Interviu cu dna Ecaterinei Hulea- mester popular

Intrebarea nr.1: Va cunoastem si va recunoastem de la participarea la targuri mestesugaresti,

festivaluri, de la activitatile culturale de obiceiuri, traditii populare si crestine ale zonei, la evenimente
la care ati participat impreuna cu noi seniorii de la Universitatea Varstei a Treia din Galati. Ce ne puteti
spune despre dumneavoastra Ecaterina Hulea?
Raspuns: Sunt sotie, mama, bunica, educator, creator de folclor, colectionar, tezaur viu, un om stapanit
doar de fiorul muncii si al respectului fata de valorile autentice. Ma numesc Ecaterina Hulea, m-am
nascut in satul Odaia Manolache, comuna Vanatori, judetul Galati din Romania.
Ma consider binecuvantata deoarece profesia mea a fost de educator timp de 43 de ani, in satul natal
am profesat aceasta meserie nobila. Pentru aceasta cariera a fost nevoie de multa munca, rabdare,
intelepciune, toleranta, dragoste, profesionalism si devotament.
Intrebarea nr.2: Din cate stiu ati participat la un proiect de conservare a costumului national specific
zonei, al Centrului Cultural “Dunarea de Jos” din Galati. Ce ne puteti spune?
Raspuns: In 2005 am facut parte din echipa de cercetare la acest proiect de conservare a costumului
popular specific zonei noastre. Timp de un an de zile am mers din casa in casa si am descoperit
costumul popular autentic. Astfel, s-a ajuns la o forma de costum popular al moldovei de sud, care
cuprinde camasa si ia cu altita.
Intrebarea nr.3: In anul 2021 s-a finalizat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de
identitate culturală în România si Republica Moldova”, dosar coordonat de România, care pledează
pentru înscrierea cămășii cu altiță în Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Ce ne puteti spune despre acest demers?
Raspuns: Din cele mai vechi timpuri femeia purta camasa cu altita, cel mai important obiect
vestimentar din portul traditional. Camasa cu altita era purtata cu mandrie la lucru pe camp, la biserica,
la nunti, botezuri.
Camasa cu altita este compusa din umarul, incretitul sau altita. Altita este un element important si
uneste partea din fata cu cea din spate. Partea de sus reprezinta soarele, sub altita se gaseste bogatia,
pamantul, reprezentata prin galben fiind legatura dintre cer si pamant, pomul vietii, iar cea de jos
raurile. Pe spate se fac puii.
Sunt foarte mandra ca sunt romanca, sunt foarte mandra ca lucrez aceste camasi cu altita si-mi aduc
aportul la mentinerea traditiilor noastre populare. Camasa cu altita ne defineste pe noi ca popor,
amintindu-ne de trecutul nostru si ducand mai departe istoria neamului nostru.
Intrebarea nr.4: Cand ati inceput “marea aventura”? Cand ati inceput sa creati modelele traditionale?
Raspuns: “Marea aventura” a inceput inca din copilarie am invatat sa cos in puncte, sa brodez, sa ma
initiez in elemntele traditionale. Din 2016 am inceput sa cos ii, care m-au fermecat din totdeauna.
Nu exista casa din satul meu in care nu mi-am pus amprenta. Pe majoritatea copiilor i-am avut elevi la
scoala, unora le-am cusut ii, fote, brauri, am creat diferite modele sau un lucru de impodobit casa.
Am cusut peste 200 de ii cu modele diferite.
Impreuna cu femeile din grupul folcloric am avut proiectul “iile surori” cu care ne mandrim.
Intrebarea nr.5:Care sunt elementele specifice care sunt folosite pe camasa cu altita?
Raspuns: Femeile romance aveau o imaginatie foarte bogata.
Printre elementele specifice gasim tipul de deschidere a gulerului, modul de taiere si structura a
tiparului si metoda de insertie a manecilor.
Intrebarea nr.6: Prin ce este specific portul popular al zonei dvs?
Raspuns: Din cercetarea facuta de Centrul Cultural al zonei elemntele specifice zonei noastre sunt: ia
si camasa cu altita. Camasa care se lucreaza simpla sau cu platca.
Elementele specifice costumului nostru original sunt greu de realizat. Noi galatenii,suntem asezati intr-
o zona de interferenta geo-etnografica, asa ca nu putem vorbi de motiv folcloric, ci de motive, elemente
populare imprumutate de-a lungul istoriei de la zonele invecinate.
Intrebarea nr.7: Pastrarea si conservarea portului local ocupa un loc important si pentru cultura
nationala. Cum ati reusit sa infiintati muzeul etnografic?
Raspuns: Ideea mi-a venit in 2005 cand am participat la proiectul de conservare a costumului popular.
Am batut din poarta in poarta, timp de un an de zile si am colectionat obiecte traditionale vechi de
aproape 100 de ani. Majoritatea obiectelor de o valoare inestimabila au fost donate viitorului muzeu.
Acum acest muzeu este mandria satului nostru.
Intrebarea nr.8: Dupa cate stiu ati infiintat si anamblul folcloric Glasul Odaiesilor?
Raspuns: Cu sprijinul Primariei in 2005 am infiintat ansamblul folcloric Glasul Odaiesilor .Am
descoperit adevarate comori ale satului, am gasit oameni care aveau repertoriul propriu.
Fiind coordonatoarea unui grup barbatesc nu mi-a fost usor. Am format grupul folcloric cu care am fost
mereu la manifestari culturale, la festivaluri si sezatori in sat.
Acest grup l-am imbunatatit si ni s-au alaturat femeile si tinerii din sat.
Suntem mandri ca am participat la mai multe festivaluri, sezatori si am castigat mai multe premii.
Intrebarea nr.9: Aveti un rol important si o legatura foarte stransa cu generatia tanara. Ce viitor credeți
că va avea arta populară? Interesul pentru costumul popular se va păstra sau va dispărea cu timpul?
Raspuns: Toata viata am lucrat cu copiii si acum am grupul de initiere in cusaturi traditionale
romanesti.
Observ ca tinerii sunt foarte incantati si interesati de traditiile noastre. Participa la sezatorile organizate
in sat, au invatat colindele specifice zonei noastre.
Le trezesc interesul, curiozitatea, apoi ei se apropie si-mi cer sa-i invat si pe ei.
Am reusit sa sa-i dau satului meu un plus de valoare, sa-l scot din anonimat.
Intrebarea nr.10: As reveni la proiectele dvs si mai ales la rezultatele obtinute. Ati castigat mai multe
premii pentru contributia adusa la pastrarea si transmiterea valorilor culturii populare si salvgardarea
patrimoniului cultural imaterial ale com. Vanatori, judetul Galati. Consderati ca este important ce
faceti?
Raspuns: Nu numai ca este important pentru satul nostru dar este foarte important pentru oamenii din
sat. Pentru ei este un lucru deosebit ca isi aduc contributia pentru transmiterea traditiilor populare
romanesti. Suntem mesagerii pentru generatiile viitoare.
Intrebarea nr.11: Cum reusiti sa lucrati o ie, ce materiale folositi, cat timp va ia pentru a o
confectiona?
Raspuns: Pentru a crea o ie sunt necesare si notiuni de croitorie. In functie de modelul ales si de
material la o ie pot lucra de la doua saptamani la doua – trei luni. Folosesc panza topita si bumbac.
A lucra o ie intr-o viata de om este un lucru extraordinar. Acea ie o port eu acum, o va purta copilul
meu, nepoata mea, o va purta multe generatii. Despre acea ie va vorbi istoria. Va fi un obiect de cinste
pentru orice generatie.
Intrebarea nr.12: Ce tehnici de lucru folositi la crearea unei ii?
Raspuns: Din cercetarile pe care le-am facut am aflat ca fiecare femeie dorea sa fie unicat. Ia era croita
in forma de cruce, foloseau in, canepa, borangic, panza de casa, panza topita, Era creata pentru mai
multe generatii. La o ie erau folosite si cate 10 tehnici de lucru, cum ar fi: punctul in cruciulita, punct
de lantisor, bradutul, branel, butuci, cheita, gura popusii, rumanescuri, steaua, tiv cu gaurele si o
cromatica diferita in functie de zona.
Intrebarea nr.13: Satenii sunt mandri si pastreaza traditiile cu respect. Cu ce ocazie mai este purtat
costumul popular in ziua de astazi?
Raspuns: Se pastreaza obiceiul de a purta costumul popular mai ales la sezatori, la festivaluri dar
acum, mai des au inceput sa se poarte la nunti sau botezuri. Imi aduc aminte ca, la o nunta in sat toti
nuntasii purtau iile cusute de mine. Am fost tare mandra.
Intrebarea nr.14: Romanii sunt mandri de costumul lor popular. Case de moda celebre s-au inspirat de
la noi. Pictori celebri au imortalizat femeia in ie. De unde s-a inspirat pentru a crea modelele specifice
de pe ii?
Raspuns: Din toate timpurile femeia s-a inspirat din viata sociala, din natura, din cosmos. Foloseau
elemnte florale, geometrice, zoomorfe
Pentru a recunoaste o ie autentica se poate observa ca nu este terminata. Se considera ca nimic nu este
perfect de mana omului, perfectiunea ii apartine lui Dumnezeu.
Intrebarea nr.15: Considerati ca ia are si o semnificatie spirituala?
Raspuns: Cu siguranta in viata sociala un rol foarte important l-a avut viata spirituala.
In cusaturi se vedea legatura cu cosmosul, legatura cu divinitatea.
Ia era purtata in zi de sarbatoare, la slujba de la biserica. Cu cat era lucrata cu elemnte diferite era mai
mandra in sat.
Va multumesc, distinsa doamna Ecaterina, mare la suflet, ati lasat amprenta nobletei dvs sufletesti sa
dainuiasaca alaturi de batranii si copiii satului romanesc.