ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

PIAŢA CAFELEI

Autori: VREJOIU MARIA ALEXANDRA

VLAD ELENA
an II, seria D, grupa941

BUCURESTI
2009
 CUPRINS
1. ISTORIA CAFELEI
1.1.Copilăria cafelei
1.2.Adolescenţa
1.3.Tinereţea
1.4.Maturitatea
2. TIPURI DE CAFEA
2.1.Cafeaua Arabică
2.2.Cafeaua Robustă
2.3.Cafeaua Liberică
2.4.Cafeaua Maragogype
3. PIAŢA CAFELEI
4. PREGĂTIREA CAFELEI
4.1. Drumul cafelei de la plantaţie în ceaşcă
4.1.1.Cultivarea
4.1.2.Uscarea
4.1.3.Prăjirea
4.2. Obţinerea cafelei solubile
4.2.1.Uscarea la cald
4.2.2.Aglomerarea
4.2.3.Uscarea la rece
5. CEREREA PIEŢEI
6. PRODUCĂTORI ŞI DISTRIBUITORI
7. CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMÂNIA
8. TENDINŢE
9. BIBLIOGRAFIE

2
 1. ISTORIA CAFELEI

1.1.Copilăria cafelei
Astăzi, cafeaua este privită ca unul dintre elementele comune, indispensabile,
cotidiene ale vieţii şi culturii noastre. Pur şi simplu, nu ne putem imagina o zi fără cafea.
O ceaşcă de cafea nu este o simplă băutură. O ceaşcă de cafea este un simbol. Simbol al
prieteniei, al comunicării, cafeaua dezleagă minţile, inimile şi dialogul.
Începuturile ei sunt scăldate în lumina de poveste. Se spune că un păstor, pe nume Kaldi,
a descoperit-o pe când îşi ducea turmele la păscut în ţinuturile îndepărtate ale Etiopiei.
Consumul cafelei a fost adoptat apoi de călugării din împrejurimi, aceştia observând că
astfel îşi pot menţine mintea trează mai mult timp pentru rugăciuni.
Denumirea "cafea" vine de la cuvântul arăbesc "qahwa", etimologia fiind încă
disputată. "Qahwa" înseamnă "vin de boabe", însă o altă etimologie posibilă poate fi
numele unei regiuni din vestul Etiopiei, Kaffa.
Există inclusiv o legendă care explică denumirea de "mocha". Se spune că un arab izgonit
împreună cu adepţii săi în deşert s-a salvat de la inaniţie consumând boabele unei ciudate
plante, cu frunze verzi şi strălucitoare. Nu numai ca aceste boabe le-au redat viaţa, dar
întreaga întâmplare a fost privită şi interpretată ca un semn divin, ca o intervenţie a
miraculosului de către locuitorii oraşului apropiat, numit Mocha.
1.2.Adolescenţa
Turcii au fost primii care au folosit boabele de cafea sub formă de băutură. Ei ii
îmbogăţeau aroma cu diverse condimente precum scorţişoara, nucşoara sau anasonul. O
picanterie legată de importanţa pe care otomanii o dădeau băuturii este faptul că o femeie
putea divorţa de soţul ei dacă acesta se dovedea incapabil să-i furnizeze raţia zilnica de
cafea. Tot turcii au fost cei care au fondat prima cafenea din lume la Constantinopol in
1475, numită Kiva Han.

1.3.Tinereţea
În jurul anului 1600, cafeaua începe să fie consumată şi în lumea occidentală. La
început, a fost privită cu reticenţă de către creştini, lucru care se întâmplă cu orice
element venit din exterior, necunoscut. Însă vocile care protestau au fost aduse la tăcere
de însuşi Papa Clement al VIII-lea, care, a "botezat-o", astfel cafeaua ajungând să fie
acceptată pe deplin în universul catolic.

3
 În 1642, prima cafenea din Italia şi-a deschis porţile în Veneţia. De altfel,
negustorii veneţieni au fost cei care au preluat băutura de la arabi şi au prezentat-o
consumatorilor vest-europeni. Au urmat apoi cafenelele din Londra, în 1652, unde au
devenit cunoscute şi sub numele de "penny-universities", datorită numărului mare de
artişti şi intelectuali ce se reuneau în ele, precum şi faptul ca preţul unei cafele era de un
penny în acea perioadă.
Cafeaua şi-a urmat drumul glorios şi la curtea rafinată a Regelui Soare, după cum
fusese denumit Ludovic al XIV-lea. Se ştie că societatea exclusivistă, aleasă de la
Versailles era cea care dădea tonul în modă, dar şi în artă culinară.
În 1688, la New York cafeaua îşi impune supremaţia asupra berii în ceea ce priveşte
băutura preferată pentru micul dejun pentru că, în 1732, să se înfiinţeze aici prima bursă a
cafelei. În 1689, se deschide la Londra cafeneaua Edward Lloyd care, fiind frecventată de
comercianţi şi de agenţi de asigurări maritime, avea să se transforme în celebra companie
de asigurări.
Obiceiul de a adăuga lapte în cafea a apărut prima dată in Viena, în cafeneaua unui fost
ofiţer, care reuşise o captură de război impresionantă: după ce turcii au asediat oraşul, au
lăsat în urma lor, învinşi fiind, numeroşi saci de cafea.
Tradiţia braziliană în acest domeniu a început în 1727, când planta a fost adusă de
locotenentul protughez Francisco de Melo Palheta din Surinam şi Guiana Franceză, unde
fusese cultivată de olandezi. Începând cu acel moment, cafeaua şi-a început drumul ce
avea s-o transforme în principala sursă de prosperitate pentru poporul brazilian. În 1909,
Brazilia ajunsese să dea lumii 97% din cantitatea recoltată la nivel mondial.
Cafeaua s-a lansat ca vedetă incontestabilă, ca regină a bauturilor. Pe la 1732, Bach
compune Cantata Cafelei. Această bucată muzicală a fost atât un elogiu, cât şi un protest
împotriva măsurii luate de autorităţi de a interzice consumul de cafea în rândul populaţiei
de sex feminin, întrucât se credea că infertilitatea este cauzată de faimoasa băutură.

1.4.Maturitatea
Începând cu secolul XIX, progresele ştiinţei au îmbunătăţit modul de preparare.
Începe să se practice ambalarea ei în cutii şi recipiente vidate, iar de la prăjire şi
măcinare, s-a făcut saltul la cafeaua solubilă, care a început să fie comercializată pe scară
mare din anul 1909. Apar espressorul, inventat de francezi şi perfecţionat de italieni, şi
filtrul de cafea, inventat de către o gospodină din Dresda, pe nume Melitta Bentz.
Aşadar, începând cu secolul XVII, a început povestea frumoasă a cafenelelor, temple ale
unei noi religii. Acestea s-au răspândit în întreaga lume. În jurul cafelei, aerul mitului,
gesturile ritualice sunt la fel de dense şi au acelaşi gust de miracol ca şi băutura însăşi.
Cafeaua nu este doar o parte esenţială a dietei zilnice, este o metaforă pentru un timp
petrecut într-o atmosferă agreabilă, în tovărăşia prietenilor. Cu o ceaşcă de cafea bună în
mână, avem promisiunea unei conversaţii de calitate. Nu contează ce limbi vorbim, la ce
zei ne închinăm sau ce culoare are pielea noastră, cafeaua ne oferă un limbaj comun.

4
 2. TIPURI DE CAFEA
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri industriale
următoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si
cafeaua Maragogype.

2.1.Cafeaua Arabică

Cafeaua arabică, originară din Africa, mai precis din

Abisinia, este cea mai apreciată şi mai răspândită
specie de cafea. Se cultivă mai ales in America
Latina, dar şi în Africa, de fapt, ea este cea mai
cultivată specie şi este deosebit de preţuită pentru
cireşele sale de calitate superioară, de forma alungită
şi culoare verzuie albăstruie.

Cafeaua arabică are nevoie de soluri bogate în

minerale şi o temperatură constantă de aprox. 20°C şi creşte la o altitudine de peste 600
metri. Aceasta are aroma şi gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tărie medie este obtinută în exclusivitate din varietăţi ale soiului arabică,
provenite din America Centrală şi de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepţie face
Brazilia, întrucât varietăţile de arabică braziliene au o aromă mai puţin rafinată.

2.2.Cafeaua Robustă
Cafeaua robustă, originară din bazinul Congo, creşte mai rapid şi este mult
rezistentă acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultivă intens în
Africa, India şi Indonezia.

Cafeaua robustă, spre deosebire de cafeaua arabică, care este pretenţioasă la condiţiile
climatice, se adaptează uşor climatului sever, este rezistentă la boli şi dăunători.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată şi culoare maroniu -
gălbuie. Cafeaua robustă are un gust mai neutru, este mai puţin aromată decât arabica şi
este foarte apreciată în gama de cafea solubilă.

2.3.Cafeaua Liberică

5
 Cafeaua liberică, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creştere rapidă
şi o rezistenţă bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii şi
Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare şi temperatura este cuprinsă între 20 şi
25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie şi culoare de la brună la galbenă.
Calitatea acestei specii de cafea este mediocră.

2.4.Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea oraşului Maragogype, statul
Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucişarea dintre speciile arabică şi
liberică, exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabică,
randamentul acestui arbust este totuşi inferior şi cultura sa este extrem de împrăştiată
(Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia şi chiar Java), la o altitudine variind
între 600 şi 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioară şi
medie, iar culoarea lor este verzuie.

3. PIATA CAFELEI
Pe parcursul sec. al IX-lea şi până în prezent, cultivarea şi exportul cafelei a
înflorit într-o măsură uimitoare. În prezent cafeaua este consumată în orice ţară, şi este o
marfă deosebit de importantă atat pentru producători, cât şi pentru consumatori.
În prezent, pe piaţa mondială cafeaua se situează, alături de ulei, oţel şi cereale, printre
materiile prime de export de înaltă valoare, situaţia economică a multor ţări prim-
producătoare de cafea depinzând aproape în întregime de exportul cafelei, pentru
bunăstarea lor naţională. Cele mai importante pieţe ale cafelei se află la New York şi
Londra, unde se negociază varietăţi de cafea din speciile Arabica şi respectiv Robusta.
Preţul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu
influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, miscările politice si calitatea,
precum şi volumul productiei de cafea.

4. PREGATIREA CAFELEI

6
4.1.Drumul cafelei de la plantaţie în ceaşcă
Sunt mai multe specii care se cultivă în prezent în lume, dar dintre acestea două
sunt dominante: Arabica şi Robusta. Arabica se caracterizează printr-un gust uşor acid,
printr-o concentratie mai scăzută de cofeină, iar arborii sunt cultivaţi la altitudini mai
mari de 800 m. De asemenea, gustul ei poate fi descris ca având tente fructate sau de
mirodenii. Robusta are o concentraţie mai mare de cofeină, este mai puţin aromată, fiind
şi o specie mai rezistentă, neavând nevoie de îngrijiri speciale, cum se întâmplă în cazul
cafelei arabica. De obicei, ceea ce găsim în rafturile magazinelor este un amestec între
cele două varietăţi. Producerea cafelei presupune, dincolo de tehnică, pasiune şi respect
pentru plantă si om.

4.1.1.Cultivarea
Arborii din plantaţii au o înălţime de circa 2 metri, iar florile sunt albe,
asemănătoare celor de iasomie. Fructele verzi, la inceput, devin galbene sau roşii atunci
când se coc (in functie de varietate; exemplu: Yellow Bourbon), iar dacă nu sunt culese la
timp, negre. Din cauza faptului că nu toate se coc în acelaşi timp, operaţiunile de culegere
pot dura şi o jumătate de an.

4.1.2.Uscarea
După culegere, se pot aplica două tipuri de tehnologie. Cea uscată presupune că
fructele sunt uscate fie natural, în razele soarelui, fie cu ajutorul unor cuptoare. După
uscare, urmează decojirea mecanică şi înlăturarea pulpei şi a coajei prin jeturi de apă
caldă. Tehnologia umedă presupune scufundarea boabelor după culegere în apă şi
agitarea pentru a se elimina pulpa şi coaja. Apoi, prin fermentare, se obţine curăţarea
totală. Înainte de prăjire, se execută o selectare automată sau manuală a boabelor de cafea
în funcţie de mărime sau calitate.

4.1.3.Prăjirea

Prăjirea este un element decisiv în procesarea cafelei. Acest proces poate crea
deosebirea între un produs de calitate şi unul slab. În timpul prăjirii în cuptoare speciale,
boabele ajung să capete mirosul inconfundabil, mirosul recunoscut de majoritatea
populaţiei globului, aroma care ne răsfaţă diminețile. Ceea ce se încearcă este stoparea
volatilizării aromei, care este un bun neprețuit, ce trebuie să rămână în interiorul bobului
și nu trebuie irosit sub nicio formă.
Urmează măcinarea și ambalarea.

4.2.Obținerea cafelei solubile

7
 În cazul cafelei solubile, drumul nu se încheie cu măcinarea, urmând noi etape.
Prima constă în extracția cafelei prin fierberi succesive, proces în care este esențială
calitatea apei folosite. Cafe Iguacu folosește apă minerală geotermală alcalină, extrasă de
la peste 1000 de metri adâncime.
Urmează faza de concentrare prin eliminarea apei pentru care compania Cafe Iguacu
folosește trei sisteme tehnologice diferite, care duc la rafinamentul și calitatea specifice
produselor Amigo.

4.2.1.Uscarea la cald

După ce se obține extractul concentrat, acesta este expus unui curent de aer cald
pentru evaporarea apei într-un "turn de uscare". Rezultă pudră de cafea (spray dried), cea
mai cunoscută varietate de cafea solubilă. Pentru a împiedica pierderea aromei, Cafe
Iguacu a implementat tehnologia de uscare la 130 C în loc de 280 de grade, cum se
practica în mod obișnuit.

4.2.2.Aglomerarea

Ajunși în acest punct, putem opta pentru ambalare, produsul fiind considerat finit
(Amigo), sau putem adăuga o noua etapă, mergând spre cafeaua solubila aglomerată.
Acum, pudra se întâlnește din nou cu apa și este apoi uscată cu aer cald, după ce trece
printr-un proces de lipire a particulelor prin vibrare. După aceea, pentru a mării
solubilitatea și a intensifica aroma, se operează stropirea cu ulei de cafea. Astfel se obține
cafeaua solubilă aglomerată (Amigo Chic).

4.2.3.Uscarea la rece
Dacă se optează pentru uscarea la rece, concentratul de cafea este înghețat la
temperaturi de -30 de grade și apoi măcinat cu un mixer special. Produsul ajunge într-o
cameră de vacuum unde apa din stare solidă (gheața) trece direct în stare gazoasă
(vapori). Ceea ce rezultă poartă denumirea de "freeze dried", obținându-se astfel
varietatea Amigo Premio.

8
 5. CEREREA PIETEI
Firma care a realizat acest studiu se numeste ConsoDATA. Studiul a fost realizat
in perioada 1-6 noiembrie 2007 pe un esantion de 1872 persoane din mediul urban cu
varste cuprinse intre 18-55 ani cu acces la o conexiune Internet.
33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe zi, 5,19%
de 3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4,21% dintre ei doar de 2-3 ori
pe luna. 23,07% romani nu beau cafea.
Diferentiat pe sexe, femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel, 82,54% dintre
femeile peste 18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintre barbati.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala,
11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea
decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,9%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici o bautura din cele de mai sus.
Pe grupe de varsta, persoanele intre 30-36 ani sunt cele mai mari consumatoare de cafea –
86,68% dintre ele. Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 un procent 75,78 dintre ei
si de cei cu varsta intre 36-42 ani 72,23%. Cafeaua instant si cappucino sunt preferate
intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani-19,12% respectiv 13,84% dintre
persoanele situate in aceasta categorie.
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs.
ELITE se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si
Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau
cafea.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in
functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt
influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si
hypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei sunt vizitatea cu
intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10% cumpara
de la taraba din piata.

6. PRODUCATORI SI DISTRIBUITORI
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si
Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania
vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257
milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs,
marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House.

9
 Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in
2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre
revista New Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar
Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium. ELITE Romania a fost infiintata
in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand
consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.

7. CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media
europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului,
in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau
nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere
cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze
identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui
produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. „Asociatia Romana a
Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si
macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs,
cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat,
cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“.
Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte
tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele
mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita
si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al
pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil
consumatorilor romani.
Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania,
Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin
aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de
anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei
cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani.
Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel
consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut
si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu
realizat de GFK Romania, Institut de Cercetare de Piata). Aceasta redresare se datoreaza
cafelei ambalate.

10
 8. TENDINȚE
Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18
si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in
calcul.
83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana.
Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs
80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare
decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si
30 ani).
Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detinecea mai mare
parte a pitei. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma
cappuccino si 12.8% consuma cafea instant.
Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri
(sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de
persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este
consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata
intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare.
Dacă cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi
lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt
consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din
persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.
Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la
persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua
instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai
in varsta (peste 45 ani).

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce

consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.
In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de
cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7%
dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara). Cafeaua instant ocupa din
acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata
(68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

11
 Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este
polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la
persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).
Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie
medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori
prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre
cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.
18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua
instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar
la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin
de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.
Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii
si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte
grupe de persoane.

12
 9. BIBLIOGRAFIE
www.cafea.home.ro
www.daedalus.ro
www.elitecafe.ro
www.consodata.ro
www.amigo.ro

13