BEernrcE F oNTANEL

DnNrrl Wor-rRoMM

gnd,ifit,,,rde

Traducere din limba francezl

IoN Donu Bnarqa

Btnrnrcr FoNTANEL esre autoarea mai multor lucrlri consacrate

vielii cotidiene gi a unui roman care s-a bucurat de apreciere,
L'Homme barhl6.
DRAItrr Vol-rnolllra este rbporrer la postul de televiziune
France 2. Cei doi au mai publicat impreuni Noas dtions dcs bom-
mes, 1914-1918.
N E M IR.A,
 Pnr,qusut

Spre deosebire de ce ne-arn putea inchipui, contro-

lul fecunditilii s-a impus oamenilor, ca de altfel mul-
tor animale superioare, inci din preistorie. ln nature,
priditorii 9i bolile iqi iau tributul, dar, daci asta nu-i
de-ajuns, multe specii iqi adapteazdfecunditatea la r+
sursele oferite de mediul inconjuritor. GAsca-de-mare,
de pilde, nu-;i face cuib altundeva decAt pe anumite
stAnci stabilite de obiceiul gAgtelorde-mare. Caurmare,
adulqii excedentari sunt privagi de raporturi sexuale
pAnI ce se elibereazx un loc pe una dintre respectivele
stinci. La fiinqele umane, echivalentul acestui compor-
tament se regise$te in cisitoria tardivi, practicatl odi-
nioarl de girani. Cititorul ar putea desigur sx se intrebe
ce legdturi existi intre prezervativ gi gAsca-de-mare...
Legdtura nrl este atAt de indepirtati pe cAt s-ar putea
crede la prima vedere.
Ceea ce a complicat in chip deosebit indatorirea
omului este, in realitate, o inovagie biologice majori
in istoria evoluqiei: disparigia estrului (de la grecescul
oistros, preluat in latini oestrt6,,,dorinli puternici").
 MICA ISI,ORIE A PREZERVATIVULUI
8 BTATRICE FONTANEL, DANIEL \UOLFROMM

astdzi prezewativul este omniprezent pe toate conti-

Acest cuvAnt desemneazl toate procesele fiziologice
nentele, rdsplndit la scari mondiale sub toate for-
gicomportamentale care preced ovulalia. Dintre toate
mele, in slujba berbatului grabit qi a femeii prudente.
primatele, doar femeia nu are estru; Pentru a fi mai ex-
plicigi, ea nu intri ,,in cxlduri" in momentul ovulaliei
gi pti" urmare nu trezefte cu nimic in mod special
dorinta barbatului. Ea se va folosi, fireqte, de toate arti-
Cuu rntct, TIMPUL...
ficiile pentru a se face remarcatd de el- machiaj, im-
Instalat in mod discret in toalete, abia dacr ii remar-
briciminte sugestivi -, insd nu exclusiv in perioada
cdm prezenqa, la fel de familiard ca aceea a chiuvetei sau
fertih. Atractivl in permanenqi, ea rrmlne disponi-
a uscitorului de mAini cu aer cald: micul distribuitor
bih pentru toate zburdelniciile, chiar 9i dupi ce a fost
deprezewative. Desigur, sortimentul nu e prea variat,
fecundati, ceea ce este o anomalie tn lumea vie' Ast-
doui sau trei modele, Durex ,,ultrafin", ,,comfort XL"
fel, birbatul nu va qti niciodati in mod gtiingific sau
sau ,,King Size". Nimic comparabil cu rafturile din
bine stabilit qi demonstrativ) cala animale, in ce mo-
sa este saunu in mdsurtr si procreeze' farmacii. Acolo sunt reprezentate toate preferinple,
ment paftenera
de la modelele ,,jeans" destinate clientelei studengqti,
Consecingele acestei anomalii biologice sunt imense
pAnd la produsele ,de lux", ciciulile invizibile pentm
pentnr specia umani. Spre deosebire de animale, riva-
penis sensibil, de trei ori mai scumPe decAt prezerva-
litatea dintre masculi este, in cazul oameniior, perma-
nenti, cltuqi de pufin supusd perioadelor de rut' Tot
tivul standard. Dar nu acesta-i esen1ialul... Cu doui-
zeci de ani in urmi, a cere un Prezervativ intr-un loc
agq comPetilia dintre femele nu are nicio legdturi spe-
putrlic {nea de oindrdzneale care ficea sd zAmbeascl,
ciale cu {azele defecundagie' De aceea, barbaqii gi feme-
in cel mai bun caz,sau si se indigneze (Suntric) fiin-
ile incearcl sd-gi ia misuri de precaulie contra oricirui
gele pudibonde dimprejur. Cumpirltorul i;i qoPtea
accident, cu mijloacele aflate la indemlnl, tatonAnd
solicitarea qi mai cI legina, dacd' vinzdrorul lipsit de
secole de-a rAndul. Vor apirea astfel diferite metode
delicatele ti cerea cu voce tare precizdri referitoare la
de contracepgie, printre care... prezervativul' tn vari-
mlrimea sau finegea obiectului. Bolborosindu-gi
anta sa primitiv5, el e ficut din expediente aflate prin
rlspunsul, omul pdrisea locul cAt mai degrabe, stre-
preajmi. tn compozilia sa actuald din latex ultrafin, iese
curAndu-se pe lAngn ziduri flre si verifice ce i se
ditt f"bti.i itt cantitfii industriale, tealizatconform teh-
vAnduse, fericit cr nu diduse peste niscaiva vecini sau
nicilor celor mai sofisticate. Sunt rare urmele Prezen-
colegi. Cumptrrarea unui prezervativ incx r{mAnea un
gei sale in sAnul vechilor civilizalii multiseculare, dar
t0 BEATRICE FONTANEL, DANIEL \TOLFROMM
act mai mult decAt stAnjenitor, iar mdsura de protecgie,
o practicd ruEinoasi, rezervatd. marginalilor ori celor
consideraqi astfel: prostituatele, desfrAnagii gi, bineinge-
les, pentru afi ardtagi cu degetul, homosexualii.
P norop nr,zE R vA TTzELE A Nn c u trA rt t
lJn mare sociolog american, Norman Himes, legi-
timeazS,incn din !932 adoptarea unei politici indrdz-
nege de controlare a nagterilor, evocAnd, ca un ecou,
practici imemoriale: ,,Cunoaqterea metodelor de a in-
terveni asupra concepgiei dateazl,din vremuri atAt de
indepirtate, incAt e cu neputinjl si-i deslugim cu exac-
titate originea reaii... Dar ceea ce se admite astnzi, cel
pugin, este ci populaliile umane au acfionat dintotdea-
una, intr-un fel sau altul, in ceea ce privegte numlrul
lor." De fapt, infandcidul, avortul brutal sau abando-
narea in locuri publice a pruncilor, mai cu seami ai
celor de sex feminin, rImAn adesea mijloacele cele mai
radicale de a asigura o descendengi controlat.i. Mijloa-
cele contraceptive se referi la femeie. Ne-au parvenit
fragmente rin\ege,adunate de ici, de colo, in urma sipi-
turilor arireologice. tncX de prin 2 200 i.Hr., papiru-
suri dezviluie regete de preparate bizare: excremente
de crocodil puiverizate sau o mixturi din spini de
acacia, frunze de pepene verde furajer qi curmale
arnestecate cu miere gi sare, totul introdus in vaginul
egiptencei. ,,Acest preparat trebuie sI fi amt o mare
MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI 11
eficacitate - precizeazd.farmacistul Jean-f,tienne Mar-
tineau in tezasa de doctor Istorid. tehniciLor contra-
^t
cEtil)e tn lumea occidentali -deoarece spinii de acacia
conlin gumi arabicd, o substangd care, prin fermenta-
1ie, elibereaze anhidrida lactici. l)izolvatl in api, anhi-
drida lactici de acidul lacdc, care intrd tn compozigia
anumitor geluri spermicide." Dar oprobriul lovegte deja
aceste practici; se crede de cuviinpi sI se precizeze cd
ele sunt de domeniul aventurilor fortuite, amanta fiind
repede asimilatl in textele egiptene cu o Prostituati'
,,apdadincdale cirei meandre nu le cunoaqte nimeni".
in Tosefta,o compilalie de legi rabinice independente
deTalmud,vechii evrei se bizuie mai degrab; pe o beu-
turi sterilizanti, preparatl din decocturi de radacini
de gofran 9i din guml de Alexandria. Pentru brrbat,
insi, nu exista nicio metodd. Nici unguente spermicide,
nici urme de prezervative de vreun fel, ceea ce nu in-
seamnd ci nu vor fi existat. Unul dintre rarele texte din
mitologia greacdin care este evocat subiectul in disculie
face aluzie la acel gen de prezervativ feminin, deja
menlionat in preambul, ca misuri de protecgie contra
semintei lui Minos in care ,,migunau qerpi gi scorpioni".
Sperma cea otrivitoare provocase moarteamai multor
concubine, pAnr ce, intr-o zi, una dintre ele' Procris, s-a
gAndit sd se protejeze folosind ovezicdde capri.
Chestiunea seminqei Ei a calitdlii sale nu trebuie pri-
viti superficial. Pentru antici, sperma, ca gi penisul sunt
de esenld divinn. Platon vede in ea ,,dulcea scurgere a
miduvei girei spinlrii". Epicur considerd acest lichid
T2 BEA'TRi(;[ FONl.ANEL, DANIEL V/OLFROMM
,,elixir extras sau esenla a sufletului Ei trupului nos-
tru". Hipocrat, caun bun medic, ii consacrl pagini
tnflecerate in tratatul slu despre procreafie. tn.rrrs.rl
coitului, se produce o ,,infierblntare", umoarea rds-
plndita in corp dobAndegte o mai mare fluiditate 9i
incepe sl ,,fac1 spumd". Partea cea mai viguroasi, ,,cea
mai puternici gi cea mai bogatl" este atunci punati la
creier qi la mlduva spinlrii, pentru a cobori apoi pAnl
la testicule, de unde iese expulzati printr-,,o tulburare
violenti". Acest parcurs, via miduva spinirii' este
descris cu minugiozitate pi cu numeroase referinle de
Michel Foucault in Istoria sexualialpii. Sperrna este
,,o picitur[ de creier [...] sediul sufletului", iar din
suflul acesta cald se va na$te ,,sufletul embrionului".
Michel Foucault subliniazl: ,,Aceasti schemd ejacu-
latorie [...] demonstreazi in chip evident dominaiia
aproape exchrsivi a modelului viril." Toat[ ateniia fiind
concentrat; asupra emisiei,,,expulzarea inspumatl"
este considerati punctul esenlial al actului' Foucault
continu* ,,tn <rri.e caz, actulmasculin este cel care de-
termini, regleazd.,a1A1d, domini. El este cel care deter-
mind inceputul qi sfArgitul plecerii. Tot el este cel care
gar anteazd slndtatea o rganelor femeieqti, asigurlnd
buna lor funcqionare."
Logica iniiialx a acestor considerente va condigiona
orice gAndire ulterioarl cu privire la sperml qi la nece-
sara sa ocrotire. Cine i9i pierde simlnqa pierde toto-
datl rnult din spiritul slu vital, ceea ce indeamntr deja
la o economie in activitatea sexuall gi la o condarlRare
I\4ICA ISTORIE A PREZF-RVATIVUI-IJI l3
impliciti a masturbtrrii. Onorabilul Botul, ficdvul pro-
fesor de filozofie fera indoiah ndscocit de Fr6d6ric
Pagls, autor incendiar 9i jurnalist la Le Canard mchatn!,
readuce in discupie chestiunea trei mii de ani mai tAr-
ziu, in Viaya sexuaLi a lui Imrnanuel Kant:,,Orice risipd
e o gregeale. tn cazrrl masturbrrii, se ajunge la imund.
Nu mai este vorba despre sindtate, ci despre salvare.
Iar acest irnund este inexprimabil. "Se consideri imo-
ral Ei faptul de a-i spune acestui viciu pe nume,r, ar fi
scris Kant. El nu menpioneazd. nici mdcar o singurI
dati cuvAntul "masturbare", intr-atAt de violentl este
aversiunea pe care i-o inspiri." Botul citeazi un pasaj din
,,Doctrina virtugii", partea a doua a Meafizicii ?noraou-
rilor, scrisd, de castul gAnditor singuratic din Konigsberg.
Scopul nu este anecdotic; sub umorul pastiqei filozofice
se deslugeqte o realitate: moraligtii neokantieni, cei care
au inspirat valorile Republicii Franceze,vor preconiza
autocontrolul sexual, coitus interruptws, ca dovadd a aw
tonomiei morale a individului.
Cunut FALUSULUT
Este, aqadar, imperativ ca falusul si fie protejat. Un
medic persan, Ismail ai-Jurjani, scrie in secolul al Kllea:
,,Daci berbatul, in momentul unui raport sexual, t9i
unge vArful penisului cu ulei de susan, siminja sa nu
va pitrunde in r,rrlvi, ci se va scurge in afar-a. Daci igi
unge trupul cu smirntr sau cu catran ori cu ceruzl.,
t4 BEATRICE FONTANEL, DANIEL VOLFROMM
conceplia nu va avea loc." Obiect de veneralie univer-
sal, falusul va rimAne astfel plnd in zorii epocii mod-
erne. ,,Dumnezeu a creat cu o grijtr deosebita pn4ile
care trebuie si slujeasci la procrearea omului. A se
vedea imbinarea, proPorfiile, aspectul 9i acliunea
lor; in consideraqie gAndurile ce se indreapti
a se lua
spre ele, furniclturile gi plecerile ce se fac simiite,
sufletul insugi ce salegluiegte in ele, cici pe aici rdzbate
el spre a se exprima, gi nu existd om care sI nu le
admire qi si nu cugete in chip deosebit asupra lor",
scrie un alt medic, originar din La Rochelles gi din se-
colul al XVIIlea, doctorul Nicolas Venette, care se se
extaziazdinintea falusului - dovade, lucrarea saTablou
al dragostei conjwgale. Acest spirit sincer gi entuziast
crede de cuviinl5 si anunfe tncd din prefagd:,Natura
nu este altceva decAt Dumnezeu insuEi sau, mai bine
spus, divina Lui providenli rdspAnditi in univers", con-
ferind prin aceste cuvinte un caracter cvasidivin ,,pIr-
lli naturale exterioare a birbatului". Lucrarea sa va fi
reeditati vreme de doul secole.
tncx din Antichitate, atributul sexual masculin, cu
,,noble[ea" gi ,,demnitatea" sa, igi cAqtigd pe deplin in-
tlietatea. Una dintre ,,doamnele galante" ale cronica-
rului Brant6me va merge' la pulin timp dupn moartea
sojului, plnl la a'i reteza organele ,,clndva de ea atAt
de iubite", pe care ,,le imbilsimd,aromatizl, inmiresmi
cu parfumuri qi pudre frumos mirositoare, apoi le agezi
intr-o caseti din argint gi aur, pe care o pistri ca Pe un
lucru foarte preiios". Ca o dovade a mireiiei organului
MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI l5
de reproducere masculin, Aristotel insugi remarcase ci
inima gi penisul sunt ,,doul soiuri de animale care se
miqci de sine-sttrtdtoare", fenomene amintite qi de
bunul doctor Venette. Extraordinarele,,prohaburi"
din epoca Renagterii, acele buzunare din piele net se-
parate de pantaloni, mulate pe cel mai respecabil atri-
but masculin, ne starnesc astlzi mirarea, dar moda aceea
extravaganti nu era strlini de splendoarea atribuiti
mldularului. Montaigne insl consideradeja,in ale sale
Eseuri,,,ridicol" acest prohab menit ,,ardtirii pi4ilor
noastre", a se inlelege etalerii lor, gi care, pe deasupra,
,,exagereazd,mirimea lor naturali prin netemeinicie ;i
imposturl". Dar oare nu poartd berbatul pe penis, inci
din negura timpurilor, protecgii de tot felul?... Nimeni
nu poate gti dacl ele sunt destinate si apere de inqe-
piturile insectelor sau de anumite boli tropicale, sd
impodobeasci organul sau sI slujeascd drept amulete
pentru a-i face fertili pe bxrbali, asemenea tecilor
peniene papua$e, invelitori amovibile, fecute din tdr-
tdcufe uscate, ce servesc drept cacbesere, punAndu-l
totodati in valoare. Ele pot fi purtate o viald intreagi,
pentru aapdra de duhurile pddurii, de ghimpii mirn-
ciniEurilor in timpul vAndtorii sau de loviturile urlte
in cazul luptelor. Simboluri falice 9i semne de mAn-
drie, ele sunt indepdrtate doar pentru a urina gi in tim-
pul relajiilor sexuale, dovedind cI acegti oameni nu s-au
gAndit niciodatd si se foloseascl de ele ca de prezerva-
tive - in fine... putem spera asta. tn funclie de prefe-
rinjele individului, tirtdcugele sunt drepte sau tncovoiate,
 16 BTATRICE FONTANEL, DANIEL \(OLFROMM
uneori chiar spirale. Aproape toate sunt menlrnute
de ,,hobane" prinse la brAu. Unele pot sI aiungi pAnn
la barbia posesorului, depigind cincizeci de centime-
tri. Confeclionarea tecii peniene se supune unor re-
guli stricte. Etnologii au observat ci portul acestui
caclte-sexe nue intotdeauna dintre cele mai comode, iar
unul dintre ei a relatat cum cdlduza sa gi-l aiusta, pudic,
pe furig, in timpul unui drum prin pidure. Totuqi, oa-
menii ace$tia nu-gi abandoneazi tecile nici ia vAni-
toare, nici la rdzboi, degi ele pot intrucAtva s'i-i
deranjeze.Iar in dispensare, medicii au de furci serios
cu ei pentru a-i convinge sI-qi scoatl tecile, chiar ;i
cAnd sunt grav bolnavi. Astfei, la popoare unde existl
adesea o mare rivalitate intre barbagi gi femei, acest
accesoriu, simbol falic triumfitor, evocXnd in chip
evident ereclia gi demonstrAnd mAndria barbagilor de
a poseda un mernbru viril, ascunde gi pudori de fati
-"r.. tn anumite societigi din Oceania, daci cineva ar
zdri intAmpletor organele genitale aie unui berbat 9i
le-ar lua in rAs, ar putea sdJ impingi Pe acesta la sinu-
cidere. Acoio, aceste prezervative protQeazii in prirnul
rind identitatea masculini qi nu au rol in procreafie.
{ PAnTrrc ,,Ru$INoAsE" ALE FEMEII
!
in alt chip mai negativi este mengionarea organe-
lor sexuale ale femeii, a,,pi4ilor ei ruginoase', conform
unor termeni folosigi in epoca Renagterii' Pentru
MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI 17
istoricul Pierre Darmon, autor al lucrdriiMitwl procre-
apiei tn epoca barocului, ,,elenu evocI, in pasivitatea lor,
decAt o terni platitudine", un,pridvor", un,,vestibul",
vorbindu-se de-a dreptul despre ,,sirdcie" clnd se amin-
tegte de sexul feminin, in vreme ce clitorisul esre un
,,bdrzdun al lui Venus". Doctorul Venette are totqi
o atitudine potrivnicd fagi de roare acesre nerozii. El
recunoa$te ci uterul este ,,locul in care sunt ascunse
comorile naturii, un organ adaprat de minune la
necesitdgi". Uterui este descris de savant ca o entitate
inzestratl cu via1i, insuflegitd, un organism ce triieqte
in corpul femeii gi care trebuie hrlnit qi alinat.
Aceasti imagine este intru totul opusi celei infeqiqate
de profesorul Edward Shoner, care s-a ocupar de isto-
ria familiei, in cartea sa Corpul femeilor. Conform
acestuia, ar fi vorba despre o teamd masculind ances-
tral5 fald de un uter diabolic, aseminiror ,,unei broagte
cu mai multe picioare ce pare sd sildgluiascd in corp".
Inci gi mai fantasticl, o povesr e tirolezd descrie cum
uterul si ligamentele ceJ gin ies pe gura unei femei
bolnave care adormise, pentru a se arunca intr-un pA-
rAu. ,,Apoi, se scuturari la iegirea din api gi se intoar-
ser[ la locul lor, iar cAnd se rrezi din somn femeia,
era vindecati."
PlnI pe la inceputul secolului al XXJea, aceste aiu-
reli amuzante sunt colportate de toati lumea, din ci-
tune pAnI in orage, de la femeile cele mai simple pAni
la marii seniori, adevirali masculi govini. Sexele unora
pi-ale altora rlmAn continente neexplorate, dar trebuie