca pe o incercare ds 3-paffuodeanalitic in structura de adAn-
cime a fiecarui text. Citiiorul este rugat si nu creada prea lesne
I cfeste Var6r, .,r* pare uneoti, de simple relatari in proza ale
conlinutului unor po.-.. Uneori chiar parafrazarea, cu gnja
t gAnditi gi neinsuiinata de esenta lirice a uniti;ilor tqxtu.lfe,
i. prrr. in lumina articulagiile interioare 9i inlelesul specific,
distingAnd, chiar gi atunci cAnd distinclia e mai greu de- ficut,
un teit de altul, gi da.rdu-i fiecaruia ce este al sau' Acelaqi in-
vocat cititor va constata singur ca citirea unei poezii Ei dupi
6
I

C o n s te la{i a Lu ce aftirului

t
 PREAMBUL

intreaga poezie a lui Eminescu este strabatuta, ca qi viala

lui, de durerea unor iu_biri.cu neputinf a.Prada trecutului ire-
versibil sau nioriii, ,-egrrii iau pierzaniei, dar mai ales unei
nepotriairi esenliale dintre sinele intens iubitor qi ce ii este dat
in lumb. Era firesc ca opera lui sa tindi catre o formulare
extrema a acestei incompatibilitafi, cltre inscrierea ei in sfera
rnitica a inaccesibilului care il chinuiegte in etemitate gi pe
'Lrntal.
$i a ajuns la aceasta limiti aparent accidental, por-
rrirrd de la niqte surse folclorice la care t-a dat acces cartea
rrrrui calator gerrnan, Ridrard Kunisch, Bukarest und Stambul,
,\kizzen aus [Jngarn, Rumrinien und der Tiirkei, apiruti la Berlin
in 186r Ei retiparita apoi in 1865 gi 1869. Acolo gasegte Emi-
ncscu, inca in perioada berlineza $Ap-fi1\ doua basme,
l)ie./ungfrau ohne Kr)rper gi Das MadffiiTm [oldenen Garten,
l)e care le.p-T_g-1-gqre,qi.cfriar la Berlin, -pentru a le da forma cea
rnri evoluata spre s{iigitul anului ffi la lali;primul fira titlu
irr rnanuscrise (acela de Miron ;ifrumoasaf,ird corP este dat de
lrrirnul editor al poemului, Ilarie Chendi, in rgoz), celalalt cu
rrtlu de autor, Fata-ru griidina de aur. Eminescu a mai prelucrat
rrtr putine basme populare, dar acestea doua, si cu deosebire
.rl doilea, i-au prilejuit cristalizarea unui fond latent esenflal.
lt Fata-n gr,idina de aur; schimbXndu-Ei nu doar cadenlele, ci
t ',r configuralia qi miEcarea interioara, a devenit, dupa un numar
,lc arri, LuceaJiirul.lnainte de a trece la inflgigarea acestei meta-
rrrorfoze gi a celor care au insolit-o sau au urmat-o, se cuvine
'.1)rrs un cuvAnt despre Miron sifrumoasafird corp, poemin
rrrctru popular care nu se afla reprodus in acest volum (se

II
 gesegtein ms. 2276, zz-67, in -doue.ve.rsiuni, redactarea lui
p"1a"a fi situataintre fi79 gir88o,-deci cu pulin inarnte de
iA*.f. incercari pentru Luaaf,irul, ceea ce nu poate fi lipsit
de semnificafe).
in Miron' /'frum o as a f,irti corp incompatibilitatea 9i inac-
cesibilitatea se"instituie intre un tAnir, fiu de imparat' 9i o FATA.N GRADINA DE AUR
un tAnar ca toqi nu-
)ere ,rpirritoare. Miron, altfel -tineri-i'
mai ci mai frumos gi cu o minte mai buna decAt alfi ("$.i isteg
l
era cu duhul / Cum a toate-s $tiutoare / Doara
luna gi vaz-
Consideraliile care urmeaza nu privesc relaEia dintre poe-
a"fr"i"i este destinat de ursitoare unei soarte amare. Zadamic rnul eminescian qi basmul cules de Kunisch, ci numai pe aceea
ti;;,; ir,r-o"ri gi iubitoare sogia, el e chemat catrefapt o fru-
clintre Fata-n grddina de aur Ei Laceafrirul gi nici pe aceasta
ursitoarea este de un
-rr.1. de alt rang. Ce-idrtharazegte
ca totdeauna /Elsasimt-adAnc in-
intr-un chip exhaustiv. Tiebuie spus din capul locului ci mai
i.rtirj blestemat: ii.-l vechiul poem (scris in endecasilabi iambici gi strofe de opt
o-i"t"f / Dorul dupa ce-i mai mare / N-asti lume ffecatoare' / versuri, cu fase rime incrucigate gi doua rime perechi) nu este
b"f; --i desavArgit". $i pleaca, lasind totul in urma lui'cAn- in
,r simpli versiune preliminard a Luceaf,irwlui qi nu se pierde
.arlrr." frumus.lii abiolute, despre care ii vorbise un
irr istoria acestuia din urma, rlmAnAnd un p-oq]4*ep_lg*&,sg-re-
*.1 o.U. Nu i se intinde o mreaja cruda, nu ajunge la o zdna stirtator, construit pe o idee analoga, dar staruind in narativul
malefica, domica sa chinuiasci qi si aduca pieire, ci la o
fata
lirbulbTca intr-un poem de Renagtere italiana, gi infuzat de o
." ft*i., blAnda gi cu zAmbet ingeresc 9i trist, insa al carei ;trezenla mai vie a senzorialului gi a descriptivului.
trup nici nu arunca umbra, nici nu taie valul' $i pe care nici Smeul din versiunea eminesciana a basmului, degi o lim-
o imbreiqare nu-l poate cuprinde, oricXt at Yrea ea insagi:
gopot' / Eu 1,cde prefigurare a lui Hyperion, are destule trasituri specifice.
,Nrr-arof lrielii-o pripe-t, / Trecdtor, de-unde-un ( )ricum. nu este un smeu folcloric de tin traditional. ci un
.t.ma sunt gi nu poti" Astfel ca tAnarul, intors in lumea lui' ,l.rimon celest, pe de o parte anterior oricarui act de creagiune
*."lr ri pirri, insingurat, pierdut in amintire, tAnjind in ,lcrniurgica ;i, pe de alta, ,,Nascut din soare, din vazduh, din
"ri.
deznidejdea unor anit ,,foate-i par urAte, sure, / intr-un chip' rrcaua", deci flri nimic teluric, ci provenind numai d!1cp-le-
intr-o mesura". Ucis de mirajuidesavArqitei frumuseli' adica I, I t e trei.-ele-m.e--qrc als*sosaologiei ffad if e, focul, aerul ;i
i-o" lal
J. fto"r"tqea absoluta ca miraj al unui ,,dor flra sa1iu"' dat
r .

.r1r.r (in ipostaza ei cristalini Ei rece de zapada). Tot de ele-

data din
de ursita impreuna cu neputinta implinirii lui, care e
nrcnte 1in qi intruchiparile lui omeneqti, prima de natura ste-
dintre niveluril. de existenga 'Zdnacea veqnica
i" ..lrii,
"..i.
era o aparen1efaresubstanga sau, intr-un plan mai indt' Forma
l.u.solara, a doua de natura acvatic-marina, sortite amAndoua
.,,.'luiasi egec. Oricare le-ar fi ispita, regnurile cosmice sunt,
ori ldeea frumuselii, care nu poate fi transcrisa in termerut
t Jevenirii firi si devina insesizabila Ei evanescenta, inaccesibila
rrr ,rbsenta omenescului, inospitaliere sufletului omenesc. PAna
,t r Luceaftirul nu va aduce nimic fundamental nou. Abia
oricarei entitali Pieritoare.
r.rs1'ro[SUl smeului cAnd i se cere sa devini mur-itor: ,,Nu. . . om
',.r lii, om trecator ca mine, / Cu slabiciunea sufletului nost", da
, , l,rimi masura a difef-enterdintrecelerlouipoeme. Cici, de;i

13
 a Lucea- mai presus de ea, newAnd sa arda in focurile soarelui sau sa
orimeste. acceptarea smeului este alta decAt aceea
'fr;ili,;., q,ii,d bine ce inseamna decaderea din etemitate' inghefe in adincurile marii, trece printr-o incercare care era s-o
qo"rt.gt. nici o clipi. Pe can{ sry1lse tAnguie'PYry; coste viafa, aceea a unei claustrari mai severe decAt una mo-
"u
,,Da, moartea! Penffo clipn de iubire
/ D-etemttatea mea sa ma nahala. Ca sa-i pastreze neatinsa prea marea frumusete, parin-
altf.g., / Sa vid in juru-mi anii in pigi1t, / !.' * in inima tele ei o sileqte sa traiasca inchisi, ca intr-un sipet scump,
mea

;;;;" rere, / Sa fiu ca sPuma mirii in sclipire'./ Si vid cum

trecatoare !"
intr-un palatfaraferestre, fira uqi, intr-o fee+iede-sera mirifica
trec cu wemea care ttece. / Ah, ce-ai cerut, femeie si sufocanta, o racla de aur gi de giuvaieruri unde nimica nu
.t"J igi vede iubirea pierduta, pl1"g: marii'
I ;;;i, deasupra ;ratrunde din-lumea slobodi gi vie, din largul spaEiu inmires-
lui cel mare / $i sfint ;i-adAnc de.lacrimi este plin"' rnat si plin de adieri. I se deschid ferestrele doar cAnd, ofilita,
",iai"f
'ri
un blestem. Aici deosebirea gi de basmul popular, sta sa moara. Ce ispita mai mare pentru ea decAt aceea a unei
-*.*.
ti i)rrofar e si mai relevanta' Luceafirul, cum qtim' se.in-
i, iubiri care-i figaduieqte largul qi inaltul gi adAncul lumii, Ei i
;;; r.jr,"urrrr detaxl i[yg;.qrcia.fui, vindecat de patimi
Ei lc figaduiegte inainte de venirea vreunui ursit pamAntean, pe
prin orgffi-qi prin dispret. Sm;ul din basm se poarta ca o , ind numai se bucura, de la fereastra, de aer, de cer, de prive-
il;tffi,'pia',,alirffiu- fata un greu bolovan qi zdro- listi. in timp ce dragostea Catalinei pentru Luceafir este o
bi;J-.. S-.J din Fata-n gr,idina de aur rosteste un blestem' t.rina, ispitirea fetei fbra nume are loc intre o arida intemnitare
ilrg* l.od, dar,-,rr r.-.5i nici atotpedepsitor' Un blestem .i perspectiva impar{iilor cosmice. in schimb, ca gi al Citilinei,
dovldirrd o surprinzatoare Ei adangailfg]eg€re a ornenesculur rcfirzul ei are in el sanatatea celui ce nu vrea sa fie altceva
ti-" J"tlAfo, lri, tinerii aetui;i iubirii sa fie fericill insa ,1..'t it este si vrea ii n. f.ricit in marginile starii sale date. De

;;;ffi de fericili cAt viaga toata /Un chin s-avefi: de-a .riti conditia pe care i-o pune smeului gi tot de aici, cu o fi-
bine ci nu atat de moartea lor se
"" -"., deodata". Stiind r('.lsca cruzime, insotirea ei cu un pamAntean tocmai in timp
*--'nil
inspnimAnta muritoiii' clt de moartea celuilalt' t t' srn€ul statea sa igi recuze veqnicia. Ca gi lipsa oricarei nos-
r_".eaflrul qi smeul intra intr_un sistem de diferenle r.rlgii. Caci impdrtigind iubirea acelei fipturi ceregti, ar fi
.rr. op...uzi gi in cazul celorlalte persol a1e ale.celor doua .ryrrns in aceeagi primejdie de moarte din care abia se mAn-
;;# si care,'distribuind altfel accentele, conduc la trans- trrise, viata fira sevele viegii:,,Frumos eEti tu, dar a ta nemu-
h;;;;;.t.picului. Florin, tAnarul muritor care vine sa ii dea rrrt' / Fiinfei trecatoare i-e pieire". Smeul e gata si-qi piardi
f.?i.ir., pimAnteasce feiei intoarse la viala 9i lns-etate de rrt'rnurirea, fata pieritoare vrea sa-qi aibi, cAti ii e data, viafa
;i;d, ;" L ,r, prj, un slujitor de casa mare, un seducator qiret , .r rleplinatate a vieEii pieritoare. $i in felul acesta il salveazi gi
ajunge 1a
si usuratic. Este un prirrcip" sortit domniei' $i.care
"Jt;;;;;t, treclnd prin l)(' srneu de gegeala unei patimi fira soarta, de incomensurabili
dupa $ele incercari 9i reintoarceri'
r rsilra a unei vegnicii pentru o clip,i de iubire. Rolul ei este aici
intAi prin
VriE, A-i"tiriigi'prin Valea Deznidejdii, aqadar , hip singular asemanator cu cel al lui Adonai.
ce ne cemeEte
ceea ce ne cheamfin trecut gi-apoi prin ceea ',,
t si ne curma avAntul. Dar biruie pentru ca el qi ea sunt -Egg- lrl, Dumnezeu din basmul popular, numit de Eminescu
, ,' rrumele ebraic al divinitilii, Adonai, ii sporegte smeului
realitilii;sunt compatibili
i.Brri, a. prn. ai" ordine
aceeaEi a
'.l,.rrrna deciderii. $i o face cu vorbele unui mAndru ierarh al
iniauntrul
-: soartei.
, r, nritatii, care privegte din inaltul sau lumea pieirii, flcuti
6alJ.rpre fata fira nume care ii corespunde catalinei, ea,
,1, , l insuqi, cu un fel de dispre! existenfial, ca pe un nimic
inainte d. r r. darui unei iubiri pe potriva firii' refuzAnd
una

r4 rt
 eUrn_ lnsaintii ii aminte;te daimonului cine este: ,jlu, care
;t;;G;mea fiptura, / Cuvant curatce-ai existat'eraEone' /
C;gi;"imAndru d'e etemi-gure, / !lnd.universul cea'ta

r;#.]iapoi, ,,C.-i omut di a crrui iubire / Atimi lumina

,if.-.i r^* / O undi e, avAnd a undei fire' / PamXntul
Ji?tl. "ef".itii / $i umbra-idrumt'l gliei ce saqteme / Sub
"i.rii FATA-N CAILNWZ DE AUR
pasul lui..." ,,Sdrmane inimi indregate-n vreme' / Sarmane
I
ffi;i;"."*_" lume. / $i acest drum al pulberii, pieirii /
"C, ptan l-am zugravticu mAna'/ Nimic fiind' l-am
in- Afost odat-un imp,irat - elfu-nc,i
p.
""
.t i,i",.nrti"i. / $i tu cf ei voieqti a fi, d9m9ne? i Se numeri
g in aremi de auL ce nil pot sd-ntorn,
;;ii;6il.rsui lunii / pentrlo femeie? Vezi iubirea unei". Cdnd in pdduri, in lacuri, lanuri, luncd,
pierzindu-se-n
Si t-.rif vede cum iubirile fireqti se implinesc' Vorbeai cu zeii, de sunai din corn.
'r-inrr-aE,ntrlr.P',te sa spuna, macir de dragulcui i-a fost
"^rar';,; Aa e a o fat,i- dulce, m dn dr d, prun c,i
ii^la,,,Fi$ ferici;i, atit cAt scris e firii / Celor nisculi Cu cari basme aremile ;-adorni
*. , n aip p"ni"' in loc de aceasta rosteqte' cu glas-stins' un Cdnd trece eafrumoaseflori se pleacd-n
razbunan'
geu blestem, punAnd in recea veEnicie injosirea unet
U;orii pa;i, in aalea c-un mesteacdn.

in aa, i-o cer. B,itrdnul se g,indege,

Prea efrumoasd, prea na e de lume -
M,i mir cum cerul na s-ademeneste
Sa scrie-n stele dulcele ei nume;
E rdu poetul, care n-o nume{te,
Barbar,i yara, unde-al ei ret?ume
inc,i n-a-ajuns - ;i chipu-i r,ipitoriu
Na-i de priairea celor muritori.

in oale stearpd, unde stdnci dr paz,i

inconj urau mdrealti ad,lncinne,
Cl,idi palat din pietre luminoase,
Gr,idini de aur, flori de-ntunecime;
t
Iar drumul u,iii pline de miroase
Afar-de elnu-l;tie-n lume nime -
Acolo ;-a inch is frumo as a fat,i
Ca nici-o razd-a lumei sd n-o batd.

t7
 etern. insaintAi iiamintegte daimonului cine este: ,j[u, care
eqti a mea fapwra,'/ Cuvint curat ce-ai existat' Eone'
/
-*
".i ""
glrtui mindru d-e etema-guri, / CAnd.universul eta ceala
rura? 9i apoi: ,,Ce-i omul di a carui iubire / AtAmi lumina
,4.-.i r^i? t O unda e, avind 1 uldei fire' / PimAntul
dtleri. nalucirii / $i umbri-i drumul gliei ce s-agteme / Sub
"l.gi FATA-N CNANWZ DE AUR
pasul lui..." ,,Sirmane inimi inchegate-n weme, / Sarmane
al pulberii, pieirii /
O"r*i ,-rr..t.-r, lume. / $i acest drumNimic fiind' l-am in-
b" p. un plan l-amntgriui cu mAna'/ Afost odat-un imp,irat - elfu-nc,i
4i"", -oti.il. / $i tu ci ei voieqti a fi, demone? / Se-p numeri in aremi de aur, ce na pot sd-ntorn,
J"pa *.rr,ri lunii / Pentr-o femeie? Vezi iubirea unei". Cdnd in p,iduri, in lacari, lanuri, luncd,
""ii
Si smeul vede cum iubirile firegti se implinesc, pierzAndu+-e-n Vorbeai cu zeii, de sunai din corn.
-)ainro
deptirtare. futea sa spuna, macar de dragul cui i-a fost Aae a o fat,i-dulce, mdndr,i, prunc,i
,,a, i. dragir,,,Fif fericili, it?rt citscris e firii / Celor nascuEi Cu cari basme oremile ;-adorni
spre a fi dali pieirii". in loc de aceasta roste;te, cu
gln syns' yr.t
razbunari' C,ind trece eafrumoaseflori se pleacd-n
f., Ut.n t", punind in recea veqnicie hjostea unei
U;orii pa;i, tn aalea c-un mesteacdn.

i, aan i-o cer. B,itrinal se g,indege,

Prea efrumoasd, prea nu e de lume -
Md mir cum cerwl nu s-ademeneste
S,i scrie-n stele dulcele ei nume;
E rdw poetul, care n-o numegte,
Barbara lara, unde-al ei renume
inc,i n-a-ajuns - $ chipw-i rdpitoriu
Nu-i de priairea celor muritori.

in oale stearpd, unde st,Lnci de pazd

inconj urau mtirealri adincime,
Cl,idi palat din pietre lwminoase,
Gr,idini de aur, Jlori de-ntunecime ;
t
Iar drurnul o,iii pline de miroase
Afar-de el nw-l yie-n lume nime -
Acolo ya inchis frumo asa fat,i
Ca nici.o razd-a lumei s,i n-o bat,i.

17
 Sale-imbr,icate in atlas, cA ne*uA'
Cusut infoi ;i roze ailinii - Napoi trimite, nu lui nimica
in mozaicuri stralucea Podeaua,
Din muri innalyi priaeau icoane aii;
Fereasta-i oarbd, de;i std Perdeaua,
De-aceea-n sale ard lumini,f,idii
$i aerul, pdtruns dt mari oglinzi,
I E racoros ;i de miroase nins.
O no apte-eternd Preficut,i-n ziud,
Grddin,i de-aur,Jlori de pietre scumPe'
Zefir trecea ca o suJlare aiu,i
$i-n calea lui el crenge grele rumpe.
Cu-aripi de-azur, in noaptea cea tirziuri,
Copiifrumo;i ai albei aeri se Pun Pe
Boboci deJlori, cdnd aPe lin se aaer,
SborJluturi sclipitori, caflori de aer.
Acolo-nchis,i cu mai multe soale,
Ca ea copile ;i solii de joac,i,
in lumea ei s,ilbatic se rdsfald,
in str,iluciri aia{a yo tmbrac,i.
A ei priairi sunt tinere $ boaYe'
Zdmbirea-i caldd buza-i sta s-o coacd - Presunul lui si seaua cu pafialt,
$i-n acest rai, in asta lume suaud
De mullamire se simlid bolnaad.
Dar de a eifrumseldf,ird seamdn
Auzi feciorul de-mPiirat Florin,
Norocul lui cu-al ei ii Pare geaman,
t De-atunci unfoc il mistue tn sin.
,,io rAn stau locului, stau sd ma-ndeam,in
Cu rnunca meA, ctt dorul, cu-al meu chin."
P,itruns de dorul ne;tiutei Vergari
S-au dus sri ceard tfot k sdnta-Miercuri.
r8
Alai, conaoi, - ii zise atuncea dinta,
$i singurel te di de-;i catd linta,
Cdci strimt e drumal $ e grei potica.
Ii calul meu cel alb; el se aadntd,
C a g,in dul s bo ar,i-n lum e f,ir,i fric,i,
Dar dacd arei s-o aJli, yirue minte:
Nu std in aalea-aducerei a minte.
Porni tn lume, singurel, in toiu-i.
il dure calu-ifr,iyior cu adntul -
De aur p,iru-i ;ifrumos e boiu-i,
Fecior de-a drag, cilm n-a odzut pdmintul,
O sted el pare-n neamu-i $ in soiu-i -
Cu bine mearga-mi si sd-l tie sfdntul.
Ajunse-o aale m,in dr,i ;i frumo as,i -
P,irea c,i-i chiar gr,idina lor de-a casd.
$i sub un tei el de pe cal se dete,
Se-ntinse lene;, jos pe iarba moale -
Din tei se scuturJlori in a lui plete
$i mai cd-i ztine sd nu se mai scoale.
$i calu-i pa;teJlori, purt,Lnd tn spete
in aalea de miros, de r,iiri ptin,i,
in umbra dulce binri de odina.
De-a lui b,itrdn el fii aduse-a minte,
Cum tl lasa;i cum porni in lume,
Dorind cu o iubire-a;aJierbinte:
O umbr,-un sunet, un nimic, un nalile.
L-apuc-un dor de lard;i pdrinte,
Tbt ce-a dorit ii pare-atunci cti-s spume
$i c,ind pe calul lui el iar se simte
Napoi apucd, peste drumuri strimte.
t9
r Dar fnddr,it ajuns,l'aPuc,i dorul
Din nou, - neliniYe, iubircaddnc,i -
S-arunca iar pe cal, urm,Lnd amorul
Crn al lui suJlet neclintita[-iJ stdnc,i,
in aan l-opreste regele, PoPoral,
E dus de-o steA, ce arde-n minte-i incd,
Dorit de rAZa anor doi ochi tineri -
I
S-a dus sd ceara sfut la sfinta Vineri.
Voinicul meil - ii zise-atuncea ddnta
De ce-ai stdtut in aalea amintirei,
Pentru oricare efrumoasd, bldnda,
Cu curte-oricdrui seamdnd. Ceirii
D in ace a a ale inim a- li frdm dnt d.
Nu sta in ea. De te-nchina;i iubirei,
Ti dil de-o catd $-n a eifereasta,
De-o aezi deschis,i, sztdrlefloarea astd.
Dar sii nu stai in oalea desPer,irii
Ce-n a ta cale tu oei lrece-o sigur.
El iar porni in lumea intdmPldrei,
Bolnaa de dor ;i de-a iubireifriguri.
Dddu de-o aale-n asfinYitul serei,
Prin crenge negre umbre se configur.
intunecoas,i-i, cum o simt doar orbii
$ifilfaiesc prin aer rece corbii-
Et de pe cal se dete. in P,idure
$opu;tefrunzd, rdmuri stau de sfatari
$i somnul nu aoie$e ca s,iJfure,
t C,ici umedd efrunza lui de Paturi,
Urechea-i treazd a dumbraaei gure
Le ascalth;optind din mii de laturi
$i corbii croncdnesc ;i sbo ar,i-n fal i
in ar clar ca pete de cerneal,i'
20
Atunci ofric,i inima-i pdtrunde,
Pe cal se pune ifust din aale
$i-n loc s-rffmeze drumu-acolo unde
Voia sd meargd, s-a tntors din cale.
Soseye iar tn !ard-i, deJ p,itrande
Din nou un dor, o amdrdre, -o jale.
Atanci din nou el o lu,i pe mdneci
S,i cear,i sfat acum sdntei Dumineci
Ai stat in aalea desperarei iari,
ii ,itt sfinta - ci din nou pornege!
iyi dau o pasere cu tine - sboard
Ca calul t,iu, unde norocu-li cre;te.
C,Lnd ai aedifrumoasa tafecioard
C,i pl,Lnge, -atunci d,i drum paserei ieye.
Tu dorul yi-l ajungi, desi te tic,ii.
Ea-;ifie tot, ce-ai suferit ninaic,i-i.
Ti,ec,ind prin zt alea desper,irii-as tup d
A lui urechi, sd n-o aud,i-n gopot;
in aan se-ncearcd calea-i s-o-ntrerupa
Vuiri, murmnre, s-o opreasca ru-o pot.
O umbr,i sboard, pdn se aede dupd
At,ita mers, c-Aude saon de clopot;
Atunci adzu tn zarea lui palatul
i n c are-n ch i s e fat a- i i mp,irat ul.
in ziduri de oyel lucea castelu-i
Cu stre;ini de-aur $ cu turnuri nalte
$i scris pe muri-i, minunat infela-i,
Fdpturd grea a meyerelor dalte.
in mari gradine i se arritti lui
- Isaorul ztiu ce cade, urind s,i salte.
El se rnira cum toate-asfel afi pot:
Gr,idine, rediuri, lacuri, ziduri, /pot.
2I
 Dar un balaur tol.ogit in Poartd
Sorih cu lene pielea lui Pestril,i,
Cu ochi-nchi;i pe jum,itate, Poartd
Priairea jucatoare sdl inghil,i,
Iar,i Floriru - inima-n el e moartd
C,Lnd uede solzii, dinYii cei de criy,i.
S,irind la el;i-nfiPse a lui sPad,i
de p,in,int il;intui de coad,i.
$i
Apoi din munte stanuri el rdstoarnd,
Le gr,im,ide;te crunt Peste balaur
Acesta iar se sbate, se tntoarnd
$i in durerea-i muge ca un taur,
Dar el mereu pe ddnsul pietre toarnd
Pin n,idu;it plesni acel centaur.
Tiecu-nainte - doua ldncii scurte
Pin-ce dddu de strdlucita curte.
Un an de cind copila Petrecuse
Urzind gindirea-i ;i aisind arsitul,
(Jn an irutreg preafericit,ifuse,
Dar dup-un an mi-afost-o-ajuns urdtul.
i;i amintea oiata ce-o aaase
$i peste pieptu-i i;i tndoae gdtul
priaea an Punct cu ochii ;int,i,
$i trist
$i se usca ca $ la umbr-o Pl,int,i.
,,Eu mor de n-oi aedd seninul, cerul,
- Se pref,icil in tin,ir luminos
De n-oi priai nem,irginirea oastd,
Riceala umbrei m'a Plitrttns cu gerul
t $i nu mai duc, nu Pot - aiala asta.
Ah! Ceferice-a;fi sd odd eterul
$i s,n v,id lamea, codrii dinfereastd,
$i de aoili cu aial,i sd mai suJla
Deschideyi u1i, fereste sd rdsuJlu."
22
Asfel o rnistaia neastAmpdratul
De uiat,i dor ;i dorul cel de soare -
De si le poruncise impdratul
S,i nu care cttmoA s,i-;i amdsoare
- Ca s,i deschid,i u;ile, palatul -
Dar totu;i, c,ind a,izura cd eA moAre,
Nu ;tiu ce or sdfacd, sd se poatd,
De l-ar urma, el ar gdsi-o moartd.
V,iz,ind cu ochii, piere de-a-n picioare
- Din zi tn zi - atunci el[eJ -au deschis
Fereyti tnnalte /, la mindrul soare,
Din boal-ad,inc,ifata a inais
$i se facu ;i mai fdrmdcdto are,
Asfel curn nu iyi trece nici prin ais -
- Se rumeni infaya ei ca mdrul,
A-ntinerit-o aerul fi cerul.
Un smdu o aede, c,Lnd s-a pus sd stee
N-a eifereastd n'asfinyit de s,iri;
Sbur,Lnd la cer, din ochi-i o scdntee
Cuprin s e- a ei m,4n dre ye, ferm,ic,iri ;
$ i-n trecdto area tdndrd femee
Se-namord copilul sfintei m,iri -
Nascut din soare, din a,izduh, din neawa
De-amorul ei se preficu tn steawd.
C,izil din cer in tinda ei mdreald,
$i corpul lui sub haina ce se-ncreatd,
S-aratd nalt, subyire, ml,idios.
Pdr negru -n oiye lungi ridicafaya
$i o cbi-alba; tri-nchis, tntuneco s,
Iarfaya-i alb,i, slaba, zdmbitoare -
P,irea un demon rdt,irit din soare.
23
I
,,Ah! te iubesc - li zise el - coPila,
- in tact c,iz,ind, aromatri lin,
Laglasul tdu simt sufletu-mi ranit,
Din stea ndscut plecfruntea mea umila,
Cu ochii mei prind chipul tau sl,iztit -
Nu oezi cam tremur de amor - ai nili!
in nemurirea mea dra;fi iubit -
Iwbit de tine - te-a; Purta: oJloare
in dulci gr,ndini, aproape linga soare.
N-ai aedi iarnd, toamna nu, nici aard,
Etern,i primdadr-, etern arnor...
De ti-a; inchide zdred ta cea clara
Cu-al meu sdrut, o scumPul meu odor,
P,in- s,i mdngdi inirna-mi amard
ce
Cwlca-mi-a; caPul la al t,iu Picior
$i te-a; priui etern cd ?e o steaud
Frumos copil, cu umerii de nedwd."
- ,O, geniu mdndrw, tw nw e;ti de mine,
De-d td priaire ochii mei m,i dor,
Singele meu s-Ar stoarce chiar din aine,
C,ici m-ar usca teribilu-{i amor!
Curdnd rar stinge aia[a mea, strdine,
Cind tu m-ai dwce-n ceruri ldnga sori,
Frumos e$i tu, dar a ta ruemurire
Fiintei trecdtoare e Peire."
El o priai atunci cu ochii lintd:
infaya-i slab,i - zdmbet dureros;
Seface stea { iara/ se aodntd
t in cerul nalt, in roiul luminos.
Acolo toatd noaPted st,i de Pinda
$i prinfereast,i el Priaea duios,
Cw o lumin,i dulce, trista-clard,
S,i aad,i umbra i alb,i ;i uYard'
24
A doua zi el seficu o ploae,
$i dinfere;ti perdelele le-ndoaie
Bur,Lnd prin les,iturile de in,
P,itrunde iar,i;i in a ei odaie,
Prefuce-n tindr sufletu-i diain:
El st,ifrumos sab bollileferestii
Purtdrud in par cununa lui de trestii.
Blond e-azi ;i pdrul lui de aur moale
Pe umeri cade tndoios, imJlat;
Ca ceara-i palid... buza lui cu jale
Purta un z,imbet trist, neming,iiat.
El o priae;te... suJletu-i s-adun,i
in ochiwl lui albastru, bLind ;i mat.. "
$-astfel cum std mut inger din tdrii
Pdrea un mortfrumos cu ochii aii.
- ,,O, aincw mine, scumpd, -nfundul m,irii
$i in palate splendizi de crisral,
Cdnd adntu-a trece peste-a apei ,irii
Th-i auzi cdntarea lui pe xal;
li-i inchina aia;a ta ztis,irii,
Wifi oceanului monarchul pal...
da palate de mdrgean ;i profir
li-oi
Cu bolti lucrate namd-n aur d-Ofir."
- ,,Cd sa-mi ajungi nearednica-mi iubire
Ai pdr,isit al cerurile cort-
Dar nu e chipul tdu cel pestefire
Ce-nfundul sufletului mew il port.
O geniul meu, mi-efrig l-a ta priaire,
Eu palpit de aia!,i - tu egti mort.
Cu nemurirea ta tu na md-naeli,
Acum md arzi, rrcamA m,i ingheyi.
2t
r Nu... om s,ifii, om trecdtor cA mine, Precum ofloare ar ieyi din surii
Cu sl,ibiciunea suJletului nost - $i noryii mun{i, din piatra lor uscatd,
S,i-1i in7elrg tot sufletal din tine Astfel copila -naioyazd murii,
Pe alnd in bolta geamului s-arat,i
$i brayul tdu, de mi-afi ad,iPost,
S,iJ;tiu cti-i slab, iubirea c,iJ sus1ine, Copil al apei, cerului, p,idurii,
La om e-un merit, ce la zei n-afost. A lumii-ntregi mai dr,igala; d fatd.
De md iubegi, s,i-mifii de sama mea, Ea ascalta pe-al prim,iaerii oasp,it
F,i-mi dar de nuntd nemurirea tA." in diminea;a ce-i z,Lmbe;te proasp,it.

intunecos ;if,ir,i de sPeranl,i, i mpr,i; ti at,i fulger e az,i ro ua

La ea prioelte geniul tn nimb - in aiorii, strtilucitoare boabe,

i;i simte inima legat,i -n lan1e, !,ir,1na-naie -n primduara noud,

in lanyul lumei cei cu-o mie limbi.
- ,,Chiar nemurirea mea, cltiar abondan1a
Puterii mele tu o cei in schirub.
Ei bine, da! Eu m-oi sui la cer,
Rdcoare-i a,intul ca miros de ape;
P,irea c-arfi plouat, de;i nu plou,i
Decdt lamin,i, ce nu mai incape.
Cu gura,fa;a, ochii ei, ea r,ide

Ca dela Domnal moartea rnea s-o cer. Priaind in soAre, ti clipih, i-ncbide.

Da, moartea! Pentr-o clip,i de iubire in dimineaya clar,i ca oglinda

D-eternitateA med sd md dislege, La poryi s-aratd tinarul Florin,
Sd add in juru-mi anii ln Peire, in jur de ziduri calul ;i-l colind,i
S,i am tn inima mea moArted rece, i;i simte inirna inflatd-n sin;
S,ifiu cd sPalna mdrii in scliPire, Dar poarta -nchisd brapu-i s,i-l tot prind,i,
Sri aad cum trec ctt'uretteA' care trece - Ea nu se miy,i -n negrele-i y,fry,ini;
O mult ceru$, Prea mult - ;i totu;i lie Ci elfereasta cum adzu crdpatd
Arun cd-n e a cu flo are a ferme catd.
li-ncb in splendori, Putere, aecinicie."

La cer se-nnalla el Pe bolta mare, Pe-atunci copila impletea cunund

Cu-aripe lunge curaPind seninul, DinJlori de aur;i de diamante,
Prioe;trn jos castelul in splendoare, Din c,iryi o soald-a ei ii sta sd-i spund
t L-apucri dorul inimei, susPinul. C-al ei noroc Partatu-i de unfante.
,,Ah! ce'ai cerut,femee trecdtoare, C,indJloarea-i ctizu-n poal,i - ea nebun,i
- O sdrutd, so,Lrlind pe celtlante
Femee scumPd, ca sd-mi mdngai chinul!"
De-asupra lumei risipite'n {oaPte $i-o mirosi cu gur-abia deschis,i
El se-nn,illa - un curcubeu de noapte. $i ochii ei pluteau in mii dr aise.
z6 27
I

r Ea alerg,i cu grab,i lafereasta'

El cum o aede astfel infereastr,i
$-arunc,i o chiu-addnc $ nobil-rnare,
Sa aad,i daca a,intul nu-i aduce
Si alte flori, asafrumoAse c-dstd,
$i drum el d,i la pas,irea mdiastrd -
Aripile-;i intinde, ardnd s,i sbodre,
Dar di ng,iimare ochiul ei strdlure
Din ce in ce yintinde-aripa-albastra,
Si surdzind ea rumene;te, castd,
'Cind Din ce in ce seface tol mai mare,
aedrun tindr l'inga poarta'n cruce'
inc,it doar din m,irimea unei ar,ibii
Si el o aede si cu mindru glasu-i
'El Ea semdna acum unei cor,ibii.
ii aorbi, oprindu-;i calu-n pasu-i'
tnfine - ,,Copila meA - ii zise - na te teme,
- ,,Ah! te-am xdzut, mi te-am ztazut Pemul;i am dus cu inimi doritoare,
Copil cu ochi de-albastrd -ntunecimc'
Ca uintu-nfug,i cu b,itr,4na areme
Ci-a tale gene de-aur dulci ;ifine,
Cu'al tau surds de gingaY cruzime'
Prin ;dri o mie peste sJinta mare -
Nu uezi, Florin - nici ;ti cum sd te clteme,
Ah, a; muri de-atdt noroc;i bine' Atit de mult iubirea lui il doare,
Caci te-am adzut cum nil te-t od'zut
ntma
Nu ;tii ce-am suferit p,in a te -ajunge'
De-aceea soiile-n laturi ac / caer
$i sd te-ncrezi cor,ibiei de der."
CoPilfrumos ca luna noP1ii lunge'
Ea se sui pe-aripd, -ntinz,Lnd m,Lna
Ab, oin' cu mine, ain' in a mea {ard'
Ca ;i cdnd arfi nrut ca sd se lie
Casteluri am, gr,idini addnc-frumo ase'
$ i.ncet coboar,i pasarea s tr,iin,i
Sub Pasul tdu coroana-mi secular'i
Pe-a lui Florin amabili soyie;
Mi-i pun - ma plec, sunt sclaoul t'iu'frumoasa' Pe cal ridic,i sarcina lui lin,i,
An Pletre scumPe in a mea comodrd' La pieptul lui ar ori in oeci ro !ie,
Mai multe decit tatu-1i are aur' Se uitd-n ochi-i, ddnd la calu-i pinten '
$-aur mai mult, de cum argint el are'
'$-a mindrafloare !" $-aces ta ahntului s-asterne sprinten.
tale-s toate, scumpa,
fn rremea asta Smeul se suise
Ea tl Prioeh cu ocbiul Plin de mil'i' La cer, cu aripile lungi intinse,
I-arfi sorbit cuttintul de Pe gura' Culege-n cale-i bldndele sur,ise
i" joYo lui ea nu-;i maiface sila' A nii
t Un h;in Par'cd inima i-ofura - de stele, ce sburau ca ninse;
[,a tronul cel etern pe sc,iri descbise
$i trist Priae$e tdnara coPil'i
'Cu*pfi!; Stau m,indre genii cu lumin,i-ncinse;
muri;i por;i Din ochiu-i cur'i
L-a Lni picioare tn genunchi s'Asterne
Unrt, senin de lacrimi; ea ili strdnge .\i-ndreaptd raga-i milei cei eterne.
Cula ei minute inima;i Plinge'
29
z8
r - ,,O, Adonai! al carui gdnd e lumea
Pe-o clip,i-n mijlocul eternitdpii

$i pentra care todte sunt defafi' /

Asculta-mi ruga, $erge al meu nume
Din a aeciei carte mult mdreaYd;
De/ te-ador,i stele, mdri in sPum4
[Jn unirters cu aoced fndrasnea\d,
Toate ce-aufost' ce silnt, ce-li nasc in cale
N-ajang nici umbra mareYiei tale'
S,i deschizi ochii t,ii mdre{i clari,
S,i m,isuri toate uisele aietii,
Simyind tncet cum iara;i redispari,
S,i pui unfir de colb tn raza aieyii,
$i in p,irerea-i pe-un moment s,i pari,
S,ifii ca ;i cdnd n-aifi... intre ieri
$i na,Lni, o clipa... Oare yii ce-mi ceri?

Ce-i omul de a c,irui iubire

Ce-;i Pasa;ie dac-afi cu unul
ta - Atdrni lumina aieyii tale-eterne?
in lume mai PaYin sPre lauda
Bunul! O und,i e, aaind a undeifire
Ascalta-mi rilyt' tt't' Eternul,
mea' $i tn nimicuri zilele-;i di;terne.
$i sfurm,i-n alchii ae;nicia Pdrnintul d,i t,irie ndlucirei
Pelo muritoare eu iubesc, nebunul,
Si umbra-i drunulgliei ce s-a{terne
$i muritor ooiesc afi ca
ea,
simt in minte Sub pasul lui... C,ici lutul tn el cre;te,
$-atita dor, durere
mai bine'" Lutul il na;te, lutul tlprine;te.
incit nu pot s-o port ;i rnor

$i drurn al pulberei, peirei,

acest
,,Th-i pismuie;ti... ;i pismuie;ti
aceea'
- Ce ca pe-un plan l-am zugrdait cu mdnd,
Ce ei in lume numescfericire -
Nimtcfitnd, l-am incbinat murirei -
Au nu ;i-i mili ci.nd prizte;ti scinteea,
a - In aan s-acopara oprind ruinA,
Cam cd la soare e ei Pornire?
Nirnic etern in tremurul sclipirei;
Asfet;i ei i i aruncar-ideea,
iy oan adun ;i-;i gr,imtidesc lumina,
Dorin[a, Pdsul in nemarginire,
ln cdrli $ scrisuri - ;i in van yacald
Dar cum s,Lntei se sting, tn drum spre soare'
l)c ais etern sdrmana lor aialti...
Asfet;i onlil-asPird, dard moare'
.\i tu ca ei aoegi aJi, demone,
Ca ei s,ifii? Sti oezi ca sub blesteme 'lh mre nici
nu eyi a meafdpturd;
De ur,i e-nfierat umanul fi'tme' '|fu
rc sfinle;ti a cerului colone
Sd ai de semenul tdu a te teme,
( )t ,glasul m,indru de eternd gurd...
t S,ifiica sPuma,fuga unei sPume,
( .'rntinl curat ce-ai existat, Eone,
S,irmane inimi incbegate-n ureme,
( ),itrl Uniaersul era ceayd surd... ?
S,irmane Patimi aruncate-n lume
ce drept ,\',t ti tutmeri anii dap,i mersul lunei
$i s,i ma blestemi, sti ttd-ntrebi: l\'tttr o fimee? Wzi iubirea unei:"
Aaui sti-1i Pun o inim,i tn PiePt?
3t
3o
I intr-adeaar - n-addnca dePdrtare
Vrizu cdliri Pefata cu Florin'
O data-n eaii ocbiul lui cel mare'
li t1ar,, s-ad,inc de la.cr.imi este plin'
Ce cad tiiind nemdrgtntrea-n mdre'
M,irg,iri tari frumosi si mari deain' LUCEAFARUL
irrrlbailrd din ariPi, maiestos,
jos'
Geniwl mdndru se Porneste-n
lirtrrn grddina de aur se afla incheiati in1875,la Iagi, iar
Cu [a1a trista le Pritti in urma
; ,,,r, lc incercdiipentru Luceaftirul se pot situa la Bucuresti,
,,
Si-itinde mdna-ra dup-or ce-i dus'
; rrr rl"il'io. Ce anume il va fi determinat pe Eminescu si reia,
,,
in funttul lumei, unde aPa scurmd 1 irrci ani', tema din acum vechiul poem nu putem
l,r; ,.1
Ai marei sdn - acolo-o arfi dus
,
fti
, ,r( r nu are prea multa importan(a. Putem doar banui ca
DacdJ iubea.. , Acama Plinsu-si cunnd: , rrr,lrrl r,r venit dintr-o pitimire a lui, din viaEa lui de om,
,,Fiti feririti" - cu glasu-i stins
a spus -
toata l,r r,.rl,l si din vreo clipa anume a ei, careia a vrut sa-i dea
,,Atit defericiti cdt aiata
de-a nu muri de-odata'" r,r,',r.r tcrr mai sublimati Ei mai puri. in schimb gtim cu
U;";h;;t-rine'yi, ,'I r rt r rr ltr tt' cli structura apare
t' r l l t ln l.l lll Oafa, textele date spre publicare chiar de
r r r, r.t t, irr grupul de gapte poezlt inedite pe care Eminescu
1

I r , rrrr ur scrlra zilei de miercuri jo martie 1883laJunimea gi

,1,,,, l,r ',rrrscstia lui Maiorescu, i le-a dat lui Iosif Vulcan,
r,,,,r,r l;,tttrilit. E vorba de S-a dus amorul, Cdnd amintirile,
t ',,, t , r tiltlt)t'il\, PeLing,iplopiifir,iso!, $idac,i, Dinnoaptea.
L q,, .lr,q trt'buie adaugate, ca datAnd din aceeagi vreme,
,',,'1,t, l,t \t(tutra, $i oare totn-ali inYeles? (cu ovariand), 5,i
,,. t, ;, t I r I i t, Un
t rt
farmec trist / nen;eles, O stea in reci nemm-
I t,r,,t ttrlttlti.frirri s,i speri (crs, o varianta), Oricit de mult

,,,,r nrrlr( s.urse ca teza avansatl de Gisdle Vanhese (Italia) in

t ,.t, ,,,,ltr \li .elatea qi geneza Luceaftirului", predat spre

I '. l, I r,rt,r li()Dtineascd, si anume ci intre Fata-n gr,idina de

.,,,tl,rr tr/.., silrrclza, atAt tematic, cit qi cronologSc, Peste codri
, r lr, r',rlrrl.r. ('a si Miron sifrumoasafir,i
corp, Peste codri stri
,,, , rr, lrilrl.t il('()tneneasca e un zburator, este scrisi in metru
,,r, 1,,,;,111.11.1. Nrr se afla reprodus in volumul de fagi (vezi
L I ,,, l\ ,,t \tJ lt6).

33
I

t am silferit Ei De ce regina nopltlor?'

'""a*rintAia
Dintre acestea' La steaua a ',t rt rlcle poeziilor Oricdt dt mult mn suferit qi De ce regina nopyilor
1886' pe unl si in cele (nereproduse in prezentul volum) ale ver-
oara ii Co"oiiUlri literare la r decembrie
l,r('(
.rrrrrri A' din La steaaa (Ea pare cuprinsd de moarte. - O mie de
."a"d;;;;;;;; de trei siptimani' inlgmat la MAnastirea
incepAnd cu ,nn t tt s-ttiungd. - Ajunge smeritd, tirzie. - Iar azi o aedem cdnd
I;."d^;;..t.ri . gapte. au fost,publicate poedui' f ,,t f ttt,). U, statut prozodic special are Adio, in care versul
deci dupa o i,',rnai'it de veac de la moartea
''";;;;;'#eior
rqao.
orizontale valoarea de silabi' celorver-
rl l,.rtrrrlea al fiecarei strofe are doar trei silabe, alcituind un
unitifle ritmice (rambi) ,"'1i,rr .rrnfibrah. Cititorul trebuie si qini seama de faptul ci
ti."f. de diviziune intre 9i
"rf.*eap. ,..."-dt ,,, rl,,ririlc strofice sunt mai puqin evidente in citeva poezii in
celor oblice accente' tiparul metric Ei strofic al
, ,,, t'.'r.*ur'le pare nu sunt reffase din aliniere, cum este cazul
iult ofrrului- poate fi reprezentat astfel:
tt, I ,t tt(tuttl, b Din noaptea qiin Oricdt de mult am suferit.
l.l .rrrr staruit atdta asupra acestor elucidiri tehnice decAt
-:/-:/-:/-: ,rlrl r.l r) aS€rn€nea alcatuire a versurilor a dat gi Luceafi-
-:/-:/-:/- 1,,
.,,1:rr. .,1 irrtregii sale constelagii o vrala gi un farmec anume,
-!/-L/-:/-: ,1,, r rt,lrrr tot restul poeziei eminesciene. Tipul de versificare
-:/-:/-:/- ,rrl rrr.,.rr nu ilre precedent in poezia lui Eminescu. Un argU-
versuri' in metru ,, . ,,r ,1,, isiv este acela ca versiunile mai vechi ale poeziilor
Este vorba, agadar, de strofe de cAte 4 I r r rr r .r..l.r l;rmilie sunt scrise dupi alt tipar prozodic gi strofic
silabe qi-cu versurile
iambic (- -), .r, versurile r 9i 3 de cAte.8 , I rr r, l.l,.lrrtlit pe cel aI Luceafrirului numai dupa ce au intrat
silabe (3 iamti urmafl de o silaba
neaccen-
;;;:, ,irq ., , !,rl'rrl lrrr gravitaqional, prin r88o.lartiparul s-a statomicit
ffi f) ;;il tl, "l i".-.
r
i q ate (a
.b
a b)'.masc.ulin e la ve rsuri le
,,r r r, lr , , l rrrrri adAnc al poetului, intensificAndu-gi prezenqa
impare (deci cu ultima silabi)' feminine la cele
"...,*ipe Aceasta structura a ,', 1,rr',, ,r,r'obsesionala in r88z gi in prima jumitate a lui
oare (deci cu accentul pe penultima)'
, l,rr,.r l,r , r'iza de la sflrqitul lui iunie.
i;:"f,i;;lr;;uf a*t,i^pu',incadrulconstelalieisale'identica Ir rr rr lr'\,.u, nu exista forma poetici mai potrivita tonului
S-a dus amorut'
i;;;;;; pr4irta fi"*l"i '-in-La
"e'amoral?, Si daca' $i
sr11ua'
n-ali in{eles/
oare tot L rr, l,l.rrr,l nostalgic, pitruns de o tristele fira nume qi
C,4nd amintirile, Ce ,' l'l,.,rt rlc orice vehementa, dar gi de orice alinare, alta
Unfarnec tri-st
fin.l,rri*, in varianta)' S'ifie saia-n asfinlit liin I ,r ,, , r .r (,lrrtului insugi. Ajuns la capatul scrisului qi al
Y'; *.t' ;.' i; i-ia ri
p t,p i i fir'i s o t qi i" o ;" n o dP te d versuri
Ic
,,,,,1,rr ru. l;,rrrincscu pare a-i fi gasit adevaratul inceput, ca
';;;;';;"";;;i 'h"u.'G
iambi), qi ca atare au si ele rinrc
r , , t,rr.r .r rrrrci liricitiqi care este numai a lui. Iarvaria-
O stea tn reci nem'irginiri'
masculine, structure ."tt"'pt'" qiin ,,,r, t,,,,,,1r,, irrl)tiqatemaisus le corespundsubtilevariaqii
cu cele ale Luceu'lii
;;;;.pf,; primei strofe, iare e identicasunt i i,,,,,r lrr,,.. Strofble cuversurile pare lipsite de a qaptea
rului. Totidentice .r, ,1. Luceafaralui 9i primele dou'r
t sd spen, in ump ce resrtrr
.r , ,, r, , ,'nlu,rl,i, cleci comportAnd o rima masculina (ca
strofe din varianta la Dacti iubestifdra , ,,,,1, rrnl'.tr(') rima care, prin contrast, pare sa curme
l. .i*i fe prezintao inovalie metrica remarcabila' acc("r |
"-
ca al patrule, u.r, ,to"'ui este de 8 silabe' adica de patru.ianrlrr
,r1,,, r( .r,/.t trn lrohot retinut, o inchidere in lumea

d. 9 silabe, adica de trei amfibrahi 1- - -)'

cu rimrr irr ' l,r ',, lrrrrrlr, introducerea amfibrahilor in ultimul
[-i:; in to'tlr' r ,,t, l,r t.,lt. irrvcntia unui inger nesfirqit de trist, a
ifrip'nr.t. iemininn. Aceasta din urma forma reapare

34
It
t unui daimon al iubirilor pierdute
qi me.rzu i"Pllt'dAnd' pnn
, lr rr t rc el si restul ierarhiei omenegti este de cu totul alta natura
,1,', it aceea dintre lumea formelor eteme gi cea a realizaiilor
f;eJ ei ciudat, o ttta;ttpt"adeincetinire 9i lirgire a respl-
lire cosmice' ,rr lrrnrea efemerului existenlial. PoEi tu, fiinti ireductibili a
ttot corzile unei
ratiei poetic., ur,
"ntt-|"
Sinsura eroare de gust a lui Eminescu
se afla in Adio' unde r r '.nit ici, sa te laqi ademenit de intruparea trecatoare a inseEi

rr lr 'r r t lr frumuseqe? Ea era, ea este, din vesnicie si pentru veg-

:#;;;l;;il'"J.rre incheie strofele este un experiment
, ,r( r(', .rl)lrnajul tau. Cum sa te lagi ispitit de ceva atAt de precar,

;:Hffi;;;;;i; poezie care .strabate constelatia , ,nr \,r te intrupezi in fel gi chip, zadamic, ca sa placi? Cum
' '";rea cu o noti
il), iii rilop,'"'d'-i adieiea qi alterindu-iqicanrul
t ,, r ,,.r ili schimbi netimpul in vreme care trece, iar din vreme
falsa, cu o sincopa fi'a
-norlrndistoneazi tto'' De altfel' in alte privinle r r rr r rrunr2i clipa iubirii? $i de ce, vrAnd cu atAta prel iubi-
qi ca atare nu a
in aceasta familie de texte, r, r ,,.r sl'rui totodata ci 1i-e sete de repaus, ca rAvne;ti sa te
ibst inclusa in volumul de fala' ,, r' ,r ( | ir r nefiinfa? Ca qi cAnd te-ar fi obosit de pe acum trai-
t

,, r , ,r n('ncscului. Pentru ca pAna la urma si rimAi strain, cum

este enorma' , , r\'( nL'r dintru inceput, rece gi mort in fata fiintelor tre-
Ce sa spui despre Luceafarul? Bibliografia , ,r , r{ , t t'suflt totugi ceva care iqi scapa. Blestemul smeului e
i"re;;.ti;" *# excepfii, lipsitd de patrunderea necesara
sa regindim..larel^e' rr,, rrrlrrril mai aproape de omenesc decAt ultima detasare a
si nu arareori aberanta. Este wemea I rr,, .1l,r,,lui, mai cruda decnt un blestem,
cuget mai sobru qi sa-l analizim in @lirffir"
;#;;i;;;;; de unele incon- , , r,run( nt mql*t plea or"nen_e5gr clripul atAt-ile mult iubit
il;-,;;;.rril. ,"1t' Aqa C-um' conEtient
de la o redactare la alta' l. rrr, r lrp de lut. (De lut chiar 9i era, dar nu spre vina lui.)
il.il:'#;;;;i* la urmib*inescu
pe deplin mulpmit' Din fericire'
r r rlrr ,r \.t rosteasci agy4 cu mult mai grav, 9i care este, de
neramAnAnd pana r ,1 r , l, .r ,lrt.ptul ojffinb/' nu-ti pasa dac-oili eu sau altul. Ase-
care il hranesc iunt mai putemice
decit neajun-
;;ilil.. ," , . I lrr, ru lrcatelFfne doar un muritor,;i inci unul care
"*a;;iin idee.
surile
t;eu1-daimon-geniu din Fata-n grddina (e .aur
,rrr 1 rrrr.lr,s ci, pentru iubire, nu exista eil sau altul, ciiubirea
gi increata d-e creat-orut dtY-"
tit"'e 'l ,lrr1,.r l1'gi nestiute, pe cineva anume, insubstiruibil.
Lucealirul este o ni"!a i,, ,,lrr, siu. Trlind in cercul nostru strimt, in care
ca e cupnns
f"p*f ca el se compofte ca un inger cazut'incompatibil i, , ,, ,,1 rrrr ',lirrtrl
t stc intAmplare, ci destin, noi suntem nigte reali-
"irii
de patiml peltru.." di" lumea
devenirii' este
, ,tt .., ,'iutt)tlo ltterminatde, tar nu, ca oameni, biete exem-
gAndeqte in
; ilt;. ir, frontt tu Platon' nici un om care
cu teoretica tigoarc' r i,,, ,1, rrrrt.r specii in care gi fiinga, si alegerile noastre ar
termenii Ideii n-ar putea sa-Ei inchipuie' i ,,r , r, ,,r1 rrrrr in generalitatea lor indiferenta (nu iyi pas,i).
inalterabila Ei -etema' 'tr
ca Ideea, Forma, paradigmatica' ' l , , ,,,', r li s-er cuveni, in impasibilitatea lor inerenta, o
dit'ot realiz-anle ei din lunrcrt
Dutea tanii d*pa """"I (nri' ,, I ,, , , rrrrr lt'gcre 0..offi{119_*q,..in tJre pAni gi moar-

t Ir.,""r ,iT r"fit- ei.-"r este, prin definitie, impasibil , r rrnl.l .rtrOaStfi.
T#;#'i.-d. ;;";;'" iqi"""" de fapt acest.parad()x
dintre..doua niveluri de exis
, , I tr,,',rf ,irtl/ui, riminind cea mai elaborata
dt #;;;;fb;t; relaliei
rl,1l11.11risr lr i este dublu adulieiati
;;j;ilprtib'lt intre care relaliile nu se stabilesc a$'r''
ql
,,r r r r, rrt( (,\l('t-ioare ei Si de sl enfi-
cu Geniul' numai ca g''
Metafora tezidairr a'imil""a Ideii , lrr..t.rl.rrca poemului in idee estehibridi.
ilffi;; filt. dit' lt'-t' dttt'irii' iar incompatibilitirt<"r
i7
36
I ,',('nlr cereasce a acestui fiu al cerului gi-al marii, al soarelui
Titzi.tt' nrel tarzitl'
Eminescu a inleles lucrul acesta' 111 ',r .rl noptii, rasirit din linigtea uitirii gi care umple nop$le
;i
cAt in cAtimea de timp ce
mai avea' Insemnarea
,ta;;;;;, ultimele sip-
, r'rrrl si visele gi marea cu lumina lui de veci, calauzind sin-
cu cemealarogie din *' "y' 429o' datind din
(*?il: l.rrr.rtriti de valuri dupd valuri. Ceva care poate lasa in suflet
timini de intermite#i;;ff#i r,tgrn4o Luceafmului precedate
lr. sr nurlzi pentru o vreme, semnul luminii lui gi o chemare
ficara si cu *rtr fnatpi-'ia , i't' d la Giordano Bruno)' , ,r, rlrcirmi dincolo de noroc gi dincolo de implinirea lui,
urmata imediat'
l-urr't si
de sintagma, ,rUti'li't"Jg*. ot
,Cabltk L,.rrrrl trn dor ftra nume qi un fel de pustiu, dar care nu e rea
de primele doua versuri din
sctise cu un creion ,1, \'r('nrc ce-o auzi in inse;i bra,tele iubirii frra s-o renegl,
'"d""lt;"r'
f'ttftat'douada' O alta sunt cele sase
La steaua,este cea *t' de Luceafarul l,rr.ur(l n)ereu sa-i spui acelui astru ca e bl,4nd. 9plalirra ra-
strofe care apar in p;;;;i ;tlum sub-titlul ,, rr{ nrirulita de lueeafa.r,..cum se rlmAne dupi un vis din
"@;;r;;;;;i,,td) qi;;;;'r fi comentate la locul lor' Ramine ,, I r r, t rr t' cla alte margtni lumii. Iar de waja aceasa de_sus este
r
contrnua .

I tffi;;i'doai ca referirea la Giordano Bruno , , | ,, , 11, ri nrr si Citilin. Ultimele lui

lui ,
-cuvinte din poem sunt
ou"t"a i'i ti"J" tf"tidarilor din articolul
1

sa ramAna ,,. , , r,,.,rrnil de striine firii sale gi par adresate cnnd fetei, cind
oui.a,,nt'p * i'yof*'/ lui Emines
ct' din Ana-
6. ilffi Braqov' t9z5'
I ,,, , rl.rrrrltri insusi:,,O, capul meu pe sAn, / Iubito, si
arul liceului Andrei Saguna' . , ,,1, , / Srrb raza ochiului senin / $i negriit de dulce; // Cu
inca o dovada gil?"a't"ae
indirecti a incercarii lui Emi- I r r r,' r, I r r r i nii reci / GAndirile stribate-mi, / Revarsa linigte
r r I

at reziduuri impure' qi yindi

r r

nescu de a-gi dtt"ttla'p"*" este

l, , , , r l', rxr:rptea mea de patimi. // $i de asupra mea rimai /
;;;,;.;iu.,r*rii. n'.miilocite ale viegii qi ale_clipei, 1,,,,,,, , ,l, rrri-o cumri, / Caci egti iubirea mea dintni / $i
scnsa in
aproape t;;*hp;
intreaga poetica a Luceafarului' , ,rl r,,,,, ,lrrr rrrmi". Iar din inaltul sau, Hyperion nu are a
qi dupa incheierea 1ui' qi
paralel cu poemul ilil;;;nla' isi atinge apogell' L'u1ru
, '1, , r,r!rr( rrr:ri rau decAt doua chipuri uimite de bucuria

ffi; p"Jr" .itgr"a t-ilt"iana i,,, , ,, rr rr.r .r ,lipei, chinurile suave a,,doi copii / Cu plete
cAnd publicistica
tocmai i" pJ;;;;artie-iunie 1, ,, ,, , I , ,1 u, " lr rs.i de fapt nu-i
1883'
ciudat: in formi vede el, ii vede asa, induiosat,
lui Eminesc, at-"tioi
mai vehemtnta'culminind'
de dragostc 1 rrrl ,,urrt()r l).rca Luceafirul i-ar fivaztt cu acesti ochi
lui' toata
poetica, cu blestem-eir- din Do,*a'lirica mai mu!1
, ., I,,,i,, r
;,,rt.lrrl arfi fostcredinciospindlacapitpoeziei,
pierduta dar vie tt"'
in umbra mo4ii' devine^tot ..,' i, l,r,r ,r rrl( r victi), ultimele gase versuri din Luceafrirul ar
adAnc' un descAntec tot mat
o muzica senin-amara a sinelui !, l , .1, ,ilil.t .,(..1t)l:l altele.
qi cer' Lucru care ntl
1

-,,' ,f infteeii dureri dintre pamAntpoemului I r, , rrrl ;,r,r'nrtrlLli eqte abstract, aproape pustiu de prive-
ffi :.1i" n i:;' i;
L';;; r'-' u r' ia"a"'i
^
puterea de ;r
O intAlnire intre lumi care rrtr
,. r,, .,ll,rrrr,rrl t t'r'trlui, in care nu sevede, singuratic, decAt
transcende p'op'"i-'ai'iermeni' ,,1 , rrrr, ,,r irrtirrderea deEarta a marii, ale cirei valuri
etemitati bolnave' zadan'it
este toate numai t#;;; "nei , r,,,, I'-, inlrczrrrersc numai bollile pline de umbri
E in Luclaflt' faa qtirea ltri'
t zbucium qi t*r'Ee ilt"ie a ei' intense' irrc'tl'
' , ,' , rr.rlrrr.r sc inclreapta catre fereastra qi catre prive-
puterea *.i p"""-t" ;;;;t atAt de mAneAietor , , , rr ,rn.lu, irr odaia fetei o oglindi din care, re-
r
l'*'u'i";ffi;; ;:tinl"a't*a
s.obrazalui,
care nu adut'''
r, r{ ,1, ,,rt
lci Prrtmnd pAnn in vis, undeva un
i;i;;"aJa' a frAnge hotarul dintrelurrrr'
prin inverqunarea .
rrrr
, , r,rtrr,.l,. rit.sturi ale iubirii pamAntene, carari
viaga ca viata vie' ceva care
nl(:rnts,inghea;,i,nici
, 1 r , l, lrrrrii rrrsirind din mare, qirul lung de
-or*a in pieritor' Si care fine de itrs'r"r '
arde, cur.-.rri."r l ii ,un.tut
i9
38
I albe peste o frageda imbraliqare
mandri tei, ninsoarea de flori
cosmic' vaile haosului' nota-
de copii. $i, fireqte,
"*upti"t"l nimicul pe le
nele de stele izvora";":;"il -originar zburand
'care
;;;;, ., ia r. atpaq"asta inspre vid.' Lucea{hrul
spre Demiurg' Acest qpali'
gt] d: yi41a- (in care vii sunt
tie;eturi fundamentale' LUCEAFARUL
,r'.rrn"i cei doi tineri)
*'il;i,
;;;;; i*.,'alt 'i'i "t"do'e
t'tt uatt' nu de scenariul de idei: de
#;;i;;lt lo*" lui intreaga sunt' in afari
intro,adiyqfi
vorbele care se rostesc, i'7u'a49 Afost odatd ca-n poaegi,
ld-ge1et-
'

intregul pot- qi lumea lui inreaga' tot se

A1 doilea, -ce A fost ca niciodatd.
traiegte
t. i""a,.,'e'ra, tot ce se simte si tot ce se Din rwde mari impdrdtepti,
".i."Ei;;;
acolo, se aflapatru'i'ii''a
n esenla.sa'^de'una dintre cele mai O preafrumoasdfatd.
decAt orice intAmplatoare
ad,inci tristgn ot, trl"iti,-'i "t"tt
mai dainuitoare decAt
oricini a ei, mai "ttf" itiat "'i't""'l' Si era una la parinyi
#.ff;, p]"a r" t"Uiacentul imperiu al mo4ii' Si m,indr,i-n toate cele,
t'rr t"t'a'-tt'despre viala launtrica
a
Si acum, ,a Cum e Fecioara intre sfinli
'p"ttil Examinarea atenta a celor zece
-r##.i;;;;;;i;;'l'i'
din vorbirel-d;rtg,rlri, ca 9i a celor trei versiuni
Si luna intre stele.
versiuni
ea se -inscrie (cercetate in
integrale ale poemului in care D in umbra faln icelor bolyi
deci citirea.li recittl;1
Anexa la,,Constela[Jl"..rA-lui"), Ea pasul si-l indreapt,i
cinci caiete' scnse'
;;;;;,ot ce line Je Luceffirulindecele neinchipuit' d'e I- ingi fer e as tr d, un de-n co 11
cu o fervoar., tt' o"iil*Jtt1t"1n 'c1,i'rr Luceaf,iral a;teaptd.
decAt un rezultat filologic
mAna lui Eminescu, ii-" "t"tt s-a astemut cea m'll
A .iai cele clteva zeci de file pe care gi Ie citi cu gAndul-l'r
Priaea tn zare cum pe mdri
intensa ardere , ptt'iti t"*atie$i
a
Rdsare strdlwce,
miscarea lor interioara' facuta-
cum este din proliferriri fi
ii' din ecouri qi din reflexc I \' niscrito arele cdr,iri
ilffii;"bi;Ei;;;;'-'a"if neostenita' inseamna' dlt't Cordbii negre duce.
care vin gi trec i'-'*o-ft'''dare
starui indeajurrr, la lumea i15gi a poeziei'c;a uist'c1t'
' "tJde OmE d*eienita canr''' ll t,rde azi, il aede mtlni,
cosmica qi ca sarball'aiJ ' "J"f;'
qi lege' intr-un fieamat infinit"'r
Astfel dorinla-i gata;
t in sine,lui singur i;;;t l"l itr priuind de s,iptdm,Lni,
mereu luandu-gi'gi reluirr
de frunze o,i u'tt"i, t""Jt gLt""ti ii
du-si unul A*ra ia"au"' aceleaqi adAnci Pltlltr' mde dragri fata.
"tft"ii
;:i",-t ;;;ir"ri,. ttiue" gi uecAnduJe' intr-o lenta tr't r rs
( '/tut (/t
alcatuindu-se' noctume' visat.'tt' Pe coate-;i rtizima
hH;:,';i;' ii "it"* l'is,ind ale ei t,Lmple,
iritr-o lume flarn larm'
4t
40
I Pdtrunde-n casa ;i in g,ind
De dorullui ;i inima
Si suJletu-i se imPle' $i aiaya-mi lumineazd!"

El asculta tremurdtor,
Si cdt de aia raPrinde el
sard, Se aprindea mai tare
in orilicare
Spre umbra negrului castel $ i s - ar un c a fu lger,it o r;

Cdnd ea o sd-r aPara' Se cufunda tn mare;

:'i:i':"'
$i apa unde-aufost cdzut
urma ei In rcrcun se rotqte.
$i Pas ctt Pds Pe
Aluneca-n odaie, $i din ad,Lnc necunoscut

Tesfrnd cu recilei-i sckntei Un m,indru tdndr creste.

O mreajd de aaPaie'
Upr el trece ca pe prag
Si c,ind in Pat se-ntinde drePt
' Pe margineaferestei
CoPila sa se culce, $i line-n mdn,i un toiag
I-aringe minile Pe PiePt' incununat cu lrestii.
I-ncbide geana dulce;
Prirea un tdndr aoeaod,
lumini;
$i din ogtind( -
p,ir de aur moale,
Cu
Pe truPu't se reodrsd' Un a,Lndt giulgi se-ncheie nod
Pe ocbii mari' batdnd inchi;i' Pe wmerele goale.
Pefa;a ei intoars'i'
I i r umbrafelei str,iaezii
Ea il Prittea cu un surds' E albd ca de ceard -
El tremura-n oglinda' I 'tt trrortfrumos (u ochiiuii
C,ici o urma addruc in ais Cc scdnteie-n afard.
De suflet s'i se Prinda'
..1)in sfera mea aenii cu greu
Iar ea aorbind cu el in somn' ( h .sd-ti urmez chemarea,
Oft,ind din greu swsPina:
t ,,O, drl,,-al noPYii mele
Domn' l,tr rr't"ul estetatdl tneu
- .\'i trtttma-met e marea.
De ce nu ilii til? Vina!
r ,r itt r'ritttdrul ta sduin,
Cobori in jos, luceaiir blind'
\',r lt' 14'jvg56 de-aproape,
Alunecdnd Pe-o rdztt'
43
42
 I

I Patrunde-n cas,i pi in gdnd

Am cobordt cu-al meu senm
din aPe' $i aia;a-ni lumineazd! "
$i m-am nascut
Cum el din cer o auzi
O, ain'! odorul meu nesPus'
Se stinse cu durere,
Silumeatuolasa;
Iar ceru-ncepe a roti
Eu sunt lwceafarul de sus'
in locul unde piere:
Iar tu sa-mifii mireas'i'
in aer rilmene a,ip,ii
Colo-n Palate de margean
Se-ntin d p e lumea-ntreagd,
Te-ii durt aeacuri multe'
Si rcata lumea-n ocean $i din a cbaosulwi aai
De tine o s-dsculte'" Un m,indru chip srncheaga;

cttm numa-n ais Pe negre oi;ele-i de p,ir

- ,,O, e;ti frtlmos,
se arata' Coroana-i arde pare,
lJn inger
Dara Pe ialea ce-ai. deschis Wnea plwtind tn adea,ir
N-oi merge niciodata; Sc,ildat infoc de soare.

Strain la oorba ;i la Port' l)in negru giulgi se desf,i;or

Luce;tifara de aiaYa' Marmoreele braye,
mort'
Caci eu sunt oie, tu e$i -- l'1 ztine trist ;i gdnditor
ma-ngheala'"
$i ochiul Mu Si palid e lafal,i;

l),rr othii mari j minunayi

Tiecu o zi, trecura trei L tr rt:.sc ad,inc himeric,
Si iara;i, nodPtea' aine ( ,r rlrruri patimifir,i say
L u c e af,ir ul de as uP ra e t .) i /,line de-ntwneric.
Cu razele-i senine'
., I ) r tt sli'ra mea aenii cu greu
Ea trebui de el in somn ( ,t tit lr-asc?tlt yacwma,
Aminte sa-;i aduca ,t tr,,ur'/r' r lrltdl
I Domn
meU,
$i dor de'alttalwrilor l,rr ttortftlt+-mi este muma;
De inim-o aPuca:
,,r' ,,,lttt.rtl meu nespus,
* ,,Cobori in
jos' luceffir bldnd'
: ltrrt/t'tt lrt o lasd;
Alwnecdnd Pe-o razd'
l\
+4
 Dar aoi sd ;tii asemenea
I sus'
Eu sunt luceafarul de Cit te iubesc de tare;
Iar tu sa-mifii mireasa'
Da, md aoi naye din pacat,
O, ain', tn Parul tau
bdlai Primind o alt,i lege;
S-anin cununi de stele' Cu aecinicia sunt legat,
Pe-a mele ceruri sa rasai Ci aoi sd md dezlege."
Mai mdndra decit ele'"
$i tot duce... S-a tot dus.
se
(ttm nwma-n ais De dragu-unei copile,
- ,,O, estifrttmos'
(Jn demon se arata' S-a rupt din locul lui de sus,
Dard Pe calea ce-ai.deschis Pierind mai multe zile.
N-oi merge niciodata! ;'.- )',- ;','

Ma dor de crudul Mu amor in arernea asta C,it,ilin,

A PieP tutwi .meu. co ar de' Viclean copil de cas,i,
dor' ain
Si ocbii mari ;i grei ma Ce imple cupele cw

Prioirea ta md arde'" Mesenilor la masd,

sa ma cobor? ln paj poartd pas ca pds

,,Ddr cwm ai area
I ce
- A-npdrdtesii rochii,
Aw nw-nYelegi til oare'
ll,iiat dinflori ;i de pripas,
Cum ca eu sunt nemuritor'
Dar indr,izney cu ochii,
$i tu esti muritoare?"
ales t'rr ,tl,rdjei ca doi bujori
- ,,Nu caut uorbe Pe
- l)r rumeni, bat,i-i aina,
Nici stiw cum d{ incePe
\i,' f rrriscazd p,inditor
Desi aorbelti Pe inYeles'
I' r iz i nd la C,it,ilina.
t

Eu nu t( Pot PrircP(;
lt,rr rt'f nrmoasti seficu
Dar daca arei cu crezamint .\ r r ri n rlrd, arz-o
tr
focul;
Sa te-ndrages( P( titt(' t
I : ,r/,tlin, dcu-i dcu
t Tu te coboara Pe Pamdnt' ( ,r t,t li incerci norocul.
Fii muritor cd mine'"
,,' lr r',tr ttl o tUpfinse lin
mea
- ,,Tu cei chiar nemurirea I, ;r trtr rrtr,glttr degrabd.
in schimb Pe-o sdrutd're'
t,:
46
 C r4n d s,iru t,4n du- te m d-n clin,
I Catalin?
,,Da ce xrei, mari
- "la Tu iar,isi md sdruta."
aezi de treaba'"
du+' deli
EaJ asculta pe copila;
A; area sd nu mai stai
- ,,Ce aoi? Uimit,i;i distrasd,
ghnduri totdeuna'
Pe
sa-mi dai $i ru$nos si drdgilas,
Sa ra)i mai bine ;i Mai nu area, mai se lasi,
O gura, numui ttna'"

macar ce'mi ceri'

Si-i zise-ncet: - ,,inc,i de mic
- ,,Ddr nici nu ltiu Tl cunoyeam pe tine,
Da-mi Pace,fugi deParte -
$iguralia ;i de nimic,
"' -de luceafarul din
cer
O, Ti-ai potriai cu mine...
dor de modrte'"
M-o Piins un
l)ar un luceaJria rristirit
arata
- ,,Ddcd ntt {tii, Yi-a; Din lini;tea uitririi,
Din bob in bob amorwl' l)i orizon nemarginit
Ci nwnai nu te minia' S i ngur,it dti i m ti.r i i ;
Ci stai cu biniYrul'
,\'i ttinir. genele le
u-ntin de-n cr ing
1tkt,
C wm o in ator Oici mi le imple pldnsul,
La Pasarele laYul' t l,ittl de apei ualuri trec
sting
Candil-o; intin.de bra{ul ( ),ilritorind spre d,insul;
braYul;
Sa ma cuPnnzt cu
I rrr t tlr t'-iln dmor ne sptts
Si ocbii mi nemi;catori I ) rr t r'rtd s,i-mi alungc,
Sub ochii mei ramiie"' I t,rr rrtttf lti lot mai sus,
',
De te inalY de swbswori { ,t s,r trrr-l Ttot ajungt.
Te nalla din calci'ie;
l',i/r iilrtlr' /t ist ctt rttze reci
jos'
CdndfaYa mea se Pbaca-n l'trtr ltrttrrtt rc-l desparte
in sus ramd'i cufala' ..,, r rl ,',,i itrhi si-n t,cri
t Sa ne Prioim nesatios \ .t r,rrtr,itrt,tt lqarte"..
aiala;
$i dulce toata
,, ,., tl,'1,' ittti sunt
$i tifie Pe dePlin
ca sa , t;; t ,t ttis/t' .tlqte,
Iubirea cunoscutd''
l'{)
48
t Dar nopyile-s de-unfarmec sfint
Ce nuJ mai pot pricepe."
- ,,Th eyi copil,i, asta e...
Hai;-omfugi tn lume,
Doar ni ror pierde urmele
Si nu ne-or yi de nume,
C,ici amindoi aomfi cuminyi,
Vomfi aoio;i ;i teferi,
Wi pierde dorul de p,irinpi
* $i
t''"*::,,:ceferi
Porni lu af,ir a l. Cr e ge au
ce
io ,r, a lui aripe,
$i c,ii de mii de ani treceau
in tot atdtea clipe.
Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele
P,ire a un fulger nentrerup
R,it,icitor prin ele.
$i din a chaosului u,ii,
Jur imprejur de sine,
Wdea, ca-n ziua cea de-ntdi,
Cum isoorau lumine;
Cum isaor,ind il inconjor
Ca ni;te mari, de-a-notul..
I El zboard, gdnd purtat de dor,
Pin' piere total, totul;
Cdci unde-ajunge na-i hotar,
Nici ochi spre a cunoage,
to
$i aremea-ncearcd tn zadar
Din goluri a se naste.
Nu e nimic $ totu;i e
O sete care-l soarbe,
E un ad,Lnc dsemene
Uit,irii celei oarbe.
- ,,De greul negrei aecinicii,
Parinte, m,i dezleagi
ldudat pe aeci s,ifii
Pe-a lumii s card-ntreagd;
O, cere-mi DoAmne, orice pre!,
Dar d,i-mi o altd soarte,
C,ici tu isaor e;ri de uieli
$i d,it,itor de moarte;
Reia-mi al nemwririi nirnb
$ifocul din priaire,
- $i pentru toate dd-mi in schimb
t
O or,i de iubire...
Din chaos Doamne-am apdrut
$i m-a; intoarce-n chaos...
$i din repaos m-am ndscut,
Mi-e sete de repaos."
- ,,H1perion, ce din genwni
R is ai c-o-ntreagi lame,
Na cere semne $ minuni
Care n-au chip ;i nume;
Th arei ,tn om sd te socoli
Cu ei s,i te asameni?
tt
t Dar piar,i oarnenii cu to{t,
S-ar nage iaraf oameni.
Ei nurnai doar dwreazd-n adnt
Deserte idealwri - Oltiri spre a strdbate
Cind aaluri afla un mormint
Rasar in urma aaluri;
Ei doar au stele cu noroc
$i prigoniri de soarte,
Noi nw aaem nici timP, nici
$i nu cunoastem moarte.
Din sdnul aecinicalui ieri
Tidie;te dzi ce moare,
IJn soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iara/ soare;
P,lrdnd pe aeri a ras,iri
Din urm,i modrtedJ Pa{te,
Cdci toti s( nds( sPre a muri
Si mor sPre d se naste.
Iar tu, HlPerion ram,ii
Oriunde ai aPune...
Cere'mi cuodrutul meu de-ntdi
S,i-1i dau inYelePciune ?
Vrei sd dau glas acelei gwri'
Ca dup-a ei cintare
I S,i se ia munPii ca Paduri
Si insulele-n mare?
Wei poate-nfaPta sd ar,iYi
DrePtate;i t,irie?
t2
li-a; da p,im,intul in buc,i;i
S,iJfnci impdrdyie.
f1i dau catarg L4ngti catarg
Pdmdntu-n lung;i marea-n larg
Dar moartea nil se podte...
$i pentru cine arei s,i mori?
fn tu arce- te, te-n dreap td
Spre- acel p,im dn t r dtdci tor
loc,
$i aezi ce te ayteaptd."
in locul lui menit din cer
Hjtperion se-ntoarse
$i, ca $-n ziua cea de ieri,
Lamina;i-o reaarsd.
Ctid este sard-n asfrnlit
$i noaptea o sd-nceapd;
R,isare luna lini;tit
$i tremur,lnd din ap,i
$i imple cu-ale ei scdntei
C,i r,i ri le d i n c r,i nga ri.
- Sub ;irul lung de m,indri tei
Sedeau doi tineri singuri:
- ,,O, ldsd-mi capul meu pe sdn,
Iubito, sd se culce
Swb raza ochiului senin
$i negrdit de duke;
Cu farmecul luminii reci
Gi n di ri le st rd ba te-m i,
,3
I Reaarsa lini;te de aeci - ,,Ce-1i pasa yie, chip de lut,
Pe noaptea mea de patimi. Dac-oif eu sau altul?

$i de asupra mea nimdi Ti,iind tn cercul aostru strimt

Durerea mea de-o curmd, Norocul ad petrece,
Cdci e;ti iubirea mea de-nt,ii Ci eu in lumea mea md simt
$i ztisul meu diru urmd." Nemuritor si rece."

Hlperion uedea de sus

Uimirea-n a lorfal,i;
Abia un bra{ pe git i-a pus
$i ea l-a prins in bra1e...

M iro as e florile- argin tii

Si cad, o dalce ploaie,
Pe creytetele-a doi copii
Ca plete lungi, b,ilaie.

Ea, imbdtat,i de amor,

Ridic,i ochii. Wde
Lu ce aJiir wl. $ i-n c e ti ; o r
Dorinlele-i increde:

- ,,Cobori in jos, luceaf,ir bl,Lnd,

Alunecind pe-o rAzd,
P,itrunde-n codru / tn g,ind,
Norocu-mi lumineaza!"

El tremur,i ca alte d,ili

in codri $ pe dealuri,
I Cdlduzind singurdtdli
De migcdtoare aaluri;

Dar nu mai cade ca-n trecilt

in m,iri din tot inaltul:
t4
I considerate definitive, nici cu regretul dupd nigte strofe atAt
de prelioase in sine, dar excedentare fala de ideea care prezida
intregul. Dimpotrivi, trebuie sa ne consoleze de ea o mai
corecta interpretare a travaliului din manuscrisele pistrate gi a
tendinlei sale generale. Si in special a analogiei dintre:
a. eliminarea, antedoara predarii la tipar gi atestata in
manuscrise (inci din versiunea C : VII), a strofelor
ry qi zo
ale versiunii maximale, urmata de modificarea ultimelor
doua versuri din strofa anterioara r8(8r), qi
_ b. eliminarea, dupi tiparire gi neatestata autogra{ a stro- Sonetele
felor zt-4 ale versiunii maximale (82-8a inAlmanah),urmati
de remodificarea ultimelor doua versiuni ale aceleiasi strofe
precedente r8(8r).
.. $i aceasta tinand seama de faptul ca grupul de strofe 19-23,
eliminat in doua rAnduri (intdiry-zo, apoi zt_zj) este un grup
-
omogen gi solidar: ofertele compensatorii ale Demiurgufui.
Incheierea care ni se impune este ca nu textul dii Alna-
nah, ci acela din edifa Maiorescu trebuie acreditat (cu amen-
darile necesare) drept versiune definitiva a poemului.

a
I

PREAMBUL

I
Ne-au ramas de la EminescuSldc-sanete,dintre care unele
.,rrnt cele mai frumoase care s-au scris weodata in romAneqte.
l'ina acum ele au fost publicate printre celelalte poezii, de
I ,,hicei in ordine cronologica. Volumul de fagi este primul
irr care se afla intrunite intr-o secfiune numai sonete, 9i
/rrrrlr sonetele.
Le-am impi(it in doua grupe: ,,Sonete lirice" gi ,,Sonete
*,
s.rtirice pentru a evita amestecarea acestor doqa toqun funda-
in spiritul poetului. inlauntrul
rrrenta-lg.pge existau distinct
tiecirui grup am agezat sonetele dupd ordinea in timp a
rcrierii lor, anume dupa data ultimei redactari, pentru a
;i
l.rce sensibila nu o simpla succesiune, ci o evolulie, mai ugor
cle observat cAnd forma este fixa gi tonul poetic, fie el liric sau
satiric, este constant. Am ficut o singura exceplie, agezAnd in
(iuntea intregii culegeri lambul, din 1878, atnt pentru ca este
un elogiu al insuEi metrului in care sunt scr-ise sonetele, cit si
pentru ci in el chiar Eminescu formuleazi distincgia, inerenta
operei sale, intre liric gi satiric.'
Nu am grupat separat sonetele a citor inspiralie se afla in-
tr-un original strain, pentru ca ele sunt mult mai mult decAt

r. Iati cronologia sonetelor in ansamblul lor:

fi73 Cum oceanu'ntiritat, Ad,inca mare
I d75: De ce mti-ndrept t-acum, Gdndind la tine, Pe g,induri ziua,
Maria Thdor, Cobor,lrea apelor, Nenorocit noroc de afi iubit, Vorbe;te-
ncet, Sonet satiric, Ai no;tri tineri, Democra;ia
fi77: Stitul de lucru, Mgruzi Bry fiind ln bune toane' Ma-ntreb in
sine-mi, Le baron de Tiois Etoiles

r31

I
I nigte traduceri in sensul obignuit al cuvAntului, sunt transfi-
guriri gi transferuri intro lume poetici pur qi unic eminesciana.
De asemenea, am renunfat la impl4irea, in esenEa ei
intAmplitoare, in poezii tipirite in timpul vreEri (antume) qi
poezii tipirite dupa aceea Qtostume). Eminescu n-a incredingat
spre publicare,la Conaorbiri literare, declt trei sonete, la care
Maiorescu a adiugat, din manuscrisele aflate la dispozilia lui,
inca trei, publicate intAi in edilia princeps din 1883, dar {irir
,1,rl in a doua, ceea ce di, luAnd impreuni cele doua te4ine,
,, rripla succesiune cd; avem deci de aface cu un sistem de
,,,r,. i, care al doilea catren gi a doua terlina par reflexul in
,,glindi d
perechii sale gi care deci nu organizeaza doar
l,..'care stroA in parte, ci intreaga poezie; de la structura de
rrr.ri sus Eminescu se abate in citeva rAnduri in cazul terti-
,r..'lor, fie recurgAnd la sc-hema ccd-ccd, fie introducAnd o a
, irrcea nmi e Ei impletind u-le ccd-ced, cde-cde sa:u cdd cee; mai

voinla expresa a poetului. dintre

Celelalte 25, care unele de o trcbuie adaugat ca toate aceste Patru rlme sunt nmeferuiruine
rrIica tima silabi a versului, nici-
mare frumusefe, au rimas in manuscris ;i au fost succesiv
,,tlata pe ultima; acest u formal care este sonetul -tlp1c
publicate dupa moartea lui Eminescu. In prezentul volunr
ele nu sunt tiparite dupi alte edi$i, ci transcrise direct dupa poate fi reprezentat astfel
manuscris, cu modemizarea ortografiei Ei cu corectarea unor /--/-:/-:/-:-/ -a
inadvertenle de redactare.
E bine ca, inainte de lectura, cititorul sa-gi aminteasca in ce
/--/-:/--/--/ -b
anume consta forma sonetului. Este vorba de poezii-dg lA .ygr-
/-:/-:/-:/-:/ -b
/-:/-:/-:/-:/ -a
suri a cAte u silabe (e-udecas,ilabi), avAnd accentul din doua in
doui silabe qi mereu pe a doua (ritm iambi), ceea ce di un /
rtlltl
-- / -- / -- / -- / -b
total de cinci iambi (- -) qi o silabi finala neaccentuata; cele /_:/-:/-:/-!/ a
r4 versud sunt grupate in patru strofe, primele a cAte patru /-:/-'/-!/-:/ -a
versuri (catrene) gi ultimele a cAte trei versuri (ter1ine), dar /-:/-:/-:/-:/ -b
specificul, farmecul gi dificultatea sonetului se afla i" dt
punerea rimelor; din totalul de patru rime posibile in sonet -:/-:/--/-:/-:/- c

(abcd) primele doua apar in catrene dupa structura abba in -'/-:/-:/-:/-'/- d

primul catren si, invers, baab in al doilea, iar ultimele doui -:/-:/-:-/-:/-:/- c

apar in terline, dupa structura cdcin prima terfina gi, invers,

-:/-:/-:/-:/-:/- d
-:/-:/-:/-:/-:/- c
1878'. Petri-notae, Oricare cap tngust, Sauae qui peut, Iambul, Iubind -:/-:/-:/-:/-:/- d
in taind, Pdrea c-ageaptd, Uqoare sunt aiepile multora, Oricdte stele
fi79: Afar,i-i toamnd, Sunt ani la mijloc, Cdnd insu;i glasul, Tie- in nu este indicata cezarq care se noteaza
aceasta sdrema
cut-au ani, Rdsai asupra mea, Stau tn cerdacul triu cu doua bare verticale (//) qi care este o ugoara patna care sur-
I r88o: Wneyia
vine spre mijlocul versului, dar cu mici varialii de pozilie pen-
Dupa cum se vede, Eminescu n-a scris sonete nici in prima tine-
tru a evita monotonia ritrnici; cezrfiaimparte versul in doui
re1e, nici in ultimii trei ani de activitate, iar intre primele doua sonete,
scrise la Berlin in t8V, qi rest este un interval de trei ani, dupa care, unitnqi metrice nurntebemistihuri qimegtegugul ei este acela de
intret876 si r88o, scrie restul de 29. a realizamaximum de diferenfiT rozodic,i (adica de accentuare)

r32 ry3
I intre sftr;itul primului hemistih ;i sffrgitul celui de al doilea, Analizele care urmeaza nu sunt mult mai mult decnt un fel
care este qi al versului. ,lc a citi impreuna cu cititorul, imbiindu-l la o atenEie minu-
Eminescu lEi incercase arta cuv6ntului in unele dintre cele rioasi qi pitrunzatoare. Ele sunt totodata o invitatie la o lectura
mai dificile tipare, metrul safic si alcaic, gazelu,larab, tertinele srrpusa obiectului ei, domici sa nu puna in textele acestui rar

dantegti, glosa, alaturi de hexametrul epic, de albii endecasilabi
shakespearieni, de alexandrinii unei vechi tradipi clasice gi
clasicizante gi de altele chiar, printre care unele incercate si
I izbutite numai de el. Era deci de agteptat si iqi supuna verbul
gi exigenqelor sonetului, si el consacrat de o lunga tradigie, in-
cepAnd din Italia predantesci si cultivat de aproape toli poegii
;r<ret tAlcuri care nu sunt, profunzimi absente, abisuri lluzoi|
rrretafizici, simbolologii, orfisme, mitologii. Eminescu nu are
rrcvoie de asta, cum nu are poeziaindeobgte, care, cAnd o are,
.rre propria ei adAncime: nu aceea a ideilor puse in versuri, ci
,rceea a verbului insugi in care idei, senzalii, pitimiri traiesc -.
transfigurate gi care igi este singur lege gi mister. .'r .

'
Se cade agadar si-l recitim pe Eminescu poezie de poezie,
lumii de atunci incoace. Cei care, din ragiuni specifice artei
lor, l-au ocolit se numara ugor. Ceilalf sunt legiune, iar sone- ;re un text bine stat<jmilit gi organizat, iar la capatul acestei
t redincioase, atente gi inductive lecturi nu vor lipsi genera-
tul a inflorit in toati Europa, in Italia, Spania si Franta, in
h'zirrle, dar ele vor fi altfel indreptagite, {ira false preconcepte
Anglia si in celelalte giri germanice. PAni la Eminescu insi in
si firI false extaze. Qti I'aime le suioe.
literatura romAna nu se instituise o tradife a sonetului; el ii
este ctitor si precursor ;i totodati model.
Dar rostul acestei prezentan nu este de a face istoria uni-
versala a sonetului, nici de a-l situa pe Eminescu in desfigu-
rarea acestei istorii sau sonetele lui in desflgurarea propriei
opere sau a literaturii romAne si cu atAt mai putin de a pro-
pune generalitili despre poezia eminesciana ca lume gi ex-
presie. Rostul este altul si este programatic.
intr-adevar, cultul national al lui Eminescu, atAt de excesiv
adeseod, sufera de o scadere extrem de gravd care face ca
preamarirea gi extazul sa apara si mai goale de orice autentici
daruire: necunoagterea, in cuprindere qi in adAnc, a operei.
Este alGl de aceasta oper! pg-etica,
nu cu vorbeie r.reastre, ci in,telegnndu-i cAt rrni bine
cuvin_tsle*Pentru aceasta leacul cel mai bun este citirea si ana-
--**'
I liza atenta, text de text, a tuturor poeziilor. Exista in asta riscul
unui anumit didacticism, dar este un risc care trebuia asumat
gi, pe cAt cu putinfa, legitimat. Edilia comentata deschide
drumul spre orice alt tip de exegeza. Dar ea nu este treapta
cea mai de jos gi poate sa ramAna o bucurie in sine.

134
 IAMBUL IAMBUL

L-am agezat, din motivele enungate, in fruntea culegerii, De mult rn,i lupt c,itind tn aers mdsurd, \

degi dateaza din insqi miezul perioadei in care Eminescu a Ce plin,i e ca toamnd rnierea-nfaguri,
scris sonete gi deqi nu se refera explicit la forma sonetului, ci Ca s-o a;ternfrumos in lungi;iraguri
doar la ritmul sau iambic, pe care il are in comun qi cu alte Ce f,ird piedici trec, sundnd c€zl,trd.; t

structuri prozodice. Dar Eminescu insuqi ii sptne preambul,

iar in alti parte (Oricare cap ingwsr), vorbind chiar de sonet, Ce aspra miyri pdnza de la steaguri,
vorbegte dispre a,,cumpani in iambi, tumata limba"' Tiezind in suJlet patima ura, i'
/
Cind 4rtiitici*'lui
se va scrie despre con.s,trin14 po-etica 9i Dar iar cu dulce glas ili imple gura -

Eminescu, un studiu ,iat d. tt.c.tat,irdi,a'lambului se va Atwnci cind Amor timid trece pragwri! '

cuveni si aibi un loc privilegiat, ca unul dintre cele mai

De l-am aflat la noi a spune n-o Pot,
explicite gi totodati mai desavirgite in sine.
'E poeizia unui mesteEugar in veche lupti cu forma (,,de De poti s-auzi in el al undei ppot,
!

mult ma lupt catind in vers masura") dar a unui me;tequgar De e al lui cu drept acest prerimbul, '
fericit de ,r'arde,indragostit de o cadenla care i se potriveqte
Aceste toate singur nu le judic,
in tot ce are de spus, fie de iubire, fie de ura, in plenitudinea
Dar aersul cel mai plin, mai bl,ind, mai pudic, "'
lor, putemice sau bhnda. $i indiferent de alte determinari sau
indrepti;iri, in pura exuberanla Ei eliberare a celui care zice Puternic iar - de-o areA - e pururi iambul. '

,,a;tenr frumos in lungr ;iraguri / Ce ?ara-piedici trec,

sunAnd,
cezuran,ca intr-o eliberare infinita, sensibili in insiqi curgerea
versurilor, a bucuriei de a scrie bine. $tia ca scrie bine 9i era
mAndru de asta intr-un chip himeric-
Ca mai intotdeauna la Eminescu, imaginile sunt coerente;
I in cazul acesta sunt legate de o fluiditate tot mai rarefiata, cu
toate treptele ei, pAna la vAnt: mierea::nf,iguri, al undei ;opot,
cu dulce glas iyi imple gura, ce asPru mi;ca pinza de la steaguri'

r37
ry6
I
T
AFARA-I TOAMNA AFARA-I TOAMNA
I ?'j "'

Este primul dintre cele trei sonete, Afar,i-i toamnd, Sunt
arui la mijloc, C,Lnd insu;i glasul, date spre publicare Conaor-
birilor literare de Eminescu insuqi, la r octombne fi79. Le
! ;tim cu tolii, dar se cad regnndite, pentru a ne intoarce la ele
cu o infelegere mai adAnca gi mai deplina.
T?ebuie luata in considerare mai ales relalia dintre primele
trei strofe qi cea din urmi, relalie care structureaza poemul
printr-un contfast ce trebuie definit.
Cele doua catrene gi prima terfini descriu o lume ermetic
inchisa, aceea a unei odai in care arde fbcul. Cel care o lo-
cuiegte in singuratate sta in fotoliu, in fala focului, Ei se afla
intr-o stare de congtienla diminuata, intre trezie ;i somn. Partea
care inca vegheaza este ea insagi visatoare: citeqte scrisori de
multe ori citite, recitite, scoase dinroase plicuri, qiigi perinda
in amintire intregul trecut, confuz amestecat, ca in vis, cu
Afar d-i to amn a, frwnzd-mpr d; ti at d,
Iar aintwl zoirle-n geamwri grele picuri,
$i tu citesti scrisori din roase plicuri
$i intr-un ceas gdndepti ld oiala toatd.
Pierz,indu-li timpal tdu cu dulci nimicwri,
N-ai orea ca nime-n u{d ta sd batd,
Dar ;i m.ai bine-i, cdnd afar,i-i sloata,
Sti stai ois,ind lafoc, de somn sa picuri.
Si eu astfel md uit din jel pe g,4nduri,
Visez la basmul aechi al zdnei Dochii,
fn.j uru-mi ceata crege rdnduri-r,Lndwri.
D dat-au d fo yire a uneiii, ro ch
eo

amintirea unui basm stravechi. Iar spagiui acesta somnolent, [-/n moale pas altia atins de scinduri...
inchis in trecut qi in visare, este impreimuit de toamna Ei de Iar m,Lini subyiri I reci mi-acopar ochii.
zloata fntnze cad, rascolite de vAntul care izbeqte in geamuri
stropi de ploaie grei, creste ceaga. Cregte mereu, se face tot mai
deasa, sporind mereu mai mult insingurarea gi visarea. Iar
visatorul, toropit de gAnduri vagi gi reverii, ar yrea sa ramAna
aga, in vegnicia singuritagii, sa nu vina nimeni niciodata.
$i totugi, in ultima stro{l, brusc, vine cineva, deEi e poate
I doar o nalucire chemata de un vis. Vine cineva singur iubit
gi vine ca o ricoare care intra lin, ca ;i pe nesimlite:,,fognirea
unei rochii, / Un moale pas abia atins de scAnduri". Iar gestul
ei, de a acoperi cu mAinile ei reci (venite din toamna) ochii
celui singur, pare a-l inchide mai adAnc in vis, dar altfel.

r58 169
I

SUNT ANI LA MIJLOC

SUNT ANI LA MIJLOC
I

Sunt ani la mijloc ;i-nc,i muhi aor trece

Iubirea este cufundata in trecut qi amintire, ceasul ei bun
Din ceasul ddnt tn care rue-ntdlniram,
este acum vechi, de ani qi ani, treculi qi viitori' Este chematit
rpropi..., care liniqteqte,,ca rasarirea stelei Dar tot mereu gdndesc cum ne iubir,im,
sa revina: sa vie iar
! in tdcere", zAmbetuj cire alina durerea 9i sporeqte, pAnn la Minune cu ochi mari ;i mdnd rece.
incandescenfa, puterile sufletului, privirile ca nigte raze,'vvorul
O, aino iar! Cuainte dulci inspir,i-mi,
poeziei:,,Cuvinte dulci inspira-mi"; ,$! cXnturi noua smulgc
Priairea ta asaPra mea se Plece,
i-, di" lira-mi". Asta e tot, insa sonetul este o scoica in carc Sub raza ei m,i lasd a petrece
se aude, ca o mare, marele cAnt al iubirii.
$i c,Lnturi noud smulge tu din lir,i-mi.
Tu nici nu;tii
a ta apropiere
Cum inima-mi de-ad,inc o lini;te;te
Ca r,isarirea stelei in tdcere;

Iar cind te add zdmbind copil,irepte,

Se stinge-atunci o aial,i de durere,
Priairea-mi arde, suJletul imi cre;te.

17r
170
I

cANp iNsuSt GLASUL :AND ilsu;t GLASUL

Pe veci pierduti se afla iubita aici, dar nu 9i iubirea. A ra-
mas ca o muzica sfinta (,,ma-ngAna cAntul unei dulci evla-
vii") care face sa amufeasca pAni gi.rumoarea gAndurilor.
I intr-un anume ceas, cAnd se pun trei intrebari si se rostesc
trei rugaminli, flra sa fie limpede daca vor fi raspunse 9i
ascultate vreodata.
intrebarile sunt printre cele mai miraculoase care s-au pus
vreodata iubirii: Desprinzlndu-te din celurile reci ale instrai-
narii qi-ale departarii, ai sa mai vii cindva plutinil Iar ochii
C,lnd insu;i glasul girudurilor tace
M,i-ng,Lnd cintul wnei dulci ealaaii...
Atunci te cltem: cbemarea-mi asculta-aei?
Din neguri reci plutind te aei desfuce?
Puterea nopyii blind insenina-aei
Cu ochii mari ;i purtdtori de pace?
Rdsai din umbra aremilor incoace
Ca sd te urid aenind - td-n ais, ay z.,ii.

tai cei mari o sa mai straluceasca inputerea noPlii, pe ea inse-

Cobori incet... aproape, mai aproape,
ninAnd-o qi sufletului aducAndu-i pace?
Ti pleacri iar, z,imbind, ?este-a meafayd,
Iar imbierile presupun un spatiu himeric, umbra uremilor,
arezat undeva sus, de unde cineva s-ar putea cumva des- A ta iubire c-un suspin ardt-o.
prinde, risarind ca-n vis: fantasma trecutului cu chip de iubiti.
Cu geana ta m-atinge pe pleoape,
Desprinde gi cobori, lent qi progresiv, pentru a se apleca asupra
S,i simtfiorii str,ingerii in bra1,i,
celui singur, pentru a face lucrul cel mai suav cu putinfa: si-i
Pe aeci pierduto, aecinic adorato!
mAngAie pleoapele cu genele, descatugAnd, astfel gi nu alt-
minteri, infiorata amintire a imbrifgirii'
Toate acestea, cum prea bine stim, sunt scoase din viali,
sunt pentru Veronica. Spun asta pentru ca tofi cei care vor sa
ingeleaga ce este poeziasa misoare departarea dintre Veronica
de cAndva, dintr-o viaqa, qi fiinqa imateriala qi fira nume care
I traieEte din cuvinte, din cadenle qi din ecouri de cuvinte, in
aceste gi in alte multe versuri fira moarte.

172 173
I
TRECUT.AU ANI...
Acestui suveran sonet i-a fost prescris sa fie singuratic' Nu
e altul ca el, nu-i slujeqte iubirii, nici lumii' Este o elegie
in-
chinati irecuperabilului cu chip de tacere 9i umbra'
! Asfinptul, cu umbrele sale, este acum zadamic sufletul
nu mai i"sprt de tainei lui. it tre ac,m 9i cindva au trecut,
ftri intoar&re, ani, 9i au trecut tot atat de van cum trec norii
peste goale intinderi. candva, cand sufletul era inca primitor
Z, toph veneau spre el, miEcAndu-I, incAntinduJ (in sens
etimtlogic: vrnjindu-l; in-cdntarea este opusul dercintaril qi
inseninA"ndu-1, glasuri vechi, din adAncul trecutului,,,pove;ti
si doine, ghiciiori, eresuri" (9i aici se spune doar atAt, cu
itricta ,.f."tit la tradi$a populari), a caror noima obscura era
rod"i.a de in1ebsuri. Acu"i (contrastul e, cu alt conginut, cel
arinprgo"li, epigon fiindu-'i aici sufletul lui insuqi, trecut de
ptiii gi ii" toate acestea' duse, pierdute, nu se mai
"nii "ri)
nagte nici o inhorare, nici un cint. -Numai trecutul sporeqte
ca un atotcuprinzator noian de umbra'
Pierdut e totil-fi zarea tinere;ii
$i mutd-i gura dulce-a altor aremuri,
Iar timpul crefte-n ,trmA meA... md-ntunec'
174
TRECUT-AU ANI.
Tiecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri
$i niciodat,i n-or sd aie iard,
Cdci nu md-ncdntd azi cum m,i miyard
Pooepti j doine, ghicitori, eresuri
Ce fruntea-mi de copil o-nseninar,i,
Abia-nyelese, pline de-n1eleswri. . .
Cu-a tale umbre azi in oan md-mpresuri,
O, ceAs al tainei, asfinlit de sar,i.
S,i smulg wn silnet din trecutal aietii,
Sdfac, o, swflet, ca din nou sti tremuri
Cu mdna mea in aan Pe lir,i htnec:
Pierdut e totu-n zarea tinerelii
$i mutd-i gura dulce-altor aremwri,
Iar timpul cre;te-n urftia meA... md-ntunec.
17,
I

SAUVE Q-UI PEUT

Albumul tau e un salon in care Scrisorile

S-adunafel fufet de mult'i lume
a;az-o foaie smulta
! $i fiecini
Din aiaya sa, in ztersuri rabdatoare'

cu Pana' mea inculta

'ii
Acum dore;ti
ru ,a wc Prii mindra adunare?
Dar ea de-amicii tdi sfiala are
j;, ar-ol aorbi, au cine ma ascult'i?

Sprra'1i aminti trecutele petreceri ..

tondriu'n mdn'i tu mi-l Pui tn
sila'.
secen'
De la oricare-iln snoP defraze

APoi le rasfoiestifil'i cufil'i'

Viclean te bucuri de-ale noastre-nlrecen'
Priaind in arao Prostia imobila'

rg8
 PREAMBUL
I

Modelul cel mai vechi al acestei forme de expresie poe-

tici, sau poetic-retorica, se afla in Satirele Ei in Epistuteb lui
Horaliu si a ficut cariera in literatura latini gi apoi in cea
t c'uropeana, daca ar fi sa-i pomenim numai pe Iuvenal si,
printre al1ii, pe Boileau. Rostul lor este ca, in versuri lungi gi
viguroase, purtAnd expresii memorabile, sa dea invalitura, sa
judece, si infiereze, si biciuiasci moravuri, sd deplnngi puritigi
si marelii. intr-adevar, asemenea poeme sunt de naturi eti-
t'o-didactica, iar reusita lor depinde de tensiunea ideii qi de
lorta verbului.
Putand sta aleturi de cele mai ilustre, Scrisorib lui Eminescu
.ru toate aceste insugiri, iar incordarea, chiar incrincenarea
t .rre le di patos este slujita de perfecgiunea formala, distribugia
rnestesugita a cezurilor, altemanta rimelor feminine cu cele
rrrrsculine si nu mai pulin de bogilia si noutatea lor.
Poetul a qovait o clipa in privin(a titlului, vrAnd intAi si le
rrrrrneasca Satire, ceea ce chiar gi sunt, dar inca de la cea intAi
rt'tlactata (pentru noi Scrisoarea II), carechiar are, nenumit, un
.rrlresant, se hotaragte pentru celalalt fitlu: Satira I > Scrisoare,
( urn se poate citi in ms. zz6o, 16or. Maiorescu in schimb, ca
, tlitor, a preferat Satire gi cu acest titlu au aparut ele in edifile
lrri si in traducerile in germana ficute de Carmen Sylva de
Ei
I lVIite lGemnitz gi publicatein Rumrinische Dichtungen (pima
, ,litie este din r88r).
Cele cinci scr-isori, carora le-am adaugat o varianta impor-
t.rnta la Scrisoarea III, au fost strAnse la un loc de Eminescu,
rr rl r-o ordine care poate fi aceea a scrierii lor gi in nigte redactari

201
 cnteva poeziori strofecare se deta;eazi, prin tonul lor recri-
I le-a remaniat driar in
De care. cum avea Eminescu obiceiul, minativ qi vehement, de restul constelaEiei I uceaf,irului. &d"t,
t8-68qi84-9o'
i;;L;;rierii lor ca definitive' in ms'azzSz' ca un ciclu, gi nu ca simpli suiti de poeme disparate gi-a
Ei nume-
a;;;;;;a. ".ofo nu este aceeagi cuaicipublicdrii
concordanlele:
gAndit Eminescu scrisorile. $i nu e vorba numai de semne
rotarii lor din Co,,o,bi,i literare,dam exterioare : folosirea aceloragi alexandrini, versul clasic, alituri
in manuscris in Conuorbiri literare: de hexametrul latin pentru acest tip de epistole, intinderea
III aproape egala apoeziilor, insugi tidul de Scrisoare dat tuturor
II TV cinci.-Existi asemlnari mai adAnci, de structura interioara,
I
III I dintre care cel pufin una trebuie definiti acum. Cititorul va
W III observa de buni seami ca in fiecare dintre scrisori se gese$e
VV tyl
cel pufn cite o opozigie, cite un contrast, ca aceasta opozifie

t in ce priveqte cronolo gia, materialele gre8ititoar;, 9"T: . di fiecare dati radicala. $i ce acest contrast genereaze 9i
vieneza \t669-rt7z1'
timpurii, uneie datind inci din perioada definegte fiecare Poem in parte: in Scrisoarealdublul contrast
in unele cazuri' inca dintre de;ertaciunea pestriEi qi zgomotoasi a lumii gi atot-
iarversiunile autonome incep si he scrise,
e reluata
Jr" ..1 U-f inezi (t873-tt7a;' Redac tarea Scrisorilor de cand putemicia mo4ii, dintre Puterea geniului qi soarta lui in lume
hi;;i;;;;.r,ria.ii' r""reeti, incepind cu r88o'
qi p.irrtr. urmaqi; in Scrisoarea II
opozipa dintre sfinlenia
iate'az'amajoritatea versiunilor finale' poiziei 9i a visului Ei vulgaritatea lumii comune'
dintre un
-- din cite opt 'atunciincrezator
V.rs.r.il. Scrisorilor au fie 16 silabe alcatuite gi candid gi:un azi gaunos si steqp; qi tot pe
trohei, fie 11 silabe din Eapte trohei 9i silabi finali
o
departarea dintre un atunci Ei un acum este construita ;i Scri-
accentuata:
"t.'*itt ,o)rro III: veacuilor curate qi viteze qi gloriei lor ii urmeaza
wemea de azi, corupta, grotesca ba, in versiunea moldava a
: : : :
-/:-/:-/:-/ -/ -/ -/ - Iil
:- scrisorii fari. Iar in ultimele doui scrisori
gi vanzatoare de
dureroasa nepotrivire dintre fervoarea gi elanul iubirii qi obiec-
: - / : - /: - / :- / : - / : - / : - / :
sau:
d ei. Aspra dezamigire a-poetului, care merge pAni la siln
de lume !i de sine, pina la tacere 9i alienare. Numai ci in
principiu
intr-o distribuEie necontrolati de weun F*3 Scrisoarea IV iubirea insagi e coborAta pAni la rangul de
joc
R;;I.;";t perechi, feminine in primll caz' mascullne in;
perfect adecvati spiritului
al instinctelor, iar intr-a cincea e ridicata sus de tot, in lumea
tr-al doilea. Este o structura formale geniului, de unde comedia umani apare qi mai derizorie'
de registrul diferitelor
care insuflefeEt foeme, rndiferent Iati deci cele cinci scrisori, construite aqa 9i strabitAnd,
il;ili "..rt
* .tr,"rrti', descriptiv, filozofic' poetic' satiric' nos- Scrisoare de Scrisoare, universul cosmic, istoria lumii poezia 9i
talgic ori minios PedePsltor' . iubirea; sau, aldel zis, din perspectiva cealalta: extincgia, deca-
I se intrevede o unitate'
Scrisorile constituie un ciclu in care derea, infrAngerea gi dezamigirea. Toate acestea Eminescu
p.";;;;t daca nu dintr-un proiect inilal cuprin-
neaparat. le-a ilustrat cu geniul siu gi le-a platit, piminteste, cu greaua,
zAndu-le pe toate, o,it"" dintr-un
numar statomic de ten-
toate viala'.In
tot mai greaua durere a inimii sale.
siuni interioare care l-au insoEit pe Eminescu
poate alatura sonetelor satirice celor
;.*;;, .itito-t1. Ei
203
202
I

SCRISOAREA I

= A venit wemea si infiEigim cititorilor nostri, rAnd pe

rind, cele ctnci Scrisori ale lui Eminescu, incercAnd si le pu-
nem in lumina istoria, alcatuirea, ingelesul si frumusetea.
I RugAndu-i totodata sa le reciteascl in intregime, Scrisoare de
Scrisoare, cu atAta innoita inEelegere, cnta vom fi fost in
rnasura sa le sugeram aici.
Scrisorile pe care le veli citi igi iau numele de la Epistulele
lui Horatiu. Epistule sau scrisori pentru ca sunt poeme adre-
sate cuiva anume, unui prieten, unui apropiat, unui protector,
lui Lollius,lui Tiberius Claudius Nero,lui Mecena. Titlul nu
evoca mai mult decAt idSsgjsdrcarir*asu€ale ori omagia-le,
fira mare legitura intre poem si dedicatar si, de asemenea,
flra nimic din protocolul sau contingentele unei scrisori. Iar
lrminescu nu numeste nici un adresant, doar un
rnodel ilustru si se simte in stare sa fie la ul.
ce a gi 6Tffie spus flra nici o pirtinire: nici cele cinci scrisori
,rle poetului romAn nu au nimic de invidiat celor treizeci ale
inainta;ului siu roman, gi nici romAna,latinei. $i de aldel ele
se cuvin considerate in sine, una cAte una, ramAnind ca la
rrrma sa vedem ce anume au ele in comun. Vom tncepe cu
,rceea pe care Eminescu a publicat-o, degi era a treia, drept
intAia, gtiuti gi prea stiute de noi toti, dar invaluita pina la
I <rrbire in razele propriei sale frumuseti.
Ideea ei e veche in scrisul poetului, veche, ca inceput inca
rreconturat, de prin 1872, pe cAnd Eminescu era student la
Viena. Pe primele incercari, deocamdata neorientate catre un
tcl precis, se altoiegte o inspiraEie cosmogonica a carei sursa

20t
 o conferinla de indianisticl Urmeazi., ca parte apatra, un interludiu in care, de fapt,
este, cum s-a dovedit de curind,
Antro- imaginea vazuta de sus a omenirii cu starile gi treptele
se reia
,n*n la z6 mxne fiV decetre Martin Haug la Centrul in ei, cu chinuita cautare a unui sens, in timp ce oarba soarta
ilb;;;* Mil#;, conferingi din care poetul transcrie
trece peste muritori ca vAntul peste valuri. Pasajul introduce
ffifil;t )l)en,l^'ser1in, prin 'W-y+'imnul vedic
invapt Max Mirller' qi' de ase-
al
partea a cincea, atAt de cunoscuta, in care soarta bitrinului
;dr"til" o.dr..r., -"i'i Aceasta parte dascil este vazuta cazadarnicte a maretiei si a gloriei, sub sem-
;;;;, aiita din exegezalui Haug cit il ainteresa'
inceput s-o velifce' nul, dublu, al neintelegerii iremediabiie, marinte givulgare a
..r*.g*tl.a viitoirlui poem, Ot:$
a
posteritigii, si sub acela al mo4ii depline.
Iagr' prin 1875' Des
h;.;ril;i rot mai elabor'ate, in anii de latransfigureazapentru Pentru ca, in a gasea Ei ultima parte, gAndul sa se intoarca
.ri.r.. felului in care textgl german se rlin nou catre luna ca martora solitara si tacuti a soartei lumii
are locul aici' dar este
a deveni mare vers eminesclan nu-Ei si a soartei noastre, destinali deopotriva deqertaciunii gi nefiin-
a verbului 9i a
;;;**1 viu al unei neasemuiie puteri tei ca stare fundamentala a acestui univers.
*"ri.ro*tti poetic. Fapt este ca' din prefacere in PJefacere, Dar sa luam aminte: in adAncul unei asemenea teoreze
cu alte inspiralii' capataformi tot
mar
ilil1:il.gindu-r. Conuorbiri
Iirice se afla un suflet insetat de puritate si de beatitudine,
deplini intre 1876 q''ta8;, pentru a fi pubiicatin rrazuind spre ceva de neatins gi sfigiat de o dezamagire firi
literare la r februarie r88r' leac, cautAndu-gi pacea in gandul nefiinqei.
se urmeaza in cerc pina-la
Scrisoareal are ;ase pa4i, care
intoarcerea in prrr.toi dt inttpul Iar la.inceput' i1 pltldtl:
st oe
,. uorU.Er. d.ipt. ieqirea din timpul trait in nemqlocre
lunare' O starc
i""*., intr-o alti stare, sub puteiea strilucirii
p'it' harul lunii' traim' in amintire'
;;t;;;;\nta in c"t' durere a lumii ar trii din
intreaga veqnlcle' ., 9i ta"a intreaga
nou in visul nostru
Apoi, in cea de a doua Parte' Lfimeazi
i o prima invocalic
in puterea nopftl 't
catre luna, martora singuratica 9i tacuta'
I cetafi' Si.apoi atitrr
intinderii lumii: codri,"valuri, ietrnt'1'
cei mai zadarntcr ln Eun'l
I
oestrita omenite, intinzandu-se de la
"#Giil mai lacomi de aur' pana la *:l^',ll:'
l. r" a
.*. p..i"f il numeqte batrinul dascal' o fiin1luniversul intreg ;t
P"'*li:i:,::,
g".ria latei minte putemica poafte in ea
"
vecia intreaga.
mereu scaldat in razclc
Iar, in partea a treia, betrAnul dascal'
h* t.-di -i"tt
prin intAi naqterea din goluri' apoi pit'i
ea' lumea' se nalt('
r.r1"'"i-. a universului, Etiind bine ca mare qi trecator vt"
;i;il;i; 9i in bezna nefiinlei' al cirei
toate sunt.
zo6

SCRISOAREA I $i defrig la piept !-ncheie tremurtind halarwl aecbi,
C,bnd cu gene ostenite sara suflu-n lumdnare'
Doar ceaiornicul urmeazti lunga timpului cdrdre,
C,ici perdelele-ntr-o parte cdnd le dai, $ in odaie
Luni aars,i Peste todte aoluptoasa ei aapaie,
Ea din ruodpted amintirii o aecie-ntreagi scoate
De dureri, Pe cdre insd le simlim cct-n ais ?e toate'
Lund ta, stdpin-a marii, pe a lumii bolt'i lurteci
saferinyele intuneci;
$i g,indiritor d,ind oia;a,
Mii pwstiwri scknteiazri sub lumina tafecioard,
stralwcire de isooara!
$i ci;i codri-ascand in umbra
Peste c,ite mii de aaluri stdpdnirea ta strdbate,
Cdnd plutesti pe miyatoarea mdrilor singuratate !
Cdte larmuri tnflorite, ce palate / cetd{i,
Strab,itute dral tdufarmec ;ie singwr'i;i ar'i1i!
$i in cdte mii de case lin patrunrai prinfere;ti,
'C,itefrwn;i
pline de gdnduri, gdnditoare le priae;ti!
Wzi-prun rege ce-mpinze;te globu-n planuri pe 'tn'uenc'
Cdnd la ziua cea de m,ine abia cuget-un sarac" '
Desi trepte osebite le-au ie;it din urna soryii
DeinpoiiaA-i stdpdne$e rdzd td;i geniul mo.rlii;
La acela;i sir de patimi deopotriu,ifiind robi,
Fie slabi,.fie puternici,fie genii ori negbiobi!
[Jnul cautd-n oglind,i drli bucleazd al saw par'
Altul caata in lume $ in areme adea'ir,
De pe galbenelefile el adwn,i mii de coji,
zo8
A lor nume trecdtoare le insamn,i pe r,iboj;
Iar,i alta-mparte lumea de pe scindura t,ir,ibii,
Socotind c,lt aar marea poartd-n negrele-i cor,ibii.
Iar colo bdtrdnul dasc,il cu-a lui hain,i roasd-n coate,
fnft-un calculf,ird capdt tot socoate si socoate
i;i infilndn g,itu-n guler I bumbacul in urechi;
Uscdliz.t a{d cam este, gdrboait { de nimic,
Uniaersulf,ir,i margini e in degetul lwi mic,
C,ici subfrunte-i aiitorul ! trecutul se incheagi,
Noaptea-adtlnc-a ueciniciei el in ;iruri o dezleagd;
Precum Atlas in aechime sprijinea cerul pe umar
A;a el sprijina lamea;i aecia intr-un nwmdr.
Pe c,lnd luna str,iluceyte peste-a tomwrilor bracuri,
Intr-o clip,i-l poartd gdndul ind,ir,it cu mii de aeacuri,
La-ncepwt, pe c,lndfiin{d nu era, nici nefiiny,i,
Pe cind totul era lips,i de aia;d ;i aointd,
Cind nu s-ascwndea nimica, de;i tot erd ascttns...
C,ind p,itruns de sine insusi odihnea cel nepdtrwn*
Fu prdpastie? genune? Fu noian intins de apd?
N-afost lume priceputa;i nici minte ro priceapd,
Cdci era un tntuneric ca o marefdr-o rnzd,
Dar nici de udzut nufuse ;i nici ochiu care s-o aazd.
Umbra celor neftcute na-ncepase-a se desface,
$i in sine impdcatd stdp,4nea eterna pace!...
Dar deodarun punct se miy,i... cel int,4i ;i singur. Iat,iJ
Cum din cbaosface mumd, iar,i el deuine TatAl...
Puncta-acela de mi;care, mult mai slab ca boaba spamii,
E stdpinulfird margini peste marginile lumii...
De-atunci negurd eternd se desface infi;ii,
De atunci rdsare lumea, lund, soare ;i stihii...
De atunci ;i pin,i
astdzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure adi de chaos pe cdrari ruecunoscilte
209
$i in roiuri luminoase isaordnd din infinit,
Sunt atrase tn aiala de un dor nemmginit.
Iar tn lumea AstA mAra noi copii ai lumii mici,
Facem pe p,imdntul nostru rnusunoaie defurnici;
Microscopice PoPoare, regi, o;teni ;i ino,i;ayi
Ne succedem genera{ii $ ne credem minunayi;
Mu;ti de-o zi pe-o lume mic,i de se m,isur,i cu cotul,
in acea nem,irginire ne-noirtirn uit,ind cu totul
Cum c,i lumea asta-ntreagd e o clipd suspendatd,
C,i-nd,ir,itu-i ;i nainte-i fntuneric se aratd.
Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze,
Mii defire aiorie ce cu razA tnceteazd,
Asfel, intr-a aeciniciei noapte pururea adincd,
Aaem clipa, aaem rAZA, cdre tot mdi line inc,i...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o urubrd-n intuneric,
C,ici e ais al nefiinlii uniaersul cel himeric...
in prezent cugetdtorul nuli opre;te a sa minte'
Ci-ntr-o clip,i gindu-l duce mii de ueacuri inainte ;
Soarele, ce azi e mdndru, el il aede trist ;i rol
Cum se-nchide ca o rand printre nori intuneco/,
Cam planeyii toti ingheald $ razadrl rebeli in spay
Ei, dinfrinele luminii $ ai soarelui scapayi;
Iar cataPeteasma lurnii in ad,inc rau tnnegrit'
Ca sifrunzele de toamna toate stelele-aw pierit;
Timpul mort ;i-ntinde trupul ;i deaine uecinicie,
C,ici nimic nu se intimpli in intinderea pustie,
$i in noaptea nefiinyii totul cade, total tace,
Ciici in sine imp,icatd reinceP-eterna Pace...
incep,Lnd la talpa ins,i;i a mullimii omene{ti
$i suind in susal sc,irii pdn'lafrunyile cratelti,
De a ztieyiilor enigm,i ii ztedem pe to{i muncili,
F,ir-a ;ti sti spunem care arfi mai nenorociyi...
2to
Unul e tn toli, tot astfel precam una e tn toate,
De asupra twturora se ridic,i cine poate,
Pe c,ind al;ii stind in umbra $ cu inima smeritd
Ne;tiuyi se pierd in taina ca / spuma nezdrit,i -
Ce-o sri-i pese soartei oarbe ce aor ei saw ce gdndesc?...
Ca $ aintu-n aaluri trece Peste traiul omeruesc.
Ferice asc,i-l scriitorii, to atd lumea recuno ascd-|. . .
Ce-o sti aib,i din acested pentru el, batrdnul dascdl?
Nemurire, seoa zice. Este drept c,i aiaya-ntreag,i,
Ca ;i iedera de-an arbor, de-o idee i se leag,i.
,,De-oi muri - i;i zicrn sine - al meil name o sdJ poarte
Secolii din gur,i-n gur,i ;i l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, in angherul unor crieri
$i-or gasi, cu al meu nume, addpost a rnele scrieri!"
O, s,irmane! ;ii tu minte cdte-n lwme-ai awzit,
Ce-yi trecu pe dinainte, cite singur ai aorbit?
Prea payin. De ici, de colo de imagine-ofi;ie,
We o umbr,i de gdndire, ori un petec de h,Lrtie;
$i c,ind propria ta aiay,i singur n-o yii pe de rost,
O sd-;i batd allii capul ro p,itrunzd cum afost?
Poate arun pedant cu ochii cei aerzai, Peste un aeac,
Printre tomuri br,icuite a;ezat $ el, un brac,
Aticismul limbii tale o s,i-l pun,i la cintari,
Colbul ridicat din carte-yi Lo sufla din ochelari
$1 te-o strdnge-n dou,i;iruri, ayzdndu-te la coadd,
In oro notd prizdritd sub o pagina neroad,i.
Poyi zidi o lume-ntreagd, poli ro sfar,imi... orice-ai spane,
Peste toate o lopat,i de ldrind se depune.
Mdna cAre-Au dorit sceptrul uniaersului ;i g,induri
Ce-au cuprins tot unioersul, incap bine-n patru sc,Lnduri...
Or sd ztie pe-a ta armd in conooi de-nmormdntare,
Splendid ca o ironie cu priairi nepds,itoare. ..
Iar deasupra tuturora aa aorbi orun mititel,
Nu slriuindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
2IT
Sub a numelui tau umbr,i. Iatd tot ce te a;teaptd.
Ba s,i aezi... posteritatea este tncd ;i mai dreapt,i.
Neputdnd sd te ajungd, crezi c-or area sa te adrnire?
Ei ztor aplauda desigur biografia subyire
Care s-o-ncerca s-arate cd n-aifost arun lucru mAre'
C-aifost om cum sunt $ ddn;ii... Mdgulit efiecare
C,i n-aifost mai mult ca ddnsul. $i prostatecelt n,iri
$i le umfl,i ori$cine in saaante adun,iri
Cdnd de tine se aorbege. S'a-n1eles de mai nainte
C-o iroruic,i grimasd sd te laude-n cuainte.
Asfel incdpilt Pe mAna a oricdrui, te aa drege,
Rele-or zice cd sunt toate cdte nil oor tnyelege...
Dar afar,i de acestea, aor cdta aieyii tale
S,i-i g,iseasc,i Pete malte, rdutdyi ;i mici scandale
Astea toate te apropie de d,in;ii... Nu lumina
Ce ln lume-ai readrsat-o, ci pdcatele ;i ztina,
Oboseala, sl,ibiciunea, toate relele ce sunt
intr-un modfatal legate de o min,i de pdmint;
Toate micik rnizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult ii aor atrage dec,it tot ce ai gdndit.
intre ziduri, printre arbori ce se scuturd defloare,
Cum reuarsa luna plin,i lini;tita ei splendoare!
$i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Arnorlit,i li-i durerea, le simyim ca-n ais'pe toate,
Cdci tn propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii
$i ridic,i mii de umbre dup,i stinsul lum,Ln,irii...
Mii pustiuri sc,Lnteiazii sub lurnina tafecioar,i,
$i cnyi codri-ascund tn umbrd strdlucire de isxoar,i!
Peste c,4te mii de aaluri st,ipdnirea ta strdbate,
Cind plute;ti pe mi;cdtoarea marilor singurdtate,
$i pe toyi ce-n astd lume sunt supuli
puterii soryii
Deopotrizta-i stdpdne;te raza ta ;i geniul mor\ii!
2t2
SCRISOAREA II
Scrisoarea II, ale carei materiale pregdtitoare sunt scrise la
Iaqi, intre fi75 qi fi77,igi capata forma definitivi in cele trei
redactari succesive scrise la Bucure;ti, in r88o. Este publicata
la r aprilie r88r in Conaorbiri literare.
Scrisoarea 11este documentul poetic al unei amare deza-
migiri. Ba ea chiar poate sa explice faptul nefiresc al unor
- lungi perioade cAnd Eminescu nu publica nimic din ce scria
qi mai ales cazul atAtor poezti, unele de o mare frumusete, pe
care poetul nu le-a publicat niciodati, nici in Conxorbiri,nici
in alta parte, lasAndu-le, uitate sau nu, intre filele manu-
scriselor lui. Ce spune, in esenta, acest poem? Ci poezia este
rodul unor stari interioare adAnci, qunor,,doruri vii ;i patimi
multe", cum spune poetul in Critiilor mei, aunersacri taine
a sinelui, un act grav in care aspru este drumul catre expresia
pura. Doar ca nu orice lume e vrednica de aceasta destainuire
in cautare de formi. Iar intr-o lume in care poezia e folositi
ca un usuratic mijloc de propiEire sociala, in care insigi dra-
gostea este injositi 9i venala, in care visul e o primejdie, cre-
dinga in puritate ridicoli, iar gloria o amigire care, de aldel,
se acorda te miri cui si care, ca atare, e o ofensa, intr-o ase-
rnenea lume e mai bine, dacaaio inimi curata, sa taci. Neim-
pacarea cu micimea, neadevarul, nedreptatea, stricaciunea gi
rrsuratatea lumii omenesti, neimpicarea aceasta staruitoare,
,rtoQrezente in opera lui Eminescu opereazi, in partea de
rnijloc a poemului, asupra trecutului insusi, asupra amintirii
rrnei wemi naive cAnd mai erai in stare sa crezi, sa speri, sa
visezi, sa iei ugor in glumi gcolile inalte 9i invaqatura lor.
2r3
Tocmai in asta rezida contrastul fundamental al acestei de a
doua scrisori qi aici se dezvaluie rana sufletului care scrie' $i de
fapt tot aicraparedin nou tema din Eptgonii.Analogiile sunt
iztitoar.: ., gi aici vremea cea vie, acum pierduta, era
".o1o
in stare si confere visului putere de realitate, lumea gandului
igi avea tzvoarele ei adAnci, poezia era insuflefta de o incre-
dere tinereasca ;i de avAntul unui mare cint. Aseminarile
merg pAna la analogii textuale: soarelui din Scrisoare ii cores-
prrrd it Epigonii ,,zile cu trei sori in frunte", iar valurile verzi
ie grAne de aici sunt acolo verzi dumbrivi. Numai cain Epi-
goiii contrastul se instituie pe distanla dintre doua generalii,
pe cnnd in Scrisoareallprocesul de deteriorare Ei de dezami-
gire se petrece in curgerea unei singure yiep de om, intre
iinerele-gi anii mai tArzii. $i mai exista o distincgie graitoare:
visarea din mai vechiul Poem, aceea amai vechilor generagii,
este viguroasa gi treaza, plini de barbegia gi de candoarea unor
II
o"-.ri neintinaqi de raul veacului, pe cAnd in Scrisoarea
visul tineresc se instituie intr-un spaliu narcotic, de somnolenfa,
de leginare gi de plutire, prin care stribat dripuri ale iubirii.;i
prirreiigti ale.lumii, ochi albagtri, valuri verzi de grAne, unduiri
de lanuri. Pentru ca la sffr;it tonul sa redevini aspru 9i amar,
spalul rece;i plin de interese marunte al lumii comune sa se
araie neprielnic ;i chiar primejdios pentru orice iluzie, Pentru
orice viiare, pentru orice puritate qi orice poezie. $i de aceea
nu mai rrmeazia scrie versuri poetul. De aceea, 9i pentru ca,
la limita, insagi lauda adusi de o asemenea lume este o pAl-
garire. Mai bine ura ei qi mai bine tacerea. Sau, cum se vede
din celelalte trei scrisori, o judecate tot mai necrulatoare
pentru tot ceea ce este amagire, aparente, preficatorie, Pentru
insa;i minciuna iubirii.
SCRISOAREA II
De pana mea rdmine in cerneald, m,i intrebi?
ce
De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?
De ce dorm, tngrdmddite intre galbenelefile,
Iambii suitori, troheii, sdltdrepele dactile?
Dac,i tu ;tiai problema astei aieli cu care lupt,
Ai uedea cd am cuainte pana chiar sd ofi rupt,
Cdci intreb,la ce-am incepe sd-ncercdm in luptd dreaptd
A turna informd nou,i limba aeche ;i-nyeleaptd?
Acea tainicd simyire, care doarme-n a ta hafi
in cuplete de teatru ro desfaci ca pe o marJ)i,
C,lnd cu sete cauyiforma ce sd poatd sd te-ncapd,
S,i le scrii cum cere lumed, aro istorie pe apd? -
ins,i tu imi xei r,ispunde c,i e bine ca tn lume
Prinfrumoas,i stihuire sa patrunzd al meu nnme,
S,i-mi atrag luare-aminte a barbayilor din yard,
Sa-mi dedic a mele aersuri la cltcodne, bunrioard,
Si dezgustul meu din saJlet s,i-l trupac prin A mea minte. -
Dragul meu, cdrarea asta s-a b,itut de mai nainte ;
Noi aaem tn aeacul nostru acel soi ciudat de barzi,
Care-ncearcd prin poeme s,i deuie cumularzi,
inchin,ind ale lor aersuri la puternici, la cacoune,
Sunt cintali in cafenele ;ifac zgomot in saloane;
Iar cdr,irile aietiifiind grele ;i tnguste,
Ei incearc,i sd b treac,i prin protec{ie de fuste,
Dedic,ind broyri la dame a cdror bdrbayi ei sperd
C-ajungind cindoa mini;tri le-a deschide carierd. -
ztt
 nu pentru numL pentru glorie sd scriu?
De ce ztoi
Oare glorie safie a ztorbi intr-un pustiw?
Azi, iind patimilor proprii muritorii to{i sunt robi,
Gloria i incbipwirea ce o mie de neghiobi
Idolului lor inchind, numind mdre Pe-un pitic
Ce-o be;icri e de spumti, irutr'un secol de nimir'
incorda-ooi d med lir,i s,i cdnt dragostea? Un lant
Ce se-mparte cufr,itie intre doi ;i trei aman;i'
Cel sri-ng,Lni pe coard,i dulce, c,i de aoie te-ai adaos
La cel cor ce-n operetd e condws de Menelaos?
Azi adeseorifemeia, ca $ lumea, e o yoald,
Undrnoe1i numai durere, injosire si spoial'i;
La aceste academii de ;tiinyi a zdnei Vineri
Tbt mai des se perindeazd ;i din tineri in mai tineri,
$i priaind p,iienjeni;ul din taaan, de pe pila;rri,
Ascultam pe craiul Ramses ;i aisam la ochi albastri
Si pe margini de caiete scriam aersuri dulci, de pild,i
Ctitre areo trandafirie ;i s,ilbatec,i Clotild,i.
imi plutea pe dinainte cu al timpwlui amestic
Ba un soare, bA un rege, ba alt animal domestic.
Scdrydirea de condeie dddeafarmec astei lini;ti,
Wdeam aaluri aerzi de gr,ine, undoiarea unei infiti,
Capul greu cddea pe bancd, pdreau toate-n infinit;
Cdnd suna, ;tiam cd Ramses trebwia s,ifi murit.
Atunci lumea ua g,indita pentru noi aaeafiin;a,
$i, din contrA, cea aieaea ne p,irea cu nePutinlii.
Azi abia ztedem ce stearpd ;i ce aspra cale este
Cea poate sd conaie unei inime oneste;
ce

Tu le oezi primind elez.'ii cei imberbi in a lor clas,

Iar in lumea cea comund a aisa e un pericul,
P,in,i c,ind din yoala toatd o ruina a rdmas' C,ici de ai cumaa iluzii, e;ti pierdut, ;i e;ti ridicul.

Vai! tot mai gdnde;ti la anii, cdnd aisam in academii,
Ascultind pe aechii dasc,ili cdrpocind la haina aremii,
Ale clipelor cadaare din aolume st,ind s-adune
a lucrurilor peteci cdutind in1elepciune?
$i-n
'Cu
murmurele lor bldnde, un isaor /e horum-harum
Cd;tigdnd cu clipoceali nervum rerum gerendarum"
Cu ealaaie addncd ne-nadrteau al min{ii scripet,
Legan,ind cind o planet,i, cdnd pe-un rege din Egipet'
$i de-aceea drazi nainte poli sa nw md mai intrebi
De ce ritmul nu m-abate ca ispitti de la trebi,
De ce dorrn ingrdmddite intre galbenelefile,
Iambii s witori, troh eii, s dltdre ;ele dactile. . .
De-oi wrma sd scriu in aersuri, teamd nti-e ca nu cilmad
Oamenii din ziua de-astdzi sd md-nceap-a l,iuda.
Dacd port cu u;arinld / cu zimbet a lor ur,i,
Laudele lor desigur m-ar m,ihni peste mdsurd.

Parc,iJ a,id Pe dstronomwl cu al negurii repaos,

Cum uqor, ca din cutie, scoate lumile din chaos
ne-naald
$i cum neagra aecinicie ne-o intinde ;i
C,i epocile se-n$ra ca m,irgelele pe ald'
Atunci lumea-n c,ipdydnd se-nodrtea ca o morilcti
De simyeam, ca Galilei, c,i comedia se milcti' -
Ametiyi de limbe modrte, de planeyi, de colbul;colii,
Confindam pe bietul dascal cu un crai mdncat de molii
zt6

III
SCRISOAREA
ar e alll, subintitulati in ultima versiune manuscrisa
S cri s o
Patria ;i patriopii, reprezinti sinteza dintre materialele redac-
tate tntre fi72 qi 1878 pentru partea a doua a poemului, adica
violenta diatribi antiliberali, qi prima lui parte, visul miririi
turcegti, expansiunea lumii otomane, infruntarea de la Rovine
dintre Baiazidgi Mircea, primi parte redactati,pinala forma
ei definitiva, intre 1878 gi r88r, an cAnd este citita de mai multe
ori in cerculJunimii, atdtlaBucureqti, cAt gi la Iaqi 9i apoi, la
r mai, publicata in Coruaorbiri literare.Totuqi nu aceasta formi
din revista iegeana reprezinta ultima voinfi a poetului, ci
textul publicat de el insugi la Bucuregti,in Timpul din Io mai
al acelliagi an r88r, cu prilejul incoronirii regelui Carol I ca
rege al Romnniei, proclamata tot atunci regat.
Aceasta affera Scrisoare,al cirei rAnd a venit acum la amin-
tirea noastra, o gtim gi o prea gtim. Limpezi ne sunt pe4ile
alcituirii sale: visul de dragoste qi de mirire al lui Osman'
biruinlele lui Baiazid, fulger al lumii otomane, implinirea-lui
in sAnge gi ruini, zdrobireaogtirilor Apusului, larga intindere
peste lume a umbrei copacului visat, peste munp, peste mari,
peste rAurile mari, peste imperii gubrezite de lucrarea timpului
gi de orgoliul infumurat al apiritorilor lor. PAna la Rovine,
pAni la vorbele pline de cuviin,ti gi de neclintire ale lui Mircea,
parre l, acea greainfrAngere a unei mari trufii gi-a unui mare
vis. $i apoi a doua parte, amari gi vehementa a poemului,
contrastul dintre ce arn fost cindva, in simplitatea arhaica a
neinfrAngerii noastre, gi ce-am aiuns sa fim in veacul tArziu 9i
decanttp.tt. .rt Eminescu aztirlefulgerele 9i dispreEul siu,
zr9
cu vorbele cele mai aspre qi mai necrulitoare pe care le-a iscat
cAndva dragostea pentru o gard napiditi de putreziciune 9i clc
buruieni, atunci, in vremea lui gi pentru orice vreme in care
va mai diinui puterea gi minia verbului sau.
Astfel ci aici nu vom zabovr asupra a ceea ce cu tofii qtinl
;i putem spune pe de rost. Dar cnte frumusegi ascunde prea
stiutul nostru, memoria gcolara, sonoritatea atator versuri de
bronz daci le-am restitui prospeEimea dintii? Fireste, nu e
locul aici de atrezi,pnn analiza tot ce meriti sa fie de;teptat
din somnul unei inradacinate deprinderi. Dar cAte ceva se
poate incerca.Iata, sub pasul lunii, preschimbata in fecioara
cu par negru qi cu ochii plini de umbra, cirarile-nfloresc ca
sub venirea primaverii, in vreme ce in cerul noppi se inal1a
curcubeie. Sau mai apoi imagini de continente bogate, de
pustiuri, de lanuri gi de glrmuri, de corabii negre lunecAnd pe
rAuri, de mari cetlli la marginile marii. $i apoi un voievod
batrAn, cu porrul fxa slava de;arta al lumii sale slobode 9i
lirinegti care, intreb at lara prea mare ceremonie daca este
'Mircea,raspunde
simplu el Domnul Jarii-Romlne 9n, Da-im-
pdrate. Scena, tociti de atAtea declamari, este de o linie foarte
puri qi conline, latent, o riposti mai zdrobitoare decnt orice
retorica: biruinla celor cu prea adAnci ridacini ca sa le smulgi
vintul istoriei. Atit de adAnci, incAt feciorul de voievod,
scriind dragei sale, in amurgul lunar al unei zile mari, ii scrie
in metru scurt popular gi in vorbe ca de strai garanesc purtat
de un principe. Acest ;ir de versuri, in fond neaqteptat in
asemenea context, este de o masura gi de o suavitate cum
multe in felul acesta nu s-au mai scris decit, altidata, de
Eminescu insuqi. Sunt vorbe in care se strang la un loc pacea
gi razboiul, dragostea qi biruinla, rumoarea potolita a armelor
gi privel\tea flri de timp a adAncilor codri ai terii. E o clipa
de rigaz inainte de dezlinEuirea unei alte urgii, aceea a inseqi
versurilor lui Eminescu biciuind gi fulgerand nu doar un
oarecare trecator grup politic, ci tot ce a stricat ;i mai strici
inca, a mingit gi mai minte inca incercatul suflet al @rii.
2r9

SCRISOAREA III
[Jn sultan dintre aceia ce domnesc peste aro limb'i'
Ce cu'a turmelor pa1une' A ei patrie ;-o schimb'i'
cea dreaptd;
La pamdnt dormea lind.ndu-;i c'ip'itii-mina
Dara ochiu-nchis ffir,i' inl,iuntru se de$eaptd'
Wde cum din ceruri luna lunec'i ;i se coboara
Si vapropie de d,insul preschimbata infecioar'i'
irJtoiro ,,irrrro ca de pasul blindei p-rim'iueri;
dcbii ei sant plirti de umbra tdinuitelor dureri;
Codrii se ffioreaza de atdtafrumuse;e,-
Ap elrn cr e1e s c in tr em ur s tr dzt eziile I or fe e,
t,
Pilbere de diamante cadeffnd ca o burd,
Scdnteind plutea prin aer ;i pe toate din nyturd
$i prin *iodrafrr*ecare s,tn-o muzicti de ;oapte'
iai p, trruri inall,i curcubeele de noapte" '
se
Ea, ;ezdnd cu el al,ituri, m,inafina i-o in-tinde'
Pirul ei cel negru'n oaluri de m'itasd se dtsprinde:
a ta" ' in bra1u-mi aino'
- ,,Las' s,i le{ a mea aialricudedurerea ta alin-o" '
$i durerea *ia tto dulce
'Scris
in cartea aielii este ;i de zteacuri ;i de stelr
Eu s,ifiu a ta stdpina, tu stdpdn aie1ii mele'"
se-ntunecd" ' dispare;
$i cum o priaea sultanul, ea
Iar din inima lui simu un coPac cum cd rAsdre'
Care cre$e intr-o clip,i ca tn aeacuri, mereu cre{te'
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se l'ipe;te;
[Jmbra lui cea uria;a orizontul il cuprinde
umbr'i se tntinde;
$i sub dinsul uniaersul tntr-o
220
Iar in patru pdrli a lumii aede $ruri munyii mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul ;i Balcanii seculari;
Wde Eufratal;i Tigris, Nilul, Dundrea b,itr,in,i -
Umbra arborelwifalnic peste toate e stdpdnd.
Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
$i cor,ibiile negre bg,in,4ndu-se pe r,iuri,
Valurile aerzi de griie legdndndw-se pe lanuri,
M,irile ldrmuitoare ;i cetdyi ldngd limanari,
Tbate se intind nainte-i... ca pe-un uria; coao4
ling,i lard ;i popor ling,i popor -
Wde lara
Ca prin neguri alburie se streadd $ se prefac
c.
In intinsd-mp,ir,iyie sub o umbr,i de copac.
Vulturii porniyi la ceruri, pdn' la ramuri nu ajung;
Dar un aint de biruinla se porneste indelung
$i loue;te rdnduri, rdnduri infrunzi;ul sundtor,
Strig,ite de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori,
Zgomotul cregea ca rnarea turburatd $ tnalt,i,
Urlete de b,it,ilie s-alungau dup,i olalta,
i n s,i fr un z e le- as c u {i te s e in do ai e dap,i o,4n t
$i deasupra Rornei noud se inclind la p,imdnt.
Se cutrernura sultanul... se desteaptd... ;i pe cer
Wde luna curn plutelte peste plaiul Eschi;er.
$i priae;te trist la casa;eihalui Edebali;
Dupd gratii defereastrd o copil,i el z,iri
Ce-i z,imbe;te, mlddioasd ca o creangd de alun;
E a;eihului copili, efrumoasa Malcatun.
Atunci el pricepe oisul c,i-i trimis de la profet,
C,i pe-o clipa se n,ilyase chiar in rai la Mohamet,
C,i diru dragostea-i lumeascd un imperiu se aa na{te,
Ai cdruia ani ;i margini numai cerul lt cunoaste.
Visul s,iu se-nfiripeaz,i $ se-ntinde aulture;te,
An cu an imp,irdyia tot mai larg,i se spore;te,
Iar,iJlamura cea aerde se inaly,i An cil an,
221
Neam cu neAm urm,4ndu-i zborul;i sultan dupa sultan.
Astfet lar,i dupa ;ar,i drum de glorie-i deschid...
P,in -in Duntire ajangefurtunosul Baiazid...
La un semn, un [tirm de altul, legdnd aas de aas, se
$i in sunet defanfare trece oastea lui intreagi;
Ieniceri, copii de suJlet ai lui Allah ;i spahii
Vin de-ntunecd pdmdntul la Rooine in c,Lmpii;
R,ispdndindu-se in roiuri intind corturile mari...
Numa-n zarea departata sund codrul de stejari.
Iat,i aine-un sol de pace c-o n,iframd'n a,irf de b,i1.
Baiazid, priaind la d,Lnsul, il tntreab,i cu disprel:
- ,,Ce arei tu?"
- ,,Noi? Bun,i pace! $i de n-ofi cu bdnat,
Domnul nostru-dr area sd aazd pe mdritul impdrat."
La un semn deschisa-i calea;i rapropie de cort
Un b,itr,in atit de simplu, dap,i ztorb,i, dupd port.
- ,,Th e;ti Mircea?"
-,,Da-mpdrate!"
- ,,Am oenit s,i mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroand intr-o ramurd de spini."
- ,,Orice g,lnd ai, imparate, $ oricum oeifi sosit,
C,it suntem tncd pe pace, eu iyi zic: Bine-ai aenit!
Despre partea tnchinarii insd, doamne, s,i ne ierli;
Dar acu aei area cu oaste ;i r,izboi ca sd ne cerli,
Ori aei orea s,ifaci intoarsa de pe-acuma a ta cale,
S,i ne dai un semn ;i nou,i de mila m,iriei-tale...
De-ofi ana, de-ofi alta... Ce e scris $ pentru noi'
Bucaro$ b-om duce toate, dt e Pdce' de-i razboi."
- ,,Cum? C,ind lumea mi-e dtschisd, a prizti gdnde;ti
Ca intreg Aliotmanul sd se-mPiedece dr-un ciot?
O, tu nici aisezi, bdtrdne, cili in cale mi s-au pus!
TbatdJloarea cea aestit,i a tntregului Apaq
Tbt ce std tn umbra crucii, lmpdrapi ;i regt s-adun,i
1))
S,i dea piept cu uraganal ridicat de semilund.
S-a-mbracat in zale lucii caaalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coro*ne, pilse ana peste aha,
Fulgerele adunat-au con tra fulgerului care
leagi in turbarea-ifurtunoasd a cuprins pdmdnt;i mare.
N-au aaut dec,it cu ochiul ori cu mina semn aface
$i Apusul isi impinse toate nedmarile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinl,i se miscard r,luri-rduri,
Ori din codri r,iscolite, ori stirnite din pustiuri;
Zguduind din pace-ad,inc,i ale lumii incepatari,
Innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se migcau ingrozitoare ca pddwri de l,inci ;i sdbii,
Tiemura inspdimdntata marea de-alc lor cordbii!...
La Nicopole adzut-ai cdte tabere s-au strdns
Ca sd steie inainte-mi ca;i zidul neinains.
Cind a,izui a lor mulyirne, cdtafrunzd, cdta iarbd,
Cu o urd nempdcatd mi-am yptit atunci in barbd,
Am jurat ca peste d,Ln;ii s,i trecfalnic,f,ird p,is,
Din pristolul de la Roma s,i dau calului ouas...
$i de crunta-mi aijelie tu te aperi c-un toiag?
$i, partat de birwiny,i, s,i m,i-mpiedec de-un mosnedg?"
- ,,De-ttn mofneag, da, impdrate, c,fui mo;neagul u priae;ti
Nu e om de rdnd, el este Domnul ldrii-Romdne;ti.
Eu nu ;i.a; dori urodatd s,i ajungt sd ne cuno;ti,
Nici ca Dundrea sd-nece spumegdnd a tale o;ti.
Dupd aremuri mulli uenird, incepdnd cu acel oaspe,
Ce din aechi se pomene;te, cu Dariu a lui ktaspe;
Mul;i durard, dapd aremuri, peste Dundre arun pod,
De-au trecut cu spaima lumii ;i mulyime de norod:
Imp,ira\i pe care lannea nu putea sa-i mai incapd,
cti pot Au aenit ;i-n lara noastrd de-au cerut pdmdnt ;i apd -
$i nu aoi ca sd md laud, nici c,i aoi sd te-nspdimdnt,
Cum venird, seficuni toli o apd run pdmdnt.
Ti f,ilz ; ti cd inainte-{i rds turnat- ai o al-o irtej
O;tile leite-n zale drmpdrayi ;i de aiteji?
223
Th te lauzi c,i Apusul inainte ;i ra pws?...
Ce-i mdna pe ei'in lapt,i, ce-au aoit acel Apus?
Laurii aoiia sd-i smulg'i de pefruntea ta defiea
A credintii biruint,i cdta orice caaaler.
- -+tmi apdr saracia
Ea?
-'- si neaoile si neamul...
draceea tot ce mi;cri-n ldrd asta, rdul, rdmul,
$i
Mi-e prieten nwmai mie, iard {ie dalman este,
Du;mdnit aeifi de toate,ftir-a prinde chiar de aeste;
N-aaem ogi, dard iubirea de molie e un zid
Care nu se-nfioreaza dra tafaima, Baiazid!"
Si abia pteca b,itrdnwl... Ce maifream/t, ce mai zbucium!
i
Codrul clocoti de zgomot de arme de bucium, ! $i din neguri, dintre codri, tremurdnd s-aratd luna:
Iar la poala lui cea aerde mii de capete pletoase'
Mii de coifwri lucitoare ies din umbra-ntwnecoasd;
Risipite se-mprd;tie a dugmanilor $raguri,
$i gonind biraitoare tot ueneail a ldrii steaguri,
Ca potop ce prdpdde;te, cA o rnnre turburatd -
Peste-un ceas pdgindtatea e ca pleaaa adnturatd.
Acea grindin-o{elit,i tnspre Dun,ire o mind,
Iar tn urma lor se-ntindefalnic armia rom,ind.
Pe cind oastea se ayazd, iatd soarele Apune,
Voind cregetele nalte ale ldrii s,i-ncwnune
Cu un nimb de biruiny,i;fulryr lung incremenit
M,irgine;te mwnlii negri in intregul asfinpit,
Pdn' ce isoordsc din aeacuri stele una c,ite una
Doamna marilor fa noplii varsa linipte si somn.
L,ing,i c or t u- i,
ul din tr e fi i i faln i cului D o m n,
un

C,il,ireyii implu cdmpul $ roiesc dup,i un semn Sta z,Lmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o cdrte,
S-o trimiyd dragei sale, de la Arge; mai departe:
$i in caii loi salbateci bat cu sc,irile de lemn'
Pe copite iaw infwgafala negrului pdmdnt, ,,De din aale de Roaine
L,inii scdnteie lungt in sodre, arcuri se intind in adnt, Grdim, Doamnd, cdtre Tine,
$i ca nouri de aramd ;i ca ropotul de grindeni, Nu din gurd, ci din carte,
O rizonu-n tune c,lndu-\, ain s dgeyi de pre tutin deni, Cd ne e;ti a;a departe.
V,ijdind ca aijelia / ca pksnetul de ploaie... Ti-am raga, mdri, ruga
uitA cimpwt 5i de tropot si de strigat de b,itaie. S,i-mi trimi;i prin cineaa
in zadar'striga-nparatul ca $ leul in turbare, Ce-i mai m,indru-n ualea Th:
Umbra mortii se tntinde tot mai mare / mai mare; Codrul cu poienele,
in zadarJlamura aerde o ridica inspre oaste, Ochii cw sprdncenele;
Cdci cuprins,i-i de pieire ;i infa;a;i in coaste, C,i;i eu trimite-ooi
Cdci se clatina r,irite ;iruri lungi de b,italie; Ce-i mai m,indru pe la noi:
Cad asabii ca;i pdlcuri risipite pe cdmpie, Oastea mea cuflamurile,
in genuncbi c,ideau pedeyri, colo caii se riistoarnd, Codrul;i ca ramurile,
Cdnd sdgeYile in aaluri, care yierd, se toarnd Coful nalt cu penele,
Si, loaind infapi, -n sPdte, cd $ cria,ilul ;i gerul, Ochii cu spr,incenele.
Pe p,imdnt lir li se pare cd se ndruie tot cerul... $i s,i;tii cd-s sdndtos,
M ir c e a in s u I i m dn d- n lup t,i a ij eli a-ngr o zi t o ar e, Ca, mul;,imind lui Cristos,
Care aine, oine, aine, calcd totul in picioare; Tl sdrut, D oamn,i, frumos."
Durduind sosedil c,ilirii ca un zid inalt de sulili,
Printre cetele p,ig,Lne trec rup,indu-;i large ulili;
224 225

De-ay aremi se-nxrednicira cronicarii $ rapsozu;
Wac'ul nostra ni.l wmplurd saltimbancii ;i irozii" '
in izaoadele b,itr,ine pe eroi mai pot sd caut;
Au cu lira ois,itoare ori cu sunete deflaut
Po{i s a-n timpini p atrio tii cr au aenit .de.-dtunci incolo ?
inaintea dcestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de mariri ad adumbrise1i,
Ayi ajwns acttm de modd de oti scot din letopiseyi,
to{i ruerozii,
$i ci aoi drapindu-;i nwla, od citeaz,i
Mestecdnd oeacul de aur in noroiul greu al prozii '
Rdmineti in umbra sf,int,i, Basarabi { aoi Musatini,
Descrilecatori de ;ard, ddt,itori de legi si datini,
Ce cu plugul si cu spada ali intins mosia aoastrti
De la-munte p,Ln' la mare ;i la Dunarea nlbastrii'
Au prezentul na ni-i mar? N-o sri-mi dea ce o sd cer?
N-i s,|aJlu intruai nogri are unfalnic jaaaer?
Au la Slbaris nu smtem ldngd capi;tea spoielii?
Nu se nasc glorii pe strad,i si la uy cafenelii,
N-aaem oameni ce se lupta cu retoricele suliyi
in aplauzele grele a canaliei de ulili,
Panglrcari in ale pdrii, care joacd ca pe funii,
MA;ti ca todte de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu aorbeste liberalul
De ai irede c,i oiaya-i e cwratd ca cristalul?
Nici aisezi cd inainte-li std un stdlp de cafenele,
Ce i;i rdde de-aste aorbe ingan,LnduJe pe ele.
Vezi colo pe wriduneafard suflet,f,ira cuget,
Cu priztirea-mpdrosdtti;i laf,ilci umflat fi buget,
NW4 cocosat ;i lacom, un isuor de siretlicuri,
La- too arfi ii s ai spune aenino as ele-i nimicur i ;
Toyi pe buze-aaind airtute, iar in ei moneda calpa,
pdnti-n talpa,
Quiitesenpi de mizerii de la creltet
Si deasupra tiltilrord, odsted sd 1i-o recunoascd,
i5i arun:ca pocitura bwlbuca1ii ocbi de broasca" '
bin*ace;tia tara noastrd i;i alege astrizi solii!
zz6
Oameni arednici ca sd yzd in zidirea sJintei Golii,
inc,ime;i cw mdneci lunge $ pe cdpete scufie,
Nefac legi ! ne pun biruri, ne oorbescfilosofte.
Panioyii ! Wrtuopii, ctitori de a;ezdminte,
Unde spumegd desfr,lul in mi;cdri f in cwointe,
Cu ealaaie de oulpe, ca in strdne, yd pe locuri
$i aplaud,ifrenetic scltime, cdntece ;i jocuri...
$i apoi in Sfatul tirii se adun s,i se admire
Bulg,iroi cu ceafa groasd, grecotei cu nas subyire:
Tbate mutrele dcestea sunt pretinse de romdn,
Toatd greco-bwlgarimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-naeninatd, astd plebe, dst gunoi
Sd ajung-afi srdpdnd;i pe ;ar,i;i pe noi!
Tbt ce-n ltirile oecine e smintit pi stdrpitwrd,
Tbt ce-i insemnat cu pattt putrejunii de naturd,
Tot ce e perftd I lacom, tot Fanarul, toli ilo{ii,
Tbti se scurserd aicea siformeazd patrioyii,
I n c,l t fo nfi i ; i fl e c ar i i, gtigiu y i i ; i gu ; ay i i,
B,ilb,ii;i cu gurd strdmbd sunt stdpdnii astei nalii!
Voi sunteli urmayii Romei? Ni;te r,ii ;i ni;te fameni!
I-e ru;ine omenirii s,i ori zicti z.,oud oameni!
I
$i aceast,i ciumd-n lume aceste creaturi
Nici ru$ne n-aa sd ieie in smintitele lor gari
Gloria neamului nostru spre-a oface de ocarti,
/
fndr,iznesc ca sd rosteascd p,bn' numele tdu... ldrti!
La Paris, in lwpanare de cinisme f de lene,
Cufemeile-i pierdute ;i-n orgiile-i obscene,
Acolo a-ayi pus dl)ereA, tinerelele la stos...
Ce a scos din aoi Apusul, crind nimic nu e de scos?
Ne-ali aenit apoi, drept minte o sticluld de pomadd,
Cu monoclu-n ochi, drept armd beyi;or de promenadd,
Wsteji;ifir,i de areme, dar cu creieri de copil,
Drept ;tiiin!-aa,ind in minte are un aak de Bal-Mabil,
))1
Iar in schimb cu-aoerea toatd arun PdPuc de curtezand...
O, te-adrnir, progeniturd de origine romand!
Si acam priaili cu spaim,ifapa noastrd sceptic-rece,
Vd mira{i, cwm de minciuna astdzi nu ai se mai trece?
Cdnd aedem cd toyi aceia care xorbe mari aruncd
Numai banwl il aineaz,i ;i ci;ttgulf,ir,i muncd,
Az| cdndfraza lustruit,i na ne Poate in;ela,
Astdzi alyii swrut de aind, domnii mei, nu este-ay?
Prea o-ayi ardtat ArAmA, sfn;iind aceastd lard,
/
Preaficur,ili neamul nostril de ru;ine ocard,
Prea a-a;i b,itut joc de limb,i, de strdbwni $ obicei,
Ca s,i nu s-arate-odatd ce sunteli -ni;te mi;ei!
Da, c,i;tigulfird murucd, iatd singura pornire;
Virtwtea? e-o nerozie; Geruiul? o nefericire.
Dar ldsa{i mdcar str,imo/i ca sd doarmd-n colb de croruici;
Din trecutul de m,irire zt-ar priai cel mult ironici.
Cum nu oii tu, lepe; Doamne, ca punind mdna pe ei,
Sti-i imp,iryi in dou,i cete: in smintili si in miyi,
$i in dou,i temniyi large cu de-a sila s,i-i aduni,
S,i daifoc la pulcdrie ;i la casa de nebuni!
O ALTA SCRISOARE A TREIA
Top cei care Etiu cAt de mult fnea Eminescu la sl,tv,t
nrugatinilor gi la vremile lui $tefan cel Mare se pot intreba
rnirAndu-se de ce poetul n-a scris un poem important legat
de vechea slava a Moldovei, cu figura lui $tefan in centru. $i
de ce, scriind Scrisoarea III, afacut acest lucru pentru Jara
Romnneasca, pentru Mircea cel BatrAn 9i pentru marea biru-
inli de la Rovine. Vom raspurtde ca, in ciuda a tot ce ?. s,-tt,
pAna nu demult, un asemenea Poem exista. Deqi textele din
care e alcituit au fost mai mult sau mai putin cunoscute,
adevaratul chip al poemului a ramas risipit, ascuns 9i pierdut
printre elementele- destul de disparate ale unui pr-olog la o
drami: Abxandru Ltipwsneanu. Dar, tot citind aceste {iagmente,
asa cum se afla ele in-manuscrisele poetului la un moment dat
incepi sili dai seama ci se degaja de acolo o structura a carei
asemanare cu Scrisoarea III pe care o cunoastem devine tot
mai izbitoare. Toate elementele componente ale marelui
poem se afli gi acolo: apariEia otomanilor in istorie 9i expan-
ii rrr." lor in Europa rasariteana, visul de marire al unui sultan,
infruntarea cu romAnii, infrAngerea turcilor chiar qi o
;i
ultima parte, in care vechea glorie a romAnimii medievale c
pusa in contrast cu nevrednicia vremilor in care traia poetul'
i\umai ca,in chip firesc, apar alte personaje, alta epoca, alti
infruntare militari. $i anume, in loc de Baiazid Fulgerul ni sc
arata Mohamed al Il-lea cuceritorul Constantinopolului,
adici al maiveciiului BizanE, in locul lui Mircea apare mart'lt'
cu. 8o tl<'
$tefan, in loc de Rovine se intrezaregte lupta-data
ani mai tirziulaPodul inalt, unde turcii au suferit o crint t't r'r
infrnngere. Coincide totul: forma versurilor, unele rimc, trt rt'l''
229
funnulari, stiiul qi data redactarii - r88o-r88r, cu redactari mai
vechi din fi78-fi79,pane;i sursa istorica din care s-a inspirat
poetul, o Istorie a Imperiului otoman scrisa de Joseph von
Hammer, gi din ale carei pagini uscate Eminescu scoate cea
mai frumoasi infhfgare a ciderii BizanEului dintre cAte s-au
scris in poezia lumii. Singurul lucru care lipsegte este SCRISOAREA III
narafiunea detaliata a bitiliei dintre romAni qi nivilitorii (aariantfl
turci, pentru care Eminescu nu dispunea, nici in Hammer,
nici in alta parte, de o expunere istorica destul de aminunliti
Moarte, ce-n pustiul m,irii ;i-n deyrturi te arayi,
Ei utilizabili ca sursa poetica. $i, pe de alta parte, scenariul de
la Podul inalt nu oferea posibilitatea unei confruntari Th ce neagra aecinicie arei a rampe in buc,ili,
Tk ce egi mdsura aremii, ce pe pa;ii-yi se mdsoard,
nemijlocite, personale, intre Mohamed Cuceritorul gi $tefan
Pietre de mormdnt sunt toate-ale-istoriei hotarn.
cel Mare. Astfel ci din aceasta parte, cea a bitaliei, au fost re-
Tu, a mwnlilor stdptind, tu, stdpind pe pustiuri,
dactate doar cAteva versuri, dar versuri mari, de neuitat, care,
Ce ntdsori a tale ptisuri dup,i curgerea de rduri,
cu concizia lor, se dilata in gAndul nostru pnna la a umple cu
Dupd curgere(t eternd. Tu in codrii cei de cetini
vibralia lor intreg spafiul imaginar al marii infruntari, preves-
Tu, stdpdnd peste adnturi, ndlldtoare de nisipuri,
tind marile naragiuni scrise in veacul nostru de Iorga 9i de
Ridici leul si hiena, ardtdri cu strimte chipuri
Sadoveanu. Pentru ca apoi poemul sa reintre, deplin, in matca
Ce, cu limba lor pocit,i, cu pestriyek lor porturi,
lui gi sd auzinvorbe de grea inristare asupra a ce-a fost cAndva
Mi;c,i-a lor imp,ir,ilie / de tarme I de corturi.
marea weme a strabunilor gi la ce s-a ajuns mantArzit, cand vir-
Da,flrimdnzi de cucerire ;i-nsetali addnc de s,lnge,
tulile strivechi apusesera gi neamul a fost nipidit de buruieni.
Ei intind marea-li aripa peste-o lume care pl,Lnge.
Aceasta alta scrisoare a treia se incheie deci, ca Ei cea cu-
noscuta, cu o comparagie intre dArza vechime a lirii gi injo- Mobamed,fldmdnd de lume, de m,iriri $ de coroane,
sirea vremurilor noi, scrisa tot cu un ton amar, degi mai pugin Mohamed st,irnise moartea cea stdpdnd peste stepe,
vehement. Fapt este ci aici apare, fala de scrisoarea cunoscutl,
$i-au dat gdnd de biruinl,i mulg,itorilor de iepe.
o alta grava acuzare adusa guvemdrii de pe atunci a larii: ,,gtir- Peste mdri de mul;i plutite, peste tari inJloritoare
birea stravechilor hotare". E vorba firegte de cele trei judege Aruncase lctcom, mrlndra, ochii Asiei tartllre.
din sudul Basarabiei incorporate abtziv de catre imperiul imp,ic,ind cw g,Lnd de prad,i ale triburilor certuri
larist dupl Congresul de la Berlin din vara anului 1878, deqi Rdsdrirau dintre ele, sodre rosu din deserturi
erau trup din trupul Moldovei. Dar invinuirea se transforma Pe cetdtile-n ruine, pe noroadele striztite,
intr-un cAnt elegiac, minia se adAncegte in suferingi istorica, Pestefrunyi incoronate du trecat a lwi copite,
iar Moldova sflqiata capdti chipul unei Mater dolorosa, al Aufacut o-mpdrdyie petecitd din buc,iyi,
unei maici indurerate al cirei dulce nume este s{ant gi-a cirei Pe trei m,iri domnind p,ig,inul ;i trei sute de cetd1i;
soarta e amara gi uitata. Cdci ardeau cetayi in ziduri ;i cor,ibiile-n Porturi
Dar cel mai bine e sa dam glas poemului insuqi, aga cum Cdnd uenea, din loc mwtindu-;i tot imperiul lui [de] cortari;
l-am reconstituit din risipirea gi uitarea in care se afla. Ca sd-nfigi-dsuprd lumei semiluna noudi legi

230 4t
Au surpat doud imperii ;i pe paisprezece regi;
Peste Asia f-Europa au intins deodatd lanlul
$i ce zi infrico;at,i c,ind aufost luind Bizanyul!
Mohamed, duc,ind asabii ;i spahiii peste aaluri,
A cuprins cufocuri albe ale Bosforalui dealuri
$i din ypte Pdrli deodatd tot Bizan{ul e aprins
$i din ;apte laturifldcdri Pe cetate s-a intins,
Ard in oAnt Palatari nalte, rnarea-n rtaluri este caldd
$if,int,ini inaforate prin zidiri auind se scald,i,
Turnuri negre de cetate caf,iclii ei le aprinde
$i lui Mobamed in m,in,i caf,iclii i le tntinde
Nwmai negri nouri cerul, arde grindd, cade uyi,
Pe orq c,izu o ploaie de scdntei ;i de cenuyi.
Din potopul cel deJldc,iri se inal;d, din ruine,
Neatins, palatul mdndru de-mpdrayi, ca o minune,
Cu-a lui bolte arcwite, cu zidirea lui cea aeche.
Cum sosi Mohdmed aisul ;i Cetateafac pereche,
lara ii supune rduri, marea ii supune ualul
$i in Aghia Sofia cw oadz hr,init-aw calul.
$i pe tronul cel de aar Mohamed stdtea cufal,i,
Curge s,inge din cadaare pe podelele din sala
$i din lestele duymane aufricut p,ig,Lnii cupe
$i, ciocruindu-le-ntre d,Ln;ii, zbier ulcioare sa destwpe.
Mohamed birwitorul, biruit degrea beyie,
Pe-wn coaor e-ntins si doarme. Sala-i larg,i yi pustie,
Bdlti de sdnge pe podele, colo c,ip,i;,4ni t,iiate
Stau cu ochi deschi;i tn umbr,i ;i cu gdturi sdngerate,
Iar de st,ilpi sunt rdzimate arcari, sulile ;i darde,
$i prin arcuri deferestre aezi Bizanlul care arde:
Pentru aeacuri d-azi nainte i-au c,izutu[-iJ ;i lui soryii...
$i de-a lungul drumurilor in gr,imezi zac, negri, morfii,
Sabfere;ti s-aude zgomot surd.. . crici jos se-aud in ulili
Ieniceri url,Lnd Allaha, partdnd capete in sulili,
$i deruti;i urlind ca cdnii... Iesle aufacut din strane,
42
Ici dau jos iconostasul, aprindfocwl ca ico*ne,
Ici cu hohot se adun,i $ priaesc cam iln arap
Lui Hristos intins pe cruce i-au pus un turban in cap.
Peste crucile plecate sun,i jalnic glasul cobii
$i grdmezi-grtimezi pe drumuri treceau sclaaele ;i robii;
ki c,ilug,iriye albe ce legate sunt cufunii,
$i copii de cruda adrstd; ;i b,itr,ini ;i albi sunt unii;
Slug,i;i stdpdn al,ituri; ici osta$ lega;i cu clerici.
lipetele de muiere crud rdsund din biserici
Cu strigiri de bucurie... oardele cele barbare
Inadinsficurd nunta lor pdg,lnd tn altare;
Wlete de biruinl,i, yipete, strig,iri $ aaier
Cu-ale clopotelor glasuri se amestecd in aer;
Clocotea intreg orayl prins de spaimele pierz,irii
$i prin yipatul mul;imii urlau aalurile marii.
Numai bolyile inalte yale zidurilor creste
S tdteau marturele mute pes te aaietele-aces te.
Mohamed dormea, ci oisuri negre sflrtu-ifr,imdnt,
El pefrate-s,iu il uede... V,Lndt iese din mormdnt
$i-;i arat,i g,itul: ,,[HaideJ, aino, aino, de zugrumd,
Tu, ucigitor defrate $ zugrumdtor de mumd."
Mohamed atunci rdsare: ,,lard;i aisuri. Visuri", spune,
,,Cine a crezat in oisuri nu-i cuceritor de lume.
Nu ztoiesc s-ascalt derai;ii ce din cdryile lor aechi
Cu pooestea r,ispl,itirii ne tot cdntd in urechi.
Am adzut airtuti atdtea ce-au gasit a lor r,isplata
intr-un giulgi ;i'patru sc,indurl. Pentr-o brai,i-a;a bogatti
Eu sd-mi stimpar l,icomia?... Pentra-a cerwlui comoard
Eu sd trec arzdnd de sete l,inga-a aieyii dwlci izaoard?"
II
Dar cdnd ndo,ili-n Moldoaa au gasit ;i el pe dracul!
Cine i se puse-n cale?... $trfo" Vodd, el s,iracul...
233
$i c,ind lwmea birwin{a a Putl.tt ro inleleagd
Clopotele de la Roma au sunat o zi intreagd,
De-au cutremurat a,izduhwl ;i zidirile cet,ilii
Si dintdi i-a zis lui $tefan Papa: ,,Scut cre;tin,itdlii
Ei! nu-mi mai adwc aminte... Ce-au trecut * azi nu m*t
Wemea care-o aPucardm este astdzi o pooeste.
III
Ce-yi spun ei yie, mamr| cdnd i1i rdpesc copiii?
Mereu tot zic cd crepte marirea Rom,Lniei,
Ca steagul mdrepiei l-a-mpodobit cu laur!
Cu stdlpi de cafenele se-ntrec infraze [draurJ
Ca sd arate cum cd durerea lor e mare,
C,i n-au aoit yirbirea strdztechilor hotare,
Cdnd ei aufost aceid ce, mamd, pe sub m,ina
Pagiinului u,indutau din sfinta ta tdrdnd.
$i tu i-ascwl;i in pace, cum ztdduaa asculta
Pe care a ei rude o iau cu aorba multri.
Tu numai i1i ;tii chinul ce inima-yi sfuram,i,
Ai pl,inge ;i n-ai lacrimi, Moldoa,i, mnmd, mamd!
Zadarruic codrii mdndri in udnt merea ti-i clatini,
Pierdutd-i pin' / umbra mdrelilor Muytini...
Chiar Vodd Alexandru cel ban ;i sf,int / mare
L-a lui mormdnt nu este in lume oreo cdrare;
$i $t{an Voieaodal in somnul cel deplin,
Viseaz,i el cd doarme dus in p,imdnt strdin?
Luatu-{i-au copiii, mormintele fi tot,
$i rup din a ta hain,i de cdte ori o pot.
Ajunrai ceryitoare de-ocarri;i de sil,i
$i nimdnui in lume de tine nu i-e mil,i,
Ba cer in toatd ziua s,i witi chiar cum te cheama!
$i totu;i cdt de dulce e numele tdu, mamd.
234
SCRISOAREA IV
este,
Un noian de versuri scrise de-a lungul anilor, incepind
inci din wemea Berlinului, gi apoi eliberate din mai vechile
structuri, s-au urzit in lesatura definitivi a acestei a patra scri-
sori. AtAt noaptea de waja a iubirii, intensa ca un vis din adAnc,
cAt gi dezamagSta treztre apar, mai mult sau mai puqin con-
turate, nu numai in Diamantul Nordului, in Gemenii sau in
partea de idili a dramei Bogdan Dragop,ci gi in poeme mai pugin
cunoscute: Cum cdntam odinioard, Dezgust, Iubita aorbe$e.
Firi a scidea din pregul fostelor astemeti, Scrisoarea IVle rnte-
greazi insa intr-o structura mai ferma gi le da un sens mai
deplin. Prima versiune autonoma a poemului dateaza dinfi79,
urmata in r88o de a doua gi in r88r, incl din martie, de cea de
a treia, qi ultima, care, cu o intArziere inca neexpltcati, apare
in Conaorbiri literare abiala r septembrie al acelui an, deci la
trei luni dupa Scrisoarea III gi la jumitate de an dupi defi-
nitivarea textului. Multe ar mai fi de lamurit in ce privegte
relaEiile poetului cuJunimea gi cu Conaorbirile literare. Esen-
fal ramAne totugi si invalim a reciti aceste mad poeme, cau-
tAndu-le centrul interior de iradiere, rupind imaginile din
magla prea densa gi adesea amagitoare a ritmului, a rimelor,
a frumuselii lor muzicale, gi restituindu-le, in gAndul nostru,
puterea gi prospelimea lor originara.
in ciuda tabloului de frumuseqe gi iubire care alcatuiegte
jumatate din Scrisoarea IV, ea este un poem amar, martuda
unei dureri din adAnc. Absolutul iubirii, cu farmecul sau de
elixir vrajit, apare ca pierdut in toate chipurile cu putinfi.
23t
 intAi, spune poemul, pentru ca astazi poezia lacurilor 9i a
nop;ii, ."ti itt.otlrrra iubirea cu frumusefe qi cu taina, s-a irosig
iar-pe iubiti n-o mai pofi gisi decAt in lumina cruda a unor
imprejurari prozaice gi indiscrete.
Al doilea, pentru ca,preaadesea, iubita insiqi e o amagire,
sufletul tiu nu-gi mai afla mdsura in ea, o urmiregti zadamic SCRISOAREA IV
cu lumea ta de gAnduri, este rece, cocheti 9i frivoli.
Al treilea, p.nttu ci iubirea insagi este altceva decAt o inalta
idealitate, esti doar instinct atavic, mreaja de iluzii care face in lacuri,
Stri castelal singuratic, oglindindw-se
din noi instrumentul unei voinle ce trece dincolo de noi, ca Iar infundul apei clare doarme wmbra lwi de aearuri;
sa perpetueze o curgere ale carei trecatoare valuri suntem'
^$i Se inal;,i in tacere dintre rariltea de brazi,
iotugi, dupa atAtea pareri de rau, poemul acesta conline
D,ind atita intunerec rotitorului talaz.
una mai adAnci, aceea a pierderii unui vis care, dincolo de
gi
Prin fere strele arcate, dwp,i ge amuri, tremur nwmA
imprejurarile Ei de lelurile lumii, ar fi fost totugi cu putinfa:
Lungi perdele increyite, care scdnteie ca bruma.
o adevarata iubire. Cea a carei vie dar discreta ptezen[ainspira se aprinde, se mdre$e,
Lurua tremur,i pe codri,
gi mAngXie, di qi primeqte in(elegerea cea buna dintre suflete
Mucbi de std.ncd, a,Lrf de arbor, ea pe ceruri zugrdae$e,
gi cea vrednica de cAntecul deplin al poeziei. lar Scri-
"leg, Iar stejarii par o stmjd de gigaruyi ce-o inconjoarri,
soared IV tocmai cu aceasta se incheie, cu marttrria ca neim-
Ris,iritul ei p,izindu-l ca Pe-o tainic,i comoard.
plinirea iubirii qi a visului ei nimicegte puterea cAntecului
insugi, il face discontinuu, strident gi pustiu. Numai lebedele albe, cind plutesc incet din trestii
dr, . bine sa ne intoarcem la partea intni, unde chipul Domruitoare Peste aPe, oasPeli lini;tei acestei,
iubirii e inca intact gi pur tocmai pentru ca ea e gAndita ca Cu aripele intinse se mai scutura $-o taie,
parte liuntricl gi fericiti a naturii insegi ;i unde, cu pupna C,ind in cercuri trernurdnde, c,ind in brazde de a,ipaie.
aten;ie analitica, sub muzica versurilor se dezvaluie un univers Papura se mi;c,i nfream,it de al undelor cutrier,
po.ii. putemic qi bogat. Ape in care umbre dorm de veacuri, Iar in iarba inflorit,i, somnoros susPin-iln grier.,.
ialuri negre de umbra inalti a brazllot gi totugi strabitute de E atitaxard-n aer, e atAt de duke zaonul..'
multele fulgeriri ale lunii, luna care este visul veEnicului in-
tuneric. Tinerii trec prin noapte ningi de flori ;i de visari, sub Singur numai caaalerul suspindnd prioea balconul
stelele prevestitoare, aluneca incet catre forma pura a unei Ce-ncarcat era defrunze, de ii spdnzur prin ostrele
fericiri de dincolo de specie gi ins, de dincolo de viala 9i de Roze ro$e de $iras ;i lianrnfel dr-ftlt.
dincolo de moarte. Respirarea cea de ape il trnbat,i, ca $ sara;
Pe s t e farm e c ul n a turi i dulce-i p i cur d gh i t ara :

,,O, Arntd-mi-te iard-n haind lunga de mdtasd,

Care pare inc,ircatd de o pulbere-argintoasd,
Tl-a; priai o aiapd-ntreagi in cununa ta de raze,

237
Pe c,ind mdna ta pdrul galben il neteazii.
cea alb,i
Vino!Joacri-te cu mine... cu norocill meu... mi-arancd
De la sdnul tdw cel dulcefloarea zteltedd de lunc,i,
Ca pe coardele ghitarei r,isundnd incet sa cad,i...
Ahl E-at,it de alb,i noaPtea, parc-arfi cdzut zdpad,i.
Ori in umbra pafumatd a buduarului sd ain,
Sd md-mbete acel miros de la pdnzele de in;
Cupido, un paj ;,igalnic, aa ascwnde cw-a lui mdnd,
Vioriul glob al lampei, ml,idioasa mea stdpttnti!"
$i uscatfo;ni m,itasa pe podele , intre glastre,
fnfte rozele de $iras ;i lianele albastre;
DintreJlori copila r,Lde si se-nclind peste gratii - Cum la r.,orb,i mii de aaluri stttu cu stelele proroace!
Ca un cbip u;or de inger e-ardtarea adoratei - Codrii negri aiureaz,i yi isaoarele-i albastre
Din balcon i-arunc,i-o roz,i ;i cu mdnile la gura,
Pare cd tl dojene;te cdnd;opte;te cu caldwra;
Apoi iar dispare-n luntru... auzi pdsari ce coboara. '.
$i ie;ind pe wy iute, ei rau prins de subsuoard.
Brat de bral pdsesc alaturi... le std bine laolalt,i,
Eafrumoasa ;i el t,Ln,ir, el inalt ;i ea inalt,i.
Iar in umbra de la maluri se desfuce-acum la larg
Luntrea cu-ale ei aintrele sPAnzurate de catarg
$i incet inainteaz,i in louire de lopeli,
Leg,inind atita farmec ;i atdtea frumuse{i. . .
Luna... luna iese-ntreagd, se inalt-ay b,ilaie
$i din ldrm in y,irm dureazd o cdrare de a,ipaie,
Ce pe-o repede-nmiire de mia wnde o a$erne
Ea, copila aisul negurii eterne;
cea de aur,
$i cu cdt lumina-i dulre tot mai mult se ldmureye,
Cu-atdt oalurile apei, cu-atdt ydrmul parc,i crelte,
Codrul pare tot mai mare, parca aine mai aProaPe
Dimpreuna cu al lunei disc, stdpdnitor de ape,
Iard tei cu umbra lat,i ;i cuJlori p,ina-n pdmdnt
inspre dpd-ntunecata lin se scuturd de adnt;
Peste capwl blond alfetei zboar,iflorile ;-o plou,i...
48
Ea se prinde de grumazw-i cu minwlele-amdndoud
$i pe spate-;i las,i capul: - ,,Md uimeyi dac,i nu mdntwi...
Ah, cefioros de dulce de pe bwza ta cuadntu-i!
Cdt de sus ridici acuma in g,indirea td Pe-o roab,i,
Cdnd durerea ta din swJlet este singura-mi podoab,i.
$i cwfocul blind din glasu-yi tu md dori ;i md cutremwri,
De imi pare o pozteste de amor din alte aremuri;
Visurile tale toate, ochiul tdu atdt de tristu-i,
Cu-a lui umed-ad,incime toatd mintea mea o mistui...
Dd-mi-i mie ochii negri... nu priai cu ei in laturi,
C,ici din noaptea lor cea dulce aecinic n-o sti m,i mai saturi,
A; orbi priaind intr-in;ii... O, ascult,i nilmd-ncodce,
Poaestesc ele-n de ele numai dragostele no($tre
$i luceferii ce tremur a;a reci prin negre cetini,
Tbt pdmdntul, lacul, cerul... todte, toate ni-s prietini...
Ai putea sd lepezi cdrma;i lopeyile sa lepezi,
Dup,i propria lor aoie s,i ne duc,i unde repezi,
Crici oriunde numai ele ar dori ca sd ne poarte,
Pretutindenifericire... de-i oia1,i, de e moArte."
Fantazre,fantazie - cr4nd suntem numai noi singuri,
Ce ades md porli pe lacuri ;i pe mare / prin cr,4nguri!
Unde ai adzwt ztrodatd aste tdri necunoscute?
Cdnd se petrecur-aceste? La o mie patru sute?
Azi n-ai chip in toatd aoia in priairea-i sd te pierzi,
Cum iyi uine, cum iyi place pe copila ro desmierzi,
Dupd git sd-i ayzi brayul, gurd-n gurd, piept la piept,
S-o intrebi numai cu ochii: Md iube;ti tw? Spwne drept!
As! abia yi-ai intins mdnd, sare iztdrul la uy,
E-un congres de rubedenii, ore un unchi, are o natuyi..
Iute capwl intr-o parte ;i te uili in jos smerit...
'49
Oare nu-i in lumea asta orun ungher pentru iubit?
Pdtima; ;i inddrdtnic s-o iufustr ,,, ,111 , r'1'rl
tolii-n scaun lepeni' Cdnd ea-i rece ;i cu toane ca ! luu,t ltr r . l1', ,l
$i ca mumii egiptene stuil cu
degetele depeni, inclt;tdnd a tale braye toatd minlu ltt lt rt /'r, r - r
Th cu minile-rilt;tote, mai cu
sace;ti are o ligar,i, numerifire de muste{i De la cre;tet la picioare s-o admiri si s tt rl'.ttttr,. ,
Mai (
te tncerci afi istel' Ca pe-o marmurd de Paros sau ltinz-ti rlr .','t t,.t:r,'.
o
$i-n probleme culinare
Cind ea-i rece $ cocbet,i? E;ti ridicul, intrlryr ,t

Sunt stitul de-ay ztial,i... nu sorbind a ei pahara' Da... aisam odinioar,i pe acet ce m-ar iubi,
Dar mizeria ncedsta, Proza asta e amard' Cdnd a; sta pierdut pe g,induri, peste umar ttti ttt 1t11;'1
de oan
S,n sfn;e;ti cu mii de lacrimi an instinct atdt A; simli-o c,i-i aproape ;i ar ;ti c-o intebg...
Ceirabau la pds,iri de areo dou'i ori pe an?
;i Din s,irmana noastrd uiald, am dura roman inlrrS-. -

Nu trriili aoi, ci uru altul a,i inspir,i - e! tr'iie;u' N-o rnai caat... Ce sa caut? E acela;i cdntec uecbi,
El cu gura ztoastrd rdde, el se-ncdntd, el ;opte;te, Setea lini;tei eterne care-mi sund in urechi;
Cacii aoastre oieyi cw todte sunt ca undele ce curge Dar organele-s sfirmate ;i.n strigiri iregulare
Vecinic este numai riul: rdul este Demiurg' Wchiul cdntec mai str,ibate cum in nopli isaorul sarr.
Nu simlili c-amorwl aostru e-un amor str'iin? Nebuni! P-ici, pe colo rnai strdbate cdte-o razd mai curatd
Nu sim;iyi ca-n proaste lucrari aoi oedeli numai minwni? Dintr-un Carmen Saeculare cel aisai ;i eu odat,i.
Nu rtirii , otti irbirt serzt-o cauzd din natura? Alfel ;uier,i $ strigi, scapdr,i ;i rapt rdsund,
Ca leagan unor oiele ce seminle sunt de uni?
e
Se tmptng tumultuoase ;i s,ilbatece pe strund,
Nu aediyi c,i rdswl ztostru e infiii aoltri pl'ins,
$i in gindu-mi trece aintul, capul arde pustiit,
C,i-i de ain,i cum cd nearnul Cain iruc'i nu s-a stins?
Aspru, rece sund cdntul cel etern neisprdztit...
O, teatru de p,ipu;e... zaon de oorbe omene;ti,
Unfu-s ;irurile clare din aiapa-mi s,i le spun?
Pooestesc ca papagalii mii de glume ;i poaesti
Ah! organele-s darmate ;i maestrul e nebun!
Far,i ca s,i le priceapa... Dupd ele un actor
St,i de oorba-cu el insu;i, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus aeacuri dup-olalt,i' ce ad sPune a,eacuri
tncd'
Pdn'ie soarele ro stiruge in genunea cea ad'inc'i'
Ce? C,bnd luna se streioar,i printre nouri, priru pustii'
Th cu lumea ta de gdnduri dupa ea sd te alii?
S,i alurueci pe poleial de pe uliyele ninse, -
S,i priae;ti'piin lucii geamuri la luminile-aprinse
$ii-o aiziTnconjurata de un roi de pierdraara'
'Cum
zdmbe{te tutilrora cu gdndirea ei uloara?
S-auzi zornetul de pinteni sifosnirile de rochii,
Pe cdnd ei sucesc ffiilstedld, iara elefac cu ochii?
C dnd incheie cu-o priaire amoro asele-nYelegeri,
Cu ridicula-1i sim[ire tu la poarta ei s'i degeri?
240

SCRISOAREA V
inainte de a spune cAte ceva despre inqelesul gi despre fru-
musefea acestei ultime scrisori se cuvin date aici informaliile
necesare despre istoria textului. Dupi o primi a$temere pe
hArtie din r879-r88o, intitulati Dalila, poetul, cu un an mai
tirzirt, redacteaza Scrisoarea in versiunea ei prefinala, care se
gaseqte in acelagi caiet zz&z ca gi versiunile prefinale ale celor-
lalte patru Scrisori. CAt despre versiunile finale, cele ale pri-
melor patr: Scrisori,transcrise pe curat de mAna lui Eminescu,
au ajuns la Conuorbiri literare, unde au fost publicate intre
februarie gi septembrie r88r. Ceea ce nu s-a petrecut;i cu Srrz:
sourea 7, pentru care Eminescu n-a dat versiunea definitiva
nici lui Maiorescu, nici lui Iacob Negruzzipentru Conaorbiri.
in lipsa unei asemenea redactari Maiorescu s-a vazut silit,
dupa moartea poetului, sa plece de la versiunea prefinala din
caietul care, cum spuneam, cuprinde qi versiunile prefinale ale
celorlalte Scrisori gi sa dea el o versiune coerenta pe care a pu-
blicato in Conaorbiri literare la r februarie r89o, dupa gapte luni
gi mai bine de la stingerea poetului. $i a publicat-o pentru ca,
degi era convins ca,dacd nu ar fi fost inlaturata ca un fel de
varianta a actualei Satira M ar fi primit poate o modificare
radicald",cum spune chiar el, considera ca poezia,,cuprinde
versuri de o unica frumusele care nu pot lipsi din opera lui
Eminescu". Integrata de criticul-editor in a M-a edife a poe-
ziilor lui Eminescu, cea din 1892, tot cu tidul din Conaorbiri,
Dalila (luat de Maiorescu din prima versiune a poemului),
Scrisoarea V a trrtrat in tradife aqa, prelucrata, de altminteri
242
meritoriu, de o mAna straina. $i aga o cunoagtem cu toqii
pdna astazi.
$i totuEi, prin Eminescu gi-a definitivat singur poe-
1882,
mul, plecAnd qi el de 1a aceeaqi veniune prefinala, transcriindui
frumos pe curat gi iscilindu-l cu cea mai elaborata semnatura
a sa. Numai ca, in loc si-l indrume spre Comtorbiri literare
unde i-ar fi fost locul, in 1883 l-a deruit, impreuna cu alte trei
poezti, lui
Alexandru Djuvara, un membru preguit de
Eminescu al partidului conservator, deputat;i valoros orator
parlamentar. Acesta le-a pastrat, insa fbra sa semnaleze nima-
nui existenla lor, le-a lasat mogtenire,rar in I9y8 au fost oferite
Bibliotecii Academiei RomAne, unde se afli gi acum, inte-
grate in manuscrisul l85. Semnalata inca din 196r atenqiei pu-
blice, existenfa acestei versiuni finale a Scrisorii V m a tezit
interesul lui Perpessicius, care n-a adoptat-o in ultimele edigii
publicate de el. Deqi semnalata gi analizata de Ion Crep Ei de
D. Muraragu, ea n-a fost considerata drept versiune definitiva
si publicati ca atare declt de Alexandru Piru, in ry64, qi de
citre autorul acestor rAnduri, care va propune totugi s-o citili
in varianta consacrata de Maiorescu. S-o citili Ei pentru in!e-
lesul ei ca intreg, dar qi pentru frumuseqea fiecirui vers gi a
fiecarei imagini.
inlelesul ei ca intreg este de tot limpede: ca, oricAt de piti-
masa, de adAnca, de mistuitoare ar fi o iubire, ea nu-si poate
gasi implinirea gi impacarea in sufletul nici unei femei. Dar
cel care arunca anatema aceasta nu e odce om clinuit de iubire,
este insu;i poetul, poetul in genere, cineva locuit de un
demon care, spre a se cunoagte deplin pe sine gi a putea si dea
glas lumii sale launtrice, are nevoie de lumina acelor tineri
ochi Ei de cildura acelui trup fermecitor. Fermecator il gi
infapgeazaEminescu, cu o precizie de observagie gi cu o maies-
rie de expresie care dau acestui poem mai mult prel decAt
ideea lui excesiva gi amara, resimfndu-se prea mult de rana
unei experien;e personale. De aici cruzimea poemului, care
n-are pentru tdnara aceea plina de ispite decAt cea mai severa
243
judecata morala: rece, capricioasa, ipocrita, cocheta, nilel vul-
gari gi stupidi, versatili gi interesata, in esenta o Dalila care
ne ademenegte ca sa ne ia puterea gi mindria. $i totul proiec-
tat violent pe absolutul iubirii 9i pe absolutul geniului, in
versud in care, prin contrast, se regisesc ecouri din mariie rotiri
gi cideri ale universului, haosul uitarii, schimbirile timpului, SCRISOAREA V
muzicasferelor, mistuirea gi renaqterea pisirii phoenix, caden-
Eele sfinte ale odelor, fecioarele de marmura ale vechimii
qi
insagi Venus Anadyomene, cea care iese din apele mirii.
Biblia ne ?oaeste{te de Samson, cum cd muierea,
Cdnd dorrnea, taindu-i parul, i.a luat toatd puterea
De l.au prins apoi du;manii, l-au legat ;i i-au scos ochii,
Ca dooad,i de ce suJlet st,i in pieppii unei rochii...
Tinere, ce plin de uiswri urmdre;ti are ofemeie,
Pe c,ind luna, scut de aur, strdlucepte prin alee
$i pdteazd umbra aerde cu misterioase dungi,
Nu uita cd doamna are minte scurtd, haine lungi.
7l imbepi defeeria unui mdndru ais de uard,
Care-n ttne se petrece... Ia intreab-o bun,ioard -
O sd-li spuie de panglice, de aolane /
de mode,
Pe cdnd inima ta bate ritmul sfint al unei ode...
Cind cochetd de-al t,iu urndr ;i se razima coPila,
/
Dac-ai inim,i minte, te girude;te la Dalila.

Efrumoasd, se-n;elege... Ca copiii are hAz,

$i cdnd rideface inc,i ;i gropiye in obraz
$i gropiteface-n unghiul ucigayi sale guri
$i la degetele md.nii $ la orice-ncbeieturi.
Nu e micd, ?til e mdrq nu-i subyire, ci-mplinit,i,
inc,it ai ce strdnge-ru brale - numai bun,i de iubita.
Tot ce-ar zice, i se cade, tot ceface-i ;ade bine
$i o prinde orice lucru, c,iri ay se $ cwaine.
Dac,i aorba-i e pldcwt,i, ;i tdcerea-i inc,i place;
Vorba zice: ,fugt incolo", r,isul zice: ,,uino-ncodce!"
imbl,i parc,i amintindu-1i are wn cdntec, alintatd,
Pare cd i-arfi tot lene ;i s-ar cere sdrutata.

24t
$i se nal1,i din cdlc,Lie sd-li ajungi p,in' la gurd,
Ddruind c-o sdrutare acea tainicd c,ildur,i,
Ce n-o are decit namai sufletul uneifemei...
C,it,ifericire crezi tu c-ai g,isi in brayul ei!
Ti-ai insenina aazdndu-i rumenirea din obraji -
Ea cu toane, o crdiasd, iar tu tdndr ca un paj -
$i ad,inc priztind in ocbii-i, li.ar p,irea cum cd inaeyi
Cum aiata prey sd aibd si cum modrtea raiba prel.
$i, inueninat de-o dulce /fermecdtoare jah,
Ai uedea in ea crdiasa lumii g,indurilor tah,
Ay c,i, inchipuindw-li l,icr,imoasele ei gene,
li-ar pdrea mai m,indra decdt Wnus Ana$tomene,
Si, in chaosul uit,irii, oricum orele alerge,
Ea, din ce in ce mai dragi 1i-ar c,idea pe zi ce merge.
Ce iluzii! Nw-nyelegt tw, din a ei cdutdturd,
C,i deprindere, grimasd estezdmbetul pe gur,i,
Cd intreaga-ifrumuseye e tn lume de prisos,
Si c,i swflerul ti-l pierdefdr,i de nici unfolos?
In zadar boltita lird, ce din ;apte coarde sund,
T,inguirea ta de moarte in cadenyele-i adund;
in zadar in ochi aaea-aei umbre m,indre din poztepti,
Precum iarna se a;eazdJlori de ghea;a pefereyti,
C,ind in inimd e oard...; in zadar o rogi: ,,Consacrd-mi
Cregetul cu-ak lui g,induri, s,iJ sfintesc cu-a mele lacrdmi!"
Ea nici poate sd-nleleagd, cd nu tu o orei... ca-n tine
E un demon ce-nseteazd dwp,i dukile-i lumine,
C-acel demon pl,4nge, ride, neput,Lnd rauz,i pl,lnsu-1i,
Cd o area... spre-a se-nlelege in sf,ir;it pe sine insu$,
C,i se zbate ca un sculptorfira braye $ c,i geme
Ca un maistru ce-Asurzeste in momentele supreme,
P,in-a nu ajange-n culrnea dulcii muzice de sfere,
Ce-o aude cilm se na;te din rotire ;i c,idere.
Ea nu ;tie c-acel demon ?reA s-o aib,i de model
Marruura-i cu ochii negri ;i cu glas de porumbel
$i c,i nu-i cere drept jertfi pe-un altar inalt s,i modrd,
245
Precum in aechimea sf,int,i se jungbiau odinioar,i
Virginile ce stdturd sculptorilor de modele,
Cdnd tdiau in marmor chipul unei z,ine dup,i ele.
S-ar pricepe pe el inswgi acel demon... s-dr rena;te,
Mistuit defocul propriu, el atunci s-ar recunoage
$i, pdtrans de-ale lui patimi ;i Arnoru-i, ca nesaliu
El arfrdnge-n aers adonic limba lui ca ;i Horaliu;
Ar atrage-n aisu-i rn,indru a isxoarehr mwrmururi,
Umbra umed,i din codri, stelele ce ard de-a pururi,
$i-n acel molflent de taind, cind s-ar crede c,i-iferice,
Poate-ar inaia in ochiu-i ochiul lumii cei antice
Si cu patimd ad,incd ar priai-o s-o adore,
De la ochii ei cei tineri mdntuirea s-o implore;
Ar aoi in a lui brale si o lind-n aeci de aeci,
Dezghe!,ind cu sdrutarea-i raza ochilor ei reci.
Cdci de piatrd drarf, incd s-a-nc,ilzi de-at,it amor
Cdnd cdzdndu-i in genunche, i-ar aorbi t,inguitor,
Fericirea inec,Lndul, el ar sta sa-nnebwneasca
Ca-nfurtuna lai de patimi ;i mai mult s,i o iubeasc,i.
$tie oare ea cd poate ca sa-yi dea o lume-ntreagd,
C-aruncindu-se in aaluri ;i cercdnd sa te-nleleagi
Ar implea-a ta ad,Lncime cu luceferi luminosi?
Cu zdmbiri de curtezand;i cu ochi biserico;i,
S-ar preface cd pricepe. M,igulite toate silnt
De-afi wmbrafrumuse;ii cei eterne pe pdmdnt.
Ofemeie intreJlori zi-i ;i oJloare-ntrefemei -
$-o sri-i plac,i. Dar o pwne s,i aleagi intre trei
Ce-o-nconjoard, to{i zic,ind cd o iubesc - c,it de naiad,
Wi aedea cd de odatd ea deaine pozitiaa.
Th cu inima ;i mirutea poate e;ti un Paraoan
Dupa cAre ea atrdge are un june cnrtezan,
Care intrd cd actorii cu ptisciorul mdruntel,
L,is,ind aal de mirodenii $ de aorbe dup,i el,
A chiore;n cu lornionul, butonat cu o garofi,
Oper,i croitoreascd ;i in spirit si in stofa;
247
Poate cd-i conain tilspatru craii c,iryilor de joc
$i-n c,imara inimioarei i-aranjeaz,i la un lnc...
Si cind dama cocheteazd ca priairile-i galante,
imp,iryind ale ei ztorbe fntre-)n crai b,ilrin gi-unfante,
Nu-i minune ca simyirea-i sd se poatd inyla,
S,i confunfu-un crai de pic,i cu un crai de mahala...
CUPRINS
C,ici cu dorul tdu dernonic oa aorbi cdlug,ireye,
Pe cdnd craiul cel de picd de s-aratd, pieptu-i cre;te,
Ochiul ingheyat i-l umplu g,induri negre de amor
Cuvint inainte t
$i deodat,i e uioaie, std picior peste picior,
$-acel sec in judecata-i e cu duh ;i efrumos...
CONSTEI"{TI,A LUCEATARULUI
A aisa cd adrudrul sau alt lacru d.e prisos Preambal ..II
E in stare ca sd schimbe tn natur-unfir de p,ia
Este piedica eternd ce-o Punem la adea,ir.
Fata-n gridina de aur dV) . ..13
Luceaflrul (1833, aprilie) .33
A;adaa c,ind plin de aisuri, urmdre;ti are ofemeie, Luceafhrul (uariantd par;ialfl $$). .56
Pe cind luna, scut de aur, strdlace;te prin alee La steaua ( 88, . . .t9
$i p,iteaz,i umbra uerde cufantasticele-i dungt: amorul... QW, r+ apr./5 mai)
S-a dus .6t
Nu uita cd doarnna are minte scurtd, haine lungi. CAnd amintirile... (1883, y/27 mai) .64
7Z imbepi defeeria unui mdndru ois de aar,i,
Ce e amorul? $8jj,t7/29 iulie).. .67
care-n tine se petreu"'
,o intreab-o bundoard, Si daci... (r8$, ry-zy nov.) . . -v
$-o sd-yi spuie de panglice, de aolane / de mode, $i oare tot n-afi in.teles... (1882) . .74
Pecind inirna ta bate-n ritmul ddnt al anei ode... $i oare tot n-afi inteles (aariant,i) (t882) . . . . . . .78
Cdnd aezi pidtra ce nu simte nici durerea ;i nici mila - Sa fie sara-n asfinft (r88r) . .82
De ai inimd $ minte -feri in l,ituri, e Dalila! Un farmec trist ;i nenleles (1882). .84
Pe lAngi plopii firn so1... (1883, z8 aug./9 sept.) .88
Din noaptea... G88+, u/z4febr.) .92
O stea in reci nemarginiri (1882, r8$). ...... . .94
Daci iubeqti firi si speri (1882). . .97
Daci iubegti firi sa speri (aariantfl r88z-r8$) . IOI
OricAt de mult am suferit (r882-r88j) . .. .. .. . to4
De ce regina noptilor (1882-1883) ro6
Anexdla,,ConstelaEia Luceafiruluf'. . . . . . . . . ro8

249
SONETELE Mi-ntreb in sine-mi unde este slava (tBV) 1,, I

Preambul ...... .137 Le baron de Trois Etoiles (r\n).. t,t.l

Iambul G8Z8). . . .ry6 Petri-notae (I8z8) . . l(.)\

t Sauve qui peut (1828) t()()

SONETE LIRICE
$
Azi oceanu-n titr dtat $8V) ,rl8 f SCRISORILE
!
Adinca mare... (r8ZS) . r40 In
Preambul .r( )l
B
De ce ma-ndrept g-acum... (r8ZO . - r42 : Scrisoarea I (r88r, r [ebr.). . ,,( )\
GAndind la tine (r87Q r44 Scrisoarea II (r88r, r apr.). .a t.J

Pe gAnduri ziua... (t87Q. 46 Scrisoarea III (r88r, mai. . . zrll

CoborArea apelor (1876) 48 O alta Scrisoare a treia (aariantfl (88o*r88r)
Maria Tirdor (r8ZA . rto Scrisoarea IV (r88r, sept.). . 2.i5
Nenorocit noroc de-a fi iubit (1876). .rt2 Scrisoareav r ian-rS9o, r febr.) . .. . . . 2tl2
G885,
Vorbegte-ncet (t8ZA.. rt4
Snrul de lucru... (r\n). \6
Iubind in taina... (I8Z8) , rt8
Parea c-agteapta (1878). 16o
Ugoare sunt vieqile multora G8Z8) . . 16z

Oricare cap ingust (I8Z8) . 164

OricAte stele... G8Z8) . 66
Afari-i toamna (tBZ) . r68
Sunt ani la mijloc (r82il. . 170
Cind insuEi glasul (1879) 772

Trecut-au ani... (i879) 174

Rasai asupra mea... (1879) ry6
Stau in cerdacul tiu... G879). .. .. . ry8
Venegia (r88o) . r8o

SONETE SATIRICE

Sonet satiric (r8zA. . r8z

,fu no;tri tineri... A8ZA.. 184
Democragia (r8ZA. . r85
Ciclul Petnno r89
Moruzi Bey fiind in bune toane (flV) 192

2to