Sunteți pe pagina 1din 4

Volumul I- “Toate panzele sus”

Radu Tudoran

• Capitolul I
Kir Iani, capitan pe vasul Penelopa, acosteaza la vechiul chei de zid din
Galati.
Anton Lupan, un inginer, si-a incarcat cufarul intr-o birja, iar el a plecat
sa caute un vechi prieten, dar afla ca intre timp acesta a murit, ceea ce l-
a facut pe Anton Lupan sa mearga ganditor pe Calea Domneasca,
deschizandu-se in fata lui un maidan intins unde l-a intalnit pe primul om
care-l va insoti in calatoriile sale, Ieremie.
Acestia au mers povestind intamplari din viata lor pana cand au ajuns la
portul unde era acostata Penelopa.
Anton Lupan a vorbitcu Kir Iani, care le-a ingaduit sa mearga cu corabia
pana la Stambul platind 7 icosari.
Mai tarziu Penelopa acosta la Cheiul secund al Sulinei. Anton Lupan a
plecat sa cerceteze imprejurimile pana cand a zarit o corabie care i se
parea cunoscuta si care s-a dovedit a fi chiar corabia lui unde se poate sa
fi murit vechiul sau prieten pe care l-a cautat si la vechiul chei de zid din
Galati.
• Capitolul II
Anton Lupan a plecat din Valahia, de langa tatal sau de la o varsta foarte
frageda pentru a merge la Paris sa invete. Acolo l-a intalnit pe Pierre
Vaillant si au devenit foarte buni prieteni.
Intr-o zi, bunicul lui Pierre Vaillant, Mos Leon a plecat la prietenul sau,
Mos Gir, iar Pierre Vaillant cu Anton Lupan, manati de curiozitate
deoarece niciodata nu au intrat in camera lui Mos Leon, au reusit sa intre
in camera, unde au gasit un jurnal si o carte a lui Charles Darwin pe care
au inceput sa le citeasca.
Citind, ei au descoperit ca bunicul lui Pierre Vaillant si cu Charles Darwin
au cautat odata un pamant nemaicalcat pana atunci picior de om, dar nu
aun reusit sa-l cerceteze. Peste ani, s-a desfasurat aceeasi expeditie in
acre s-au dus si tatal lui Pierre Vaillant, Arnold Vaillant cu Mos Gir, dar
din nefericire nici ei n-au reusit sa cerceteze pamantul, iar toti au murit,
cu exceptia unui singur om, care a fost Mos Gir, dar care niciodata nu a
vorbit despre asta.
Atunci cei doi tineri, Anton Lupan si Pierre Vaillant s-au hotarat sa-i
scrie lui Charles Darwin si sa-i spuna ca vor merge chiar ei in expeditie.
Anton Lupan cu Pierre Vaillant au inceput sa stranga bani pentru a
cumpara o corabie si pt.a plati un echipaj, iar din aceasta cauza ei s-au dus
la Stambul sa lucreze la constructia unui drum de fier, asta pana cand au
cumparat o goeleta olandeza pe care au numit-o L’Esperance.
Atunci ei au decis ca Anton Lupan sa ramna la Stambul si sa astepte sa
se termine contractul incheiat cu sultan, iar Pierre sa caute un echipaj,
dar cand a venit timpul sa plece in expeditia planuita timp de atatia ani,
Anton Lupan afla ca prietenul lui ar putea fi mort.
• Capitolul III
In continuarea actiunii, Anton Lupan impreuna cu Gherasim, fostul
carmaci al corabiei Penelopa, Iermie, Ismail, fostul bucatar al corabiei
Penelopa si Haralamb, au inceput a o dezgropa pe L’Esperance pentru a o
repara, dar pentru acest lucru, Anton Lupan l-a trimis pe Ieremie la Galati
pentru a cumpara materiale, iar cand s-a intors, a adus un baiat de 16 ani
pe nume Mihu si cu cainele sau Negrila, pe care Anton Lupan l-a invitat sa
ramana cu ei pe vas, iar Mihu a acceptat indata.
• Capitolul IV
Cand Ieremie a plecat la Galati, dupa materiale, el a lasat vorba unui
plutas, care era pasionat de corabii, pe nume Cristea Busuioc sa-I aduca
pini la Galati, dar acest plutas si-a construit o pluta cu care a venit pana la
Sulina. Can Cristea Busuioc a vazut corabia lui Anton Lupan, l-a rugat sa-l
lase si pe el sa se alature echipajului, iar din acea seara, Cristea Busuioc a
devenit membru al echipajului de peL’Esperance.
• Capitolul V
In seara cand Cristea Busuioc a intrat in randul marinarilor, Anton Lupan
a vorbit echipajului despre traseul pe care o sa-l parcurga.
Gherasim si Ismail nu erau foarte incantati deoarece ei stiau ce
periculos este traseul, in schimb Ieremia si Mihu erau foarte bucurosi.
In acea seara marinarii au ales si un nou nume corabiei care este
asemanator cu cel de pana acum. Corabia se numea din acel moment
SPERANTA.
• Capitolul VI
Intr-o seara cand Mos Ifrim, care era paznicu farului, s-a imbatat si a
inceput sa-si dezvaluie taina pe care a tinut-o timp de mai multi ani.
Acesta a zis ca el l-a omorat pe fratele lui Gherasim, si ca cel mai bun
prieten al lui Anton Lupan, Pierre Vaillant, s-ar putea totusi sa fie in viata.
In urmatoarele zile, corabia Speranta a fost finalizata,iar capitanul
impreuna cu echipajul sau se pregatesc de a face o incercare de a iesi in
larg.
• Capitolul VII
Dupa iesirea in larg a Sperantei, aceasta s-a intors inapoi in port pentru
a lua mancare si tot ce avea nevoie pentru drum si pentru a-si lua ramas
bun de la Haralamb, Capitanul portului si de la toti cei pe care-i cunosteau.
Exact atunci cand Speranta isi ridica ancora, Haralamb l-a vazut pe
fostul lui socru de care ii era teama sa nu-l omoare pentru ca a parasit-o
pe fiica acestuia, nemaistand pe ganduri, s-a urcat pe corabie.
La 15 iulie 1881, Speranta a pornit la drum cu toate panzele sus spre
Tarigrad.
• Capitolul IX
Ajunsi in Tarigrad, Ismail s-a dus sa-si vada casa, iar ceilalti au plecat
sa se plimbe prin acest oras. Dupa mai mult timp, un armean numit Agop
din bazar a venit pe bordul Sperantei rugandu-l pe capitan sa-l duca pana
la Atena platind o buna suma de bani.
Dupa aceea Anton Lupan s-a dus la un hotel renumit ptentru vizitatorii
straini, pentru a citi ziare sa afle ce s-a mai intamplat prin lume, pana ce a
vazut un geamantan ce I se parea cunoscut, dar nu i-a dat importanta.
Mai tarziu, Anton Lupan il aude pe portar spunand unui client:”Bon
voyage Monsieur Vaillant”, iar el auzind aceste cuvinte, si-a dat seama ca
bunul lui prieten Pierre traieste si a inceput sa-l caute peste tot, dar fara
nici un folos. Atunci Anton Lupan a hotarat sa plece la Atena, dar inainte
sa ridice ancora, un calugar l-a rugat pe capitan sa-l duca si pe el pe insula
Skyros.
De cum s-a imbarcat calugarul, Speranta a plecat la drum.
• Capitolul XI
In timp ce se indreptau spre Skyros, Mihu il banuia pe acel calugar care
incepuse sa se poarte ciudat. Cand Mihu a vrut sa citeasca din Biblie, el a
observat ca de fapt calugarul citea de fapt “Contele de Monte Cristo”.
Dupa ce calugarul a stat o zi intreaga in cabina, Mihu a reusit sa-i
cotrobaie prin lucruri, profitand ca a iesit o clipa din cabina, iar acesta a
vazut pasaportul lui pe care scria ca, calugarul era de fapt Pierre Vaillant,
dar de fapt Anton Lupan a descoperit ca era Spanu’, piratul care l-a
omorat pe Pierre.
Cand capitanul Sperantei si restul echipajului s-au apropiat de el ca sa-l
doboare, Spanu’ l-a luat pe Mihu drept ostatic, dar Negrila vazand ca
stapanul sau e amenintat, l-a rapus pe presupusul calugar. Putin mai tarziu,
echipajul a aflat ca Spanu’ a stat toata ziua in cabina pt a le infunda
pustile, iar profitand de o clipa de neatentie a carmaciului, acesta le-a
stricat busola, indreptandu-i catre o insula parasita unde ii asteptau
oamenii lui Spanu’ pt. a le fura averea pe care o avea Agop.
Dupa catva timp, Speranta a ajuns pe insula pustie pe care se aflau
oamenii lui Spanu’.
• Capitolul XII
Anton Lupan a coborat impreuna cu ceilalti pe insula ca sa-i prinda pe
ceilalti pirati. I-au prins pe unii dintre ei si i-au legat impreuna cu Spanu’.
Dupa aceea au plecat iar sa cerceteze insula si au gasit-o pe Penelopa, cu
unii marinari,cu capitanul Kir Iani si cu o fata pe nume Adnana pe care un
bun prieten al lui Spanu’, Huseim i-a vandut-o acestuia.
Intre timp, Spanu’ i-a spus lui Agop din bazar sa-i dezlege, iar acesta de
frica, i-a dezlegat, iar pe Agop si pe Ismail care ramasese de paza, dar
care adormise, i-a inchis in hambar, iar dupa aceea piratii au plecat cu
Speranta.
Anton Lupan impreuna cu restul echipajului, dupa ce au descoperit ca
Speranta nu mai era ancorata, ei s-au urcat la bordul Penelopei pt a ajunge
din urma corabia furata de pirati, numai ca acum capitan pe corabia
Penelopa este Anton Lupan.
Prinsi din urma pe malul Africii, capitanul Sperantei s-a hotarat sa-i
duca pe Spanu’ si pe Huseim la Pireu sa-i dea pe mana judecatorilor, dar
acestia doi s-au aruncat in apa sperand sa ajunga la mal, dar ei au sfarsit
prin a fi mancati de rechini.
Speranta se roti spre miazanoapte si a plecat la drum.
• Capitolul XIV
Dupa ce au ajuns la Pireu, Agop din bazar a plecat fara sa-si mai ia
ramas bun de la echipajul Sperantei, iar ceilalti pirati au fost dusi la
judecata.
Anton Lupan cu Adnana si cu Negrila au plecat sa vada Acropolele, iar
Haralamb cu Mihu si cu Ieremie s-au dus sa cunoasca orasul, dar mai
tarziu ei s-au despartit, Ieremie intorcandu-se sa-i tina de urat lui Ismail
care era de veghe, iar Gherasim a plecat sa-si vada familia. Mai pe seara,
toti se intorsesera in afara de Haralamb cand deodata apare insotit de o
grecoaica durduluie, anuntandu-i pe toti ca au de gand sa se insore.
Echipajul Sperantei a incercat sa-l convinga pe Haralamb sa ramana cu ei
dar n-au reusit.
Atunci Anton Lupan l-a trimis pe Gherasim sa mai caute un om, dar din
nefericere, el n-a mai gasit pe nimeni, si astfel Anton Lupan a hotarat ca
Adnana sa faca parte din echipaj pana la Marsilia, dar inainte de aceasta l-
au luat si pe Kir Nicolachi pana la destinatia lor pentru 120 de icosari.
Cand se pregateau sa plece, apare Haralamb foarte frumos imbracat si ii
spuse capitanului ca atunci cand vor mai ajunge la Pireu sa treaca pe la
cafeneaua lor pe care o detinea viitoarea lui sotie.
Cand Gherasim ridica ancora, Haralamb sari pe schela in ultimul moment,
si astfel echipajul ramase acelasi ca pana acum, si astfel Speranta a
plecat cu toate panzele sus spre Marsilia.