Raport:

,,Componenta si modul de functionare a Curtii de

Justitie’’
Raspuns propriu:
Studiind materialul despre componenta si modul de functionare a Curtii de justitie
Europene pot spune ca este compusa din 27 de judecatori si 11 avocati principali, acestia sunt
desemnati de guvernele statelor membre. Se face consultarea unui comitet care are rolul de a
emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita aceste functii. Mandatul
acestora este de 6 ani dupa care poate fi innoit.Compusii Curtii de Justitie sunt alesi din
rindul personalitatilor care pot oferi toate garantiile de independeta care la rindul lor au cele
mai inalte functii jurisdictionale sau au o competenta recunoscuta.Curtea de justitie auniunii
europene mai numit si CJUE is are sediul la Luxemburg si este oragnul juridic suprem al
Uniunii Europene.
Sarcinile CJUE sunt prevăzute în art. 220 ceea ce stabileste orice forma de cooperare utila cu organele
Organizatiei Natiunilor Unite si cu institutiile sale specializate, cu consiliul Europei, cu Organizatia pentru
Securitate si Cooperare in Europa si cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Opinia mea este ca CJUE are un rol foarte important de asigurare a legaturilor oportune si pentru forma de
cooperare cu alte organizatii internationale.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) își are sediul în Luxemburg și este organul juridic
suprem al Uniunii Europene. Denumirea corectă a CJUE ar trebui să fie însă „Curțile de Justiție ale
Uniunii Europene”, fiindcă CJUE cuprinde trei instanțe diferite: Curtea de Justiție, Curtea Generală și
Tribunalul Funcției Publice.

Curtea Europeană de Justiție nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiție pentru Drepturile
Omului cu sediul la Strasbourg, care este o instituție a Consiliului Europei și nici cu Curtea Internațională
de Justiție, care este o instanță internațională, principalul organ jurisdicțional al Organizației Națiunilor
Unite cu sediul la Haga.

Rolul și competențele Curții

Sarcinile CJUE sunt prevăzute în art. 220-245 Tratatul UE precum și în propriul său statut. Acestea
constau în asigurarea interpretării uniforme a legislației europene. În 1989, pentru a ușura activitatea CJUE
a fost înființată Curtea Europeană de Justiție de Primă Instanță (CEJ-PI) și apoi în 2004 o altă instanță,
pentru probleme care privesc funcționarii publici: Tribunalul funcționarilor publici ai Uniunii Europene.
De atunci CJUE nu mai este competentă decât pentru soluționarea căilor de atac înaintate de persoanele
fizice și juridice împotriva deciziilor luate de Curtea Europeană de Justiție de Primă Instanță. Mai nou însă,
cu puține excepții, CJUE răspunde și de dosarele de chemare în judecată în primă instanță înaintate de
statele membre ale UE împotriva Comisiei Europene.

Principiile fundamentale de funcționare ale Curți

În adoptarea hotărârilor sale CJUE se ghidează după următoarele principii fundamentale și metode de bază.

 Principiul împuternicirii speciale limitate, ceea ce înseamna că aplicarea și asigurarea respectării

dreptului comunitar este în primul rând sau rămâne în continuare misiunea instanțelor naționale, în
 timp ce CJUE revin numai competențele rezervate în mod expres prin art. 220 și următoarele din
Tratatul CE, competențe care sunt individual determinate.
 Principiul interpretării unitare și autonome a dreptului comunitar în toate statele membre. Mai
mult, Curtea se străduie să interpreteze termenii juridici într-un sens aparte comunitar, diferit de
înțelesul lor național, cu scopul de a forma o ordine juridică nouă, originală.
 Principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului comunitar cu cea mai mare eficacitate,
pentru a se obține cea mai mare eficiență din actele normative comunitare elaborate de cele mai
multe ori de economiști, politicieni și în general de non-juriști.
 Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comunitar în corelație cu scopurile și obiectivele de
integrare europeană stabilite. Respectarea acestui principiu atrage după sine adaptarea dreptului
comunitar la modificările majore aduse de Actul Unic European, de Tratatul de la Maastricht sau
de Tratatul de la Amsterdam.
 Principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar dar cu respectarea
principiului implied powers ceea ce înseamnă că puterea comunitară provine nu numai din
tratatele de înființare, ci și din actele normative create ulterior acestora de instituțiile comunitare.
 Principiul dreptului comparat sau cerința respectării principiilor de drept fundamentale specifice
statelor membre și sistemelor de drept europene pentru a identifica principiile fundamentale de
drept specifice, dar și pentru a putea prevedea efectul unor hotărâri într-un anumit sistem de drept.