DESPICǍM SPICUL ÎN 4

- i n f o r m a r e , b o a l a c e l i a c ă , g lu t e n , n u t r iț ie s ă n ă t o a s ă -

Curs 02 - Octombrie 2021

Management alimentar corect
pentru menținerea sănătății
în bolile autoimune
Dr.LIDIA CREMER
ROXANA BIRA
 așteaptă
ce ne
MODUL III - 25.10.2021
IMPORTANȚA MICROBIOMULUI ÎN
GESTIONAREA BOLILOR AUTOIMUNE
Ce este microbiomul,
Impact in imunitate,
Tipuri de bacterii,
Alimente riscante & benefice

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 microbiom =
totalitatea microorganismelor (bacterii,
virusuri și ciuperci) prezente în organism

NU SUNTEM 100 trilioane microorganisme

NICIODATĂ trăiesc în:
SINGURI Piele
Gură
Cavități nazale & Vaginale
Intestin - cea mai mare parte

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 AVEM RAPORT DE 1:1 CELULE ȘI
Știai că
MICROOGANISME ÎN CORP -

Ești cam 43% OM

dacă calculezi
doar celulele
ROB KNIGHT, DIRECTOR OF THE UNIVERSITY OF CALIFORNIA
SAN DIEGO CENTER FOR MICROBIOME INNOVATION

MICROBIOMUL UMAN NUMĂRĂ 3.3 MILIOANE DE GENE,

COMPARATIV CU CELE 22000 ALE GENOMULUI UMAN.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

FIECARE MICROBIOM ESTE UNIC
Considerat „al doilea genom uman” - fiecare persoană are un
microbiom unic, asemănător amprentei digitale.

FIECARE MICROBIOM ESTE ADAPTAT GEOGRAFIC

Variația în funcție de populație a profilului microbiomului depinde de
diverși factori de mediu și obiceiuri alimentare. De exemplu, olandezii
consumă mult lapte și mai puține antibiotice în comparație cu alte
populații din Europa.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 Rolurile microbiomului intestinal
Microbiota intestinală se găsește în simbioză cu organismul uman, este acceptată de acesta
(are compatibilitate) și are multiple funcții: de apărare, imunitate, digestie și metabolism.
Aceasta comunică cu epiteliul intestinal, sistemul imun și cu sistemul nervos central
(axa intestin-creier), comportament similar unui adevărat organ al corpului uman.

- metabolismul nutrienților (producere de acizi grași cu catenă scurtă,

impact pozitiv pe metabolismul lipidelor)
- sinteză de vitamine: K și B și aminoacizi
- modularea densității minerale osoase
- protecție antimicrobiană (sinteză proteine cu rol antimicrobian)
- sinteză imunoglobuline locale IgA prin influența asupra mucoasei
intestinale),
- imunomodularea (sistem imun nespecific și specific)
- menținerea integrității barierei intestinale

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 Se formează în primii
2-3 ani din viață
prima colonizare cu
microorganisme se întâmplă
la naștere și la prima
alimentație

Influențat de:
- vârsta gestațională
(născut la termen sau prematur)
- modalitatea de naștere
(vaginală sau cezariană)

Cele mai mari modificări fiziologice ale mediului intestinal

apar în copilăria timpurie prin alăptare la sân şi înţărcare

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

ÎN EVOLUȚIE, COMPOZIȚIA
MICROBIOMULUI SE MODIFICĂ ,
FIIND INFLUENȚATĂ DE
VÂRSTA, SEX, STATUSUL IMUN,
DAR ȘI DE FACTORI DE MEDIU.
Totalitatea genelor din microorganismele
ce populeaza intestinul – cunoscute
drept metagenom – are un potenţial
genetic de 100 de ori mai mare decât cel
al genomului uman (ca urmare a
biodiversităţii microbiotei). De aceea, nu
Factorii genetici explică doar 5-10% din variabilitatea
este surprinzător faptul că ele microbiotei individuale. Factorii de mediu joacă un rol
important în compoziția sa, fiind reprezentați de: dietă,
controlează întreaga gamă de funcţii localizarea geografică, istoricul personal de intervenții
chirurgicale, fumatul, depresia, administrarea antibioticelor
fiziologice şi, uneori, patologice. și a altor medicamente

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

Impact in
imunitate
Microbiomul joacă roluri
critice în formarea și
dezvoltarea componentelor
majore ale sistemului Perturbarea microbiomului intestinal datorită
imunitar al gazdei (înnăscut și unor factori de mediu precum utilizarea
antibioticelor, dieta sau modificările geografice,
adaptativ), în timp ce sistemul afectează interfața gazdă-microbiom.
imunitar orchestrează
menținerea caracteristicilor De asemena, alterarea sistemului imunitar poate
duce la o perturbare sistemică a
cheie ale simbiozei gazdă- microorganismelor comensale, susceptibilitatea
microorganism. la invazia patogenă și răspunsuri imune aberante.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 Interacțiunile dintre microbiota intestinală și
imunitatea gazdei sunt complexe, dinamice și
dependente de context.

Microbiomul intestinal
dezechilibrat poate duce la
dereglări imune, cum ar fi
autoimunitate, alergii și
tulburări metabolice
Un sistem imunitar
slab poate provoca
un microbiom
dezechilibrat

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 De exemplu, în bolile inflamatorii intestinale De asemenea, un microbiom
(IBD), mutațiile genelor implicate în sistemul divers, bogat și echilibrat
imunitar pot perturba microbiomul intestinal, susține un sistem imunitar
provocând disbioză (pierderea bacteriilor normal care, la rândul său,
protectoare și/sau acumularea de agenți patogeni) susține un microbiom divers,
si conducând spre inflamație cronică. bogat și echilibrat.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 Actualmente, sunt cunoscute multiple
patologii care se asociaza
disbiozei microbiomului intestinal:
boli inflamatorii intestinale (ex.
colită ulcerativă și boala Crohn)
boala celiacă
colită persistentă asociată
LIFESTYLE BY SAWYER PRESENTS consumului de antibiotice
tulburări psihiatrice (patologii
din spectrul autist, depresie)
obezitate
diabet zaharat tip 2
patologii cardiovasculare
patologii autoimune
neoplasme

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 SUNTEM UNICI
-
FIECARE DINTRE NOI ARE ÎN COLON
PESTE 200 DE SPECII, CARE
CONTRIBUIE LA MENŢINEREA
ECHILIBRULUI ŞI NE PROTEJEAZĂ
PRIN PROCESE DE REZISTENŢĂ ŞI
REGENERARE.

Determinarea compozitiei microbiomului la

indivizii sanatosi este importanta pentru
intelegerea consecintelor schimbarilor pe care
compozitia microbiomului o poate avea pentru
sanatate si pentru probabilitatile de aparitie a
imbolnavirilor.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

Cantitatea totală Din punctul de vedere al compoziției, bacteriile care se

este de aprox găsesc la nivelul colonului fac parte din multiple

încrengături, cele mai abundente fiind
1-3% din greutatea Firmicutes și Bacterioidetes: Firmicutes (<50%),

corpului Bacterioidetes (<40%), Actinobacteria (<10%),

Proteobacteria (<2%), Fusobacteria (<2%),
Verrucomicrobia (<3%). În aceste încrengături sunt
descrise estimativ 500-1.000 de specii bacteriene distincte.

În funcție de bacteriile dominante, caracteristicile

funcționale si modul de generare a energiei din
substraturile fermentabile disponibile în colon,
microbiomul este împărțită în trei enterotipuri.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 neurotransmițători: activarea nervului vag
dopamina și serotonina

control neurotransmițători:
neuromuscular al leptina și serotonina
peristaltismului
semnalizare imună
eliberare de
cortizol pe
fond de stres integritatea barierei
secreție de intestinale
mucus
producția de acizi grași
cu lanț scurt

DIVERSITATEA ȘI ABUNDENȚA MICROBIALĂ

INFLUENȚEAZĂ RELAȚIA CREIER - INTESTIN
Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira
ENTEROTIPUL DOMINANT ESTE INFLUENTAT DE TIPUL DE DIETA.
ENTEROTIP 1
Bacteriodes și Prevotella,
identificat la persoane cu o dietă
specific vestică, bogată în proteine
animale și lipide saturate. Eficiente în
descompunerea proteinelor si
grasimilor. Acestea favorizeaza sinteza
vitaminelor B2, B5, C, H, reduc
inflamatiile, sunt „consumatoare” de
grasimi, stimuleaza metabolismul, ajuta
la reducerea riscului de obezitate.
ENTEROTIP 2 ENTEROTIP 3
Abundență crescută de Prevotella și Abundență crescută de bacterii
niveluri reduse de Bacteriodes, din genul Ruminococcus,
asociat cu o dietă bogată în produse încrengătura Firmicutes care
vegetale și fibre. Eficient în digerarea descompun mucina intestinala,
carbohidraților și fibrelor. Acest faciliteaza absorbtia zaharului si
enterotip favorizează sintetiza favorizeaza cresterea in greutate.
vitaminei B1 si a acidului folic.
Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira
 Avem nevoie de comunități complexe de
microorganisme in cadrul
microbiomului, pentru a ne asigura o
stare buna de sănătate.
Aceste microorganisme interacționează
cu gazda pentru a menține o homeostazie
fiziologică Dietă bogată în fructe, legume comparativ cu dieta de tip
vestic (cu conținut crescut de carne, grăsimi, dulciuri
rafinate) - diversitate mare a microorganismelor intestinale
din încrengătura Firmicutes (Ruminococcus bromii,
Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira Roseburia, Eubacterium rectale), care pot metaboliza
carbohidrații neabsorbabili
EPITELIUL INTESTINULUI SUBȚIRE ESTE MAI PUȚIN PROTEJAT
DE MUCUS DECÂT CEL AL COLONULUI, PRIN URMARE BARIERA CELULARĂ ESTE MAI
REDUSĂ, CEEA CE FACE CA DIETA SĂ MODULEZE MAI MULT COMPOZIȚIA MICROBIOTEI.

Modificarea disponibilității nutrienților pe bază de

dietă poate constitui o abordare fezabilă pentru
modularea microbiomului, dată fiind influența
puternică a dietei asupra compoziției și funcției
microbiomului intestinal.

DIETELE PERSONALIZATE, SELECTIVE ȘI

MANIPULAREA CALENDARULUI DIETETIC ÎN
TRATAREA BOLILOR IMUNOLOGICE POT FI O SOLUȚIE
DE A IDENTIFICA RĂSPUNSUL IMUN AL GAZDEI.

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 Metaboliții
impactează
DIETA
Metaboliți sănătatea sau
produși de gazdă predispoziția la
boală a gazdei
CIRCULAȚIE

Dieta afectează
expresia
genelor care Microbiomul
impacteazâ modifică și
metabolismul produce
metaboliți
nutritivi

Produșii de Microbiomul
digestie ai gazdei și impactează
microbiomului sănătatea gazdei și
Dieta influențează boala
comunitatea
microbiană

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira
FIBRE CE MÂNCĂM
Găsim în fructe, legume, leguminoase (linte), PENTRU
cereale integrale (orez integral) SĂNĂTATE
25 g / zi FEMEI Prea puține fibre înfometează bacteriile, INTESTINALĂ?
38 g / zi BĂRBAȚI care se vor hrăni din mucusul intestinal

Toate prebioticele sunt fibre, dar nu toate

PREBIOTICE fibrele sunt considerate prebiotice

Sunt sursă de hrană pentru probiotice

Banane, ceapă, praz, cicoare (vezi lista modul 2)
Încearcă să combini prebiotice cu probiotice

PROBIOTICE
Asigură popularea cu bacterii bune
Iaurt, alimente fermentate pe care să le
consumi cel puțin odată pe zi
Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira
Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira
 Provocare
Crează-ți un jurnal alimentar în
care notezi și consumi timp de 7
zile, 30 de tipuri de alimente noi
pe bază de plante;

Obiceiurile alimentare noi se crează în

timp, aveți răbdare și perseverență

La următoarea
masă, gândește-te
că hrănești și
bacteriile din tine

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

 RECOMANDĂRI PENTRU INTERPRETAREA
TESTELOR DE MICROBIOM

Dr. Adrian Cătinean Dr. Sanda Crețoiu Asist.univ.dr. Laura Gavrilaș

Autori: Dr Lidia Cremer & Roxana Bira

MULȚUMIM
Vă așteptăm la ultima
sesiune de
Întrebări și Răspunsuri
15 noiembrie