Spatiul European

Suprafața - 10 mil km2

Populația - peste 700 mil loc

Poziția geografică:
- situată în emisfera nordică fata de ecuator
- situate in emisfera estica fata de meridian
Limite:
N - Oceanul Arctic
E - Mulții Ural
S - Munții Caucaz, Marea Caspica, Mediterana si Neagra
V - Oceanul Atlantic
Punctele extreme:
N - Capul Nord
S – Capul Tarufa
V - Capul Roca
E - Muntii Ural
Caracteristici:
O imensa peninsula, o prelungire a Asiei
Varietatea peisajelor si dispunerea latitudinala
Grad ridicat de urbanizare 75%
Cel mai dezvoltat continent din lume
Tărmurile sunt variate și prezintă:
- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M.
Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov,
M. Marmara,
- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,
- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia,
Malta, Creta, Cipru,
- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,
- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,
- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei
- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne
- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică
- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică
- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră
- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru
- estuare - Sena, Tamisa, Elba.
2. Relieful
- altitudini medii 340m
- dacă luăm în calcul Marea Caspică atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m și 4,800m in
Mont Black.
Principalele unități morfo-structurale sunt:
unități de platformă precambriene: EST
unități de orogen:
caledonice: N-V Mț Scandinaviei, Mț Scoției, Mț Grampiani
hercinice: SUD- Masivul Central Francez, Mas. Renan, Mț Vosgi, Mț Pădurea Neagră, Mț Hartz,
Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț Rodopi, Mț Rila, Mț Pirin, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod.
Ardeni,
alpine: Mț Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz
activitate vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul
Central Francez
vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda
(Heckla)
Tipuri de relief
1. relief glaciar montan cuaternar -
se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz
s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,
cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene
2. relief glaciar montan actual (ghețari actuali)
apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,
s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,
cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene
3. relieful vulcanic
se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)
se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor
vulcanice
forme de relief: conuri și cratere vulcanice
5. relieful petrografic
relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă
aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice:
la suprafață (exocarst): platouri calcaroase, lapiezuri, doline, chei
la interior (endocarst): peșteri, avene
relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a
rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief:
stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)
relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților
externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive,
abrupturi, coloane verticale,
relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare
în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene
relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și
găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune. 6. relieful structural - se referă la influența
structurii asupra proceselor morfogenetice
relief cutat - cuprinde: culme de anticlinal, văi de sinclinal, sinclinale suspendate, văi de
anticlinal
6. relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de
relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
7. relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte,
grinduri, limane fluvio-maritime
8. relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune,
limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic
din Croația
Clima Europei
Factorii care influenteaza clima Europei:
poziția geografică
- în E rezultă clima temperată
- în N clima este rece
factorii radiativi
- radiația solară scadă de la S la N
- au rol în distribuția regimului termic
factorii dinamici
- la latitudinea Europei predomină circulația vestică (precipitatiile scad de la V la E)
- mase de aer diferite:
polare - foarte reci și uscate
atlantice - răcoroase și umede
continentale - calde sau reci și uscate
mediteraneene - calde și umede
factorii naturali:
-muntii, bariera a deplasarea curentilor de aer
-oceanul, precipitatii ridicate, valorii moderate a temperaturii, curentii calzi ai Atlanticului
genereaza clima foarte calda in NV
factori antropici:
-ploi acide, poluarea+ceata= SMOG
Tipurile de climat ce caracterizeza clima Europei
Climatul temperat oceanic
– apare in vestul Europei(Franta, Benelux, Arhipelagul Britanic, V Norvegiei)
– iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade Celsius) iar verile sunt racoroase
– temperaturile medii iarna scad de la 8 grade la -1 grad Celsius iar in timpul verii de la 22 de
grade in la 15 grade Celsius
– precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si sunt cuprinse intre 800-1000 mmm
– frecventa ridicata a fenomenului de ceata
– amplitudine termica mica
– bat vanturile de vest
Climatul temperat continental
– se intalneste in centrul si estul Europei
– este supus maselor de aer nordice si continentale
– precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est
– precipitatii medii anuale 500-600 mm
Climatul mediteranean
– se extinde peste peninsulele din sudul Europei (din Portugalia pana la Bosfor)
– are 2 anotimpuri
– verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande
– temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10 grade Celsius, iar in iulie intre 20-
25 de grade Celsius
Climatul montan
– se intalneste in muntii ce depasesc 2000 de m
– precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad, nebulozitatea creste
Climatul subpolar
– caractrerizeaza Europa Nordica
– rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse
– precipitatiile cad predominant sub forma de zapada
– actioneaza vanturile polare
– precipitatiile medii anuale sub 500 mm
Hidrografia Europei
Factorii care influenteaza hidrografia Europei:
– relieful
– configuratia tarmurilor
– factorii climatici
– solurile
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:
– rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)
– rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)
Lacurile Europei
Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:
– glaciare create de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)
– glaciare create de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)
– lacuri tectonice (Balaton)
– lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)
– lacuri de tip laguna (Zuider)
– lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
Vegetatia in Europa
Zona arctica si de tundra
– se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural
– vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin salcie
pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
– solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
– fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
Zona de taiga
– ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la latitudinea
oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
– specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile
(papura, stuf)
– solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase
– animale:ras, castor, urs brun
Zona padurilor de foioase si de amestec
– partea central-vestica a continentului
– padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele cu
temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei
– caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte
in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in peninsula Iberica
– specii de plante: pir, negara, colilie, paius
– specii de animale: harciog , popandau
– soluri:cernoziomuri
Zona mediteraneana
– cuprinde bazinul Marii Mediterane
– din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
– Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
– Soluri:terra rosa
– Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
Zona de semidesert
– situata in nordul marii
Resursele naturale ale Europei
Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a) – hidroenergia este
dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est (Nipru,
Volga) dar si pe Dunare – ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice
mediteraneene s.a – energia mareica (vestul Frantei) – resursele de apa au o distributie
neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in sud
Resursele de sol – cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia
Est-European, campia Romana s.a) – solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si
dealuri sau pentru pasuni in zonele montane Resursele biosferei – padurile ocupa in Europa 31%,
procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile mediteraneene
Resursele de subsol – Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a) –
Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia) – Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda,
Danemarca s.a) – Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a – Minereuri neferoase -
bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -Uraniu (Podisul Boemiei,
Apuseni, s.a)
Populatia Europei
Factorii care influentiaza raspandirea populatiei:
1. Naturali(clima, relief, ape, soluri favorabile)
2. Demografici(migratiile, razboiele)
3. Economici(tarile bogate “magnet pt oameni)
Evolutia numerica a populatiei
BILANT TOTAL= BILANT NATURAL-BILANT MIGRATORIU
BILANT NATURAL= NATALITATE-MORTALITATE
BILANT MIGRATORIU= IMIGRANTI-EMIGRANTI
In Europa, BN este stagnant, BM este pozitiv
Sturctura populatiei:
Etnico-lingvistica
– romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani)
– germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_
– slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a)
– alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)
Confesionala
-crestin orthodox in EST
-catolica in S,V, CENTRU
-protestanta in N
Ocupatioanal
-primar agricultura
-secundar industria
-tertiar sercivii- predomina
Pe grupe de varsta
-imbatranire demografica
2 cauze: scaderea natalitatii, mortalitatii de ce? Legalizarea avorturilor, revolutia medicala
Sistemul de orase din Europa
Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din continent este urbanizata.
Fac totusi exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina
populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza)
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a)
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta)
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:
Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham,
Manchester, Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori.
Principalele orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam,
Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie
Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)
Agricultura Europei si Agricultura
Romaniei
– Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o
productivitate ridicata.
– Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul
continentului se cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin,
mandarin).
Sectorul vegetal
Cereale, plante tehnice in Rusia
Sfecla de zahar in Rusia, Polonia
Legumicultura in apropierea oraselor
Culturi mediterane in Serbia, Italia
Zootehnia
Bovine in Nord, munti
Ovine in Zona mediterana, munti, Scotia
Porcine in Germania, Franta
Avicultura
Apicultura

Industria
Industria energetica in Germania, Franta, Italia
Termocentrale: Germania, Italia, Rusia
Hidrocentrale: Norvegia, Suedia
Centrale Nucleare: Franta, Suedia
Solare in S
Eoliene: Franta, Germani
Industria constructoare de masini
Industria auto: Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a) Marea Britanie (Rolls-Royce,
jaguar) Spania ( Seat) Suedia (Volvo) Italia (Fiat, Ferari) Industria constructoare de avioane:
Rusia (Tupolev) Franta (Air Bus, Concorde)
Industria chimica
Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia.
Petrochimica- porturi Rotterdam
Industria lemnului
Cherestea in N
Industria materialelor de constructii: Franta, Germania, Italia
Industria textila:Paris, Milano

Transporturile rutiere
– prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
– Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime
– Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
– Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km)
din care 17.000 de km canale
– Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
– Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
– Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
– cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo
Da Vinci(Roma), Schipol (Amsterdam)
Turism
 Principala destinatie turistica
 Potential turistic bogat
 Europa Sudica cea mai importanta
 Europa Nordica turism montan si cultural
Ucraina
Suprafaţă: 600.000 km2; Populaţia: 40 mil. loc
Vecini:
N – Belarus, Rusia
E – Rusia
S – M. Neagră; Rep. Moldova, România
V – Ungaria, Slovacia
Relieful: variat, dar predomina podisurile si campiile
Munţi: Carpaţii Păduroşi ; Crimeii.
Podisurile: Podolic, Doneţk;
Campiile: Est-Europeana, Pontica
Clima: temperat continentala.
Reteaua hidrografia: Nipru, Nistru, Dunărea(prin bratul Chilia).
Elemente de biogeografie: Silvosepa, Stepa.
Diversitatea etnico-lingvistica: ucrainieni, rusi, romani.
Principalele oraşe: Kiev, Odessa, Lvov, Donetk.
Resurse: Cărbuni, minereuri de fier, uraniu, petrol şi gaze naturale.
Industria: siderurgia, constructoare de maşini, chimică şi petrochimică
Agricultura: cereale, floarea soarelui, cartof.
Transporturi: rutiere (cea mai mare retea de autostrazi din Europa de vest), feroviare (ecartament
larg), maritime.
Porturi: Odessa, Sevastopol
Republica Moldova
Suprafaţa: 33.000 km2; Populaţia: 4 mil. loc
Vecini: Ucraina si România.
Relief: predominant de podiş cu altitudini reduse, nu exista munti.
Podisul Moldovei de Nord si Centrale
Campia Moldovei de S
Clima: temperat continentala
Reteaua hidrografia: Prut, Nistru.
Elemente de biogeografie: Stepa, Silvostepa, Paduri de foioase.
Diversitate etnico-lingvistica: romani, ucrainieni, rusi.
Principalele oraşe: Chişinău, Tighina, Balti , Cahul.
Resurse naturale: carbuni
Industria: alimentara, textila.
Agricultura: cereale, floarea soarelui, viticultura, pomicultura.
Transporturi: slab dezvoltate.
Bulgaria
Suprafaţa: 110.000 km2; Populaţia: 7 mil. loc
Vecini:
N- România
E – M. Neagră
S – Turcia, Grecia
V – Macedonia, Muntenegru, Serbia
Relief: variat, predominant inalt
Câmpia Dunării
Munţii. Balcani, Rila, Rodopi
Clima:
N- temperat continentala
S- influente mediteraneane ale Mţii Balcani
E- influente ale Marii Negre
Reteaua hidrografia: Dunărea, Tisa, Morava.
Elemente de biogeografie: Stepa, silvostepa, paduri de foioase, conifere.
Diversitatea etnico-lingvistica: turci, romani, greci.
Principalele oraşe: Sofia, Varna, Vidin
Resurse naturale: cărbuni, aur, calcar.
Industria: siderurgia, construcţii de maşini, textilă şi alimentară.
Agricultura: legumicultura, floricultura: trandafiri, viticultura, tutun.
Transporturi: reţea de cale ferată. porturi maritime (Burgas)
Serbia
Suprafaţa: 88.000 km2; Populaţia: 7 mil. loc
Vecini:
N – Ungaria, România
E – Bulgaria
S – Macedonia, Albania
V – Muntenegru, Bosnia-Herţegovina; Croaţia
Relief: variat
Campia Panonica, Moravei
Multii Alpii Dinarici, Carpati
Clima: mediteraneana
Reteaua hidrografia: Dunărea ; Tisa ; Morava. Hidrocentrala: Portile de fier 1.
Elemente de biogeografie: Păduri de foiase şi conifere, stepa, silvostepa
Diversitatea etnico-lingvistica: slavi, albanezi, romani.
Principalele oraşe: Belgrad, Priştina, , Novi Sad
Resurse: carbuni, minereuri neferoase.
Industria: textila, alimentara, constructoare de masini.
Agricultura: pomicultura, cereale, floarea soarelui.
Transporturi dezvoltate, cele fluviale pe Dunare.
Ungaria
Suprafaţa: 110 mii km2; Populaţia: 10 mil. loc
Vecini:
N – Slovacia
E – Ucraina, România
S – Serbia, Croaţia
V – Slovenia, Austria
Relief:
Munţii Bakony, Matra
Campia Panonică
Clima: temperat-continentala de adapost si influente oceanice.
Reteaua hidrografia: Dunărea; Tisa; Lacul Balaton de origine tectonică.
Elemente de biogeografie: pusta si paduri de foioase.
Diversitatea etnico-lingvistica: unguri, romani.
Principalele oraşe: Budapesta, Debrecen, Gyor.
Resurse: minereuri neferoase si feroase.
Industria: alimentara, constructoare de masini.
Agricultura: cereale, floarea soarelui, cresterea porcinelor.
Transporturi: feroviere si navale.
Spatiul romanesc
Suprafata: 238,390km
Populatie:19 milioane
Pozitia geografica:
-N pe glob
-S in Europa
Limite:
N-Ucraina
V-Ungaria, Serbia
S-Bulgaria
E-Republica Moldova, Ucraina, Marea Neagra
Puncte extreme:
N- Horodistea
V- Beba Veche
S-Zimnicea
E-Sulina
Granite:
-terestre: Ucraina, Serbia
-acvatice: Marea Neagra, Dunarea, Prut, Mures, Tisa
Caracteristici:
Tara carpatica 55%
 Lungimea totala a carpatilor este in Romania
 Carpatii au influenta climatica, hidrologica, bio-geografica
 Au constituit aria de formare a poporului roman
 Determina un anumit specific economic: minerit, exploatare forestiera, turism
Tara dureneana
 Importanta hidroenergetica “Portile de fier”, navala, ecologica si turistica
Tara pontica
 Deschiderea la M.Neagra , 247 km
 Influente climatice , biogeografice
 Importanta- transport , comert exterior, pescuit , turism
Spatiu de veghe si intensa locuire
Grad mediu de urbanizare 57 %

Relieful Romaniei
Altitudinea maxima- 2544m in Vf. Moldoveanu
Medie- 420m
Minima- 0m in zona tarmului
Caracteristici:
– varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)
– proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)
– dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)
– complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,
Unitati morfostructurale:
– Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic
(exceptie Dobrogea
Centrala)
– Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica,
transilvana,esteuropeana.).
Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).
Tipuri de relief:
– Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste
1800 m.
– Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia
Olteniei, Delta Dunarii, Depresiunea Brasov
– Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles,
Calimani, Gurghiu, Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).
– Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii
Curburii)si munte (flisul sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele
de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile , dolinele s, a.
– Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul
coloanelor, babelor, sfinxilor.Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari),
Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12 apostoli), Podisul Somesan (Gradina
Zmeilor) s.a.
– Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.\

Unitati de relief
Muntii
Orientali, Carpatii Maramuresului si Bucovinei, Moldo-Transilvaniei, Carpatii Curburii
-s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine
-afectati de vulcanism
-alcatuire geologica: 3 fasii longitudinale: vulcanice, metamorfice, flis
-altitudini medii: peste 2000m
-foarte fragmentat, datorita vailor, depresiunilor (Brasov, Ciuc)
-diversitatea reliefului antropic, carstic, glaciar, vulcanic.
Meridionali, Grupa Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu
-s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine
-alcatuire geologica: calcare, sisturi cristaline
-cea mai inalta unitate: peste 2000m
-masivitate accentuate
-relief glaciar
Occidentali, Muntii Banatului, Poiana Rusca, Apuseni
-s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine
- afectati de vulcanism
- alcatuire geologica: mozaic petrografic
-cea mai joasa unitate: sub 2000m
- foarte fragmentat
-relief carstic si antropic
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
-s-a format prin depunerea de sedimente intr-un fost lac
-alcatuire geologica: roci sedimentare
-altitudini medii 300-700m
-foarte fragmentata
-frecvente alunecari de teren
-relief antropic
Subunitati:
-partea marginala
-Podisul Transilvaniei

Subcarpatii Moldovei, de curbura, getici

-s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine
- alcatuire geologica: flis
-altitudini medii 300-1000m
-foarte fragmentat
-frecvente alunecari de teren
-relief antropic, structural cutat

Dealurile de Vest
-s-au format prin depunderea de sedimente la baza muntilor
-alcatuire geologica: roci sedimentare, nisip
-altitudini joase 200-500m
-foarte fragmentat
-frecvente alunecari de teren
-relief carstic
-caracter piemontan
Subunitati: N- Dealurile Silvaniei, Crisene, Banatului
Podisurile
Podisul Moldovei
-s-a format prin sedimentarea unei platforme foarte vechi
-alcatuire geologica: roci sedimentare, nisip..
-altitudini joase 200-600m
-foarte fragmentat
-frecvente alunecari de teren
-relief antropic, monoclinar
Subunitati:
Podisul Sucevei, Barladului, Campia Moldovei

Podisul Getic
-s-a format prin depunerea de sedimente la baza Subcarpatilor
-alcatuire geologica: nisip, pietris
-altitudinii medii 300-700m
-foarte fragmentat
-frecvente alunecari de teren, surpari
-relief antropic(cel mai imp bazin carbonifier)
Subunitati:
Platforma Strehaia, Jiului, Oltet, Arges, Candesti, Cotmeanca

Podisul Mehedinti
-s-a format prin inaltarea odata cu muntii in timpul orogenezei alpine
-alcatuire geologica: sisturi cristaline, calcar
-cea mai inalta unitate 860m
-grad de fragmentare redus
-relief carstic
Podisul Dobrogei
-s-a format prin cutarea scoartei terestre in timpul orogenezei caledoniene (Podisul Casimcei) si
hercinica (Muntii Macin),
-alcatuirea geologica: sedimentare (S), sisturi verzi in Podis, roci vulcanice in Munti
-cele mai mici altitudini
-foarte fragmentat
-relief carstic, vulcanic, antropic, eolian
Subunitati:
N- Podisul Dobrogei de N 470m
S- Podisul Dobrogei de S 205m

Campiile
Campia Romana
-s-a format prin sedimentarea unui fost lac
-alcatuire geologica: roci sedimentare acoperite cu Loess
-altitudinii mici 6-300m
-relief antropic
-3 tipuri de campie (inalte, netede, joase)
-relief eolian prin dunele de nisip
-tasarea Leossului => crovuri
Subunitati:
V- Campia Olteniei
C- Campia Olt-Arges
E- Campia Baraganului

Campia de Vest
-s-a format prin sedimentarea unui fost lac
-alcatuire geologica: roci sedimentare, nisip, pietris
-altitudini mici 10-20m
-3 tipuri de campie
-existenta crovurilor
-relief antropic, eolian

Campia Delta-Dunarii
-s-a format prin sedimentarea unui fost gol in zona de varsare a Dunarii
-alcatuire geologica: nisip, pietris, Loess
-cea mai noua unitate, o campie in formare
-cea mai joasa 0,5m
-suprafetele de uscat ocupa 15% teritoriu
-relief eolian
- 3 brate: Chilia, Sulina, Sf.Gheorghe

Clima Romaniei
Factorii care determina clima Romaniei
-Circulatia maselor de aer
Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de
temperatura moderata
Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).
Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.
Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.
-Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si
cald in sud si sudest.
Altitudinea influenteaza parametrii climatici.
-Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea
unei umiditatii mai accentuate.
-Activitatile umane
In clima Romaniei se intalnesc urmatoarele influente:
Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.
Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.
Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si
in Dobrogea.
Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.
Influentele pontice se resimt pe litoral.
Marea Neagra si Dunarea
Marea Neagra
– suprafata 413 490 km patrati
– reprezinta un rest din Marea Sarmatica
– este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si
Dardanele
– are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm)
– salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior
– tarmul are putine sinuozitati
– la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii
– are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si
gaze in partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)

Dunarea
– are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa)
– Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad)
– Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta
– este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il
realizeaza
– Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias –
Gura Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
Hidografia Romaniei
Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe astfel:
– Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa
– Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea
– Grupa de Sud colector principal Dunarea
– Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul
– Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra
Superlative hidrografia Romaniei(exceptie fluviul Dunarea)
– raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret
– raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)
– raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare)
– raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt
Lacurile Romaniei
Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
1.Lacuri naturale
Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)
Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)
Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
Lacuri situate intre valurile de alunecare
Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
Lagune ( Razim)
2. Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)
Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic
Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul
Muntelui pe Bistrita s.a)

Resursele naturale ale Romaniei

Carbunii -lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici -huila se extrage din depresiunea
Petrosani, Muntii banatului s.a Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s
Petrolul – se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii
Curburii , Sbcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest
Gazele naturale – principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei
Minereu de fier in Poiana Rusca
Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-argintifere in Apuseni
Zone biopedogeografice
zona stepei condiţionată de continentalismul climatic;
Dobrogea, Câmpia Siretului, Bărăgan, sudul Podişului Moldovei, porţiuni din Câmpia de Vest.
(stepa propriu-zisă are în Câmpia Bărăganului cea mai vestică poziţie);
vegetaţia: ierburi xerofile; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri;
vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, pajişti;
Zona silvostepei
Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, nord-vestul Dobrogei;
vegetaţia: pâlcuri de păduri (stejar termofil), ierburi; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri;
vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, aşezări;
Zona pădurilor de foioase
Etajul stajarului - la altitudini mici 200-500 m - cu temperaturi mari (+10ºC); precipitaţii 450-
500 mm; vegetaţie: stajar, cer, gârniţă, gorun; soluri: luvisoluri;
Etajul fagului - 500-1200 m; în Munţii Apuseni urcă până la 1400 m, iar în Carpaţii Meridionali
până la 1500 m; soluri: argiluvisoluri, cambisoluri;
fauna: căprioara, cerbul, veveriţa, vulpea, ursul, lupul, păsări, insecte, reptile;
vegetaţia naturală înlocuită cu păşuni, fâneţe, culturi;
mai multe suprafeţe afectate de şiroire, torenţi, alunecări de teren;
Etajul coniferelor
la altitudini cuprinse între 1200-1800 m;
vegetaţia: molid, brad, pin, zadă, zâmbru
fauna: urşi, cerbi, râşi, lupi, cocoş de munte, găinuşa de alun;
soluri: spodosoluri (podzoluri);
defrişări masive = coborârea limitei superioare a pădurii, procese de versant;
zona alpină – peste 1800 m
etaj subalpin - 1800-2200 m ; etaj alpin – peste 2200 m
vegetaţia: ienupăr, jneapăn, afin, merişor (subalpin) şi ierburi, muşchi, licheni, stâncării (alpin);
soluri subţiri, în formare;
fauna – capra neagră, marmota, vulturi, insecte;
vegetaţia naturală înlocuită cu păşuni; turism necontrolat = degradarea terenurilor

Populatia Romaniei
19 milioane locuitori, populatia raspandita neuniform
Evolutia numerica:
BILANT NATURAL NEGATIV
BILANT MIGRATORIU NEGATIV
Structura populatiei Romaniei
Structura etnica-lingvistica
– romani 89,5%
– maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
– romi 2,5%
– germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
– ucrainieni ruteni 0,3 %
Structura confesionala
– Ortodocsi 89,8%
– Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
– Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
– Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural
negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Stuctura pe ocupatii
-primar
-secundar
-tertiar, cel mai important

Orasele Romaniei dupa vechime

Orase intemeiate de greci (sec VII-VI î.Hr.)
Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia

Orase aparute in epoca romana

Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj
Napoca),Potaisa (Turda),

Orase aparute in epoca medievala( sec XII-XIX )

orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt)
orasele cetate (Sighisoara, Timisoara, Brasov)
orasele capitala -resedinte ale voievozilor (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung)
Agricultura Romaniei
Cultura plantelor
– Graul se cultiva in zonele de campie
– Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)
– Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane
– Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a
– Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)
Cresterea animalelor
– bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)
– ovinele se cresc in regiunile montane si colinare
– porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.

Industria
In plina restructurare
Energetica:
Termocentrale: Turceni
Hidrocentrale: portile de fier,Siret
Nucleara: Cerna-Voda
Metalurgica:
Siderurgica: Galati
Neferoasa: Baia Mare
Constructoare de masini: Craiova, Bucuresti
Climica:
Petrochimica:Navodari
Sodica: Piatra Neamt
Farmaceutica: Bucuresti, Cluj, Iasi
Materiale de constructii:
Sticla: Bucuresti
Transporturile in Romania
Transporturile maritime – Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca
57 de milioane tone si se intinde pe 3926 de ha
– Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi
comerciale cu alte state
Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea
Fluviala (in amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea
Neagra
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei
Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia
sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj