PROIECT DE LECŢIE
DATA : 12.02.2014

UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala cu clasele V-VIII “ B.P.Hasdeu”

CLASA: a IV–a D
 OBIECTUL: ISTORIE

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Conducător ! "a#tele lor 
SUBIECTUL: Decebal şi Traian, parinti fondatori
MENTOR : #ro".n$. Coto"ana Veronca
PROPUNATORI: Vocu Andreea Iula% &e'l Els
TIPUL LECŢIEI ( #redare-n$atare
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
O.R ).* + sa ordone,e e$en'ente #ersonale e$en'ente storce

O.R *.) + sa recunoasca s sa utl,e,e n"or'at dntr-o sursa storca

O.R .) + sa a#rece,e rolul oa'enlor n des"asurarea e$en'entelor 

OBIECTIVE OPERAŢIONALE : Pe #arcursul ! la s"/r!tul lec0e ele$ $or " ca#a1l(

• O) +să local,e,e 2n t'# e$en'ente le3ate de dac ! ro'an% a$/nd la ds#o,0e o a4ă a
t'#ulu5

• O* - să alcătuască enun0ur "olosnd ter'en no 6#ro$nce ro'ană% asedu% a#educt75

 
• O8 - să ctească o 9artă 3eo3ra"că ! storcă% a$/nd la ds#o,0e n"or'a0le #r$nd
9otarele :ace 2n $re'ea lu :ece1al5

• O - să co'ente,e 'a3n% "olosndu-se de 'a3nle date5

• O; - să descre un "a#t storc #re,entat a$/nd la ds#o,0e o sursă storcă5

O.A + cult$area nteresulu "ata de stora tar s a res#ectulu "ata de conducator sa

STRATEGII DIDACTICE(

*
 

 #rocedurale( con$ersa0a% e4#lca0a% e4erc0ul% o1ser$area dr<ată ! nedr<ată%

 1ranstor'n3% turul 3alere% 1ula du1lă% 'unca nde#endentă% #o$estrea.

"or'e de or3an,are( "rontal% nd$dual% ec9#e% #erec9

resurse 'aterale( 'anual% "!e de lucru% lustra0% 9artă storcă
RESURSE TEMPORALE( ;= 'nute

MATERIAL BIBLIOGRAFIC(
• MEC% Programa şcolară clasele III şi a IV-a, Bucureşti, 2005

• Manolescu% Marn. !""I!#!$ pentru %n&ă'ăm(ntul primar şi preşcolar Teorie şi practică)

>n$erstatea dn Bucure!t% Edtura Creds% *==?
• M9ălescu Cleo#atra. I storie-manual pentru clasa a IV-a, Edtura Ara's% Bucure!t%
*==@
• Buduro%. A3laa. Istoria rom(nilor) Edtura Eurstca% Ia!% *==

• Al'a!% :u'tru. #egende istorice) Edtura :dactcă ! #eda3o3că% Bucure!t% )?

8
 

TABELUL DE SPECIFICAŢII

Ev!"#!$% O("&$"v C)!'"!,$,+" M$)- M"%)a& F)+# - Eva%,a+

%&'"" )*+a'")!a% )+/
a!"
a+

Pre3ătrea Sta1lrea ordn ! dsc#lne 2n clasă Con$ersa0a
clase #entru As3urarea cond0lor necesare #entru lucrul
lecte 2n ec9#ă
Pre3atrea 'ateralelor necesare #entru
des"ă!urarea act$tă0

Ca#tarea Ele$ ctesc enun0urle scrse la ta1lă Con$ersa0a Frontală%

aten0e • *e'ii sunt cei mai &ite+i şi mai drep'i E4#lca0a  #rn
dintre traci a#recer
Herodot% $er1ale
O) Istor
•  Dacii au aceeaşi limbă ca şi ge'ii.
Stra1on%
&eo3ra"  1ranstor'n3
a con$ersa0a%
- :es#re cne se $or1e!te 2n aceste  e4#lca0a
ctate  #ostt-ur
- Cne sunt daco-3e0

Doc ddactc- Ce cu$/nt $ă $ne 2n 'nte c/nd

s#une0 :ACI
Fecare ele$ scre un cu$/nt la ta1la. Frontală% #rn
E4e'#lu( a#recer $er1ale
O)
:ece1al ră,1o
 #o#or ro'/n
Anuntarea
su1ectulu s
 enuntarea

 

o1ect$elor    :aca :ACI

 minut  Sar'se3etusa

:r<area 2n$ă0ăr Bure1sta ro'an $te<e

stră'o!
20 minute O8   Se dscută cu ele$ ! se el'nă cu$ntele Con$ersa0a
care nu au le3ătură cu su1ectul #ro#us. e$aluare
"rontală
Te'a lec0e ! o1ect$ele
Ttlul lecte este scrs #e ta1lă s n caete-  #ro1a
 Decebal şi Traian scrsa

Cne a "ost :ece1al  :ar Traan

Se #re,ntă cele două #ortete #rec,/ndu-se că E4#lca0a
aceste #ortrete a#ar #e Colu'na lu Traan. O1ser$a0a
Munca
Se local,ea,ă #e a4a nde#endentă
t'#ulu% la ta1lă%
 #eroada 2n care au Hartă
do'nt ce do nd$duală%
conducător. 9arta 'are%
creoane
- #o$estrea lecte 6 Ane4a )7 colorate
Ele$ au #e 1ancă o "!ă re#re,ent/nd o
9artă. Vor #r' dre#t sarcnă 9a!urarea
s#a0ulu locut de dac 2n t'#ul lu :ece1al..
Se $er"că "rontal ! se local,ea,ă #e
9arta de la ta1lă. 6 Ane4a *7

 G- Car#a0 Turul 3alere

Păduro! e4#lca0a
S- :unărea con$ersa0a%
E- Gstru- Prut 'unca 2n
ec9#ă%
 #ro1le'at,area o1ser$area

;
 

O)   -ele$ sunt 2'#ăr00 2n #atru ec9#e. co'#orta'entulu

Fecare ec9#ă #r'e!te c/te un docu'ent  #ostere% ele$lor 
re"ertor la una dntre cele două #ersonaltă0% 'arere% 3radul de
 #e care tre1ue să-l ctească 2'#reună ! să-l ctate #entru '#lcare a
anal,e,e. Pe caet $or scre toate n"or'a0le "ecare ec9#ă "ecaru
O  #e care le #ot e4tra3e dn ctatul #r't%  #ortretul lu 'e'1ru al
re"ertoare la #ersonaltatea lu Traan ! ec9#e%
:ece1alTraan. :ece1al% 3radul 2n
O;   Pentru "nal,are% "ecare ec9#ă $a scre la l#c care 2!
ta1la caracter,area do'ntorulu #e care l real,ea,ă
re#re,nta. o1ect$ele%
a "nal co# $or #une n co'un n"or'atle e$aluare 2n
acu'ulate .  6:o Cassus% Istoria ec9#ă
rom(nă Ec9#a I - :ece1al
  .el mai %nsemnat ră/boi de atunci al
romanilor a fost cel %mpotri&a dacilor, asupra
cărora, %n &remea aceea domnea Decebal
Duras, care domnise mai %nainte, lăsase lui
 Decebal de bună&oie domnia pentru că era
1) foarte priceput la planurile de ră/boi şi
iscusit %n %nfăptuirea lor, ştiind să aleagă
 prile+ul pentru a-l ataca pe duşmani a se
retrage la timp) Dibaci %n a %ntinde curse, era
un bun luptător şi se pricepea să folosească
i/b(nda, dar şi să iasă cu bine dintr-o
%nfr(ngere)
  Din această pricină, multă &reme a fost un
duşman de temut pentru romani)

• Ec9#a II Traan
  .Traian era un om cu totul deosebit, mai
ales prin simplitatea mora&urilor sale) 3&ea
un trup &(n+os  2nce#use să do'nească la
$/rsta de * de an7 şi %nfrunta toate greută'ile
cot la cot cu ceilal'i iar cu sufletul era la

@
 

%năl'ime, deoarece nu se lăsa purtat de

%ndră/neala tinere'ii, dar nici %mpiedicat de
bătr(ne'e) 4u in&idia, nici nu nedreptă'ea pe
nimeni, ci dimpotri&ă, %i onora pe to'i cei buni
 şi-i %năl'a %n demnită'i func'ii, de aceea nici
nu se temea şi nici nu ura pe nimeni) 4u-şi
 pleca urecea la intrigi 6uneltr% 'ncun7 şi
nici nu cădea pradă m(niei) 6e feri de a
acapara bunurile altora şi a face omoruri
nedrepte)
   :o Cassus- Istoria rom(nă
• Ec9#a III- :ece1al
  .Decebal a fost cel mai de seamă
conducător al dacilor, după Burebista) 7ra un
bărbat %nalt, cu barba scurtă, cu fa'a aspră,
bră/dată de multe /b(rcituri, cu umeri la'i, cu
bra'e &(n+oase, cu pantaloni str(nşi pe picior,
cu centura lată) 8ncăl'ămintea era
asemănătoare opincilor, sabia scurtă şi
%nco&oiată)
 Decebal a %ntărit Dacia cu cetă'i multe
O  şi cu ostaşi &ite+i) $ai ales că acum se i&ise
un nou duşman9 %mpără'ia romanilor) Dacii
au luptat mult cu romanii care &oiau să
cucerească Dacia şi să supună poporul dac)
O;    :u'tru Al'a!% Po&estiri
istorice
Ec9#a IV- 'oartea lu :ece1al
  .Traian trece Istrul 6:unărea  pe acest
 pod de la Drobeta, şi a purtat ră/boi cu mai
multă cib/uială dec(t cu %nfocare, biruindu-i
 pe daci după %ndelungi şi grele strădanii) 7l
:r<area %nsuşi dădu multe do&e/i de pricepere la
n$atar comandă şi de &ite+ie, iar oştenii trecură
%mpreună cu d(nsul prin multe prime+dii şi
0 minute Con$ersa0a

?
 

dădură do&adă de &rednicie) 1 (nd a E4#lca0a

&ă/ut Decebal că scaunul lui de domnie
6Sar'se3etusa  şi toată 'ara sunt %n m(inile E$aluare "rontală
duşmanului, că el %nsuşi este %n prime+die să
 fie luat pri/onier, %şi curmă /ilele) apul său
 fu dus la "oma)
   :o Casuss  Istoria
romană

- #rodusele "nale sunt e4#use% "nd

 #lasate 2n #uncte d"erte dn 2ncă#ere.
- 3ru#urle au #os1ltatea să se
 #l'1e #rn 2ncă#ere ! să o1ser$e aceste
 #roduse ca ! c/nd ar " 2ntr-o 3alere.
- l/n3ă "ecare e4#onat este #usă o
"oae al1ă ast"el 2nc/t% #artc#an0% "olosnd
culoarea s#ec"că 3ru#e lor% #ot aduce 2n
co'#letare n"or'a0 #e care le-au desco#ert
e 2n #lus "a0ă de cele de<a e4#use
O* - "ecare ec9#ă re$ne la #unctul de
 #lecare ! cte!te o1ser$a0le "ăcute de celal0
O1tnerea cole3.
 #er"or'ante
  Real,area sc9e'e #e 1a,a n"or'atlor
o1tnute de ele$.

Con$ersa0a%  #ro1a scrsa

e4#lca0a% autoe$aluare
 1ula du1lă
O;
"!e de lucru
 Decebal şi Traian nd$duale
- #ărn0 "ondator-
D&(a% 6:ur#aneus– re3ele :ace 2ntre  #oster #entru ta1lă
an ?- )=@
- a re"ăcut statul dac


 

- a 2ntărt statul dn #unct de $edere

'ltar 
- l-a 2n"runtat #e Traan 2n ră,1oaele
dn )=)-)=*% )=;-)=@
T+a"a! 6Marcus >l#us Traanus
  - 2'#ăratul I'#erulu Ro'an 2ntre E$aluare
an -))? nd$duală% te'ă
- 2n t'#ul său% '#erul cunoa!te  #entru acasă
cea 'a 'are 2ntndere
- '#erul cunoa!te o #eroadă de
 #ros#ertate.
- cucere!te :aca
U+#+"% &,&+"+"" Da&"" - &$+ +)#a!"
- 'oartea erocă a lu :ece1al
- ocu#area unor tertor 'ar dn
:aca #ro$nce ro'ană 6:aca
Fel47
- #rn con$eturea s ndrudrea
daclor cu ro'an s-a "or'at% de-a
lun3ul sutelor de an% #o#orul
ro'an
As3urarea   ucru 2n #erec9- Bula dublă
"eed-1aculu Sarcna de lucru $,ea,ă co'#letarea cercurle
cu deose1r ! ase'ănăr 6cele dn '<loc7
 #r$nd ce do conducător.

  :ece1al Traan

Se co'#letea,ă cercurle nd$dual% a#o se lucrea,ă


 

2n #erec9 adău3/nd sau corect/nd n"or'a0le.

  Se #re3ăte!te un #oster 'are #e care este real,at
desenul de #e "!ă ! se co'#letea,ă cu solu0le
 #ro#use de ele$.
 

Ct0 o lectură dn $olu'ul Po&estiri Istorice

de :u'tru Al'a! des#re :ece1al ! Traan
 
A#recer $er1ale% colect$e s nd$duale6 #r$nd
 #artc#area la lecte a co#lor7
Acordarea de d#lo'e

)=
 

AGEJA *

))
 

)*
 

  FISE DE LUCRU
 

• Ec9#a I + :ece1al

  .el mai %nsemnat ră/boi de atunci al romanilor a fost cel

%mpotri&a dacilor, asupra cărora, %n &remea aceea domnea
 Decebal Duras, care domnise mai %nainte, lăsase lui Decebal
de bună&oie domnia pentru că era 1) foarte priceput la
 planurile de ră/boi şi iscusit %n %nfăptuirea lor, ştiind să aleagă
 prile+ul pentru a-l ataca pe duşmani a se retrage la timp) Dibaci
%n a %ntinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să
 folosească i/b(nda, dar şi să iasă cu bine dintr-o %nfr(ngere)
  Din această pricină, multă &reme a fost un duşman de temut
 pentru romani)
D") Ca33",3 Istoria română

)
 

• Ec9#a II Traan

  .Traian era un om cu totul deosebit, mai ales prin simplitatea

mora&urilor sale) 3&ea un trup &(n+os  2nce#use să do'nească la $/rsta
de * de an7  şi %nfrunta toate greută'ile cot la cot cu ceilal'i iar cu
 sufletul era la %năl'ime, deoarece nu se lăsa purtat de %ndră/neala
tinere'ii, dar nici %mpiedicat de bătr(ne'e) 4u in&idia, nici nu
nedreptă'ea pe nimeni, ci dimpotri&ă, %i onora pe to'i cei buni şi-i %năl'a
%n demnită'i func'ii, de aceea nici nu se temea şi nici nu ura pe nimeni)
 4u-şi pleca urecea la intrigi 6uneltr% 'ncun7 şi nici nu cădea pradă
m(niei) 6e feri de a acapara bunurile altora şi a face omoruri
nedrepte)
   :o Cassus- Istoria rom(nă

);
 

• Ec9#a III- :ece1al

  .Decebal a fost cel mai de seamă conducător al dacilor, după

 Burebista) 7ra un bărbat %nalt, cu barba scurtă, cu fa'a aspră, bră/dată
de multe /b(rcituri, cu umeri la'i, cu bra'e &(n+oase, cu pantaloni
 str(nşi pe picior, cu centura lată) 8ncăl'ămintea era asemănătoare
opincilor, sabia scurtă şi %nco&oiată)
 Decebal a %ntărit Dacia cu cetă'i multe şi cu ostaşi &ite+i) $ai ales
că acum se i&ise un nou duşman9 %mpără'ia romanilor) Dacii au luptat
mult cu romanii care &oiau să cucerească Dacia şi să supună poporul
dac)
   :u'tru Al'a!% Po&estiri istorice

)@
 

Ec9#a IV- 'oartea lu :ece1al

  .Traian trece Istrul 6:unărea  pe acest pod de la Drobeta, şi a

 purtat ră/boi cu mai multă cib/uială dec(t cu %nfocare, biruindu-i pe
daci după %ndelungi şi grele strădanii) 7l %nsuşi dădu multe do&e/i de
 pricepere la comandă şi de &ite+ie, iar oştenii trecură %mpreună cu
d(nsul prin multe prime+dii şi dădură do&adă de &rednicie) 1 (nd a
&ă/ut Decebal că scaunul lui de domnie 6Sar'se3etusa  şi toată 'ara
 sunt %n m(inile duşmanului, că el %nsuşi este %n prime+die să fie luat
 pri/onier, %şi curmă /ilele) apul său fu dus la "oma)
   :o Casuss Istoria romană

)?
 

Ane4a )

:ece1al s Traan- #arnt "ondator

:ECEBA

Cne a "ost 

- re3ele erou al 3eto-daclor 

- ult'ul conducator al daclor care a lu#tat '#otr$a
cucertorlor ro'an

Cand a trat 
 
- n sec I-II
- a condus statul dac ntre an ?-)=@

 >nde a trat 

- n :aca% la nord de :unare% un re3at #uternc cu ca#tala la

Sar'se3etu,a% n Munt Oraste

 Fa#tele sale (

- a unt tr1urle daclor #entru ca erau a'enntate de ro'an

- a or3an,at 'a 1ne statul #rn constructa de cetat s dru'ur%
or3an,area ar'ate s #rn nc9eerea de alante cu alte tr1ur
dus'ane ro'anlor 
- n #r'ele lu#te cu ro'an s-a do$edt stet s $te,% o1tnand
a$anta<e #entru dac.

  I'#ortanta n store (

)
 

- este consderat re3ele erou al stra'oslor nostr% 3eto-dac

- conducator #rce#ut s $tea,% s-a dat $ata #entru a#ararea
 #atre sale.

TRAIAG (

Cne a "ost 

- '#arat ro'an nascut n S#ana

- cucertorul :ace du#a n"ran3erea lu :ece1al

Cand a trat 

- n sec I-II
- a condus I'#erul Ro'an ntre an -))?

>nde a trat 

- n S#ana% la Ro'a s #este tot n I'#erul ro'an n calatorle

sale 'ltare

Fa#tele sale (

- s-a ocu#at de 1una or3an,are a I'#erulu Ro'an % a ordonat

construrea de dru'ur% a#educte% #odur% #ete #u1lce%
a'"teatre
- a ncura<at de,$oltarea 'estesu3urlor s a co'ertulu
- s-a #us n 3and sa cucereasca 1o3atle :ace s sa nlature
 #uterea statulu condus de :ece1al
- ntre an )=)-)=* 5 )=;-)=@ a #urtat ra,1oae 3rele cu :ece1al

)
 

- a reust sa n"ran3a #rntr-o ora3an,are 'ltara% #rn nu'arul

'a 'are de soldat s cu ar'ele cele 'a 1une ale ro'anlor 

 
I'#ortanta n store (
- a "ost un 3eneral #rce#ut s un conducator ntele#t su#ranu't
K cel 'a 1un dntre '#arat L
- n t'#ul sau% I'#erul Ro'an a cunoscut cea 'a 'are
ntndere ( dn Euro#a #ana n Asa s A"rca
- dn #orunca lu s-a construt #odul #este :unare 6 la :ro1eta7 s
Colu'na lu Traan 6 la Ro'a7% o#erele lu A#olodor dn
:a'asc
- 1o3ata % #uterea s ntnderea '#erulu dn t'#ul sau nu au
"ost ntrecute ncodata

*=