RECOLTAREA PROBELOR DE

URINĂ
Urina este un lichid secretat de rinichi, depozitat în vezica urinară și eliminat prin micțiune.
Micţiunea este emisia de urină, actul fiziologic conştient de eliminare.
Diureză este cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore.
Scop
 informații asupra funcției rinichiului și a cailor urinare, precum și asupra stării întregului
organism
Recoltarea probelor de urină – Tipuri de examene
 examen sumar de urină – se determină: volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-
ul.
 examene biochimice, albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenții urinari, corpii cetonici,
ionograma-(Ca, K, Na, sedimentul urinar etc.);
 examen bacteriologic (urocultură).
Modalități de recoltare
 Urina de dimineață prin emisia spontană din mijlocul jetului urinar
 Sondaj urinar steril
 Puncție suprapubiană (efectuata de medic)
 Urina colectata în decurs de 24 de ore (sau 2 ore, 12 ore)
Recoltarea probelor de urină pentru Urocultura
 Urocultura este metoda prin care se permite, prin cultivarea și analiza probelor de urină,
identificarea agenților patogeni care produc infecții ale tractului urinar (cistită, pielonefrită).
Scop urocultura
 Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor și efectuarea antibiogramei
 Recoltarea se face într-un recipient special – urocultor – de unică folosință, steril, cu capac
etanș, pentru a preveni contaminarea probei.
 Volumul de urina necesar unui test uzual este de 10 – 15 ml.
Prelevarea probei de urină de către pacientul conștient şi capabil
 Materiale necesare
 Recipient steril
 Apă și săpun pentru toaletarea zonei genito-urinare
 Comprese sterile

Pregătirea pacientului
 Se explică tehnica și necesitatea efectuării acesteia
 Se instruiește pacientul cum să își recolteze singur urina
 Se instruiește pacientul cu privire la toaletarea zonei înainte de recoltare pentru un rezultat
corect
 Explicați pacientului să folosească prima urină de dimineață
 Explicați pacientului să facă toaleta zonei genitale cu apă și săpun înainte de a recolta urina
 Explicați să urineze în recipient după ce a lăsat să curgă primul jet urinar. Recoltarea pentru
urocultură se face din urina de la jumătatea micțiunii.
  Urina este sterilă, exceptând segmentul inferior al uretrei, învecinat meatului urinar, care
prezintă o floră microbiană saprofită. Aceasta flora saprofită contaminează în momentul
micțiunii porțiunea inițială a jetului urinar, de aceea recoltarea se face din mijlocul micțiunii.
 Luați eșantionul de la pacient și etichetați pentru a trimite proba la laborator.
Accidente / incidente
 Contaminarea urinei cu bacterii prezente în regiunea periuretrală din cauza lipsei de
dezinfectare a zonei. Se va relua procedura, explicând normele de igiena.
 Netrimiterea în timp util a eșantionului la laborator poate altera rezultatele prin multiplicarea
germenilor la cald sau precipitarea la rece.
Observații
 In cazul uroculturii pozitive este importantă identificarea agentului etiologic implicat și a
sensibilității acestuia la antibiotic (antibiograma).
Prelevarea prin sondaj intermitent
Materiale necesare
 tavă medicală/cărucior;
 sondă vezicală pentru bărbat sau femeie;
 comprese sterile;
 mănuși sterile de unică folosință
 recipient steril pentru recoltarea urinei.
Tehnica
 introduceţi sonda vezicală respectând tehnica sondajului vezical la bărbat sau femeie;
 menţineţi sonda pe durata evacuării urinei;
 lăsaţi urina să curgă în bazinet şi recoltaţi apoi în recipientul pentru laborator;
 evacuaţi tot conţinutul vezicii urinare;
 îndepărtaţi sonda şi dezinfectaţi meatul urinar;
 aruncaţi materialele folosite în container;
Recoltarea urinei pentru total de urină
Scop
 Deoarece hormonii, proteinele şi electroliţii sunt excretaţi în cantităţi mici şi variabile în
urină, probele trebuie recoltate pe o perioadă extinsă de timp pentru a avea o valoare
diagnostică. În acest sens se poate cere colectarea urinei pe 24 de ore sau o perioadă mai
scurtă.
Materiale necesare
 recipient de colectare a urinei cu capacitate de minim 2 litri
 mănuşi de unică folosință
 ploscă sau urinar dacă este nevoie
 recipient gradat dacă trebuie monitorizată cantitativ diureza
 recipient cu gheaţă dacă nu se poate ţine la frigider
 etichete
Pregătirea pacientului
 Se explica procedura și necesitatea acesteia
 Se instruiește pacientul cu privire la recoltarea urinei
 Se atenționează pacientul că trebuie sa fie bine hidratat și sa evite cafeaua sau ceaiurile
pentru a nu se altera rezultatele
Tehnica
 se cere pacientului să urineze; se va arunca această probă, pornindu-se astfel recoltarea din
momentul în care pacientul are vezica urinară goală;
  se notează ora începerii recoltării;
 probele se vor aduna într-un recipient de cel puțin 2 l; pe timpul dintre micționări, recipientul
cu probele de urină trebuie păstrat la rece;
 se va recolta urina pe toată perioada de timp indicată; înainte de terminarea timpului se cere
pacientului să urineze încă o dată, dacă este posibil; se adaugă și ultima probă în recipientul
de colectare;
 se va măsura după fiecare eliminare, dacă trebuie monitorizată cantitativ diureza;
 se va eticheta recipientul şi se va trimite la laborator însoțit de formularul de cerere sau se va
turna din cantitatea totală de urină, într-un recipient de aproximativ 100-200 ml, care va fi
etichetat și trimis la laborator specificându-se pe formular care a fost cantitatea totală și
perioada de timp cât a fost colectată urina;
 dacă pacientul are sondă urinară, se va menține punga urinară pe toată perioada recoltării
într-un recipient cu gheaţă pus sub patul bolnavului.

Accidente / incidente
 Dacă accidental se pierde una dintre probe, pacientul uitând să urineze în recipient, se va
relua întreaga procedura.
Rezultate
 Volumul urinar – Valori normale:
 Adulți și copii peste 14 ani: 1000-1600 ml
 Copii între 8-14 ani: 800-1400 ml
 Copii între 5 -8 ani: 650-1000 ml
 Copii între 3-5 ani: 600-700 ml
 Copii între 1-3 ani: 500-600 ml
 Copii nou-născuți: 30-60 ml
 Cantitatea de urină peste 2500 ml/24h = POLIURIE
 Cantitatea de urină scăzută sub 500 ml/24h = OLIGURIE
 În mod normal, cantitatea de urină eliberată ziua este mai mare decât cea din timpul nopții.
Inversarea acestui raport este starea patologică = NICTURIE
 Prezența sângelui în urina = HEMATURIE
 Creșterea numărului de micțiuni în decursul unei zile = POLAKIURIE
 Dificultate și durere la urinare = DISURIE
 Senzația imperioasă de a urina = TENESME URINARE
Măsurare glicozurie și cetonurie
 Glucoza și corpii cetonici nu trebuie să fie prezenți în urină în mod normal. Glucoza începe
să apară în urină (glicozurie) atunci când glicemia (glucoza din sânge) depăşeşte valoarea de
180 mg/dl. Corpii cetonici, care sunt produși în organism în absența insulinei, apar la valori
ale glicemiei mai mari de 240 mg/dl (diabet zaharat).
Scop
 echilibrarea metabolică a diabetului zaharat și urmărirea acestuia
Metoda de măsurare
 Prin intermediul benzilor
 Rezultatele se compară cu o cartelă standard a culorilor de referință
Materiale necesare 
 recipient de colectare
 mănuşi de unică folosință
 benzi pentru măsurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice
 cartelă de referință cu toate culorile standard
Pregatirea pacientului
  Se explica procedura și necesitatea acesteia
 Se verifică medicaţia pe care o ia pacientul şi care ar putea modifica rezultatul testului
 Se obtine consimțământul

Tehnica
 se spală mâinile și se pun mănuşile de unică folosință
 se cere pacientului să micţioneze; apoi se oferă un pahar cu apă şi după 30 –40 min se cere să
micţioneze din nou; din cea de-a doua probă se va efectua testul prin scufundarea benzilor
respective în urina colectată
 în funcție de testul cerut (glicozurie, cetonurie) benzile vor fi ținute în proba de urină
conform prospectului de utilizare, apoi vor fi citite și interpretate în raport cu cartela de
referință.
Filtrarea urinei pentru depistarea și analiza calculilor renali
 Calculii renali se pot dezvolta oriunde în tractul urinar. Pot fi eliminaţi odată cu urina sau se
pot bloca în tractul urinar provocând hematurie, colică renală, hidronefroză. 
Scop
 Depistarea calculilor în urină
 Stabilirea compoziției chimice a calculului in vederea unui tratament adecvat și instituirea
măsurilor de profilaxie la pacienții cu litiază renală recurentă
Materiale necesare
 comprese sterile
 recipient urina
 recipient pentru calculi, dacă sunt eliminați
 mănuși de unică folosință
Pregătirea pacientului
 se explică tehnica și necesitatea acesteia
 se obține consimțământul și colaborarea
Tehnica
 se cere pacientului să ne anunțe la fiecare micţiune
 se pune compresa peste gura recipientului și se poate fixa de jur împrejur pentru mai multă
siguranță.
 se pun mănuşile de unică folosință. Dacă pacientul este imobilizat la pat şi urinează în urinar
sau ploscă, se va filtra toată urina prin compresa ataşată recipientului gradat de
colectare. Dacă are sondă urinară, se va filtra conţinutul pungii colectoare prin compresa.
 se va examina compresa după filtrare. Dacă se vor depista calculi, vor fi trimişi într-un
recipient la laborator împreună cu formularul de cerere analize, după ce a fost anunţat și
medicul curant.
 după eliminare calculul trebuie lăsat să se usuce după care este introdus într-un recipient
curat și trimis la laborator
 dacă compresa va rămâne intactă, fără reziduuri sau calculi, va fi îndepărtat și pus altul nou
pentru următoarea micţionare.

Reorganizarea locului de muncă

Colectaţi toate materialele folosite în containere speciale, conform PU
Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor
Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica,
data şi ora, rezultatele analizelor.