Fotoniu Alicia-Alexandra, Biologie,Anul III, Grupa II

Bolile pomilor fructiferi – Mar, Par

1. Cauzele bolilor
Bolile pomilor fructiferi pot fi cauzate de microorganismele patogene: ciuperci,
bacterii și viruși. Uneori, cauzele bolilor pot fi, de asemenea, factori
neinfecțioși, cum ar fi deficiențele macro și micronutrienți sau condițiile de
creștere nefavorabile. Simptomele tipice ale bolilor sunt decolorarea,
distorsionarea și ofilirea plantelor.

2. Principalele boli ale marului – Malus domestica

 Mozaicul marului (Pyrus virus)

Simptome

Boala se manifesta exclusiv pe frunze, in special pe cele de la baza lastarilor.

Apar pete de culoare verde deschis, galben crem sau aproape alba. Uneori petele
au forma de inel, de linii drepte sau sinuoase ori de benzi cloratice dispuse de-a
lungul nervurilor. In cursul verii pot sa apara si puncte necrotice, in cadrul
petelor galbui. Spre sfarsitul verii, frunzele se ingalbenesc si cad, afectand grav
puietii din pepiniera, a caror dezvoltare este oprita. In livezi, fructele pomilor
afectati sunt de dimensiuni reduse. In general, simptomele acestei boli nu se
intalnesc pe aceeasi frunza sau ramura, fiind atacata numai o parte din coroana
sau numai anumite ramuri.
Pomii puternic afectati vegeteaza slab si dau productii scazute.Majoritatea
soiurilor sunt sensibile (Jonathan, Golden delicious, Patul), existand si soiuri
rezistente ca: Mc.Intosch, Klarapfel, dar si soiuri mijlocii sensibile la aceasta
boala (Idared, Ontario, Parmen auriu ).

Agentul patogen
Particulele de virus sunt izometrice, de mici dimensiuni (25-29 nm). Mozaicul
marului este produs de virusul Pyrus virus (Marmor mali Holmes). Acesta se
poate transmite prin altoire si este raspandit prin altoii si portaltoii infectati.
Raspandirea in livada este foarte lenta, se face prin polenul de la plantele
infectate si prin atingere – anastomozarea – radacinilor in sol.

 Vascul marului (Viscum album)

Simptome

Atacul acestei boli in coroana pomului se recunoaste usor, mai ales in timpul
iernii, dupa tufele de culoare verde si conformatia caracteristica. Simptomele
bolii evolueaza lent. Ramurile pe care traieste vascul manifesta o vigoare mai
slaba, iar uneori se ajunge la uscarea lor. In locul unde s-a instalat vascul,
ramura prezinta umflaturi evidente sub forma de gale, de marime variabila. Si
lemnul este de asemenea slabit si deseori se produce moartea ramurilor
parazitare. Pe tesuturile modificate patologic, vascul nu se poate dezvolta si
moare. Vascul se poate dezvolta numai pe plantele rezistente la toxinele lui.

Agentul patogen

Marul este parazitat de Viscum album ssp. Mali (fam. Loranthaceae). Vascul
este o planta lemnoasa, arbustiva, dezvoltandu-se sub forma unei tufe sferice, de
30-60 cm inaltime, cu tulpina scurta si groasa si ramuri verzi, cu frunze opuse,
carnoase, pieloase, groase, verzi deschis, alungit-ovale, prinse cate doua la
varful ramurilor.
Florile vascului sunt mici, unisexuate, dioice, mascule sau femele, dispuse cate
3-5 in dicozii capituliforme, sunt verzui si foarte putin vizibile. In florile femele
se formeaza fructe (bace) albe, semitransparente, globuloase, cu diametrul de 3-
6 mm, cu pulpa moale, vascoasa, lipicioasa. Semintele sunt verzi, fara
tegument, cu 1-2 embrioni, ovale sau cu trei muchii.

 Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Simptome

Bacteria Erwinia amylovora poate ataca toate organele aeriene ale pomului.
Arsura inflorescentelor este de obicei primul simptom si apare primavara
devreme. Florile atacate apar la inceput hidrozate, apoi se ofilesc, se brunifica si
se innegresc. Pe timp calduros si umed, uneori, din peduncul exudeaza picaturi
de lichid. Boala se intinde repede si bacteriile invadeaza frunzele invecinate. Pe
lastarul respectiv frecvent apare o ulceratie mica, astfel lastarul se brunifica.
Inflorescentele infectate pot sa cada sau sa ramana atasate de pom, constituind
un simptom important pentru detectarea lor de la distanta. Lastarii si ramurelele
sunt, dupa inflorescente, organele cele mai sensibile ale plantelor. La lastari,
infectia progreseaza mai rapid. De asemenea, atacul poate aparea si pe fructele
dezvoltate, chir si la cele in curs de maturare. Pe acestea se remarca pete
rotunde decolorate, apoi brune si cu picaturi de exsudat pe suprafata.
Pe ramuri si trunchi, apar pete mari, adancite. Scoarta atacata se necrozeaza si
este lipsita de lemn. Indepartand scoarta, se poate observa lemnul colorat in
brun-roscat. La suprafata plagilor apar, de asemenea, picaturi de exsudat,
cleioase si incolore la inceput, apoi acestea se intaresc devenind galbene-brunii.

Agentul patogen

Focul bacterian este produs de bacteria Erwinia amylovora.

Bacteria se prezinta sub forma de bastonase este cu Gram-negativa, acoperita pe
toata suprafata cu cili. Aceasta bacterie rezista de la un an la altul in leziunile
ulceroase de pe ramuri si trunchiul pomilor infectati. Infectiile se fac prin
leziuni si prin deschiderile naturale (stomate, lenticele, hidatode). Bacteria
infecteaza rozaceele cultivate, dar si pe cele spontane: mar, par, gutui, mosmon,
piersic, prun, migdal, sscorus, paducel.

 Fainarea la mar (Podosphaera leucotricha)

Simptome
Organele atacate sunt acoperite cu o pulbere fina, albastruie, formata din
miceliul, conidioforii si conidiile fungului patogen. Mugurii atacati sunt mai
ascutiti decat cei sanatosi si au solzii usor indepartati, fiind si uscati la varf.
Evolutia lor este lenta, unii dezmuguresc, dar se usuca inainte de inflorire.
Atacul pe frunze si lastari incepe odata cu aparitia acestora si continua pe
parcursul perioadei de vegetatie a marului. Frunzele formate din mugurii atacati
din anul precedent la inceput apar fara fructificatiile fungului patogen, avand
culoarea aramie. Acestea se acopera, cu timpul, cu conidiofori si conidii.
Frunzele puternic atacate se brunifica si cad din iunie si pana in toamna. La
frunzele mai dezvoltate, in urma infectiilor secundare de fainare, se manifesta
( bolile marului )pete mici, albicioase, care se extind, ocupand portiuni ,arii din
limb. Lastarii sunt atacati de la varf spre baza putand fi partiali sau total afectati,
in functie de sensibiliatea solului si conditiile climatice.
Agentul patogen
Fainarea marului este produsa de ciuperca Podosphaera leucotricha, clasa
Ascomzcetes, ordinul Erysiphales, familia Erysiphaceae.
Ciuperca, parazit obligat, formeaza un miceliu de tip tol septzat, incolor, fixat
cu ajutorul apresoriilor, pe suprafata organelor verzi ale plantei. Pe miceliu se
formeaza lanturi lungi de conidii cilindrice, unicelulare, incolore, cu
dimensiunile: 16-27 x 10-17μ. In ultimii ani, spre sfarsitul vegetatiei, in pasla
miceliana care imbraca lastarii ca un manson, se formeaza punctisoare brune-
negricioase cleistoteciile ciupercii.
Transmiterea peste iarna are loc prin miceliul cuibarit intre solzii mugurilor. In
conditiile din tara noastra, solul cleistoteciilor in transmitere este neglijabil.
Raspandirea in cursul perioadei de vegetatie se face prin conidii.

 Monilioza ( Monilnia fructigena )

Simptome
Simptomele sunt foarte evidente si caracteristice pe lastari, flori, fructe si frunze
in diverse faze de dezvoltare. Atacul pe flori se manifesta in primaverile reci si
ploioase prin ofilirea, inmuierea si brunificarea lor, precum si a frunzelor tinere
din buchetele florale. Florile si frunzele atacate se usuca si raman agatate pe
pom. Atacul pe fructe se manifesta in toate stadiile de dezvoltare. Fructele
foarte tinere la mar se brunifica si se usuca.
Agentul patogen
Monilioza este produsa de fungul Monilinia.
Ciuperca formeaza miceliu septat, ramificat, galbui si conidii unicelulare,
elipsoidal trunchiate, galbene la maturitate, care sunt prinse in lanturi
ramificate. Conidiile au dimensiuni cuprinse intre limitele: 15-25 * α-13μ.
In fructele mumificate se formeaza miceliu sclerotiform, care, dupa trecerea
iernii, germineaza, dand nastere la apotecii pedunculate, de 3-5 nm diametru, pe
care se formeaza asce cu ascospori unicelulari, elipsoidali, incolori.

3. Principalele boli ale parului - Pyrus communis

 Pietrificarea parului
Simptome
Simptomele acestei viroze apar pe fructe, la câteva săptămâni de la căderea
petalelor, sub forma unor pete mici, de culoare verde – închis, în dreptul cărora
creșterea încetează, determinând apariția unor adâncituri. Dacă simptomele apar
mai târziu, forma fructelor este mai puțin afectată, dar fructele sunt improprii
consumului deoarece virusul modifică compoziția chimică a acestora. Virusul se
transmite prin altoire și comercializare de material vegetal infectat.

 Putregaiul amar al fructelor ( Glomerella cingulata )

Simptome
Boala se manifestă la nivelul fructelor (atât cele din pom cât și cele depozitate),
ramurilor și uneori pe frunze. Fructele atacate prezintă pete mici, brun deschis la
început iar culoarea se accentuează. Treptat petele se măresc, iar sub coaja,
țesutul se brunifică și se adâncește în pulpă, luând forma unui con. Simptomele
acestui atac se deosebesc de cele ale moniliozei prin faptul că suprafața afectată
este cufundată în fruct în cazul de față și netedă în cazul moniliozei. Pe ramuri
pot apărea pete necrotice, ovale, în dreptul cărora scoarța este negricioasă și
moartă. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin fructele și ramurile
atacate. Temperaturile de 15 – 25ºC și vremea umedă, favorizează dezvoltarea
ciupercii.

 Arsura comună a părului (Pseudomonas syringae )

Simptome
Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. Înnegrirea
nervurilor este primul simptom și este urmat de o brunificare a zonelor dintre
nervuri. Aceste simptome se extind treptat și cuprind întreaga suprafață foliară
producând uscarea frunzelor, care însă nu cad. Florile afectate se brunifică și se
ofilesc. Atacul se poate manifesta și la nivelul lăstarilor pe care apar striuri
brune, care frecvent încercuiesc lăstarul, aceștia prezentând o delimitare clară
între zona bolnavă și cea sănătoasă. Fructele pot fi atacate în toate stadiile, iar
atacul se manifestă prin apariția de pete negricioase, umede. Atacate timpuriu,
fructele cad. Boala poate fi întâlnită și sub denumirea de: arsura frunzelor,
arsura ramurilor, a mugurilor, în funcție de organul, atacat. De la un an la altul,
bacteria se transmite prin intermediul ramurilor bolnave, a frunzelor căzute sau
a insectelor.

 Pătarea cafenie a frunzelor si fructelor de păr (Venturia pirina )

Simptome
Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, cel mai rar atacate fiind
florile. Pe frunze apar pete circulare, verzi negricioase, cu aspect catifelat, care
pot fi izolate sau pot conflua, provocând caderea prematură a frunzelor. Pe
lăstari, apar pete mici, ase
mănătoare cu cele de pe frunze, în dreptul cărora, scoarţa se ridică sub forma
unor vezicule care vor crăpa la vârf, provocând exfolierea scoarţei. Atacul pe
fructe poate apărea în toate fazele de dezvoltare şi se manifestă prin apariţia
unor pete mici, măsliniu – negricioase, cu aspect catifelat, care determină
înnegrirea şi crăparea ţesuturilor din dreptul acestora. Ciuperca iernează în
scoarţa pomilor atacaţi.

4. Bibliografie

 https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-
ingrasaminte-pesticide/bolile-parului-afectarea-pomilor/
 https://www.pistil.ro/tratamentele-la-par-impotriva-principalelor-boli-si-
daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
 https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-par-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
 https://agrointel.ro/96298/avertizare-focul-bacterian-boala-grava-care-
ataca-livezile-tratamentul-ce-trebuie-aplicat-de-urgenta/
 https://agarista.agricola.md/disease/monilioza-fructelor-de-semintoase-
monilinia-fructigena/