Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică

09.3.1-13 Pag. 1 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

Discutate și aprobate
la şedinţa Catedrei de chimie farmaceutică şi
toxicologică Proces-verbal № _4_ din
29.10.2021_
Şef catedră, dr. hab. şt. farm., profesor universitar

Vladimir Valica

TESTE
pentru Examen la Chimia farmaceutică
anul III, sem. V, anul universitar 2021– 2022
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 2 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

1. Partea generală
ce stă la baza clasificării chimice a substanțelor medicamentoase este:
de elaborare a substanţelor medicamentoase noi sunt:
analizei farmaceutice sunt:
subiective de apreciere a calităţii medicamentelor sunt:
care se referă la controlul purităţii substanțelor medicamentoase conform DAN
sunt:
obiective de apreciere a calităţii substanțelor medicamentoase sunt:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 3 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

7. CM Esterii se obţin la interacţiunea alcoolilor cu:

A. Acizi carboxilici
B. Anhidridele acizilor
C. Alcooli poliatomici
D. Amidele acizilor carboxilici
E. Acizi anorganici

8. CM Impurităţile neorganice determinarea cărora este prevăzută în DAN sunt:

A. Zinc
B. Fier
C. Calciu
D. Potasiu
E. Metale grele

9. CM Constantele fizico-chimice care se folosesc în analiza farmaceutică la determinarea

identităţii substanţelor medicamentoase sunt:
A. Puterea rotatorie specifică
B. Solubilitate
C. Absorbanța specifică
D. Indice de refracţie
E. Temperatura de topire

2. Analiza funcţională
OH
10.
CS Grupa funcțională C CH este:
A. Hidroxilică alcoolică
B. Aminică substituită
C. Aldehidică
D. Hidroxilică enolică
E. Carboxilică
11.
CS Grupa funcțională CH2 O R este:
A. Carboxilică
B. Eterică
C. Aminică alifatică primară
D. Aminica alifatică secundară
E. Aldehidică
O
12.
CS Grupa funcțională C este:
OH
A. Carboxilică
B. Aminică alifatică primară
C. Halogen legat covalent
D. Hidroxilică alcoolică
E. Aldehidică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 4 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

13. CS Grupa funcțională este:

CH 2 OH
A. Eterică
B. Aldehidică
C. Azot terțiar
D. Hidroxilică alcoolică
E. Esterică

14. CS Grupa funcțională C - H este:

A. Esterică O
B. Hidroxilică alcoolică
C. Aldehidică
D. Aminică alifatică primară
E. Carboxilică

15. CS Reacție pozitivă (colorație violetă) cu ninhidrina prezintă:

A. Esterii
B. Aminoacizii alifatici
C. Aldehidele
D. Glucidele
E. Alcoolii

16. CS Acidul sulfuric concentrat cu soluția de formaldehidă reprezintă reactivul:

A. Marquis
B. Lugol
C. Draghendorf
D. Mayer
E. Erdman

17. CM Dehalogenarea din molecula substanței medicamentoase organice e posibilă la:

A. Încălzirea cu soluție alcoolică de hidroxid de
sodiu B. Încălzirea cu soluție de azotat de argint
C. Descompunerea termică
D. Încălzirea cu aluminiu în mediu bazic
E. Încălzirea cu zinc în mediu bazic

18. CM Pentru identificarea compuşilor carbonici pot fi folosite următoarele reacţii:

H2N - R
A.
C=O C = N - R +...

H2N - HN - R
B.
C=O C = N - NH - R + ...

H2N - OH
C. C=O C = N - OH + ...

H2N - HN - N
D. C=O C = N - HN - N + ...

[H]
E. C=O C - OH + ...
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 5 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

19. CM Proprietăţi bazice atribuie substanţelor medicamentoase următoarele

grupe funcţionale:

A. O
C D. NH2
OH

O
B. C
H E. N

C. OH

pozitivă cu soluţie amoniacală de nitrat de argint dau substanțele

medicamentoase:
identificarea grupei aldehidice se utilizează:

identificarea grupei carboxilice în structura substanţelor medicamentoase, se

utilizează:
reacţiei la determinarea cantitativă Argintometrică Mohr trebuie să fie
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 6 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

de dozare în care se utilizează indicatorii de adsorbţie este:

utilizat la titrarea argintometrică Mohr este:

utilizat la titrarea iodurilor prin metoda argintometrică Fajans este:

utilizați în titrarea complexonometrică sunt:

chimice ale titrării în mediu anhidru în solvenți protogeni sunt:

medicamentoase care pot fi dozate prin metoda Kjeldahl sunt derivați de:

utilizați în metoda argintometrică Fajans sunt:

 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 7 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

protogeni care pot fi utilizați în neutralizarea în mediu anhidru sunt:

chimice ale dozării clorurii de sodiu prin metoda Argintometrică Mohr sunt:
baza metodei spectrofotometrice de analiză stă:
de calcul a absorbanţei (densității optice) este:
de absorbţie UV-Vis este dependența:
optică nespectrală este:
bazată pe refracția razei de lumină este:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 8 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

D. Polarimetria
E. Fotocolorimetria

de calcul a conținutului de substanță analizată prin metoda refractometrică este:

bazată pe rotirea optică a planului de polarizare este:
de calcul a puterii rotatorii specifice este:
utilizate în determinările fotometrice sunt:
de calcul aplicate la determinarea concentraţiei substanței medicamentoase prin metoda
spectrofotometrică UV-VIS sunt:
spectrului de absorbţie UV-VIS sunt:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 9 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

fotocolorimetrică de analiză are la bază determinarea:

care determină condiţiile optime de dozare a substanţelor medicamentoase prin metoda
spectrofotometrică UV-VIS sunt:
dintre spectrofotometria UV-VIS şi fotocolorimetria sunt:
fizico-chimice bazate pe determinarea absorbţiei radiației electromagnetice sunt:
optice nespectrale sunt:
direct proporţionale cu absorbanţa conform Legii Buguer-Lambert-Beer sunt:
rotatorie specifică depinde de:
A. Absorbanţă
B. Lungime de undă
C. Concentraţia soluţiei (1g în 100 ml)
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 10 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

D. Concentraţia soluţiei (g/mol în 1 l)

E. Grosimea stratului

de refracție al soluției depinde de:

de argint se dozează prin metoda:
clorhidric se dozează prin metoda:
medicamentoasă care colorează stratul cloroformic în galben-brun la adăugarea
cloraminei și acidului clorhidric este:
medicamentoasă care colorează stratul cloroformic în violet la adăugarea nitritului
de sodiu și acidului sulfuric diluat este:
de hidrogen se dozează prin metoda:
A. Argintometrică
B. Nitritometrică
C. Bicromatometrică
D. Permanganatometrică
E. Complexonometrică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 11 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

care se adaugă pentru intensificarea proprietăţilor acide ale acidului boric la dozarea
alcalimetrică este:
de sodiu se identifică prin reacția chimică cu:
de cloruri în apa purificată se determină cu:
de sulfați în apa purificată se determină cu:
de calciu în apa purificată se determină cu:
de zinc și sulfatul de magneziu pot fi determinate cantitativ prin metoda:
de hidrogen și sulfatul de fier pot fi determinate cantitativ prin metoda:
A. Complexonometrică
B. Permanganatometrică
C. Alcalimetrică
D. Acidimetrică
E. Argintometrică Mohr
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 12 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

glicerinei la dozarea acidului boric prin metoda alcalimetrică este:

de zinc se dozează prin metoda:
de sodiu se dozează prin metoda:
medicamentoasă care colorează flacăra în galben este:
de fier bivalent (Fe2+) se identifică prin reacțiile chimice cu:
de magneziu se identifică prin reacțiile chimice cu:
boric se identifică prin reacțiile chimice:
A. Formarea esterului etilacetic
B. Formarea esterului
boroetilic C. Formarea
rozocianinei
D. Cu alizarina
E. Cu ninhidrina
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 13 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

care contribuie la descompunerea peroxidului de hidrogen sunt:

medicamentoase care colorează flacăra sunt:
medicamentoase care formează precipitat alb cazeos, solubil în soluţie de amoniac la
adăugarea soluției de azotat de argint şi acid azotic diluat sunt:
medicamentoase care se dozează prin metoda complexonometrică sunt:
medicamentoase care se dozează prin metoda alcalimetrică sunt:
medicamentoase care ard cu flacără cu margini verzi la dizolvarea în alcool etilic
sunt:
clorhidric se dozează prin metodele:
A. Alcalimetrică
B. Acidimetrică
C. Argintometrică Mohr
D. Argintometrică Fajans
E. Argintometrică Wolhard
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 14 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

Clorura de potasiu se identifică prin reacțiile chimice cu:

Bromura de sodiu se identifică prin reacțiile chimice cu:
Iodura de potasiu se identifică prin reacțiile chimice cu:
Clorura de calciu se dozează prin metodele:
Clorura de calciu se identifică prin reacțiile chimice cu:
Nitratul de argint se identifică prin reacțiile chimice cu:
Sulfatul de fier (II) se identifică prin reacțiile chimice cu:
A. Oxalat de
amoniu B.
Dimetilglioximă
C. Hexacianoferat de potasiu (III)
D. Hexacianoferat de potasiu (IV)
E. Clorură de bariu
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 15 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

Fluorura de sodiu se identifică prin reacțiile chimice cu:

degradării soluției alcolice de iod 10% sunt:
în fluorotan (halotan) este:
medicamentoasă ce prezintă o pulbere de culoare albă, cristalină este:
specifică, toxică care se determină în cloroform este:
specifică de identificare a cloroformului este formarea:
în cloroform este:
A.
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 16 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

în molecula cloroformului este legat prin legătura chimică:

medicamentoase lichide sunt:
de obţinere a iodoformului se utilizează pentru:
de mineralizare a substanţelor medicamentoase cu conţinut de fluor covalent sunt:
de mineralizare a substanţelor medicamentoase cu conţinut de clor covalent sunt:
de mineralizare a substanţelor medicamentoase cu conţinut de iod covalent sunt:
A. Încălzirea eprubetei ce conține substanța medicamentoasă
B. Încălzirea substanței medicamentoase cu acid sulfuric concentrat
C. Încălzirea substanței medicamentoase cu hidroxid de
aluminiu D. Combustia substanței medicamentoase în oxigen
E. Încălzirea substanței medicamentoase cu soluţie de nitrat de argint
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 17 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

de combustie în oxigen se utilizează pentru compușii organici ce conțin:

medicamentoase care colorează flacăra în verde la calcinare pe sârma de cupru sunt:
molecula fluorotanului (halotanului) sunt prezenți halogenii:
fizice utilizate în analiza cloroformului sunt:
fizice utilizate în analiza fluorotanului (halotanului) sunt:
de obținere ale cloroformului sunt:
A. Din vaselină
B. Din parafină
C. Din acetonă
D. Metoda electrolitică
E. Din cloralhidrat
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 18 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

structurale din molecula fluorotanului (halotanului), care contribuie la mărirea acțiunii

anestezice generale față de cloroform sunt:
din molecula fluorotanului (halotanului) se identifică după topirea cu sodiu metalic prin
reacțiile chimice cu:
medicamentoase care posedă acțiune anestezică generală sunt:
care se determină în etanol prin reacția cu nitratului de argint în prezenţa soluției de
amoniac este:
care se determină în etanol prin reacția cu permanganat de potasiu în mediu acid este:
care se determină în etanol cu ajutorul soluţiei de permanganat de potasiu şi apoi
cu sarea de sodiu a acidului cromotropic este:
A. Substanţe reducătoare
B. Aldehide
C. Sulfaţi
D. Alcool metilic
E. Uleiuri reziduale
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 19 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

care se determină în etanol prin reacţia cu anilina în prezenţa acidului clorhidric

concentrat este:
medicamentoasă ce conţine grupa funcțională eterică este:

funcțională care permite determinarea cantitativă a clorhidratului de difenhidramină

(dimedrol) prin metoda de neutralizare în mediu anhidru în solvenți protogeni este:

medicamentoasă care conține grupa funcțională esterică este:

funcțională prezentă în molecula alcoolului etilic este:
funcțională prezentă în molecula clohidratului de difenhidramină
(dimedrol) este:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 20 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

substanța medicamentoasă cu următoarea formulă de structură:

este un alcool:

chimică specifică eterilor este:

medicamentoasă cu acțiune antiseptică este:
advers pronunțat al clorhidratului de difenhidramină (dimedrol) este:
care se determină în alcoolul etilic conform cerințelor DAN sunt:
de difenhidramină (dimedrol) poate fi dozat prin metodele:
A. Neutralizarea în mediu anhidru, cu solvenţi protofili
B. Alcalimetria în mediu apos
C. Acidimetria în mediu apos
D. Argintometria
E. Neutralizarea în mediu anhidru, cu solvenţi protogeni
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 21 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

medicamentoase lichide sunt:

de obținere a alcoolilor sunt:
în dependență de numărul grupelor hidroxilice sunt:
după natura atomului de carbon saturat, de care este legată gruparea hidroxilică sunt:
etilic se identifică prin:
preparatelor farmacopeice ale alcoolului etilic sunt:
funcționale prezente în clorhidrat de difenhidramină (dimedrol) sunt:
A.
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 22 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

se identifică prin reacțiile de formare a:

structurale care contribuie la mărirea acțiunii terapeutice a alcoolilor sunt:
structurale care contribuie la mărirea acțiunii terapeutice a alcoolilor sunt:
terapeutice ale clorhidratului de difenhidramină (dimedrol) sunt:
medicamentoasă cu efect uro-antiseptic este:
de reacție chimică care stă la baza interacţiunii aldehidelor cu fenolii este:
A. Substituţie
B. Schimb
C. Condensare
D. Oxidare
E. Adiţie
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 23 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

determinată în formaldehidă cu ajutorul soluţiei de hidroxid de sodiu 0,1 mol/l este:

inițiali de obținere a metenaminei (hexametilentetraminei) sunt:
Glucoza, din punct de vedere structural este:
Lactoza, din punct de vedere structural este:
medicamentoasă este:
medicamentoasă este:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 24 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

chimic rezultat la oxidarea glucozei este:

chimic rezultat la oxidarea aldehidei formice este:
chimic colorat în roșu, obținut la oxidarea glucozei cu reactivul Fehling este:
de obținere a aldehidelor sunt:
medicamentoase care vor da reacţia pozitivă a oglinzii de argint sunt:
de reacții chimice caracteristice formaldehidei sunt:
A. Substituţie
B. Oxido-reducere
C. Schimb
D. Adiţie
E. Hidroliză
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 25 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

care pot fi aplicate la determinarea cantitativă a glucozei în soluţie injectabilă sunt:

(hexametilentetramina) se dozează prin metodele:
din care este alcătuită lactoza sunt:
care oxidează aldehida formică sunt:
care oxidează glucoza sunt:
se identifică prin reacțiile chimice:
A. Formarea ozazonilor
B. Cu acidul cromotropic
C. Formarea furfurolei
D. Cu antrona
E. Formarea oglinzii de argint
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 26 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

ceto (carbonilică) a aldehidei formice se identifică prin reacțiile chimice de formare a:

utilizați în reacțiile de oxidare ale aldehidei formice sunt:
(metenamina) se dozează prin metodele:
inițiale de sinteză a hexametilentetraminei (metenaminei) sunt:
chimici obținuți la hidroliza hexametilentetraminei (metenaminei) cu acid sulfuric concentrat sunt:
care se identifică la oxidarea cu permanganat de potasiu în mediu acid este:
A. Clorură
B. Sulfat
C. Acetat
D. Gluconat
E. Lactat
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 27 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

gluconat poate fi identificat cu:

determinată în lactat de calciu şi gluconat de calciu prin reacţia cu nitrat de argint în
prezența acidului azotic diluat este:
medicamentoasă este:
medicamentoasă este:
Lactatul de calciu se dozează prin metoda:
Gluconatul de calciu se dozează prin metoda:
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 28 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

inițială de sinteză a lactatului de calciu este:

de obținere ale acizilor carboxilici monobazici sunt:
cu ajutorul cărora se poate diferenția lactatul de calciu de clorura de sodiu sunt:
medicamentoase care se determină cantitativ prin metoda complexonometrică
sunt:
medicamentoase care formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb, insolubil în acid
acetic diluat şi soluţie de amoniac sunt:
medicamentoase, care își shimbă aspectul exterior ca rezultat a pierderii apei de cristalizare
la păstrarea incorectă sunt:
A. Clorura de calciu
B. Lactatul de calciu
C. Tetraboratul de sodiu
D. Gluconatul de calciu
E. Nitroglicerina
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 29 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

medicamentoase cu acțiune antialergică sunt:

medicamentoase care se prezintă sub formă de pulberi albe, cristaline sunt:
de acizi carboxilici sunt:
Lactatul de calciu se identifică prin reacțiile chimice cu:
Gluconatul de calciu se identifică prin reacțiile chimice cu:
specifice care se determină în gluconatul de calciu conform FR ed. X sunt:
A. Oxalați
B. Fructoză
C. Calciu
D. Acid acetic
E. Glucoză
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 30 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

medicamentoase cu acțiune antialergică sunt:

medicamentoasă care se determină cantitativ prin metoda alcalimetrică directă este:
medicamentoasă ce aparține vitaminelor hidrosolubile este:
funcțională care conferă acidului ascorbic proprietăţi acide este:
chimic care poate avea loc în timpul păstrării incorecte a acidului ascorbic este:
inițială de sinteză a acidului ascorbic este:
A. Fructoză
B. Zaharoză
C. L-glucoză
D. D-glucoză
E. Lactoză
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 31 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

funcțională din molecula acidului ascorbic care conferă proprietăţi reducătoare

este:
medicamentoasă este:
medicamentoase ce posedă proprietăţi reducătoare pronunţate sunt:
ascorbic se dozează prin metodele:
ascorbic se dozează prin metodele:
A. Alcalimetrică
B. Acidimetrică
C. Iodometrică
D. Iodatometrică
E. Argintometrică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 32 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

medicamentoase optic active sunt:

molecula acidului ascorbic sunt prezente grupele funcționale:

molecula acidului ascorbic sunt prezente grupele funcționale:

ascorbic se dozează prin metodele:

ascorbic se identifică prin reacțiile chimice cu:
Metionina se dozează prin metoda:
medicamentoasă ce are formula de structură este:
A. Glucoză
B. Acid glutamic
C. Metenamină (hexametilentetramină)
D. Acetilcisteină
E. Metionină
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 33 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

aminică alifatică primară conferă aminoacizilor proprietăți chimice:

carboxilică conferă aminoacizilor proprietăți chimice:

funcțională din molecula aminoacizilor care este pusă în evidență prin reacția cu
ninhidrina este:
funcțională din molecula aminoacizilor care este pusă în evidență prin reacția cu sulfat
de cupru este:
specifică de identificare a acidului glutamic este cu:
efectul terapeutic al acetilcisteinei:
aminoacizilor alifatici se face prin reacțiile chimice cu:
A. Nitroprusiat de sodiu
B. Sulfat de cupru
C. Nitrat de argint
D. Ninhidrina
E. Clorură de fer (III)
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 34 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

203. CM Derivaţii aminoacizilor alifatici sunt:

A. Metionină
B. Acid ascorbic
C. Acid glutamic
D. Acetilcisteină
E. Gluconat de calciu

204. CM Aminoacizii alifatici se dozează prin metodele:

A. Neutralizare
B. Iodometrică
C. Determinarea azotului total (metode Kjeldahl)
D. Complexonometrică
E. Permanganatometrică

205. CM Indicați clasele de substanţe medicamentoase care pot fi determinate cantitativ

prin metoda Kjeldahl (determinarea conţinutului de azot total):
A. Uretani
B. Aminoacizi
C. Amidele acizilor
D. Aldehide
E. Acizi carboxilici

206.CM Grupele funcționale ce conferă aminoacizilor proprietăți amfotere sunt:

A. Carboxilică
B. Aminică alifatică primară
C. Aminică alifatică secundară
D. Hidroxilică alcoolică
E. Ceto

207.CM Grupele funcționale prezente în acetilcisteină sunt:

A. Tio-
B. Carboxilică
C. Aminică alifatică primară
D. Aminică alifatică
secundară
E. Azot terțiar

208.CM Grupele funcționale prezente în metionină sunt:

A. Carboxilică
B. Aminică aromatică primară
C. Aminică aromatică
secundară D. Aminică alifatică
primară
E. Aminică alifatică secundară

209.CM Acidul glutamic se dozează prin metodele:

A. Kjeldahl
B. Neutralizare
C. Formolică Sierens
D. Complexonometrică
E. Permanganatometrică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 35 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

210. CM Acidul glutamic se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Rezorcina
B. Fenol
C. Ninhidrina
D. Sulfat de cupru
E. Hidroxid de sodiu

211. CM Metionina se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Rezorcina
B. Fenol
C. Ninhidrina
D. Sulfat de cupru
E. Hidroxid de sodiu

212. CM Acetilcisteina se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Rezorcina
B. Fenol
C. Ninhidrina
D.Sulfat de cupru
E. Hidroxid de
sodiu

213. CM Substanțele medicamentoase care reacționează cu ninhidrina sunt:

A. Metionina
B. Acetilcisteina
C. Acidul glutamic
D. Glucoza
E. Acidul ascorbic

214. CM Acetilcisteina se dozează prin metodele:

A. Kjeldahl
B. Iodometrică
C. Argintometrică Wolhard
D. Complexonometrică
E. Permanganatometrică

215. CM Metionina se dozează prin metodele:

A. Kjeldahl
B. Iodometrică
C. Argintometrică Fajans
D. Complexonometrică
E. Permanganatometrică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 36 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

12. Terpenoide
216. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:
A. Validol CH 3

B. Camfor
C. Sulfocamfocaină OH
D. Bromcamfor
E. Mentol HC 3
CH 3

217. CS Mentolul se dozează prin metoda:

A. Iodometrică
B. Complexonometrică
C. Nitritometrică
D. De acetilare
E. Argintometrică

218. CS Substanța medicamentoasă din grupul terpenelor biciclice este:

A. Camfor
B. Mentol
C. Validol
D. Acetilcisteină
E. Metionină

219. CS Grupa funcțională prezentă în mentol este:

A. Hidroxilică fenolică CH 3

B. Hidroxilică alcoolică
C. Hidroxilică enolică OH

D. Ceto (carbonilică) CH
E. Etilică HC 3
CH 3

220.CM Reacţia de obţinere a oximei poate fi utilizată pentru identificarea substanțelor

medicamentoase:
A. Camfor
B. Sulfocamfocaina
C. Mentol
D. Metionină
E. Acetilcisteină

221.CM Mentolul se obţine din:

A. Ulei de mentă
B. Metoda cu bor
C. Timol
D. m-crezol
E. Fenol
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 37 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

222. CM Substanţe medicamentoase optic active sunt:

A. Glucoza
B. Nitroglicerina
C. Camfora
D. Acidul ascorbic
E. Mentolul

223. CM Substanțele medicamentoase ce intră în componența validolului sunt:

A. Camfor
B. Mentol
C. Esterul mentilic al acidului izovaleric
D. Esterul malonic al acidului valerianic
E. Acid sulfocamforic

224. CM Substanțele medicamentoase ce intră în componența sulfocamfocainei sunt:

A. Camfor
B. Acid sulfocamforic
C. Procaină (Novocaină)
D. Bromcamfor
E. Mentol

225. CM Substanțele medicamentoase din grupul terpenelor biciclice sunt:

A. Camfor
B. Mentol
C. Validol
D. Bromcamfor
E. Acid sulfocamforic

226. CM Substanțele medicamentoase din grupul terpenelor monociclice sunt:

A. Camfor
B. Mentol
C. Validol
D. Bromcamfor
E. Acid sulfocamforic

227. CM Grupele funcționale prezente în bromcamfor sunt:

A. Hidroxilică fenolică CH3
B. Brom legat covalent O
C. Brom legat ionic CH CH 3 3

D. Ceto
E. Metilică Br

228. CM Mentolul se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Vanilina în acid sulfuric concentrat
B. Vanilina în acid clorhidric concentrat
C. Vanilina în acid azotic concentrat
D. p-dimetilaminobenzaldehida în acid sulfuric concentrate
E. p-dimetilaminobenzaldehida în acid azotic concentrat
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 38 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

229. CM Camforul se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Furfurol
B. Clorură de fer (III)
C. Nitrat de argint
D. Benzaldehidă
E. Metanol
230. CM Efectele terapeutice ale camforului sunt:
A. Antipruriginos
B. Antiinflamator
C. Stimulează circulația sanguină
D. Sedativ
E. Antialergic

13. Derivați de fenol, chinoni și p-aminofenol

231. CS Reacţia specifică de identificare a rezorcinei este:
A. Formarea sărurilor de diazoniu
B. Formarea coloranţilor
aurinici C. Formarea
fluoresceinei
D. Nitrozarea Liberman
E. Halogenarea
232. CS Grupa funcţională, care fiind introdusă în inelul benzenic, duce la scăderea
toxicităţii acestuia este:
A. – NH2
B. – CH3
C. – COOH
D. – NO2
E. – SH
233. CS Produsul reacţiei de încălzire a rezorcinei cu anhidrida ftalică în prezenţa acidului
sulfuric concentrat este:
A. Fenolftaleina
B. Oxolina
C. Fluoresceina
D. Xantina
E. Purina
234. CS Fragmentul de structură care se află la baza compuşilor aromatici este:
A. Ciclul piridinic
B. Hidroxilul fenolic
C. Inelul benzenic
D. Rest de izopren
E. Inelul de ß-ionon
235. CS Fenolii au următoarele proprietăţi acido-bazice:
A. Puternic alcaline
B. Slab alcaline
C. Puternic acide
D. Slab acide
E. Amfotere
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 39 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

236. CS În rezultatul interacţiunii fenolilor cu bazele alcaline se obţin:

A. Benzoaţi
B. Alcoolaţi
C. Fenolaţi
D. Acizi carboxilici
E. Amine aromatice

237. CS Formarea azocoloranţilor parcurge conform unui mecanism de:

A. Oxidarea
B. Substituţie
C. De diazotare şi cuplare cu fenol
D. Reducere
E. Formarea de compuşi complecşi
238. CS Fenolul şi rezorcina posedă acţiune:
A. Antiseptică
B. Antiinflamatoare
C. Anticanceroasă
D. Anestezică locală
E. Antihemoragică

239. CS Din punct de vedere chimic rezorcina este:

A. Fenol monoatomic
B. Fenol treiiatomic
C. Fenol biatomic
D. o-chinonă
E. p- chinonă

240. CS Rezorcina se dozează prin metoda:

A. De neutralizare
B. Iodometrică
C. Argintometrică
D. Complexonometrică
E. Bromatometrică

241. CS Formula de structură aparţine substanţei medicamentoase:

A. Dobezilat de calciu SO 3 -
B. Rezorcină + C 2H5
C. Etamsilat OH H2 N
D. Vicasol HO CH
2 5

E. Fenol

242. CS Produsul iniţial de sinteză al paracetamolului este:

A. o-nitrofenolul
B. Fenolul
C. p-aminofenolul
D. p-chinona
E. Anilina
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 40 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

243. CS Reacţia paracetamolului cu solutie clorura de fier (III) se datorează prezenţei în

moleculă a:
A. Hidroxilului alcoolic
B. Grupei carboxilice
C. Hidroxilului fenolic
D. Hidroxilului enolic
E. Grupei esterice

244. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Menadoin (Vicasol) NH - C - CH 3
B. Citrat de clomifen
C. Mentol O

D. Etamsilat
OH
E. Paracetamol
245. CS Etamsilatul se dozează prin metoda:
A. Nitritometrică
B. Spectrofotometrică
C. Complexonometrică
D. Iodometrică
E. Neutralizare în mediu anhidru
246. CS Denumirea chimică a dobezilatului de calciu este:
A. 2,5- dihidroxibenzen sulfonat de calciu SO3
B. 2,3- dihidroxibenzen sulfonat de calciu OH 2+
. H2O
C. 2,5- dihidroxibenzen sulfonat de dietilamoniu Ca

D. 1,3 – dihidroxibenzen HO 2
E. 2,3- dihidroxibenzen sulfonat de dietilamoniu
247. CS Indicatorul utilizat în metoda cerimetrică este:
A. Metiloranj
B. Amidon
C. orto-fenantrolină
D. Fenolftaleina
E. Tropeolina 00
248. CS Factorul de echivalență la dozarea vicasolului
O
prin metoda cerimetrică
O
este:
A. 1/2 CH CH
3 3

B. 1 SO Na + NaOH
3
+ Na SO + H2O 2 3

C. 1/6 O O
D. 1/4 O OH
E. 1/3 CH
Zn ; HCl3
CH 3

OH
O
O
OH
CH3 CH3
+ Ce(SO4)2 + Ce2(SO4)3 + H2SO4

OH O
3+
2+

N 3+
N + Ce4
+
Fe + Ce
Fe
N N
3
3
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 41 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

249. CS Oxolina poate fi identificată prin reacția cu:

A.Clorura de fer
B.Tiosulfat de sodiu
C. Nitrit de sodiu
D. Apa de brom
E. Reactivul Marquis

250. CS Acțiunea farmacologică a oxolinei este:

A. Antiseptic
B. Antiviral
C. Antibiotic
D. Antiacneic
E. Antiartimic

251. CS Acțiunea farmacologică a rezorcinei este:

A. Antiseptică
B. Antiartimică
C. Antiinflamatoare
D. Antipiretică
E. Antiemetică

252. CS Indicatorul utilizat în cerimetrie este:

A. Fenolftaleina
B. o-fenantrolina
C. Metiloranj
D. Amidon
E. Difenilamina

253. CS Indicatorul utilizat în bromatometria directă este:

A. Fenolftaleina
B. o-fenantrolina
C. Metiloranj
D. Amidon
E. Difenilamina
254. CS Cerimetria se bazează pe următorul tip de reacție:
A. Oxido-reducere
B. Substituție
C. Neutralizare
D. Complexare
E. Hidroliză

255. CS Alcalimetria directă se bazează pe următorul tip de reacție:

A. Oxidoreducere
B. Neutralizare
C. Substituție
D. Complexare
E. Hidroliză
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 42 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

256. CS Metoda complexonometrică se bazează pe următorul tip de reacție:

A. Oxidoreducere
B. Neutralizare
C. Substituție
D. Complexare
E. Hidroliză

257. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Dobezilat de calciu SO 3
B. Rezorcină OH
C. Etamsilat Ca 2+ . H2O
D. Fenol
E. Rezorcină HO 2

258. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Rezorcină O
B. Oxolină O
C. Fenol
. 2 H2O
D. Etamsilat
E. Vicasol O
O

259. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Rezorcină O
B. Oxolină CH
3
C. Fenol SO Na . 3 H O
3 2
D. Etamsilat
E. Vicasol O

260. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Paracetamol
B. Oxolină O
C. Fenol NH - C - CH3
D. Etamsilat HO
E. Vicasol

261. CM Derivaţii compuşilor aromatici sunt:

A. Fenol
B. Ciclopentanperhidrofenantrenă
C. Naftacenă
D. p-aminofenol
E. Terpenoide
262. CM Indicați reacţiile comune de identificare ale fenolilor:
A. Reacția cu clorură de fier
(III) B. Reacția cu xanthidrol
C. Reacția cu cloroform în prezenţa hidroxidului de potasiu
D. Nitrozoreacția Liberman
E. Reacția cu acid sulfuric concentrat
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 43 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

263. CM Tipurile de reacţii chimice caracteristice compuşilor aromatici sunt:

A. De substituţie
B. De oxido-reducere
C. Acido-bazice
D. De condensare
E. Polimerizare

264. CM Grupele funcţionale care, fiind introduse în molecula compuşilor aromatici,

contribuie la mărirea toxicităţii sunt:
A. Halogen
B. Hidroxil
C. Nitro
D. Amină
E. Carboxilică

265. CM Substituienţii de gradul I sunt:

A. – NH2
B. – OH
C. – C=O
D. – CH3
E. – NO2

266. CM Substituienţii de gradul II sunt:

A. – OH
B. – C=NН
C. – COOH
D. – НC=O
E. – NH2

267. CM Poziţiile din inelul aromatic, în care substituienţii de gradul I orientează radicalul
nou venit sunt:
A. meta
B. orto
C. para
D. meta şi para
E. orto şi para

268. CM Proprietăţile acido-bazice a compuşilor pot fi reprezentate schematic prin

următoarele reacţii:
A. OH K2CrO4
D. NO2
O O NH2

NH2 NH2 E.
B. . OH ONa
+ HCl HCl + NaOH + H 2O

O O
C. C C
OH + NaOH ONa + H2O
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 44 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

269. CM Fenolii pot fi obţinuţi din:

A. Chinolină
B. Benzen
C. Anilină
D. Ciclohexan
E. Piridină

270. CM Fenolii au proprietatea de a forma:

A. Eteri
B. Fenolaţi
C. Compuşi complecși
D. Esteri
E. Produse de policondensare

271. CM Reacţii de substituţie electrofile pentru fenoli sunt:

A. Halogenarea
B. Nitrarea
C. Nitrozarea
D. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu bazic
E. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu acid

272. CM Coloraţia fenolilor cu clorura de fer (III) depinde de:

A. Numărul grupelor hidroxilice fenolice
B. Prezenţa legăturilor duble
C. Poziţia grupelor hidroxilice fenolice
D. Prezenţa altor grupe funcţionale
E. Concentraţia soluţiei de clorură de fer (III)

273. CM În procesul de oxidare a fenolilor (proba iodofenolică) se obţin următorii compuşi:

A. p-chinone
B. Săruri de
oxoniu C.
Chinonimine
D. Indofenoli
E. p-aminofenoli

274. CM Indofenolii se formează la:

A. Reducerea fenolilor cu hidrogen atomar
B. Oxidarea fenolilor cu apă de brom şi amoniac
C. Oxidarea cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric
D. Substituţie cu halogeni în mediu acid
E. Nitrozarea cu nitrit de sodiu în mediu acid

275. CM La nitrozarea fenolilor cu nitrit de sodiu în mediu acid (proba Liberman) se obţin
următorii compuşi:
A. Fenolaţi
B. Chinone
C. p-nitrozofenoli
D. p-chinoidoxime
E. Indofenoli
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 45 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

276. CM Procesul de condensare are la bază interacţiunea fenolilor cu:

A. Clorura de fer (III)
B. 4-clorimin-2,6-diclorchinona
C. Cloroform în mediu bazic
D. Halogenii
E. Ninhidrina

277. CM Dozarea fenolilor se petrece cu ajutorul metodelor:

A. Iodclorimetrică
B. Nitritometrică
C. Bromatometrică
D. Argintometrică
E. Fotocolorimetrică

278. CM Dobezilatul de calciu poate fi identificat prin:

A. Spectrul IR
B. Reacţia cu oxalatul de
amoniu C. Spectrul UV-VIS
D. Reacţia cu clorura de bariu
E. Reacţia cu hidroxid de sodiu
279. CM Substanțele medicamentoase care se dozează prin metoda bromatometrică indirectă
sunt:
A. Fenol
B. Oxolina
C. Rezorcina
D. Etamsilat
E. Acid benzoic
280. CM La dozarea rezorcinei prin metoda bromatometrică indirectă cu sfîrșit iodometric
punctul de echivalență se determină:
A. Potențiometric
B. Cu indicator: amidon
C. Fără indicator pînă la decolorarea soluției
D. Cu hîrtie de iod-
amidon E. Cu indicator
metiloranj
281. CM Fenolul poate fi diferențiat de rezorcina prin reacțiile cu:
A. Cu clorura de fer (III)
B. Cu apa de brom
C. Formarea fluoresceinei
D. Formarea
azocolorantului E. Cu
sulfatul de cupru

282. CM Paracetamol se dozează prin metodele:

A. Nitritometrică
B. Cerimetrică
C. Iodometrică
D. Neutralizarea alcalimetrică
E. Neutralizarea în mediu anhidru
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 46 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

283. CM Paracetamolul are acțiunile terapeutice:

A. Antiseptică
B. Antiinflamatoare
C. Antipiretică
D. Analgezică
E. Antiartimică

284. CM Substanțele medicamentoase care au în structura chimică hidroxil fenolic sunt:

A. Rezorcină
B. Clorhidrat de procaină
(Novocaină) C. Paracetamol
D. Oxolină
E. Fenol

285. CM Interacționează cu clorura de fer (III) următoarele substanțe medicamentoase:

A. Dobesilat de calciu
B. Etamsilat
C. Oxolină
D. Vicasol
E. Rezorcină

286. CM Paracetamolul poarte fi dozat prin metodele:

A. Spectrofotometrică UV-VIS
B. Spectrofotometrică IR
C. Nitritometrică după hidroliză
D. Argintometrică Mohr
E. Bromatometrică indirectă

287. CM Metoda iodclorimetrică se bazează pe următoarele tipuri de reacție:

A. Substituție
B. Oxido-reducere
C. Neutralizare
D. Complexare
E. Hidroliză

288. CM Metoda bromatometrică se bazează pe următoarele tipuri de reacție:

A. Oxido-reducere
B. Neutralizare
C. Substituție
D. Complexare
E. Hidroliză
289. CM Compușii care conțin hidroxil fenolic în structură pot fi identificați cu ajutorul
reactivilor:
A. Clorura de fier (III)
B. Nitrit de sodiu
C. Sulfat de bariu
D. Amidon
E. Diazoreactiv
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 47 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

290. CM Grupa aminică aromatică primară poate fi identificată cu:

A. Soluție de clorură de fier (III)
B. p-dimetilaminobenzaldehidă
C. Sulfat de bariu
D. Apa de brom
E. Nitrat de argint
291. CM Hidroxilul fenolic poate fi identificat cu ajutorul reactivilor:
A. Soluție de clorură de fier (III)
B. Marquis
C. Vanilină
D. Amidon
E. Diazoreactiv

292. CM Reacția de formare a indofenolului este pozitivă pentru substanțele medicamentoase

ce posedă:
A. Hidroxil fenolic
B. Hidroxil alcoolic
C. Grupa aminică
alifatică D. Poziția para
liberă
E. Poziția orto liberă

293. CM Substanțele ușor solubile în apă sunt:

A. Rezorcina
B. Etamsilat
C. Dobezilat de calciu
D. Fenol
E. Benzen

294. CM Pentru compușii ce conțin hidroxilul fenolic, azocombinarea are loc în pozițiile:
A. orto
B. orto, para
C. meta
D. para
E. meta, para

295. CM În dependenţă de numărul grupelor hidroxile, fenolii se clasifică în:

A. Monoatomici
B. Biatomici
C. Triatomici
D. Hexaatomici
E. Poliatomici

296. CM Paracetamolul posedă acțiunile terapeutice:

A. Antipiretică
B. Antiinflamatoare
C. Antiseptică
D. Analgezică
E. Antivirală
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 48 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

297. CM Paracetamolul se identifică prin reacțiile chimice cu:

A. Clorură de fier (III)
B. Dicromat de potasiu
C. Apă de brom
D. Nitrit de sodiu
E. Hidroxid de sodiu

14. Derivați de acizi aromatici și p-aminobenzoic

298. CS Dozarea acidului benzoic se efectuează prin metoda:
A. Acidimetrică
B. Alcalimetrică
C. Bromatometrică
D. Argintometrică
E. Nitritometrică

299. CS În calitate de indicator la dozarea acidului benzoic prin metoda de neutralizare se

utilizează:
A. Metiloranj
B. Roşu de metil
C. Cristalin violet
D. Fenolftaleină
E. Albastru de bromfenol

300. CS Acidul benzoic are acţiune:

A. Antiseptică
B. Anestezică
C. Anticoagulantă
D. Analgezică
E. Antihistaminică

301. CS Produsul iniţial de obţinere a benzocainei (anestezinei) este:

A. Nitrobenzenul
B. Benzaldehida
C. p-aminofenolul
D. p-nitrotoluenul
E. Acidul p-aminobenzoic

302. CS Acidul salicilic se utilizează:

A. Intern, ca antiinflamator
B. Extern, ca antiseptic
C. Extern, ca emolient
D. Intern, ca expectorant
E. Extern, ca antialergic
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 49 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

303. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Clohidrat de procaină (novocaină) O
C2H5
B. Ibuprofen NH - C - CH
2
-N
C2H5
C. Bupivacaină H3C CH 3
D. Menadionă (Vicasol) . HCl
E. Clohidrat de lidocaină

304. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Clohidrat de articaină (Ultracaină) O
C OCH
B. Clohidratul de lidocaină S
3
H
C. Salicilamidă . HCl
H3C NH - C - CH - N
D. Bupivacaină CH
3 7
O CH3
E. Menadionă (Vicasol)

305. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Salicilamidă NH2

B. Benzocaină (Anestezină) Cl
C. Bupivacaină 3
H CO
. HCl
CH
D. Clorhidrat de mеtoclorpramid
C - NH - CH2 - CH2 - N
2 5
C 2 H5
E. Menadionă (Vicasol) O

306. CS Factorul de care depinde colorația ionului salicilat cu clorura de fer (III) este:
A. Temperatura
B. pH
C. Cantitatea de reactiv
D. Lumina
E. Solventul

307. CS Substanța medicamentoasă care poate fi identificată prin reacția cu zincuranilacetat

este:
A. Fenilsalicilat
B. Acid salicilic
C. Acid benzoic
D. Benzoat de sodiu
E. Salicilamidă

308. CS Indicatorul utilizat în dozarea salicilamidei prin neutralizare în mediu anhidru cu

solvenți protofili este:
A. Fenolftaleina
B. Timolftaleina
C. Metiloranj
D. Cristalinul violet
E. Negru de eriocrom
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 50 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

309. CS La încălzirea fenilsalicilatului cu acid sulfuric concentrat se degajă miros

caracteristic de:
A. Amoniac
B. Fenol
C. Acid acetic
D. Ester etilacetic
E. Izonitril

310. CS Salicilamida poate fi dozată prin metoda Kjeldahl datorită prezenței grupei
funcționale:
A. Carboxilică
B. Hidroxilică fenolică
C. Carbonilică
D. Aminică
E. Esterică

311. CS Derivații acidului para-aminobenzoic au acțiune:

A. Anestezică locală
B. Anestezică generală
C. Antiinflamatoare
D. Antiseptică
E. Antipiretică

312. CS Formarea bazelor Shiff area loc la interacțiunea aminelor aromatice cu:
A. 2,4-dinitroclorbenzen
B. p-dimetilaminobenzaldehidă
C. Nitrit de sodiu
D. Hidroxilamină
E. Apă de brom

313. CS În calitate de stabilizator în timpul preparării soluției de procaină (novocaină) pentru

injecție se adaugă:
A. Acid clorhidric
B. Hidroxid de sodiu
C. Benzoat de sodiu
D. Acid sulfuric
E. Fenolul

314. CS Heterociclu ce stă la baza structurii clorhidratului de ultracaină este:

A. Piridină S
B. Pirimidină
C. Tiofen H
. HCl
D. H3C NH - C - CH - N
Furan C3H7
E. Tiazină O CH3
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 51 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

315. CS Substanța inițială de sinteză a benzocainei este:

A. Fenol
B. Toluen
C. Benzen
D. Xilidină
E. Acid p-aminobenzoic

316. CS Acțiunea farmacologică a acidului benzoic este:

A. Antiseptică
B. Antivirală
C. Analgezică
D. Antipiretică
E. Antiartimică
317. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:
A. Acid benzoic O
B. Salicilamidă C
OH
C. Rezorcină
D. Fenilsalicilat
E. Clorhidrat de procaină (novocaină)

318. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Acid benzoic
B. Salicilamidă O
C
C. Benzoat de sodiu OH

D. Fenilsalicilat OH
E. Acid salicilic

319. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Acid benzoic
O
B. Salicilamidă
C. Rezorcină C
O C6H5
D. Fenilsalicilat
E. Benzoat de sodiu OH

320. CS Formula de structură corespunde substanței medicamentoase:

A. Acid salicilic O
B. Salicilamidă C
C. Acid benzoic NH2
D. Fenilsalicilat
OH
E. Fenol

321. CS Substanța medicamentoasă care poate fi dozată prin metoda acidimetrică este:
A. Benzoat de sodiu
B. Acid benzoic
C. Rezorcină
D. Fenol
E. Etamsilat
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 52 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

322. CS Acțiunea farmacologică a benzocainei (anestezinei) este:

A. Antiseptică
B. Antivirală
C. Anestezică locală
D. Antipiretică
E. Antispastică

323. CS Formula de structură a substanţei medicamentoase corespunde:

A. Benzocainei (anestezinei) NH 2

B. Salicilamidei
C. Etamsilatului
D. Rezorcinei O
E. Clorhidratului de procaină (novocaină) C OC H
2 5

324. CS Formula de structură a substanţei medicamentoase corespunde:

A. Salicilamidei
B. Clorhidratului de lidocaină
H3 C CH3
C. Acidului benzoic
D. Benzocainei (Anestezinei) NH - C
O C2H5
. HCl
-N
E. Clorhidratului de procaină (Novocaină) CH2
C 2H5

325. CS Formula de structură a substanţei medicamentoase corespunde:

A. Salicilamidei NH2

B. Clorhidratului de lidocaină
C. Acidului benzoic
D. Benzocainei (Anestezinei) O
C2 H5
A. Clorhidratului de procaină (Novocaină) C O - CH2 - CH 2 - N . HCl
C2H5
326. CS Formula de structură a substanţei medicamentoase corespunde:
A. Clorhidratului de articaină S
B. Rezorcinei
C. Fenolului H
D. Clorhidratului de lidocaină H 3C NH - C - CH - N . HCl
C3H7
E. Benzocainei (Anestezinei)
O CH3

327. CM Acidul benzoic poate fi obţinut la oxidarea:

A. Alcoolilor alifatic
B. Alcoolilor aromatic
C. Aldehidelor alifatic
D. Aldehidelor aromatic
E. Toluenului

328. CM Pentru identificarea acidului benzoic se folosesc reacţiile cu:

A. Acid sulfuric concentrat
B. Benzaldehidă
C. Clorură de fier (III)
D. Sulfat de cupru (II)
E. Hidroxid de sodiu
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 53 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

329. CM Pentru identificarea benzoatului de sodiu se utilizează reacţiile chimice cu:

A. Acid sulfuric concentrat
B. Clorură de fier (III)
C. Sulfat de cupru
D. Acid clorhidric
E. Permanganat de potasiu

330. CM Pentru identificarea benzocainei (anestezinei) se utilizează reacţiile:

A. Formarea bazelor Şiff
B. Oxidarea cu soluţia de
cloramină C. Proba iodoformică
D. Cu ninhidrina
E. Formarea bromderivaţilor

331. CM Dozarea clorhidratului de procaină (novocaină) poate fi efectuată prin metodele:

A. Argintometrică
B. Bromatometrică
C. Complexonometrică
D. Nitritometrică
E. Alcalimetrică

332. CM Gruparea hidroxilică fenolică conțin următoarele substanțe medicamentoase:

A. Acid salicilic
B. Acid benzoic
C. Benzoat de
sodiu D.
Fenilsalicilat
E. Salicilamida

333. CM Selectați produșii rezultați în urma hidrolizei acide a salicilamidei:

A. Salicilat de sodiu O
B. Acid salicilic C
C. Ioni de amoniu NH 2
D. Bioxid de carbon
OH
E. Acid sulfuric

334. CM Salicilamida se dozează prin metodele:

A. Kjeldahl O
B. Neutralizarea în mediu anhidru cu solvenți protofili C
C. Neutralizarea în mediu anhidru cu solvenți protogeni NH 2

D. Bromatometrică OH
E. Spectrofotometrică UV-VIS

335. CM Metodele de obținere ale acidului benzoic sunt:

A. Oxidarea alcoolilor
B. Oxidarea aldehidelor
C. Reducerea aldehidelor
D. Din toluen la oxidare
E. Acetilarea acidului salicilic
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 54 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

336. CM Grupele funcționale prezente în structura clorhidratului de procaină sunt:

A. Aminică aromatică primară NH 2

B. Carboxilică
C. Esterică O
D. Aminică alifatică primară C O - CH - CH - N
CH 2
. HCl
5

2 2

E. Hidroxil fenolic CH 2 5

337. CM Grupele funcționale prezente în structura clorhidratului de lidocaină sunt:

A. Aminică aromatică liberă
B. Aminică aromatică substituită
HC 3
CH 3
C. Metilică O
D. Esterică CH 2 5
NH - C . HCl
CH - N
2
CH
E. Carboxilică 2 5

338. CM Azocolorantul se formează la interacțiunea sărurilor de diazoniu cu:

A. Fenoli
B. Alcooli
C. Amine aromatice
D. Acizi aromatici
E. Esteri

339. CM Substanțele medicamentoase care formează azocolorant în condiții obișnuite sunt:

A. Benzocaină (Anestazină)
B. Clorhidrat de lidocaină
C. Clorhidrat de procaină (Novocaină)
D. Clorhidrat de bupivacaină
E. Acid benzoic

340. CM Substanțele medicamentoase formează azocolorant după hidroliză prealabilă sunt:

A. Clorhidrat de procaină
(Novocaină) B. Clorhidrat de
lidocaină
C. Paracetamol
D. Benzocaină (Anestezină)
E. Clorhidrat de bupivacaină

341. CM Benzocaina (anestezina) se dozează prin metodele:

A. Nitritometrică
B. Bromatometrică
C. Neutralizarea indirectă după saponificare
D. Fotolorimetrică
E. Complexonometrică

342. CM Reacția de formare a hidroxamaților de fer sau cupru poate fi utilizată la

identificarea:
A. Clorhidratului de procaină (Novocainei)
B. Clorhidratului de lidocaină
C. Benzocainei (Anestezinei)
D. Clorhidratului de bupivacaină
E. Rezorcinei
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 55 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

343. CM Metodele de determinare cantitativă a clorhidratului de lidocaină sunt:

A. Neutralizare în mediu anhidru cu solvenți protogeni
B. Neutralizare în mediu anhidru cu solvenți protofili
C. Alcalimetrică
D. Argintometrică Mohr
E. Bromatometrică

344. CM Grupele funcționale din structura acidului salicilic sunt:

A. Hidroxil aromatic
B. Ceto O
C. Hidroxil alifatic C OH
D. Carboxilică
E. Aminică aromatică primară OH

345. CM Substanțele medicamentoase care au în structură grupa carboxilică sunt:

A. Acid benzoic
B. Rezorcină
C. Acid
salicilic D.
Salicilamidă
E. Benzoat de sodiu

346. CM Acidul salicilic posedă acțiunile farmacologice:

A. Antipiretică
B. Antifungică
C. Keratoplastică
D. Keratolitică
E. Bronhodilatatoare

347. CM Grupele funcționale din structura chimică a salicilamidei sunt:

A. Aminică alifatică primară O
B. Carboxamidă C
C. Carboxilică NH2
D. Ceto
E. Hidroxil fenolic OH

348. CM Grupele funcționale din structura chimică a fenilsalicilatului sunt:

A. Aminică alifatică primară O
B. Inelul benzenic C
C. Carboxilică O C6H5
D. Esterică
OH
E. Hidroxil fenolic
349. CM Substanțele medicamentoase care pot fi identificate prin reacția de formare a
bromderivaților sunt:
A. Acid benzoic
B. Acid salicilic
C. Benzoat de sodiu
D. Paracetamol
E. Oxolina
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 56 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

350. CM Substanțele medicamentoase care pot fi identificate prin reacția de formare a bazelor
Schiff sunt:
A. Acid benzoic
B. Benzocaină
(Anestezină) C. Clorhidrat
de lidocaină
D. Clorhidrat de procaină (Novocaină)
E. Oxolină

351. CM Reactivii care permit identificarea grupei hidroxilice fenolice sunt:

A. Marquis
B. Apă de brom
C. Soluție de clorură de fier (III)
D. Diazoreactiv
E. Sodiu metalic

352. CM Substanțele medicamentoase care pot fi dozate prin metoda alcalimetrică sunt:
A. Benzoat de sodiu
B. Acid benzoic
C. Oxolină
D. Acid salicilic
E. Fenilsalicilat

353. CM Particularitățile clorhidratului de lidocaină sunt:

A. Gust amar
B. Solubilitate bună în apă
C. Reacție pozitivă cu azotatul de argint
D. Grupa aminică aromatică primară în structură
E. Acțiune anestezică

354. CM Particularitățile benzocainei (anestezinei) sunt:

A. Reacția iodoformică pozitivă
B. Solubilitate bună în apă
C. Sare clorhidrat
D. Grupa aminică aromatică primară în structură
E. Acțiune anestezică

355. CM Reactivii ce pot oxida clorhidratul de procaină (novocaină) și benzocaina (anestezina)

sunt:
A. Cloramina
B. Permanganat de potasiu
C. Peroxid de hidrogen
D. Fenol
E. Clorura de fer (III)
356. CM Substanțele medicamentoase cu proprietăți anestezice locale sunt:
A. Benzocaină
B. Clorhidrat de procaină
C. Rezorcină
D. Mesalazină
E. Clorhidrat de articaină
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 57 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

357. CM Clorhidratul de lidocaină poate fi dozat cu ajutorul metodelor:

A. Argintometria Mohr
B. Spectrofotometria IR
C. Bromatometria indirectă
D. Alcalimetria
E. Acidimetria

358. CM Clorhidratul de procaină (novocaină) poate fi dozat cu ajutorul metodelor:

A. Nitritometrică
B. Spectrofotometrică IR
C. Bromatometrică indirectă
D. Iodclorimetrică
E. Acidimetrică

359. CM Substanțele medicamentoase cu proprietăți anestezice locale sunt:

A. Clorhidrat de bupivocaină
B. Clorhidrat de articaină
C. Oxolină
D. Clorhidrat de lidocaină
E. Salicilamidă
15 – Antiinflamatoare nesteroidiene
360. CS Potrivit clasificării chimice a antiinflamatoarelor nesteroidiene, ibuprofenul este
derivat de:
A. Fenol H3C CH - CH
B. p-aminofenol CH - COOH
2
3 HC
C. Oxicam CH
3
D. Acid aril-propionic
E. Acid clorhidric

361. CS Potrivit clasificării chimice a antiinflamatoarelor nesteroidiene, diclofenacul sodic

este derivat de:
A. Acid arilacetic Cl

B. Fenol NH
C. Acid clorhidric O
Cl
D. Oxicam CH - C - ONa
2

E. Acid sulfuric

362. CS Selectați produsul inițial de sinteză a ibuprofenului prin metoda Friedel Craft:
A. Izo-butilbenzen
B. Toluen H3C
CH - CH 2 CH - COOH
C. Ninhidrină HC
3

D. Alcool etilic CH3

E. Acid salicilic
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 58 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

363. CS Selectați metoda de dozare a ibuprofenului:

A. Permanganatometrică
H3C
B. Acidimetrică CH - CH 2 CH - COOH
C. Alcalimetrică în mediu hidro-alcoolic H 3C
CH3
D. Complexonometrică
E. Nitritometrică

364. CS Selectați metoda de dozare a indometacinului:

A. Nitritometrică H CO
3
CH 2 - C
O
OH
B. Permanganatometrică CH 3
C. Acidimetrică N

D. Complexonometrică O C Cl
E. Alcalimetrică în mediu hidro-alcoolic

365. CS Selectați metoda de dozare a acidului mefenamic: O

A. Permanganatometrică C OH
B. Bromatometrică
C. Neutralizarea în mediu anhidru cu solvenți protofili NH

D. Complexonometrică
H3C CH3
E. Nitritometrică

366. CS Selectați metoda de dozare a diclofenacului sodic:

A. Neutralizarea în mediu anhidru cu solvenți protogeni
B. Permanganatometrică Cl
C. Bromatometrică
D. Complexonometrică NH
O
E. Nitritometrică Cl
CH2 - C - ONa

367. CS Selectați substanța medicamentoasă care poate fi identificată prin reacția de formare
a hidroxamaților de fier sau cupru:
A. Acid acetilsalicilic
B. Benzoat de sodiu
C. Ibuprofen
D. Ketoprofen
E. Mefenaminat de sodiu

368. CS Selectați substanţa medicamentoasă ce posedă formula de structură:

A. Salicilat de sodiu O
B. Ketoprofen C
ONa
C. Diclofenac sodic
D. Mefenaminat de sodiu OH
E. Acid acetilsalicilic
369. CS Alegeți substanța medicamentoasă ce posedă în structura chimică gruparea esterică:
A. Acid acetilsalicilic
B. Ibuprofen
C. Mefenaminat de sodiu
D. Acid salicilic
E. Benzoat de sodiu
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 59 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

370. CS Selectați substanţa medicamentoasă cu următoarea formulă de structură:

A. Ibuprofen O
B. Ketoprofen C OH
C. Acid mefenamic
D. Diclofenac sodic NH

E. Acid acetilsalicilic
H3C CH3
371. CS Selectați substanţa medicamentoasă cu următoarea formulă de structură:
A. Ibuprofen
B. Salicilat de sodiu H3C
C. Mefenaminat de sodiu H 3C CH - CH 2 CH - COOH
CH
D. Diclofenac sodic 3

E. Acid acetilsalicilic

372. CS Selectați substanţa medicamentoasă cu următoarea formulă de structură:

A. Ibuprofen
B. Salicilat de sodiu Cl

C. Acid mefenamic NH
D. Diclofenac sodic Cl
O

CH2 - C - ONa
E. Acid acetilsalicilic

373. CM Indicați produșii chimici obținuți în urma hidrolizei bazice (cu hidroxid de sodiu) a
acidului acetilsalicilic: O
A. Acid acetic C
OH
B. Acetat de sodiu CH
3

C. Salicilat de sodiu O - C
O
D. Acid salicilic
E. Benzoat de sodiu

374. CM Indicați grupele funcționale prezente în structura chimică a acidului acetilsalicilic:

A. Aminică alifatică O
B. Hidroxilică fenolică C
OH
C. Carboxilică
CH3
D. Esterică O-C
E. Clor legat covalent O

375. CM Selectați substanțele medicamentoase care pot fi identificate prin reacția cu zinc-
uranil-acetat:
A. Mefenaminat de sodiu
B. Ibuprofen
C. Salicilat de
sodiu D. Diclofenac
sodic
E. Fenilbutazonă (Butadion)
376. CM Indicați reactivii ce permit identificarea grupei carboxilice:
A. Sulfat de cupru (II)
B. Clorură de cobalt (II)
C. Clorură de fier (III)
D. Ninhidrină
E. Acid sulfuric
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 60 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

377. CM Precizați grupele funcționale din structura diclofenacului sodic:

A. Clor legat covalent Cl
B. Hidroxil fenolic
C. Benzen NH
O
D. Aminică aromatică secundară Cl
CH 2- C - ONa
E. Aminică aromatică primară

378. CM Selectați particularitățile diclofenacului sodic:

A. Pulbere cristalină albă Cl
B. Solubilitate mare în apă
C. Reacție pozitivă cu nitrat de argint NH
O
D. Grupa aminică aromatică primară în structură Cl
CH 2- C - ONa
E. Acțiune antiinflamatoare, antireumatică

379. CM Selectați particularitățile ibuprofenului:

A. Solubilitate bună în apă
H3C
B. Reacție pozitivă cu nitrat de argint CH - CH 2
CH - COOH
C. Grupa carboxilică în structură H C
3
CH3
D. Acțiune antiinflamatoare
E. Acțiune antihipertensivă

380. CM Acidul acetilsalicilc posedă următoarele efecte farmacologice:

A. Analgezic
B. Antipiretic
C. Antiseptic
D. Antiinflamator
E. Antiagregant

381. CM Indicaţi acţiunile farmacologice ale acidului acetilsalicilic:

A. Analgezică
B. Antipiretică
C. Antiinflamatoare
D. Antiagregantă plachetară
E. Antivirală

382. CM Precizați acțiunile farmacologice ale acidului acetilsalicilic:

A. Antipiretică
B. Antiagregantă plachetară
C. Antiinflamatoare
D. Anestezică locală
E. Antiemetică

383. CM Indicaţi acţiunile farmacologice ale ibuprofenului:

A. Analgezică
B. Antipiretică
C. Antiinflamatoare
D. Antihistaminică
E. Antiulceroasă
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 61 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

384. CM Precizați acțiunile farmacologice ale salicilatului de sodiu:

A. Antipiretică
B. Antireumatică
C. Antiaritmică
D. Anestezică locală
E. Antihistaminică
16. Antiinflamatoare steroidiene
385. CS Corticosteroizii sunt derivaţi de:
A. Fenol
B. p-aminofenol
C. Pregnan
D. Oxicam
E. Acid carboxilic
386. CS Indicați grupa funcțională din poziţia 17 a ciclului steroidic al corticosteroizilor:
A. Metilică
B. Hidroxilică fenolică
C. Ciclul β-lactonic pentagonal nesaturat
D. α-cetolică
E. Ceto
387. CS Indicaţi reactivul cu ajutorul căruia pot fi deosebiți derivații corticosteroizilor între
ei:
A. Fenol
B. Acid sulfuric concentrat
C. Clorură de sodiu
D. Ninhidrină
E. Izoniazidă
388. CS Indicați substanța medicamentoasă ce posedă formula de structură:
A. Acetat de hidrocortizon CH
3
OH
B. Ibuprofen HO
17
C - CH 2 - OH
H3C H
C. Dexametazon O
D. Acid acetilsalicilic F H CH 3
E. Metilprednizolon O

389. CM Indicaţi reactivii folosiţi pentru identificarea grupei α-cetolice a corticosteroizilor:

A. Soluţia amoniacală de azotat de argint
B. Hidroxid de sodiu
C. Hidroxilamină
D. Fehling
E. Sărurile de tetrazoliu
390. CM Indicaţi reacţiie chimice folosite pentru identificarea grupei esterice a acetatului de
hidrocortizon: CH3 OH
O
A. Formarea hidroxamaţilor de cupru HO
CH2 - O - C
C
B. Formarea oximului CH3 H

C. Formarea hidroxamaţilor de fier H H

O CH3

D. Formarea oglinzii de argint O

E. Formarea azocolorantului
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 62 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

391. CM Indicaţi reactivii utilizați pentru identificarea grupei ceto din poziţia 3 a acetatului
de hidrocortizon: CH3 OH
O
A. Acid sulfuric concentrat HO
C CH2 - O - C
B. Soluţie amoniacală de nitrat de argint CH3 H
C. Fenilhidrazină O CH3
H
D. Hidrazină H

E. Ninhidrină O

392. CM Indicaţi metodele fizico-chimice utilizate pentru analiza derivaților de

corticosteroizi:
A. Spectrofotometria UV-VIS
B. Spectrofotometria IR
C. Fotocolorimetria
D. Cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC)
E. Refractometria

393. CM Indicaţi reacţiile chimice de identificare a dexametazonului:

A. Formarea oximei CH
3
OH
B. Descompunere hidrolitică HO
17
C - CH 2 - OH
H3C H
C. Formarea fenilhidrazonei O
D. Formarea oglinzii de argint F H CH 3
E. Reacţia cu reactivul Fehling O

394.CM Indicaţi reactivii utilizați pentru identificarea fluorului din structura

dexametazonului după mineralizare: CH 3 OH
A. Clorură de calciu HO 17 2
C - CH - OH
B. Clorură de fier (III) H C
3
H

O
C. Clorură de bariu F H CH
3

D. Alizarinat de zirconiu O

E. Hidroxid de sodiu
395. CM Indicaţi reacțiile chimice utilizate pentru identificarea grupei ceto din poziţia 3 a
dexametazonului: CH OH 3

A. Formarea hidroxamaţilor de fier HO

H3C H 17
C - CH - OH
2

B. Formarea fenilhidrazonei O
C. Formarea oglinzii de argint F H CH3
D. Formarea izonicotinilhidrazonei O

E. Formarea oximei
396. CM Indicați corticosteroizii naturali:
A. Dexametazon
B. Cortizon
C. Betametazon
D. Metilprednizolon
E. Hidrocortizon
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 63 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

397. CM Selectați substanțele medicamentoase derivați de corticosteroizi:

A. Prednizolon
B. Metilprednizolon
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Ketoprofen
398. CM Indicați grupele funcționale din molecula dexametazonului:
A. Metilică HO CH3 OH
B. Hidroxilică alcoolică CH 3 H C CH2OH
C. Hidroxilică fenolică O
CH3
D. Fluor ionic F H
E. Fluor covalent O

399. CM Indicați grupele funcționale din molecula prednizolonului:

A. Metilică HO CH3 OH
B. Hidroxilică alcoolică CH 3 H C CH2OH
C. Hidroxilică fenolică O
D. α-cetolică H H
E. Carboxilică O

400. CM Indicați grupele funcționale din molecula acetatului de hidrocortizon:

A. Esterică CH3 OH
O
B. Ceto în poziția 3 HO
C CH2 - O - C
C. Hidroxilică alcoolică CH3 H

D. Hidroxilică fenolică H H
O CH3

E. Carboxilică O

401. CM Selectați reacțiile chimice de identificare ale acetatului de hidrocortizon:

A. Formarea fenilhidrazonei CH3 OH
O
B. Formarea oximei HO
C CH2 - O - C
C. Formarea hidroxamaților de fier CH3 H
CH3
D. Formarea oglinzii de argint H H
O

E. Formarea hidroxamaților de cupru O

402. CM Indicați grupele funcționale din molecula metilprednizolonului:

A. Metilică HO CH3 OH
B. Hidroxilică alcoolică CH
3 H
C CH2OH
C. Hidroxilică fenolică O
CH3
D. α-cetolică H H

E. Carboxilică O
CH3
403. CM Indicați acţiunile farmacologice ale corticosteroizilor:
A. Antiseptică
B. Antiinflamatoare
C. Antireumatică
D. Antialergică
E. Analgezică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 64 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

404. CM Indicați particularitățile structurale care contribuie la mărirea activității

glucocorticoide: 12 13
A. Legătura dublă în poziția 1-2 11
17
B. Gruparea metilică în poziția 6 1 9 C D
10 16
C. Deschiderea ciclului A 2
8 14 15
D. Legătura dublă în poziția 3-4 A B
3
E. Gruparea metilică în poziția 16 5 7
4 6

405. CM Indicați particularitățile structurale care contribuie la mărirea activității

glucocorticoide: 12
A. Fluorul în poziția 9 11 13
17
B. Fluorul în poziția 17 1
10 9
C D 16
C. Gruparea metilică în poziția 6 2
14
D. Deschiderea ciclului A A B 8 15

E. Legătura dublă în poziția 1-2 3

5 7
4 6

406. CM Indicați particularitățile structurale care contribuie la mărirea activității

glucocorticoide: 12
13
A. Fluorul în poziția 9 11
17
B. Fluorul în poziția 17 1 9 C D
10 16
C. Deschiderea ciclului A 2
8 14 15
D. Legătura dublă în poziția 1-2 A B
3 7
E. Legătura dublă în poziția 3-4 5
4 6

407. CM Indicați particularitățile structurale care contribuie la mărirea considerabilă a

activității glucocorticoide a dexametazonului față de hidrocortizon:
A. Fluorul în poziția 9 HO CH3 OH HO
CH OH
3
CH OH
CH2OH C
B. Legătura dublă în poziția 1-2 CH
3
H
C CH
3
2

C. Gruparea metilică în poziția 16 F H CH 3

O O

D. Fluorul în poziția 10
O O
E. Gruparea α-cetolică esterificată

408. CM Indicați particularitățile structurale care contribuie la mărirea activității

glucocorticoide a prednizolonului față de hidrocortizon:
A. Fluorul în poziția 9 HO CH3 OH HO CH OH 3

B. Legătura dublă în poziția 1-2 CH3 H C CH2OH CH 3

C CH OH 2

C. Gruparea metilică în poziția 16 CH3

O O
D. Gruparea metilică în poziția 17 H H
O
E. Gruparea α-cetolică esterificată O

409. CM Indicați efectele farmacologice ale substanțelor medicamentoase derivați de

hormoni glucocorticoizi:
A. Antireumatică
B. Antialergică
C. Antiinflamatoare
D. Antiseptică
E. Antiemetică
 Catedra de chimie farmaceutică şi toxicologică
09.3.1-13 Pag. 65 / 65
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor
(bilete de examinare, probleme de situaţie)

410. CM Indicați efectele farmacologice ale dexametazonului:

A. Antireumatică
B. Antialergică
C. Antiinflamatoare
D. Antiseptică
E. Antiemetică