ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Școala Masterală de Excelență în Economie și Business

"Comerț Exterior și Activitate Vamală"

Tăutu Marina

Lucru Individual
Raport privind expertiza articolului din sticlă

Autor:
Tăutu Marina
Gr: COmex-211,
Învățămînt cu frecvență la zi

Conducător:
Conf.univ. Cernavca M.,

Chișinău-2021
CUPRINS

INTRODUCERE

CAP I. ROLUL SI IMPORTANTA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA

FORMAREA SI PASTRAREA CALITATII A ARTICOLULUI DIN
STICLA
1.1 Notiuni generale ale sticlei
1.2 Clasificarea articolului din sticla
1.3 Clasificarea si caracteristica succinta a materiei prime utilizata la producerea
articolului din sticla
1.3.1 Proprietatile sticlei
1.4 Procesul tehnologic de obtinerea masei de sticla
1.4.1 Norme tehnice de calitate, protectia muncii si a mediului

CAP II. EXPERTIZA CALITATII PAHARULUI, PRODUSE IN

LABORATORUL ASEM
2.1 Anexarea metodica…………………………………………………
2.2 Verificarea calitatii articolului din sticla……………………………

CAP III. OMOLOGAREA REZULTATELOR EXPERTIZEI

ARTICOLULUI DIN STICLA
3.1 Documente
 Contract de cumparare-vinzare
 Act de expertiza
 Act de primire-predare
 Act de selectare a probelor
 Cererea-comanda specimen
 Factura fiscala specimen
 Program de incercari in vederea certificarii
 Raport de incercari

Conluzii
INTRODUCERE
Sticla este unul din cele mai vechi materiale obţinut din istoria umanităţii, urmele sale
datând încă din antichitate. În cadrul bunurilor de larg consum sticla şi mărfurile din
sticlă ocupă un loc important, datorită proprietăţilor sale deosebite pe care le prezintă. In
anumite domenii de utilizare, cum ar fi articolele de menaj, geamurile, articolele optice
produsele din sticlă nut pot fi înlocuite, cu bune rezultate, de alte mărfuri.
Deşi utilizată intensiv, sticla este cel mai rezistent deseu, reciclarea fiind o provocare.
Sticla ocupă un loc important în cadrul bunurilor de consum, fiind un material de neinlocuit
în anumite domenii (articole de menaj, ambalaje, geamuri, optică etc.), datorită proprietăţilor
deosebite pe care le prezintă în timpul utilizării.
Aceasta lucrare consta din 3 capitole:
 CAP I. ROLUL SI IMPORTANTA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA
FORMAREA SI PASTRAREA CALITATII A ARTICOLULUI DIN STICLA,
 CAP II. EXPERTIZA CALITATII PAHARULUI, PRODUSE IN
LABORATORUL ASEM,
 CAP III. OMOLOGAREA REZULTATELOR EXPERTIZEI ARTICOLULUI
DIN STICLA.
In lucrarea data a avut loc ,, Expertiza unui articol de sticla obisnuita”. Ce insemna notiunea de
expertiza,care sunt obictivele ei? Expertiza reprezintă acel mijloc de probă prin care, în baza
unei cercetări metodice folosind procedee ştiinţifice, expertul aduce la cunoştinţa organului care
l-a împuternicit concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele pentru a căror elucidare sunt
necesare cunoştinţe specializate.' Ea oferă posibilitatea de a observa dimensiunile , formele
sticlei atat cit si rezultatele finale a unui experiment .Progresul rapid al ştiinţei şi tehnicii,
înregistrat mai ales în ultimele decenii, a asigurat o expansiune fără precedent a expertizei,
întâlnită în prezent în aproape toate domeniile activităţii omeneşti.
In funcţie de conţinut, expertizele pot fi împărţite în următoarele categorii:
 expertize care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate, fără a conţine elemente
juridice; într-o asemenea expertiză, specialistul efectuează constatări pur tehnice, pe a
căror bază răspunde la întrebările adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei)
 expertize la care constatările de ordin tehnic, în mod obligatoriu, presupun luarea în
consideraţie a unor reglementări sau normative speciale (exemplu: expertizele tehnice şi
contabile).
Expertiza merceologică este utilizată pentru cercetarea şi clarificarea unor probleme
controversate sau litigioase pe care le ridică practica comerţului cu mărfuri alimentare
sau nealimentare. Ea are ca obiect stabilirea exactă a calităţii reale a loturilor de produse,
din punct de vedere static sau dinamic, în relaţie cu condiţiile, cauzele, locul şi
împrejurările care au generat abateri de la calitatea prescrisă şi de la calitatea contractată,
în timpul fabricării sau circulaţiei lor tehnice. Expertiza mercelogică poate fi efectuată
pentru stabilirea identităţii stării şi calităţii produselor la livrare, în timpul transportului,
al depozitării sau introducerii în consum, precum şi pentru elucidarea unor aspecte
privind natura şi calitatea ambalajului, cantitatea produselor.
 1.1 Notiuni generale ale sticlei
Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezistență mecanică și duritate mare, cu
coeficient de dilatare mic.
La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare. Nu au punct de
topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite prelucrarea
sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip
de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile
fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor.

Sticla obisnuita (sticla Cristalul (sticla de Sticla Jena, Pyrex sau Sticla colorata
de sodiu sau de plumb) Duran
potasiu)
Sticla obișnuită (sticla de sodiu sau potasiu)[modificare | modificare sursă]
Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO2·CaO·Na2O. Se întrebuințează la fabricarea
geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO2·CaO·K2O și este
rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator.
Cristalul (sticla de plumb)[modificare | modificare sursă]
Cristalul (sticlă de plumb) este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb
(6SiO2·PbO·K2O) și se caracterizează prin proprietăți de refracție bune și densitate mare. Flintul
și ștrasul conțin un procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se folosește pentru prisme
și lentile optice
Sticla Jena, Pyrex sau Duran[modificare | modificare sursă]
Prin adăugarea unor cantități mici de oxid de aluminiu (Al2O3) sau trioxid de bor (B2O3) se obțin
sticle rezistente la variații bruște de temperatură care se folosesc la fabricarea vaselor de
laborator. Au o rezistență chimică mare și un coeficient de dilatare mic.

De la lux la practic: sticla englezească și germane

Dacă venețienii făceau la Murano obiecte din sticlă de foarte mare valoare, în schimb epoca
modernă a deschis calea către industria sticlăriei în sensul propriu al cuvântului.
Primele încercări le-au făcut englezii. Ei au introdus cărbunele în procesul de producție al sticlei
și au dezvoltat o industrie în care calitatea consta mai ales în rezistență și aplicabilitate practică,
frumusețea fiind o problemă secundară.
Ca o paranteză, putem spune că unele încercări de preluare a metodelor englezești au fost făcut
în sec. XVII și de germani. Aceștia însă, sub influența mai mare a Veneției, nu au rezistat
tentației de a crea tot felul de obiecte originale din sticlă, cu o fantezie demnă de un neam latin.
Printre acestea cele mai răspândite au fost paharele kutrofle și respectiv "paharul de pedeapsă".
Primele necesitau multă răbdare, vinul curgând din ele picătură cu picătură, dar cu un șuierat
ascuțit, ca al berzei. "Paharul de pedeapsă" avea forma unei ciuperci răsturnate, și din el se putea
bea tot numai picătură cu picătură, dar pe deasupra rotind tot timpul "ciuperca".
Introducerea cărbunelui în producerea sticlei s-a făcut de către englezi din necesitate: lipsea
lemnul folosit în alte fabrici de sticlă din lume. Procedeul Talwell de ardere a cărbunelui (1618)
a făcut ca sticla să fie obținută dintr-o singură ardere, nu din două, ca mai înainte. Totuși
temperatura maximă a cuptorului era sub 1300 grade Celsius, iar eficiența scăzută.
După cca. 200 de ani un german, Friederic Siemens, a realizat ceea ce a fost ulterior cunoscut
drept Cuptorul Siemens: un cuptor cu recuperator de căldură. Bazat nu pe cărbune, ci pe gaz,
acesta folosea aerul fierbinte eliminat de cuptor pentru a preîncălzi aerul și gazul înainte de
ardere.
A fost de ajuns să apară și cuptorul cu vană, pentru a se deschide calea industriei moderne a
sticlăriei, iar sticla să devină, cu toată noblețea sa, din obiect de lux, obiect practic, de largă
întrebuințare. În zilele noastre acest tip de sticlă este ales mai cu seamă de cei bogați.

1.2 Clasificarea articolelor din sticla

Dupa compozitie si domeniul de utilizare, sticla se clasifica in mai multe grupe:

 Sticla pentru ambalaj si articole de menaj:

este sticla obişnuită, sticla de sodiu (SiO2 75%; Na2O 12%; CaO13%) cu un domeniu de
înmuiere între 500-600°C se întrebuinţează la fabricarea geamurilor şi a ambalajelor de sticlă.
Nu prea rezistă la acţiunea acizilor, când, în special la temperaturi ridicate, se dizolvă parţial.
Bazele o corodează.
 Sticla pentru laborator:
conţine bor, silicaţi şi magneziu. Se înmoaie la 600-700°C şi este relativ stabilă la variaţii bruşte
de temperatură. Rezistenţa faţă de agenţii chimici este destul de bună şi se foloseşte la
confecţionarea majorităţii sticlăriei de laborator.
  Sticla pentru constructii si zidărie:
face parte sticla pentru geamuri care poate fi simpla sau armata si elemente de zidarie din sticla
(caramizi, tigle, placi). Acestea o rezistenta buna si o buna transmitere a luminii.
 Sticla optică:
sticla de plumb (SiO 52%; K2O 13%; PbO 35%) se înmoaie la temperatură relativ joasă 400-
500°C. Este sensibilă la şocuri termice, puţin rezistentă faţă de reactivi. Nu se foloseşte la
confecţionarea vaselor de laborator. Se foloseşte la confecţionarea sticlelor optice. Datorită
faptului că reţine destul de bine radiaţiile nucleare se foloseşte ca paravane în laboratoarele de
chimie nucleară.

 Sticla pentru acoperire:

se aplică produselor de ceramică (glazura) si metalice (email).

 Fibra de sticlă:
se obtine din sticla topită, trecută prin orificii foarte mici, au lungimi variabile şi se folosesc sub
formă de fire răsucite, snur, pânza de sticlă, vată de sticlă etc.
 1.3 Clasificarea si caracteristica succinta a materiei prime utilizata la
producerea articolului din sticla

Sticla comună este făcută din dioxid de siliciu (SiO2) (cuart / nisip) prin ardere la
temperaturi înalte în amestec cu anumite substanţe: soda şi calcarul.

Materiile prime principale utilizate la fabricarea sticlei sunt:

 Nisipul cuarţos:

se găseşte în natură sub formă de zăcăminte. Principalul component este dioxidul de siliciu
(cuarţul). Mărimea granulelor trebuie să fie cuprinsă între 0,1-0,5 mm, iar forma lor se consideră
mai bună când este neregulată şi colţuroasă.

 Sodă calcinată:
Se introduce în amestecul de materii prime sub formă granulară cu scopul de a reduce
temperatura de topire a nisipului.
 Calcarul:
sau piatra de var foarte răspândit în natură, are culoarea albă cu nuanţe de roz. Are rolul de a face
sticla rezistentă la apă şi la alte substanţe chimice. .

Materiile prime secundare utilizate la fabricarea sticlei sunt:

 Afinanţii
ajută la curăţirea masei de sticlă de bulele de gaz, în timpul topirii, având rol de limpezire.
 Decoloranţii
înlătură culoarea galben-verzuie dată de oxizii de fier obţinându-se o sticlă transparentă.
 Coloranţii
conferă sticlei culoarea dorită.
 1.3.1 Proprietatile sticlei

Densitatea – 2,2-6,5 g/cm3, cea mai grea fiind sticla de cristal cu peste 50 % oxid
de plumb.
Rezistenţa mecanică – este ridicată, sticla de ambalaj rezista la manipulări şi
transport; sticla de geamuri rezistă la şocuri, sticla optică se zgârie greu etc.
Duritatea este bună cu excepţia sticlei de cristal.
Rezistenţa chimică şi termică sunt ridicate.
Transparenţa determină utilizarea sticlei în industria optică.

1.4 Procesul tehnologic de obtinerea masei de sticla

Tehnologia de obtinere a produselor din sticlă datează de acum 2000 de ani. Dacă atunci
obiectele se realizau prin suflare, in zilele noastre, cea mai mare parte a produselor se execută
mecanizat, cu ajutorul masinilor. Pentru realizarea sticlei, trebuie să se execute operatiile de
pregatire, de prelucrare si de finisare.
 Operatii de pregatire:
nisipul se usucă, se cerne si se amestecă cu celelate materii prime, manual sau mecanizat
(operatii de pregătire).
 Operatii de prelucrare:
 Topirea materiilor prime are loc in cuptoare speciale la 12000C (formarea sticlei), limpezirea
la 1400-15000C pentru eliminarea gazelor si omogenizarea;

- Afinarea se realizează prin adaosul de afinanţi, eliminându-se bulele de aer şi gazele,

prin antrenarea lor la suprafaţă;
- Omogenizarea compoziţiei chimice a masei sticloase, pentru a obţine o viscozitate care
să permită prelucrarea sticlei în condiţii favorabile.

Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în obiecte, prin utilizarea procedeelor ca:
suflare, presare, tragere sau laminare.

 Suflarea este procedeul prin care se obţin produse cu pereţi groşi şi cu cavităţi interioare
de forme diferite, suflarea se poate realiza cu maşini automate, semiautomate sau de către
 muncitori, printr-o ţeavă de oţel care are la un capăt masa de sticlă vâscoasă. Astfel se
obţin diferite produse de uz casnic şi articole tehnice.
 Presarea constă în introducerea unei cantităţi de sticlă topită în forma unei matriţe
urmată de presarea materialului. Sticla se introduce într-o formă metalică, se presează cu
poansonul; prin presare sticla umple întreaga formă, obiectul fasonat poate fi scos din
formă după ridicarea poansonului.
 Tragerea se foloseşte la fabricarea geamurilor, plăcilor şi a ţevilor şi constă în trecerea
masei de sticlă printr-un sistem de valţuri, din care unul este fix, iar celălalt este mobil.
Este o metodă eficientă, iar produsele sunt de calitate superioară.
 Laminarea constă în introducerea masei sticloase între doi cilindri laminori, care se
rotesc în sens invers. Prin acest procedeu se obţin geamuri, cu suprafaţa insuficient de
netedă, fiind necesară şlefuirea şi polizarea sticlei pentru obţinerea unor suprafeţe perfect
netede.
 Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de fasonare la
temperatura mediului ambiant. Scopul acestei operaţii este de a elimina tensiunile interne
ce apar în sticlă datorită răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistenţa la şoc
termic şi mecanic a produselor finite.

 Operaţii de finisare:
cuprind operaţii menite să corecteze defectele apărute:
 Decorare mecanică (slefuire, lustruire, gravare, tăiere, găurire);
 Corodare decorativă: acoperirea obiectului cu pastă specială, zgarierea pe aceasta a desenului
si scufundarea sa in acid;
 Decorare prin pictare;
 Cementare;
 Metalizare: acoperirea cu un strat subţire de metal.

1.4.1 Norme tehnice de calitate, protectia muncii si a mediului

La obţinerea produselor din sticlă se vor respecta:

 Norme de calitate a materialelor prime si a procesului tehnologic. Calitatea materiilor
prime folosite este un factor important alături de cea a modului de execuţie a operaţiilor
tehnologice, care influenţează direct calitatea produselor obţinute.
 Protectia muncii privind funcţionarea utilajelor, folosirea materialelor fierbinţi sau
toxice si a echipamentului de protecţie. Părtile în miscare ale masinilor vor fi izolate în
carcase, iar încăperile în care se lucrează vor avea o ventilatie corespunzatoare. La
 prelucrarea manuală, topitura de sticlă fiind la temperatură ridicată, nu se va atinge cu
mana libera, ci numai cu uneletele si sculele indicate. La decorarea sticlei cu substante
toxice, echipamentul de protectie va contine ochelari etansi, mănusi, sort si cizme de
cauciuc.
 Protectia mediului: reciclarea ambalajelor, colectarea în containere.

CAP II. EXPERTIZA CALITATII PAHARULUI, PRODUS IN

LABORATORUL ASEM

2.1. Anexarea metodica

Tema: Expertiza articolului din sticla
Obiective: Studierea metodologiei efectuirii expertizei articolelor din sticla, deprinderea de a lua
decizii referitor la calitatea articolului din sticla

Materiale si ustensile:
1. Articol din sticla
2. Mijloace de masurare (rigla, creion, )
3. Cilindri gradali, ceainice.
 2.2 Verificarea calitatii articolului din sticla. Expertiza articolului
din sticla
Obiective: Studierea metodologiei efectuirii expertizei articolelor din sticla, deprinderea de a lua
decizii referitor la calitatea articolului din sticla

Materiale si ustensile:
1. Articol din sticla
2. Mijloace de masurare (rigla, creion, )
3. Cilindri gradali, ceainice.
Ordinea efectuarii expertizei

S-a efectuat concomitent expertiza cantitativa si calitativa a articolului din sticla . S-a verificat
calitatea lor. Defectele depistate se marcheaza cu creion dermatograf. In cazul nostru nu putem
compara produsul cu mostrele etalon, de aceea v-om descrie amanuntit articolul in Raportul
Expertizei.
Metodele de verificare a calitatii
Verificarea calitatii, a defectelor le vom depista dupa Metoda Organoleptica. V-om verifica
aspectul exterior si v-om fixa defectele prezente, iar prin masurari- dimensiunea si volumul
articolului. Examinatrea aspectului exterior se va efectua in conditiile iluminarii obisnuite.

Principalele caracteristici care se verifică sunt: aspectul, culoarea, stabilitatea suprafeţei de

sprijin, ovalitatea, dimensiunile, capacitatea şi masa, rezistenţa la şoc termic, prezenţa tensiunilor
interne.
Aspectul şi culoarea se verifică vizual prin compararea produsului analizat cu un produs de
referinţă considerat etalon. La produsele din sticlă incolore nu de admit variaţii de culoare,
Verificând aspectul se urmăreşte prezenţa defectelor de topitură, de fasonare şi de finisare.
Ovalitatea produselor circulare se verifică prin măsurarea a două diametre perpendiculare şi se
calculează diferenţa dintre ele. Rezistenţa la şoc termic se verifică prin introducerea produselor
din sticlă, încălzite în prealabil cu apă la temperatura de fierbere, într-o baie de apă cu
temperatura de 20 de grade. În cazul în care nu apar fisuri, produsul prezintă rezistenţă la şoc
termic. Tensiunile interne se pun în evidenţă cu ajutorul polariscopului (aparat optic care indică
prezenţa tensiunilor interne în produsele din sticlă).
Defectele mărfurilor din sticlă se pot clasifica după diverse criterii, cel mai reprezentativ fiind în
funcţie de cauzele apariţiei lor.
Determinarea dimensiunilor articolului din sticla
Inaltimea- 130 mm, Lungimea- 255mm Diametrul- 65mm
Volumul – 460 ml

Grosimea- 3mm

Dimensiunile articolului s-a determinat prin masurarea diametrului si inaltimii articolului, cu

ajutorul riglei.Diametrul s-a masurat cu o rigla, iar inaltimea cu doua dintre care una se plaseaza
vertical, paralel cu articolul, iar cealalta orizontal deasupra articolului.
 La determinarea volumului articolului, volumul s-a determinat in unitati de volum. In
articolul de sticla s-a turnat apa pina la locul ingustarii formei. Pentru masurare am folosit
cilindru gradat.

Verificarea Organoleptica
Aceasta verificare Organoleptica prevede aprecierea aspectului, , culorii, prezentei defectelor si
determinarii pierderilor de calitate. Iar in continuare vom purcede citeva sarcini care vor fi
prezente mai jos.

Stabilitatea suprafetei de sprijin .

Articolul din sticla se plaseaza pe suprafata plana dar verificind totodata ca acesta sa nu
se balanseze.
Rezultat:
Obiectul are o suprafata plana.
Verificarea dimensiunilor, capacitatii si masei. Aceasta le-am masurat cu
ajutorul instrumentului de masurare : rigla, iar datele masuratorilor s-au
confruntat cu cerintele standartelor.
Rezultat:
Lungimea- 255 mm
Diametrul- 65 mm
Inaltimea- 130 mm
Volumul- 460 ml
Grosimea suprafetei- 3 mm
Rezistenta la soc termic.
Aceasta rezistenta s-a verificat indeplinind urmatorii pasi: articolul a fost incalzit
pina la temperatura de 95 grade, asteptam ca articolul sa se raceasca pina la 60
grade, dupa care il introducem intr-o baie de apa rece cu temperatura de 15-20
grade. Dupa aceasta am examinat aspectul suprafetei sticlei.
Rezultat:
Articolul din sticla a rezistat la acest soc termic, nu a prezentat nici crapaturi nici
fisuri.

Stabilitatea sticlei fata de agentii chimici si apa.

Aceasta verificare se face astfel: Dupa aruncarea apei din articolul de sticla , il
uscam efficient. Dupa care articolul se pune intr-un vas cu acid acetic ( in cazul
nostrum suc de lamiie) si il pastram timp de 24 ore. Dupa cele 24 h, scoatem
articolul din recipientul cu acid acetic si incepem sa extragem observatii privind
daca s-a schimbat masa sau culoarea articolului in urma acestei actiuni.
 Rezultat:
In urma acestei actiuni, articolul a rezistat in vasul cu acid acetic si corespunde
cerintelor.

Determinarea tensiunilor interne ale sticlei.

Tensiunea interna este foarte intermoleculara, raspindita neuniform in masa sticlei
din cauza neomogenitatii chimice . Calitativ, aceasta tensiune se poate verifica
prin Polariscop.
Prin acest polariscop noi am determina ca exista o tensiune interna atunci cind
apare culori de violet, rosu, galben , alb sau altele intermediare. Acest apparat se
bazeaza pe ceea ca este dotat cu prizna care trece lumina si se polarizeaza in asa
fel schimbindu-se culoarea, in dependenta de tipul articolului (in cazul nostru
articol de sticla X) si de cum a fost efectuata recoacerea, ca de obicei articolul
daca e plasat pe platforma si trece lumina prin articol si daca sunt tensiuni interne
se formeaza ca un sceptru de culori (curcubeu), privind analizatorul se formeaza
aceasta multitudine de culori, aceasta demonstrind ca articolul are tensiune interne
si pe parcurs el poate sa se distruga.
Rezultat:
In urma a mai multor experimente efectuate in acest caz putem spune ca articolul
este calitativ.

Marcarea si ambalarea
Articolele din sticla comuna, au o singura calitate , ori corespund ori nu corespiund cerintelor.
Iar articolele din cristal se divizeaza in clase de calitate , casa I si clasa II. Calitatea se apreciaza
dupa nr. , dimensiunile si locul defectului. Articolelel de cristal in dependenta de continutului
oxidului de plumb , ele sunt din semi- cristal, cristal-usor,cristal-greu, pe articolele din cristal se
aplica o eticheta in forma ovala unde este mentionat continutul oxidului de plumb si el poate sa
fie ori 24 % sau mai multe de 30% pentru cristalul-greu ,Este obligatoriu ca orice articolul sa
aiba asa marcaj. Dupa ce a fost verificat calitatea , a fost aplicat marcajul individual, articolul
 este supus ambalarii. La etapa actuala toate articolele din sticla sunt ambulate in cutii de carton
in majoraitatea cazurilor, fiecare articol are locul sau individual, invelite in hirtii de ambalaj .
Ambalajul de consum si ambalajul de transport ( cutiile cu mai multe articole) cu semne de
manipulare, de atentie ca articolele sa nu fie distruse. Pe articole se indica eticheta cu
denumirea , marca producatorului, calitatea, nr. Documentului in baza in care a fost produs,
cantitatea, semnul de control a calitatii, nr. Lotului, data fabricarii.
Rezultat:
In cazul nostru . ne-avind condiitiile corespunzatoare de a efectua acest experiment in laborator
vom exprima urmatoarea concluzie luate din majoritatea cazurilor efectuate:
Articolul de sticla este marcat si ambalat corespunzator cerintelor.

Defectele marfurilor din sticla

In experimentul dat efectuat pe baza verificarii Organoleptice nu s-au constatat defecte pe acest
articol de sticla obisnuita.
Articolul nu dispunde nici de defecte de topitura , cum ar fi schimbarea culorii,pietre,noduri,s-
au incluziuni de sticla in sticla prin ate atat cit nici defecte de fasonare (Abateri ale grosimii
peretilor, marginilor si fundului articolului, arsuri , riduri , crapaturi).
Totul a decurs corespunzator standartului.
 CAP III. OMOLOGAREA REZULTATELOR EXPERTIZEI ARTICOLULUI DIN
STICLA
 Contract de cumparare-vinzare nr.1
 Act de expertiza nr. 0214
 Act de primire-predare
 Act de selectare a probelor nr. 001243
 Cererea-comanda specimen nr. 0612
 Factura fiscala specimen, seria ENN 0113577
 Program de incercari in vederea certificarii
 Raport de incercari nr. 0214
Contract de Cumparare-Vinzare nr.1

“ _26___” 04 mun.Chişinău
an._2020___

Compania Sticle-Stil SRL, în persoana administratorului d-lui Stratulat Ion, în calitate de

Vînzător, pe de o parte, şi Vivodent SRL, în persoana administratorului d-lui Onofrei Gabriel
în calitate de Cumpărător, pe de altă parte, toţi activează în baza statutelor corespunzătoare, au
încheiat prezentul contract referitor la următoarele:

1.Obiectul contractului
Vînzătorul îşi asumă responsabilitatea de a vinde articol din sticla , iar Cumpărătorul de a
achita bunurile (Borcan din sticla obisnuita Borcan STILL 4X), în continuare marfa.

2. Preţul şi costul total al Contractului, condiţiile de plată

2.1. Preţul marfii, conform prezentului Contract este stabilit în lei moldoveneşti şi
valorează 12 000 lei, suma totala ( douasprezece mii ) lei, fara TVA pentru 150 borcane.
2.2. Achitarea pentru bunurile puse la dispoziţie se va efectua de către Cumpărător în ruble
rusesti, la cursul oficial al BNM la data achitarii, în următoarea modalitate:
 100 % din suma contractului în termen de 5 zile din momentul transmiterii marfii
conform Facturii Fiscale.

3. Obligatiunile vinzatorului
3.1 Sa insoteasca marfa eliberata cu documentele respective.
3.2 Timp de 30 zile calendaristice dupa primirea reclamatiei sa examineze pretentiile legate
de calitatea marfii.
3.3 In caz de depistare a marfii necalitative din vina Vinzatorului (in baza raportului de
expertiza), de a schimba marfa in termen de 7 zile calendaristice.

4. Obligatiunile Cumparatorului
4.1 Sa asigure transportul marfii din sediul vinzatorului pina in sediul cumparatorului cu
mijloacele proprii.
4.2 Sa asigure primirea, depozitarea marfii conform normativelor de siguranta si pastrare a
calitatii si conform conditiilor prescrise de documentele tehnice insotitoare.
 4.3 In caz de aparitie a unor probleme legate de calitatea productiei, sa informeze
Vinzatorul timp de zile calendaristice.

5. Force major
5.1. Părţile sunt exonerate de răspundere pentru neîndeplinirea parţiala sau integrală a
angajamentelor conform prezentului Contract, dacă aceasta este cauzata de producerea unor
evenimente de forţă majoră, cu anunţarea imediată a celeilalte părţi.

6. Litigiile
6.1. Litigiile apărute între părţi se vor soluţiona pe cale amicală sau conform legislatiei in
vigoare a RM si acordurilor internationale intre tarile contractante.

5. Rechizitele părţilor

VÎNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
Sticle-Stil SRL din Chisinau Vivodent SRL, Chisinau

Str.Uzinelor 17 , MD-2005 Str. Bucuresti 50/1, MD-3629

Republica Moldova
Republica Moldova
BC Moldinconbank BC Agroindbank
c/d 222465801 c/d 222475312
BIC: MOLDMD2X BIC: AGRNM2X305
C/F: 1012036000924 C/F: 2015032000412
TVA: 0102415 TVA: 0401512

Semnatura Stratulat Semnatura Onofrei

L.Ş. L.Ş.
  Act de expertiza

MD-2012, or.Chisinau, REPUBLICA MOLDOVA 28, Eminescu str. REPUBLIC OF MOLDOVA

str.Eminescu, 28 http://www.chamber.md Chisinau, MD-2012 http://www.chamber.md

Tel: (3732) 221552 e-mail: president@chamber.md Tel: (3732) 221552 e-mail: president@chamber.md

Fax: (3732) 241453 Fax: (3732) 241453

245148 245148

Act de expertiza Nr. 00316

Eliberat (subdiviziunea CCI) Birou de expertiza marfar Tel. 022-45-103

15.04.2020 Mun. Chisinau , Str. Serghei Lazo 2

1. Data intocmirii 2. Locul intocmirii

Bologan Mia
3.Actul este intocmit de catre expertul

Expertiza s-a efectuat cu participarea reprezentantilor:

Organizatia, adresa juridica Postul Numele, Prenumele
Sef departament calitate Stratulat Ion
Sticle-Stil SRL
Sef departament calitate Onofrei Gabriel
Vivodent SRL

4.Certificatul de inregistrare a intreprinderii Nr. 103 din 3 mai Codul fiscal 10251230005
2017 2

5. Baza: Comanda Nr. 0612 din 15.04.2020

6. Pentru expertiza (denumirea, cantitatea): Borcan din sticla obisnuita Borcan STILL 4X-150 buc.
 7. Actele prezentate expertului:
Certificat de inregsitrare a intreprinderii nr:103 din 3 mai 2017
Contract de Cumparare-Vinzare nr.1
CERERE-COMANDA Nr. 0612
Factura fiscala ENN 0113577
Din 26.04.2020
Procesul tehnologic de productie a borcanelor din sticla si normele de consum a materialelor;
Raport de expertiza nr. 001 din 15.04.2020

8. Scopul expertizei Evaluarea calitatii borcanelor din sticla obisnuita Borcan STILL 4X

9. Prin prezenta s-a constatat:
In urma examinarii s-a dovedit ca borcanele pe suprafata nu ao
besici si zgirieturi. Expertiza a dovedit ca borcanele rezista la
diferenta temperaturii . Marfa examinata nu are diferente de
culoare. Lungimea borcanului din sticla obisnuita corespunde
cu datele initiale corespunzatoare. Capacittaea borcanului -460
ml.

Expertul Bologan Mia Reprezentantii Micle Andreea, Ion Verdes

10. Concluzia expertului Borcanele din sticla obisnuita STILL 4X, corespund standartului de la
producator si nu s-au constatat abateri de calitate.

In asa fel lotul de borcane in cantitate de 150,00 buc este acceptata de Merceolog.

Anexa pe 1 foi este partea integra a acestui act

L.S.

Expertul Bologan Mia

Aprob/ Actul este inregistrat 15.04.2020

 Actul fara stampila nu este valabil
Bologan
N.P.P. Sefului si semnatura

Act de primire-predare

Act de selectare a probelor

 Cererea comanda speciment
 Factura Fiscala speciment
 Program de încercări în vederea certificării
 Raport de incercari
 Concluzie
In lucrarea data pasii expertizei articolului din sticla s-a efectuat dupa Metodologia de fata ce a
fost atasata in paginile de mai sus in Capitolul 2, 2.1, analizind expertiza caalitativa a articolului.
Metoda de verificare a calitatii articolului de sticla a fost metoda de verificare Organoleptica.
Principalele caracteristici care le-am verificat prin aceasta metoda sunt: aspectul, culoarea,
stabilitatea suprafeţei de sprijin, ovalitatea, dimensiunile, capacitatea şi masa, rezistenţa la şoc
termic, prezenţa tensiunilor interne.
In aceasta lucrare, pentru efectuarea expertizei articolului de sticla prin metoda Organoleptica, s-
a urmat urmatorii pasi:
Stabilitatea suprafetei de sprijin
Verificarea dimensiunilor, capacitatii si masei
Rezistenta la soc termic
Stabilitatea sticlei fata de agenti chimici si apa
Determinarea tensiunii interne ale sticlei

Articolul de sticla ales, pentru lucrarea data, nu a suferit incidente in urma

expertizei/experimentului, nici nu s-a ales cu defecte atat de topire cit nici de fasonare.