Generatoare electrice.

Surse de tensiune și surse de curent

Butusina Marian

1
CUPRINS

1. Introducere............................................................ 3
2. Surse de tensiune................................................. 6
3. Surse electrice....................................................... 8

3.1. Sursa de tensiune .....................................................9

3.2. Sursă de tensiune ideală...........................................9
3.3. Conectarea surselor de tensiune împreună ..........10
3.3.1. Surse de tensiune în paralel..............................10
3.3.2. Surse de tensiune în serie.................................11
3.3.3. Sursă de tensiune practică ...............................13

4. Surse de curent .................................................17

1. Introducere

2
 Generatorul electric este acel echipament care realizează conversia unei
forme ne-electrice de energie în energie electrica. În orice generator au loc două
procese concomitente care ajung la un echilibru dinamic, echilibru caracterizat
prin faptul că tensiunea electrică de la bornele generatorului și densitățile de
sarcină în fiecare punct al circuitului rămân constante în timp. Având în vedere
legea conservării sarcinii electrice, în aceasta stare intensitatea curentului va fi
constantă, aceeași în orice secțiune a circuitului. Acest flux de purtători de
sarcină este ceea ce se numește curent continuu. Practic generatorul sau sursa
de curent continuu este acea sursă pentru care:

u ( t )=U=constant

i (t )=I =constant

În situația în care valoarea tensiunii și, drept urmare, a curentului electric

nu este constantă în timp, fenomenele sunt mai complexe, curentul nu este
întotdeauna proporțional cu tensiunea. Un caz particular, des întâlnit este cel al
curentului alternativ, în care atât tensiunea electrică de la bornele generatorului,
cât și intensitatea curentului electric ce se va stabili în circuitul alimentat de
respectivul generator vor avea forme de undă sinusoidale:

{ u ( t )=U max ∙ sin ( ω ∙ t )

i ( t )=I max ∙sin ( ω ∙ t+ φ )

Unde U max , I max sunt amplitudinile tensiunii și, respectiv, a curentului,

ω=2 ∙ π ∙ f este pulsația iar φ defazajul curentului față de tensiune.

Tensiunea (sau forța) electromotoare este o mărime (notată E sau e)

egală cu tensiune electrică la bornele unui generator electric în circuit deschis
(la mersul în gol). În funcție de tipul, construcția generatorului electric, tensiunea
electromotoare poate fi produsă prin inducție electromagnetică, prin procese
electrochimice, prin efecte termoelectrice, fotoelectrice, fotomagnetoelectrice
etc.

Tensiunea electromotoare a unui generator (E) este egală cu lucrul

mecanic efectuat de acesta pentru transportul unei sarcini electrice de 1 C de-a
lungul întregului circuit:

3
 L
E= [V ]
Q0

Generatoarele reale se comportă în moduri diferite, după structura lor

internă, principiul de funcționare și condițiile externe în care operează. La unele
dintre ele, modificarea tensiunii la borne este neglijabilă pentru variații mari ale
curentului furnizat. Aceasta a condus la introducerea unui element de circuit
(model ideal), numit sursă ideală de tensiune: tensiunea la bornele unei surse
ideale de tensiune este independentă de curentul care o străbate (adică de
circuitul extern).

Pentru sursa ideală de tensiune se utilizează simbolurile din figura de mai jos:

Figura 1.1.: Simboluri utilizate pentru sursa de tensiune

Faptul că tensiunea la bornele sursei de alimentare nu depinde de

intensitatea curentului este o proprietate esențială în aplicațiile practice, mai ales
că, în practică circa o treime din consumatoarele electrice sunt alimentate de la
aceeași sursă (rețeaua este trifazată), iar dacă tensiunea de la priză ar scădea
chiar și numai cu o zecime de volt pentru o variație de 1 A a curentului total
efectul consumatorilor asupra rețelei ar fi practic dezastruos.

Electronica modernă permite realizarea unor aparate numite surse de

alimentare a căror tensiune la borne să sufere variații fracționare infime (10 -5
este o valoarea obișnuită), apropiindu-se astfel de aceea a sursei ideale de
tensiune. Acest comportament este, însă, întotdeauna limitat la un anumit
domeniu de intensități. Există, astfel, un curent maxim admis, dincolo de care
sursa de alimentare încetează să mai păstreze constantă tensiunea, fie limitând
curentul, fie întrerupându-l, pentru a se proteja.

Sursa ideală de curent este acea sursă de energie electrică care

debitează un curent cu intensitatea independentă de tensiunea la bornele sale,
adică de circuitul extern conectat la bornele sale.

4
 Pentru sursa ideală de curent sunt utilizate simbolurile din figura de mai
jos:

Simbolurile uzuale pentru o sursă ideală de curent

Sursa ideală de curent nu controlează decât intensitatea curentului,

tensiunea la bornele sale este determinată de restul circuitului. Astfel, această
tensiune poate avea oricare din cele două polarități, sursa ideală de curent
putând funcționa atât ca generator de energie electrică cât și ca un consumator
de energie electrică.

Un exemplu simplu de sursă de curent constant este generatorul Van der

Graaf: dacă banda de cauciuc se deplasează cu viteză constantă și condițiile în
care se produce electrizarea sunt menținute neschimbate, atunci debitul de
sarcina ajuns pe sfera mare rămâne constant. Indiferent de valoarea rezistentei
conductorului legat în exterior între cei doi poli, la regimul de curent continuu
prin circuit va circula un curent de aceeași valoare. Mai mult, aceasta se
întâmplă chiar dacă între poli se leagă un dispozitiv care nu are un
comportament ohmic, adică de rezistor liniar.

5
 2. Surse de tensiune

O sursă de tensiune este un dispozitiv care generează o tensiune de

ieșire care, în teorie, nu se schimbă indiferent de curentul de sarcină.

Am văzut că există două tipuri de elemente în cadrul unui circuit electric

sau electronic: elemente pasive și elemente active. Un element activ este cel
care este capabil să furnizeze în mod continuu energie unui circuit, cum ar fi o
baterie, un generator, un amplificator operațional etc. Un element pasiv, pe de
altă parte, sunt elementele fizice, cum ar fi rezistențe, condensatoare, inductori
etc., care nu pot genera energie electrică singuri, ci doar o pot consuma.

Tipurile de elemente de circuit active care sunt cele mai importante

pentru noi sunt cele care furnizează energie electrică circuitelor sau rețelei
conectate la ele. Acestea se numesc "surse electrice", cele două tipuri de surse
electrice fiind sursa de tensiune și sursa de curent. Sursa de curent este, de
obicei, mai puțin obișnuită în circuite decât sursa de tensiune, dar ambele sunt
utilizate și pot fi considerate ca fiind complementare una alteia.

O sursă electrică sau pur și simplu "o sursă" este un dispozitiv care
furnizează energie electrică unui circuit sub forma unei surse de tensiune sau a
unei surse de curent. Ambele tipuri de surse electrice pot fi clasificate ca surse
directe (DC) sau alternative (AC) în care o tensiune constantă este denumită
tensiune DC iar una care variază sinusoidal cu timpul se numește tensiune AC.
De exemplu, bateriile sunt surse DC, iar priza de 230 V sau priza de alimentare
din locuința dvs. este o sursă AC.

Am spus mai devreme că sursele electrice furnizează energie, dar una

dintre caracteristicile interesante ale unei surse electrice este că acestea sunt
capabile să transforme energia neelectrică în energie electrică și invers. De
exemplu, o baterie transformă energia chimică în energie electrică, în timp ce o
mașină electrică, cum ar fi un generator DC sau un alternator AC, transformă
energia mecanică în energie electrică.

Tehnologiile regenerabile pot converti energia de la soare, vânt și unde în

energie electrică sau termică. Dar, pe lângă convertirea energiei de la o sursă la

6
alta, sursele electrice pot furniza sau absorbi energie permițând acesteia să
circule în ambele direcții.

O altă caracteristică importantă a unei surse electrice și una care

definește funcționarea acesteia este caracteristica ei I-V. Caracteristica I-V a
unei surse electrice poate să ne ofere o foarte frumoasă descriere pictorială a
sursei, fie ca o sursă de tensiune, fie ca o sursă de curent, așa cum este
arătată.

7
3. Surse electrice

Sursele electrice, atât ca sursă de tensiune, cât și ca sursă de curent, pot

fi clasificate fie ca fiind independente (ideale) sau dependente (controlate),
adică ale căror valori depind de o tensiune sau curent în altă parte a circuitului,
care poate fi ea însăși constantă sau variabilă în timp.

Când ai de a face cu legile și analiza circuitelor, sursele electrice sunt

deseori privite ca fiind "ideale", adică sursa este ideală deoarece ar putea
furniza teoretic o cantitate infinită de energie fără pierdere, având astfel
caracteristici reprezentate de o linie dreaptă. Totuși, în surse reale sau practice

8
există întotdeauna o rezistență conectată în paralel pentru o sursă de curent,
sau serie pentru o sursă de tensiune asociate sursei care afectează ieșirea
acesteia.

3.1. Sursa de tensiune

O sursă de tensiune, cum ar fi o baterie sau un generator, asigură o
diferență de potențial (tensiune) între două puncte dintr-un circuit electric, care
permite curentului să circule prin el. Amintiți-vă că tensiunea poate exista fără
curent. O baterie este cea mai obișnuită sursă de tensiune pentru un circuit cu
tensiunea care apare pe bornele pozitive și negative ale sursei, numită
tensiunea terminalelor.

3.2. Sursă de tensiune ideală

O sursă de tensiune ideală este definită ca un element activ cu două

terminale care este capabil să furnizeze și să mențină aceeași tensiune, (v) la
terminalele sale, indiferent de curentul (i) care trece prin el. Cu alte cuvinte, o
sursă de tensiune ideală va furniza o tensiune constantă în orice moment,
indiferent de valoarea curentului furnizat, producând o caracteristică I-V
reprezentată de o linie dreaptă.

Deci, o sursă de tensiune ideală este cunoscută ca o Sursă de tensiune

independentă, deoarece tensiunea ei nu depinde de valoarea curentului care
circulă prin sursă, nici de direcția acestuia, ci este determinată numai de
valoarea sursei. De exemplu, o baterie de automobil are o tensiune terminală de
12V care rămâne constantă atâta timp cât curentul prin ea nu devine prea mare,
furnizând putere mașinii într-o direcție și absorbând puterea în cealaltă direcție,
în timp ce se încarcă.

9
 Pe de altă parte, o Sursă de tensiune dependentă sau o sursă de
tensiune controlată furnizează o sursă de tensiune a cărei magnitudine depinde
fie de tensiunea, fie de curentul care trece prin alt element de circuit. O sursă de
tensiune dependentă este indicată cu o formă de diamant și este utilizată ca
sursă electrică echivalentă pentru multe dispozitive electronice, cum ar fi
tranzistoarele și amplificatoarele operaționale.

3.3. Conectarea surselor de tensiune împreună

Surse de tensiune ideale pot fi conectate împreună atât în paralel, cât și
în serie, la fel ca și pentru orice element de circuit. Tensiunile serie se adună
împreună, în timp ce tensiunile paralele au aceeași valoare. Rețineți că sursele
inegale de tensiune ideale nu pot fi conectate împreună, direct în paralel.

3.3.1. Surse de tensiune în paralel

În timp ce nu este cea mai bună practică pentru analiza circuitului,

sursele de tensiune ideale pot fi conectate în paralel cu condiția ca acestea să
aibă aceeași valoare de tensiune. Aici, în acest exemplu, două surse de
tensiune de 10 volți sunt combinate pentru a produce 10 volți între bornele A și
B. În mod ideal, ar exista o singură sursă de tensiune de 10 volți dată între
bornele A și B.

Ceea ce nu este permis sau nu este cea mai bună practică este
conectarea împreună a surselor de tensiune ideale care au valori de tensiune
diferite așa cum se arată, sau sunt scurtcircuitate de o buclă sau ramură închisă
externă.

10
 Conexiuni de tensiuni necorespunzătoare

Dar, atunci când se ocupă cu analiza circuitului, pot fi utilizate surse de

tensiune de diferite valori, cu condiția să existe alte elemente de circuit între ele
pentru a se conforma cu Legea de tensiune a lui Kirchoff, KVL.

Spre deosebire de sursele de tensiune conectate paralel, sursele de

tensiune ideale de diferite valori pot fi conectate în serie pentru a forma o
singură sursă de tensiune a cărei ieșire va fi adunarea sau scăderea algebrică a
tensiunilor utilizate. Conexiunea lor poate fi: tensiuni serie-adunate sau tensiuni
serie-opuse:

3.3.2. Surse de tensiune în serie

Sursele de tensiune serie adunate sunt surse conectate în serie cu

polaritățile lor conectate astfel încât terminalul plus al uneia este conectat la
borna negativă a următoarei care permite curentului să curgă în aceeași direcție.

11
In exemplul de mai sus, pot fi adunate cele două tensiuni de 10 V și 5 V ale
primului circuit, pentru o VS de 10 + 5 = 15 V. Deci, tensiunea la bornele A și B
este de 15 volți.

Sursele de tensiune serie opuse sunt surse conectate în serie care au

polaritățile lor conectate astfel încât bornele plus sau bornele negative sunt
conectate împreună, așa cum se arată în cel de-al doilea circuit de mai sus.
Rezultatul net este că tensiunile sunt scăzute una din alta. Atunci, cele două
tensiuni de 10V și 5V ale celui de-al doilea circuit sunt scăzute cu tensiunea mai
mică scăzută din tensiunea mai mare. Rezultă VS de 10-5 = 5V.

Polaritatea la bornele A și B este determinată de polaritatea surselor de

tensiune mai mari, în acest exemplu terminalul A este pozitiv, iar borna B este
negativă rezultând +5 volți. Dacă tensiunile serie opuse sunt egale, tensiunea
netă la A și B va fi zero deoarece o tensiune echilibrează cealaltă. De
asemenea, orice curenți (I) vor fi, de asemenea, zero, deoarece fără sursă de
tensiune, curentul nu poate circula.

Exemplu:

Două surse de tensiune ideale de 6 volți și respectiv 9 volți sunt

conectate împreună pentru a alimenta o rezistență de sarcină de 100 Ohmi

Se cere calcularea tensiunii sursei VS, curentul de sarcină prin rezistor

IR și puterea totală P disipată de rezistor.

12
 3.3.3. Sursă de tensiune practică

Am văzut că o sursă de tensiune ideală poate realiza o sursă de tensiune

care este independentă de curentul care trece prin ea, adică menține aceeași
valoare de tensiune întotdeauna. Această idee poate funcționa bine pentru
tehnici de analiză a circuitelor, dar în sursele de tensiune din lumea reală se
comportă puțin diferit, ca pentru o sursă de tensiune practică, tensiunea
terminală va scădea de fapt cu o creștere a curentului de sarcină.

Deoarece tensiunea pe terminale a unei surse de tensiune ideale nu

variază odată cu creșterea curentului de sarcină, aceasta înseamnă că o sursă
de tensiune ideală are rezistență internă zero, RS = 0. Cu alte cuvinte, este o
sursă de tensiune fără rezistență. În realitate, toate sursele de tensiune au o
rezistență internă foarte mică, care reduce tensiunea la terminale a acestora,
când furnizează curenți de sarcină mai mari.

Pentru surse de tensiune ne-ideale sau practice, cum ar fi bateriile,

rezistența internă (RS) produce același efect ca o rezistență conectată în serie
cu o sursă de tensiune ideală deoarece aceste două elemente conectate în
serie transportă același curent, ca mai jos.

Sursă de tensiune ideală și practică

S-ar putea să fi observat că o sursă de tensiune practică seamănă foarte

mult cu cea a unui circuit echivalent al lui Thevenin, deoarece teorema lui
Thevenin spune: "orice rețea liniară care conține rezistențe și surse de emf și

13
curent poate fi înlocuită de o singură sursă de tensiune, VS în serie cu un singur
rezistor, RS". Rețineți că dacă rezistența sursei serie este scăzută, sursa de
tensiune este ideală. Când rezistența sursei este infinită, sursa de tensiune este
circuit deschis.

În cazul tuturor surselor de tensiune reale sau practice, această

rezistență internă RS, indiferent cât de mică, are efect asupra caracteristicii I-V a
sursei, deoarece tensiunea la terminale scade cu o creștere a curentului de
sarcină. Acest lucru se datorează faptului că același curent de sarcină trece prin
RS.

Legea lui Ohm ne spune că atunci când un curent (i) curge printr-o
rezistență, se produce o cădere de tensiune pe rezistență. Valoarea acestei
căderi de tensiune este dată de i.RS. Atunci VOUT va fi egală cu sursa de
tensiune ideală VS minus căderea de tensiune i.RS pe rezistor. Nu uitați că, în
cazul unei surse ideale de tensiune, RS este egal cu zero, deoarece nu există
nici o rezistență internă, prin urmare, tensiunea la borne este aceeași ca și VS.

Deci, suma de tensiuni în jurul buclei, dată de legea lui Kirchhoff de

tensiuni KVL, este: VOUT = VS - i.RS. Această ecuație poate fi reprezentată
grafic pentru a da caracteristicile I-V ale tensiunii de ieșire reale. Aceasta va da
o linie dreaptă cu o pantă -RS care intersectează axa verticală de tensiune în
același punct ca și VS atunci când curentul i = 0 așa cum se arată.

14
 Caracteristicile sursei de tensiune practice

Prin urmare, toate sursele de tensiune ideale vor avea o caracteristică

liniară I-V, dar sursele ne-ideale sau surse de tensiune reale vor avea o
caracteristică I-V care este puțin înclinată în jos, cu o cantitate egală cu i.RS,
unde RS este rezistența (sau impedanța) internă a sursei. Caracteristicile I-V ale
unei baterii reale oferă o aproximare foarte apropiată de o sursă de tensiune
ideală, deoarece rezistența sursei RS este de obicei destul de mică.

Scăderea în unghi a pantei caracteristicilor I-V, deoarece crește curentul,

este cunoscută sub denumirea de reglare. Reglarea tensiunii este o măsură
importantă a calității unei surse practice de tensiune, deoarece măsoară variația
tensiunii la terminale între nici o sarcină, adică atunci când IL = 0, (un circuit
deschis) și sarcină totală, adică atunci când IL este la maxim (un scurtcircuit).

REZUMAT Sursa de tensiune

Am văzut că o sursă de tensiune poate fi o sursă de tensiune

independentă sau controlată. Sursele de tensiune independente furnizează o
tensiune constantă care nu depinde de nici o altă cantitate din circuit. Surse
ideale independente pot fi bateriile, generatoarele DC sau tensiunile AC
variabile în timp furnizate de alternatoare.

Sursele de tensiune independente pot fi modelate fie ca o sursă de

tensiune ideală, (RS = 0) unde ieșirea este constantă pentru toți curenții de
sarcină, fie ne-ideală sau practică, cum ar fi o baterie cu rezistență conectată în

15
serie cu circuitul pentru a reprezenta rezistența internă a sursei. Sursele de
tensiune ideale pot fi conectate împreună în paralel numai dacă au aceeași
valoare de tensiune. Adunarea-serie sau opoziția-serie vor afecta valoarea de
ieșire.

De asemenea, pentru rezolvarea analizei circuitelor și a teoremelor

complexe, sursele de tensiune devin surse scurtcircuitate, ceea ce face ca
tensiunea acestora să fie egală cu zero pentru a ajuta la rezolvarea rețelei.
Rețineți, de asemenea, că sursele de tensiune sunt capabile să furnizeze sau să
absoarbă puterea.

16
4. Surse de curent

Intr-un generator electric se realizeaza conversia unei forme ne-electrice

de energie in energie electrica. Utilizind aceasta energie ne-electrica, in
generator sarcinile mobile sunt deplasate IMPOTRIVA fortelor electrostatice
care tind sa anuleze separarea lor. Avem de-a face cu doua procese
concomitente care ajung (cu exceptia citorva cazuri foarte interesante) la un
ECHILIBRU DINAMIC in care tensiunea la bornele generatorului U = VA - VB si
densitatile de sarcina in fiecare punct al circuitului nu se mai modifica in timp.
Cum sarcina electrica se conserva, rezulta ca in aceasta stare intensitatea
curentului este aceeasi in orice sectiune a circuitului si aceasta intensitate I este
si ea constanta in timp. Aceasta stare cu totul speciala este regimul de CURENT
CONTINUU. In situatia particulara in care bornele generatorului sunt "lasate in
gol" valoarea intensitatii I este nula.

17
 Sa neglijam pentru moment rezistenta interna a generatorului; cum
intensitatea este aceeasi in tot circuitul, putem ulterior sa tinem seama de
efectul ei prin intercalarea unui "rezistor" suplimentar. Aceasta neglijare ne
permite sa ne concentram asupra conversiei energiei. In regimul de curent
continuu potentialele si curentul nu se modifica in timp asa ca, oricind ar trece
prin generator sarcina q, asupra ei trebuie sa se efectueze, impotriva fortelor
coulombiene, acelasi lucru mecanic L pentru a urca muntele de potential de la B
la A (figura alaturata).

Marimea aceasta este cantitatea de energie convertita si putem

caracteriza generatorul IN ACEASTA STARE prin marimea L/q numita "forta
electromotoare" in limbile engleza si franceza si "tensiune electromotoare"
(t.e.m.) in textele de limba romana. Ca si potentialul electric, t.e.m. se masoara
in volti. Fenomenul fiind stationar, aceasta energie este cheltuita exact pentru
invingerea fortelor coulombiene, adica pentru cresterea cu qU a energiei
potentiale. rezulta, deci ca

Tensiunea electromotoare este egala cu tensiunea la bornele generatorului.

Existenta unui regim de curent continuu cu I diferit de zero intr-un circuit in care
energia electrica este "consumata" necesita obligatoriu prezenta unei t.e.m..

Daca se schimba insa proprietatile circuitului extern generatorului, se

stabileste un alt regim de curent continuu in care intensitatea I, constanta in
timp, este diferita de cea anterioara.

18