Întrebǎri grilǎ SIM (varianta 2)

1. Metalele sunt substanţe cristaline (cu excepţia ……..) în care atomii sunt distribuiţi
ordonat şi periodic respectând anumite legi de simetrie. Înlocuiți punctele de
suspensie din text cu:
A. Pb;
B. Hydrargyrum;
C. Hg-halogenilor.

2. Aglomerările de cristale formează structura cristalină care prezintă una din

următoarele caracteristici:
A. Deformarea şi ruperea cristalelor-sub acţiunea unor solicitări mecanice cristalul se
poate deforma sau rupe de-a lungul unor plane cu maximă densitate atomică,
numite plane de alunecare sau de clivaj;
B. Deformarea şi ruperea cristalelor-sub acţiunea unor solicitări mecanice cristalul se
poate deforma sau rupe de-a lungul unor plane numite plane de alunecare sau de
clivaj;
C. Deformarea şi ruperea cristalelor-sub acţiunea unor solicitări mecanice cristalul se
poate deforma sau rupe de-a lungul unor plane cu minimǎ densitate atomică, numite
plane de alunecare sau de clivaj.

3. Direcţiile cristaline sau şirul reticular sunt exprimate în indici Miller:

A. h, k, l;
B. (h k l);
C. [h k l].

4. Celulele elementare pot fi clasificate în celule neprimitive când:

A. când prezintă noduri numai în colţuri;
B. când prezintă noduri atât în colţuri cât şi în interiorul celulei la intersecţia
diagonalelor spaţiale şi la intersecţia diagonalelor diferitelor feţe;
C. când prezintă noduri atât în colţuri cât şi în interiorul celulei la intersecţia
diagonalelor spaţiale.

5. Reţele cu feţe centrate sunt alcătuite din puncte materiale localizate în colţurile
paralelipipedului şi în mijlocul fiecăreia din feţele sale:
A. deci în total celula elementară conţine 1 punct material;
B. deci în total celula elementară conţine 2 puncte material;
C. deci în total celula elementară conţine 4 puncte materiale.

6. Sistemul ortorombic (rombic) prezintǎ urmǎtoarele relații cristalografice:

A. a=b=c ; α=β=γ≠90ᵒ;
B. a≠b≠c ; α=β=γ=90ᵒ;
C. a=b≠c ; α=β=γ=90ᵒ.

7. În reţeaua de mai jos este reprezentatǎ:

A. reţeaua CFC în care cristalizează metale cum ar fi: Ag, Au, Al, Pb, Ni, Fe, Cu;
B. rețeaua CVC în care cristalizează metale cum ar fi: V, Fe, Ta, Cr, Mo, W;
C. reţeaua CFC în care cristalizează metale cum ar fi: Be, Mg, Zn, Cd, Ti, Zr

8. În reţeaua reprezentatǎ mai sus este valabilǎ relația:

A. 4r  a 3 unde r este diametrul atomic iar a este muchia reţelei cristaline;
B. 4r  a 3 unde r este raza atomică iar a este parametrul reţelei cristaline;
C. 4r  a 2 unde r este raza atomică iar a este parametrul reţelei cristaline.

9. În formula gradului de compactitate al rețelei de la întrebarea 7 prezentatǎ mai jos

cifra 4 din formula de calcul reprezintǎ:
3
 a 2
 4 
  4 43   

 2  074
,
3
a 6
A. 4 este parametrul rețelei cristaline;
B. 4 atomi;
C. 4 este raza atomicǎ.

10. Se numeşte “polimorfism”, proprietatea unor substanţe:

A. de a nu prezenta mai multe tipuri de structuri cristaline, în funcţie de conditiile de
solidificare şi alţi factori;
B. de a prezenta mai multe tipuri de structuri cristaline, în funcţie de conditiile de
temperatură, presiune şi alţi factori;
C. de a prezenta structuri cristaline, în funcţie de aceleaşi conditii de solidificare şi
alţi factori.

11. Precizați care este modificația alotropicǎ a fierului de la temperatura ambiantǎ:

A. Fe (CVC);
B. Fe (CFC);
C. Fe (CVC).

12. În figura de mai jos sunt prezentate etapele de formare a unei dislocații
marginale:

A. (a)-deplasare sub influenţa unor forţe de forfecare  de-a lungul planului de

alunecare PP’; (b)-prin deplasarea reciprocă incompletă a celor două părţi dintr-un
cristal ideal; (c)-mecanismul alunecării prin propagarea din aproape în aproape a
dislocaţiilor până la eliminarea sa;
B. (a)-prin deplasarea reciprocă incompletă a celor două părţi dintr-un cristal ideal;
(b)-deplasare sub influenţa unor forţe de forfecare  de-a lungul planului de
alunecare PP’; (c)-mecanismul alunecării prin propagarea din aproape în aproape a
dislocaţiilor până la eliminarea sa;
C. (a)-deplasare sub influenţa unor forţe de forfecare  de-a lungul planului de
alunecare PP’; (b)-prin deplasarea reciprocă incompletă a celor două părţi dintr-un
cristal ideal; (c)-mecanismul alunecării prin propagarea din aproape în aproape a
dislocaţiilor până la crearea unei noi dislocații;

13. În figura de mai jos sunt prezentate tipuri de soluții solide:

A. a-ss de substituţie neordonate; b-ss de substituţie ordonate; c-ss interstiţiale;

B. a-ss interstiţiale neordonate; b-ss de substituţie ordonate; c-ss de substituţie;
C. a-ss de substituţie neordonate; b-ss de interstiţiale ordonate; c-ss substituţie.

14. Compuşii intermetalici, care se formează:

A. la compoziţii fixe corespunzătoare unor anumite rapoarte între elementele chimice
componente se numesc compuşi definiţi, sau faze de tip bertholide;
B. la compoziţii fixe corespunzătoare unor anumite rapoarte între elementele chimice
componente se numesc compuşi nedefiniţi, sau faze de tip bertholide;
C. la compoziţii fixe corespunzătoare unor anumite rapoarte între elementele chimice
componente se numesc compuşi definiţi, sau faze de tip daltonide.

15. În graficul de mai jos este prezentatǎ variația cu temperatura a energiei libere a
fazelor solide Fs şi lichidă Fl. La temperatura T=Ts este valabilǎ urmǎtoarea relație
pentru variația energiei libere:

 T  
 Qs  1  r   Qs   T
Qs
A.  F  Qs  Tr 
Ts  Ts   Ts 
B.
 F   Us  Ts   Ss  0
 Us  Ts   Ss  Qs
C.
 F  Fl  Fs  Ul  Us  Tr  Sl  Ss
  Us  Tr   Ss

16. La formarea unui germene sferic de rază r, componenta superficială a energiei

libere va fi datǎ de relaţia:
A.  FS  S    4 r  ;
3

B.  FS  A   4 r  ;
2

 A    r  .
4
C.  FS
3

3
17. Pentru graficul de mai jos care reprezintǎ variaţia energiei libere critice şi a razei
critice pentru diferite valori ale gradului de subrăcire care din rǎspunsuri este corect:

A. ΔF1⃰<ΔF2⃰<ΔF3⃰ ; ΔT1<ΔT2<ΔT3;
B. r3⃰ > r2⃰ > r1⃰ ; ΔT3<ΔT2<ΔT1;
C. ΔT1<ΔT2<ΔT3; ΔF1⃰<ΔF2⃰<ΔF3.

18. Fierul are culoarea albă argintie, se topeşte la 1538C, fierbe la 2880C şi
prezintă stări alotropice. Una din afirmațiile de mai jos este corectǎ. Care este ea ?
A. fierul gama (Fe) cristalizat în reţea cub cu feţe centrate, stabil în intervalul termic
912...1394C;
B. fierul alfa (Fe) cristalizat în reţea cub cu volum centrat stabil sub temperatura de
912C
C. la presiuni mai mari de 150 kbari, la temperatura ambiantă, fierul mai prezintă o
stare alotropică (Fe), cristalizat în reţea hexagonal compactă

19. Influenţa carbonului asupra poziţiei punctelor critice se manifestă prin:

A. punctul critic A2 (punctul Curie) variazǎ pânǎ la 770C (linia MO), cînd conţinutul
de carbon creşte până la 0,51%, apoi coboară la 727C (linia OS), când conţinutul
de carbon creşte la 0,77%, după care se menţine constant (izoterma SK) oricât
creşte conţinutul de carbon;
B. punctul critic A3 (FeFe) creşte de la 727C la 912C după liniile GOS respectiv
GP, când carbonul creşte de la 0% la 0,77% C; peste 0,77% C punctul critic A3 se
menţine constant la 727C după izoterma SK;
C. punctul critic A4 (FeFe) creşte de la 1394C la 1495C după liniile NH
respectiv NJ, când conţinutul de carbon creşte de la 0% la 0,17%.

20. Cementita (Ce) reprezintă:

A. compusul chimic format între fier şi carbon care corespunde formulei Fe 3C şi care
conţine 6,67% C şi 93,33% Fe, cristalizează în sistemul ortorombic, prezintǎ trei
tipuri care se deosebesc doar prin gradul de dispersie (CeI fiind cea mai grosolană,
iar CeIII fiind cea mai fină);
B. compusul chimic format între fier şi carbon care corespunde formulei Fe3C şi care
conţine 6,33% C şi 93,67% Fe, cristalizează în sistemul ortorombic, prezintǎ trei
tipuri care se deosebesc doar prin gradul de dispersie (CeI fiind cea mai grosolană,
iar CeIII fiind cea mai fină);
C. compusul chimic format între fier şi carbon care corespunde formulei Fe3C şi care
conţine 6,33% C şi 93, 67% Fe, cristalizează în sistemul ortorombic, prezintǎ trei
tipuri care se deosebesc doar prin gradul de dispersie (CeI fiind cea mai fină, iar CeIII
fiind cea mai grosolană).

21. Precizați care din enunțurile de mai jos conține noțiuni greşite:
A. La microscop Fe3C apare sub formă de câmp, ace sau reţea de culoare albă
după un atac cu nital, sau de culoare albastră, dacă atacul se face cu picrat de
sodiu;
B. La microscop în urma atacului cu nital, eutecticul aliajelor Fe-Fe3C apare sub
forma unor insule întunecate; la puteri de mărire de peste 300:1 se poate distinge
efectul lamelar sau globular al acesteia;
C. La microscop, ledeburita apare sub formă de insule mici de perlită dispuse pe un
fond alb de cementită

22. În sistemul metastabil Fe-Fe3C (vezi diagrama la pct. 19) transformarea

eutectoidă, are loc:
A. la nivelul izotermei PSK: A0,77   F 0,0218  CeII 6,67  P0,77
727 Co

B. la nivelul izotermei ECF: L4,3   A211

,  CeI 6,67  LeI 4,3 ;
o
1148 C

C. la nivelul izotermei HJB: F 0,09  L0,53   A017

o
1495 C
, .

23. Precizați care din enunțurile de mai jos prezintǎ informații greşite:
A. Siliciul provine din procesul de elaborare a oţelului şi anume din procesul de
dezoxidare şi carburare a băii de oţel topit cu ajutorul ferosiliciului;
B. Datorită afinităţii mari a siliciului faţă de oxigen, în oţeluri se pot forma incluziuni
sub formă de oxizi (SiO2) şi silicaţi (FeO)2SiO2; (MnO) SiO2; 3Al2O32SiO2;
C. Siliciul coboară temperatura de topire a fierului, deci măreşte fluiditatea oţelului
lichid, şi fiind element gamagen îngustează domeniul de existenţă al austenitei.
24. Precizați care din enunțurile de mai jos este corect:
A. La temperatura de 540C, fierul dizolvă maximum 0,1% N cantitate care poate fi
menţinută în perlitǎ în stare suprasaturată prin răcirea rapidă a oţelurilor;
B. La temperatura de 540C, fierul dizolvă maximum 0,1% N cantitate care poate fi
menţinută în ferită în stare suprasaturată prin răcirea rapidă a oţelurilor;
C. La temperatura de 540C, fierul dizolvă maximum 0,1% N cantitate care poate fi
menţinută în cementitǎ în stare suprasaturată prin răcirea rapidă a oţelurilor.

25. Precizați care din enunțurile de mai jos prezintǎ informații greşite:
A. Fluajul este proprietatea metalelor de a se deforma lent şi progresiv în timp, sub
acţiunea unei sarcini constante. Fluajul depinde foarte mult de temperatură,
accentuându-se pronunţat la temperaturi mai ridicate;
B. Rezilienţa (rezistenţa la încovoiere prin şoc) este proprietatea metalelor şi aliajelor
de a rezista la sarcini dinamice. Ea se exprimă prin lucrul mecanic consumat pentru
ruperea materialului printr-o sarcină aplicată brusc;
C. Rezistenţa la oboseală este proprietatea materialelor de a suporta acţiunea unor
solicitări de obosealǎ, constante. Ruperea prin oboseală a organelor de maşini
apare fără nici un indiciu vizibil de curgere a materialului, ea având loc la solicitări
relativ uşoare.

26. Precizați care din enunțurile de mai jos referitoare la oțelurile carbon de calitate
prezintǎ informații corecte:
A. Mărcile OLC50, OLC55, OLC60 se recomandă a se utiliza în stare normalizată
sau îmbunătăţită pentru confecţionarea unor piese puternic solicitate: roţi dinţate,
arbori, bolţuri, cilindri de laminor, excentrice, bucşe elastice precum şi pentru diferite
scule;
B. Mărcile OLC10, OLC15, OLC20 se recomandă a se utiliza în stare normalizată
sau îmbunătăţită, pentru executarea de organe de maşini slab, mediu, şi puternic
solicitate cum sunt: axe, buloane, şuruburile, roţile dinţate, arborii drepţi, arborii cotiţi,
axele cu came;
C. Mărcile OLC25, OLC30, OLC35, OLC40 şi OLC45 se recomandă a se utiliza la
confecţionarea de piese de dimensiuni mici, cementate sau cianizate, solicitate la
uzură.

27. În legătură cu compoziția chimicǎ ale oțelurilor pentru corpuri de nave care
afirmație este incorectǎ:
A. oţelul calmat este un oţel care rezultă prin dezoxidarea totală a metalului lichid în
lingotieră cu ajutorul unui dezoxidant (Si, Al) care asigură solidificarea calmă a
metalului, fără degajarea gazelor;
B. creşterea conţinutului de carbon nu este recomandabilă, deoarece favorizează
apariţia fisurilor la cald în cordoanele sudate;
C. Mărirea conţinutul în mangan duce la îmbunătăţirea calităţii oţelului, în special la
creşterea rezistenței.

28. Precizați care din enunțurile de mai jos referitoare la fontele cenuşii reprezentate
în diagrama de la întrebarea 19 prezintǎ informații corecte:
A. Deosebirea dintre cele două sisteme metastabil (Fe-cementitǎ) şi stabil (Fe-Cgrafit)
se manifestă doar în domeniul fontelor, peste 2,11% C;
B. Deosebirea dintre cele două sisteme metastabil (Fe-Fe3C) şi stabil (Fe-Cgrafit) se
manifestă doar în domeniul fontelor, peste 2,08% C;
C. Deosebirea dintre cele două sisteme stabil (Fe-cementitǎ) şi metastabil (Fe-grafit)
se manifestă doar în domeniul fontelor, peste 2,11% C.

29. Punctul C din diagrama de echilibru stabil împarte fontele cenuşii în:
A. fonte eutectoide (4,26% C);
B. fonte hipereutectice (4,26...6,67% C);
C. fonte hipoeutectoide (2,08...4,26% C).

30. Manganul este un element chimic care se poate gǎsi în structura fontelor cenuşii.
Care din afirmația de mai jos este adevǎratǎ:
A. Manganul scade cantitatea de grafit în fonte favorizând, la fel ca şi viteza de
răcire, obţinerea fontelor albe;
B. Manganul ajută la defosforarea şi la dezoxidarea fontelor are acţiune negativă
asupra caracteristicilor fontelor cenuşii;
C. Manganul scade contracţia fontelor la solidificare, creşte fluiditatea înrăutăţind
turnabilitatea şi măreşte considerabil fragilitatea fontelor.