PROIECT DIDACTIC

Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Rapsodia
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1.să recunoască, în audiţii, rapsodia;
2.să identifice caracteristicile genului;
3.să-şi însuşească două melodii populare întâlnite în rapsodiile enesciene;

RESURSE - cântece – Măi stejar, Bâr, oiţă.

- audiţii –Menuet de Bocherini, Arleziana – G.Bizet, Fur Elise – L.van Beethoven, Rapsodiile 1 şi 2 -G. Enescu, melodia
populară Ciocârlia,Rapsodia română – Fr.Liszt, Rapsodia română pentru pian – C.Porumbescu.
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul, audiţia, lucrul cu manualul.

- ale elevilor - exerciţiul, observarea, algoritmizarea, dialogul, audiţia, lucrul cu manualul.
 PLANUL TABLEI

Rapsodia
Rapsodia este o lucrare muzicală instrumentală în care se prelucrează melodii populare.

Audiţii:

Rapsodia I – G. Enescu
Rapsodia română – Fr. Liszt
Rapsodia română pentru pian – C.Porumbescu
Rapsodia a II-a – G. Enescu
Suita Săteasca – G.Enescu

George Enescu (1881 – 1955), născut la Liveni, Dorohoi – Botoşani.

- cel mai mare compozitor român;
- studiază vioara de la 4 ani;
- a studiat la Viena şi Paris
- la 16 ani compune Poema română
- a activat ca: violonist, pedagog dirijor şi compozitor;
- creaţia sa cuprinde – 2 rapsodii române, Poema română, suite (săteasca, impresii din copilărie), 3 simfonii, operaOedip, lieduri etc.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

 - activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi Dialogul
1.Captarea atenţiei - propune următorul exerciţiu de cultură vocală: se pregătesc pentru lecţie;
5 min

- ascultă demonstraţia şi Demonstraţia practică

intonează; Exerciţiul

a----------------------- a----------------------------
Se execută în secvenţe cromatice.
Propune audierea a 3 fragmente – Fur Elise – L.van Beethoven, - audiază şi recunosc Audiţia Casetofon, Observarea
2.Actualizarea Menuet – Bocherini, Arleziana – G. Bizet – şi cere recunoaşterea fragmentele Dialogul casete sistematică
cunoştinţelor luctării, a compozitorului, a genului muzical.
anterioare. Întreabă:
10 min - Ce este miniatura? Răspund Dialogul Orală
- Dar suita?
- Ce compozitori de miniaturi cunoaşteţi?
- Dar de suite?
- Ce fel de suite cunoaşteţi?
- Care sunt dansurile suitei preclasice?

3.Comunicarea de noi Propune însuşirea cântecului popular Măi stejar. Demonstrează tot - ascultă demonstraţia şi îşi Demonstraţia Manual Prtactică
cunoştinţe. – 25 min cântecul, apoi pe fragmente. Dă tonul. însuşesc cântecul pe fragmente Algoritmizarea (fişe)
Prezentarea - intonează în colectiv, pe Exerciţiul
materialului stimul. Solicită elevii să recunoască melodia însuşită în Rapsodia I de G. grupe, individual Observarea
O.O.3 Enescu precum şi instrumentele care o interpretează. - recunosc melodia în lucrarea Observarea Casetofon,
O.O.2 Precizează că lucrarea muzicală instrumentală în care compozitorul audiată interpretată la început audiţia casetă
prelucrează cântece populare se numeşte rapsodie. de clarinet, apoi de oboi de Explicaţia
orchestra de coarde
Dirijarea învăţării. Propune audierea melodiei populare Ciocârlia, apoi recunoaşterea
O.O.2 ei în Rapsodia I de G. Enescu. - audiază şi recunosc melodia Audiţia Casetofon, Observarea
populară în rapsodia lui Observarea casetă
Anunţă şi notează titlul lecţiei. Enescu
Dictează şi notează pe tablă definiţia rapsodiei.
Explică: - notează pe caiete Explicaţia Tablă,
Termenul de rapsodie este întâlnit la vechii greci, desemnând o caiete
creaţie populară cântată de rapsozi – artist complex care deţine un - ascultă explicaţiile
bogat repertoriu de cântece, doine, balade etc.
Ca gen muzical, rapsodia este legată de numele compozitorului şi
pianistului Franz Liszt, autor al celor dintâi rapsodii instrumentale şi
orchestrale.
Propune audierea unui fragment din Rapsodia română de Fr. Liszt şi
O.O.2 - audiază cu atenţie şi Audiţia Casetofon, Observarea
 recunoaşterea specificului cântecului popular românesc în această recunosc cântecul popular Observarea casetă sistematică
creaţie. românesc prelucrat de
Precizează: compozitorul Fr.Liszt
Rapsodia va deveni genul preferat al compozitorilor şcolilor
naţionale care au apărut în diferite ţări europene a căror cultură s-a - ascultă explicaţiile Explicaţia
dezvoltat mai târziu (rusă, poloneză, maghiară, cehă, norvegiană,
românească etc.).

Prima rapsodie românească aparţine lui Ciprian porumbescu şi a fost

scrisă pentru pian.
Propune audierea unui fragment din această lucrare. - audiază Audiţia Casetofon, Observarea
Precizează: casetă
Strălucirea şcolii muzicale româneşti este dată de G. Enescu. El a Explicaţia
compus la începutul sec. al XX-lea două rapsodii române.

Solicită elevii să citească din manual date despre viaţa şi creaţia lui - citesc cu atenţie şi extrag Lucrul cu Manual Orală
G. Ernescu, apoi să desprindă ideile principale şi să le noteze la tablă ideile principale manualul
şi pe caiete:
(1881 – 1955), născut la Liveni, Dorohoi – Botoşani.
- cel mai mare compozitor român;
- studiază vioara de la 4 ani;
- primul îndrumător i-a fost profesorul ieşean Eduard
Caudella
- a studiat la Viena şi Paris - notează pe caiete şi la tablă Caiete, tablă
- la 16 ani compune Poema română
- a activat ca: violonist, pedagog dirijor şi compozitor;
- creaţia sa cuprinde – 2 rapsodii române, Poema română,
suite (Săteasca, Impresii din copilărie), 3 simfonii,
Obţinerea operaOedip, lieduri etc. Demonstraţia Manual Practică
performanţelor. Propune însuşirea cântecului popular Bâr, oiţă. Intonează întregul - îşi însuşesc cântecul Algoritmizarea (fişe)
O.O.3 cântec, apoi pe fragmente. Dă tonul. Exerciţiul
Casetofon, Observarea
O.O.2 Solicită elevii să recunoască melodia în Rapsodia a II-a de G. - recunosc melodia interpretată Observarea casetă sistematică
Enescu, prrecum şi instrumentele care o interpretează. de oboi
Manual Practică
4.Fixare - 5 min Propune reluarea celor două melodii însuşite pentru fixare. - intonează în colectiv şi Exerciţiul (fişe)
O.O.3 individual
Solicită elevii să recunoască, în audiţie, 3 lucrări celebre şi autorii Audiţia Casetofon, Observarea
5.Transfer de lor: - audiază şi recunosc lucrările Dialogul casete sistematică
cunoştinţe. – 5 min - Suita Sătească şi Rapsodia I de G. Enescu, Rapsodia română de şi autorii lor
O.O.1 Fr. Liszt.
Apreciază răspunsurile elevilor.
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Elemente componente ale operei, operetei, baletului
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1să recunoască, în audiţii, elementele celor 3 genuri muzicale;

2.să-şi însuşească melodii noi;
3.să numească elementele genurilor;
4.să numească artele care participă la realizarea acestor creaţii.

RESURSE - melodii –Aria toreadorului din opera Carmen – G.Bizet, Aria lui Figaro – W.A.Mozart, Marşul triumfal – Aida –
G.Verdi, Marşul nupţial – Lohengrin – R.Wagner.
- audiţii –Bolero – M.Ravel, Dans ungar – J.Brahms, Balada pentru vioară – C. Porumbescu, Carmen – G.Bizet, Arie din
opereta Liliacul – J.Strauss, Lacul lebedelor – P.I.Ceaikovski, Uvertură la opera Carmen,Uvertură la opera Nunta lui Figaro, Corul
sclavilor evrei din opera Nabucco – G.Verdi, opereta Crai nou – C. Porumbescu, duet din opera Traviata – G. Verdi.
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia.

PLANUL TABLEI
 Răspunsuri
1. Bolero A – G.Enescu 1–I
2. Dans ungar B – Fr. Chopin 2–F
3. Rapsodia ungară C – Fr. Liszt 3–C
4. mazurcă D – I.Vidu 4–B
5. Carmen E – C. Porumbescu 5–H
6. Rapsodia română nr. 1 F – J.Brahms 6–A
7. Balada pentru vioară G – C.Dimitrescu 7–E
8. Ana Lugojana H – G.Bizet 8–D
9. Dans ţărănesc I – M. Ravel 9–G

Elemente ale operei, operetei şi baletului

Cele 3 genuri sunt teatre muzicale alcătuite din acte, tablouri, scene, numere.

La realizarea lor participă mai multe arte = sincretism (muzică, literatură, coregrafie, arte plastice, artă dramatică)

Elemente : - uvertură, arie, duet, cor.

Audiţii:
- Arie din opera Carmen – G.Bizet
- Arie din opereta Liliacul – J.Strauss
- Lacul lebedelor – P.I.Ceaikovski
- Uvertură la opera Carmen – G.Bizet
- Uvertură la opera Nunta lui Figaro – W.A.Mozart
- Corul sclavilor evrei din opera Nabucco – G.Verdi
- Cor din opereta Crai nou – C. Porumbescu
- Duet din opera Traviata – G. Verdi.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

 - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
1.Captarea atenţiei Propune intonarea următorului exerciţiu:
5 min

demonstraţia practică
- intonează după indicaţiile exerciţiul
primite
I e a o u------ mi--------------------------
Se execută în secvenţe cromatice.

2.Actualizarea Împarte fişe pentru rezolvarea unui exerciţiu – punerea în

cunoştinţelor – 10 corespondenţă a două coloane. Explicaţia Fişe Scrisă
min 1. Bolero A – G.Enescu - sunt atenţi la explicaţii şi
2. Dans ungar B – Fr. Chopin rezolvă exerciţiul Exerciţiul
3. Rapsodia ungară C – Fr. Liszt
4. mazurcă D – I.Vidu
5. Carmen E – C. Porumbescu
6. Rapsodia română nr. 1 F – J.Brahms
7. Balada pentru vioară G – C.Dimitrescu
8. Ana Lugojana H – G.Bizet
9. Dans ţărănesc I – M.Ravel

Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect şi unul din

oficiu.
Afişează o planşă cu răspunsurile corecte şi cere elevilor să se
autoevalueze. - corectează greşelile planşă autoevaluare

Propune audierea a 3 fragmente din 3 lucrări regăsite în test şi

solicită elevii să le sublinieze după ce le-au recunoscut. - audiază, recunosc lucrările şi Audiţia Casetofon
Numeşte elevi pentru a sublinia şi pe planşă. autorii lor, apoi subliniază în Observarea casete
caiete şi la tablă Explicaţia Fişe
Apreciază răspunsurile elevilor. Exerciţiul
3. Transmitere şi
asimilare de Propune intonarea Ariei toreadorului din opera Carmen –
cunoştinţe. G.Bizet . Dă tonul. - intonează în colectiv exerciţiul Manual Practică
25 min (fişe)
Prezentarea Întreabă:
materialului stimul. - Ce fel de gen muzical reprezintă această lucrare a lui G.Bizet? - operă dialogul Orală
O.O.1

- Aţi fost vreodată la un spectacol de operă? Sau aţi ascultat - unii da, alţii nu
 operă la radio, televizor? - un spectacol muzical
- Ce este opera?
explicaţia
Precizează că este un teatru muzical alcătuit ca şi cel literar din
acte, tablouri, scene, numere.
O.O.1 - audiază şi observă că în acest audiţia Casetofon Observarea
Propune audierea unui fragment din opereta Liliacul de fragment se cântă dar se şi observarea casetă sistematică
J.Strauss şi solicită elevii să găsească asemănările şi deosebirile vorbeşte Orală
cu opera.
Precizează că acest gen este opereta şi se deosebeşte de operă explicaţia
prin alternarea părţilor cântate cu cele vorbite.
O.O.1 - audiază şi unii recunosc audiţia Casetofon
Solicită elevii să audieze un nou fragment – Lacul lebedelor – fragmentul observarea casetă observarea
P.I.Ceaikovski şi să-l recunoască.
Precizează: - ascultă explicaţiile explicaţia
Ca şi opera şi opereta, baletul este un spectacol muzical care are
la bază un scenariu ( libret) dar se exprimă prin dans şi
pantomimă.
Toate cele 3 genuri muzicale au multe elemente comune.
- notează pe caiete Tablă
Anunţă şi notează titlul lecţiei. caiete
Dirijarea învăţării - audiază şi recunosc orchestra Audiţia
Propune audierea altor două fragmente – Uvertură la opera simfonică Observarea Casetofon Observarea
O.O.1 Carmen şi Uvertură la opera Nunta lui Figaro şi cere casete sistematică
recunoaşterea tipului de formaţie care interpretează.
Precizează că cele două fragmente fac parte din introducerile a Explicaţia
două opere celebre, introducere numită uvertură.
Notează audiţiile pe tablă, apoi primul element comun celor 3 Tablă
genuri. - notează pe caiete caiete
Dictează definiţia uverturii.
- intonează în colectiv şi Exerciţiul Manual practică
Solicită elevii să intoneze – Aria lui Figaro. Dă tonul. individual (fişe)
O.O.1
Propune audierea unui fragment din Aria Adelei din opereta - audiază, apoi notează pe caiete Audiţia Casetofon Observarea
Liliacul – j. Strauss. casetă sistematică
Notează audiţia. - ascultă explicaţiile
Precizează că aria este cel de-al doilea element comun genurilor Explicaţia
muzicale în discuţie. În balet aria are drept corespondent dansul Tablă
solistic. - notează caiete
Notează pe tablă al doilea element, apoi dictează definiţia ariei.
Casetofon
O.O.1 Solicită elevii să recunoască, în audiţie, un alt fragment – duet - audiază şi observă dialogul Audiţia casetă Orală
din opera Traviata – G.Verdi. dintre doi solişti Observarea
Notează al treilea element - duetul - şi specifică faptul că în - notează al treilea element –
balet acesta este reprezentat de dansul de perechi. duetul
 O.O.1
Propune audierea altor două fragmente - Corul sclavilor evrei – - audiază şi recunosc corul Casetofon
Nabucco – G.Verdi, cor di opereta Crai nou – C.Porumbescu şi Audiţia casete Observareea
cere elevilor recunoaşterea formaţiei. Observarea sistematică
Notează audiţiile pe tablă şi cele de-al patrule element. - notează pe caiete
O.O.4 Precizează că în balet, corul, are ca şi corespondent dansul
întregului ansamblu. - observă că în cele 3 creaţii se
împletesc literatura (scenariul – observarea Orală
Apelează la cunoştinţele elevilor pentru ca aceştia să remarce libret), muzica (arie, duet, cor,
sincretismul celor 3 genuri muzicale. uvertură), coregrafie ( scene de
balet), arta dramatică (jocul
actorilor), artele plastice
( decoruri, costumr, machiaj)
- notează pe caiete Tablă
Obţinerea Notează pe tablă artele participante la cele 3 spectacole. caiete
performanţelor. - îşi însuşesc melodia demonstraţia
O.O.2 Propune însuşirea unui fragment din Marşul nupţial – exerciţiul Manual Practică
Lohengrin - R.Wagner. (fişe)
4.Fixare – 5 min Răspund:
Întreabă: - ca teatre muzicale dialogul Orală
O.O.3 - Cum definim cele 3 genuri cu care am făcut cunoştinţă astăzi? - muzica, literatura, coregrafia,
- Ce arte participă la realizarea acestor spectacole? arta dramatică, artele plastice
- împărţirea în acte, tablouri,
- Ce au în comun cu teatrul literar? scene, numere
- cu uvertura
- Cu ce se deschid spectacolele de operă, operetă şi balet? - arie, duet, cor
- Ce alte elemente mai cuprind aceste genuri?
5.Transfer de
cunoştinţe. Solicită elevii să recunoască lucrările şi autorii lor din audierea - audiază cu atenţie şi recunosc Audiţia Casetofon Oobservarea
5 min unor fragmente muzicale: lucrările Observarea casete sistematică
O.O.1 - Uvertura la opera Nunta lui Figaro – W.A:Mozart - notează pe caiete, apoi îşi
- Aria lui Figaro confruntă răspunsurile cu colegii dialogul orală
- Marş nupţial – Lohengrin – R.Wagner
- Lacul lebedelor - P.I.Ceaikovski.

Apreciază activitatea elevilor.

 PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Opera - începuturi
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1să recunoască, în audiţii, fragmente celebre;
2.să–şi însuşească melodii noi;
3.să rezolve un rebus.

RESURSE - melodii – fragmente din Căsătoria secretă – D.Cimarosa, Aria lui Figaro – W.A.Mozart, Aria Serpinei din opera
Servitoarea stăpână – G.B.pergolesi, Cor din Flautul fermecat – W.A.Mozart.
- audiţii – Lasciate mi morire – C.Monteverdi, Arie din Armida – J.B.Lully, fragmente instrumentale din Dido şi Eneea –
H.Purcell, Aria Serpinei – Servitoarea stăpână – G.B.Pergolesi, Ghicitorul satului – J.J.Rousseau, Uvertură la Flautul fermecat –
W.A.Mozart, Uvertură la Fidelio – Lvan Beethoven.
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, dialogul, observarea, jocul, audiţia, lucrul cu cartea.
 PLANUL TABLEI

Opera

Opera apare la Florenţa – Italia – în cenaclul artistic Camerata Florentină.

Sec. al XVII-lea – Preclasicism – J.Peri, G.Caccini
- operă seria - C.Monteverdi - Orfeu
- J.B.Lully – în Franţa – Alcesta, Armida
- H.Purcell – în Anglia – Dido şi Eneea
Sec. al XVIII-lea – Clasicism – G.B.pergolesi – Sevitoarea stăpână
- şi operă buffa - D.Cimarosa – Căsătoria secretă
- J.J.Rousseau – în Franţa – Ghicitorul satului
- W.A.Mozart – în Germania – Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Giovanni, Răpirea din Serai, Cosimfan tutte.
- L.van Beethoven – în Germania – Fidelio.
Audiţii:
- Lasciate mi morire – C.Monteverdi
- Arie din Armida – J.B.Lully
- fragmente instrumentale din Dido şi Eneea – H.Purcell
- Aria Serpinei – Servitoarea stăpână – G.B.Pergolesi
- Ghicitorul satului – J.J.Rousseau
- Uvertură la Flautul fermecat – W.A.Mozart
- Uvertură la Fidelio – Lvan Beethoven.
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

5 min Propune intonarea următorului exerciţiu:

- intonează după indicaţiile demonstraţia practică

primite exerciţiul

a---------e----------i-----------o----------u----------
Se execută în secvenţe cromatice.
2.Actualizarea
cunoştinţelor – 10 Propune intonarea Ariei toreadorului – Carmen – G.Bizet, apoi - intonează în colectiv şi exerciţiul Manual Practică
min al Marşului triumfal – Aida – G.Verdi. individual (fişe)
Dă tonul.
Întreabă:
- Din ce lucrare face parte aria intonată? Răspund
- Dar marşul? dialogul Orală
- Ce elemente mai conţin genurile muzicale cu care aţi făcut
cunoştinţă în lecţia anterioară?
Solicită elevii pentru recunoaşterea, în audiţie, a două fragmente
O.O.1 celebre – Lacul lebedelor – P.I.Ceaikovski, Uvertură la Nunta - audiază , recunosc şi răspund audiţia Casetofon Observarea
lui Figaro – W.A.Mozart. observarea casete sistematică
- notează libretul, sincretismul, dialogul
Cere elevilor să scrie într-o diagramă asemănările şi deosebirile uvertura, alcătuirea în acte,
între cele 3 genuri – operă, operetă, balet. tablouri, scene, numere (în exerciţiul Caiete Scrisă
(în planul tablei) cercul din mijloc); la operă – diagrama Tablă
predomină melodia; la operetă – Venn
alternează părţi cântate cu cele
vorbite; în intersecţia operei cu
opereta – arie, duet, cor; la balet
3. Transmitere şi – dans, pantomimă.
asimilare de
cunoştinţe. Propune acum spre audiţie un alt fragment celebru – Lasciate mi - audiază şi recunosc aria de
25 min morire – C.Monteverdi şi cere elevilor să recunoască genul şi operă Audiţia Casetofon Observarea
Prezentarea elementul ascultat. Observarea casetă
materialului stimul.
O.O..1 Precizează că este un fragment din perioada de început a operei
– sec al XVII-lea. - ascultă explicaţiile Explicaţia
Dirijarea învăţării Opera a apărut la Florenţa, în cenaclul artistic numit Camerata
Florentină. Primele opere aparţin compozitorilor Jacopo Peri şi
Giulio Caccini, apoi a apărut primul maestru al genului Claudio
Monteverdi cu opera sa Orfeu.
Apelează la cunoştinţele elevilor pentru a preciza câteva lucruri - răspund Dialogul Orală
despre mitul acestui personaj – Orfeu – mare cântăreţ al Traciei
devenit simbol al muzicii antice greco-tracă şi un personaj de
legendă al istoriei muzicii universale.
Explică:
Din Italia, opera, se răspândeşte în toată Europa. Astfel în
Franţa J.B.Lully aduce acest gen prin operele Alcesta, Armida
etc.; în Germania se preocupă H.Schutz, iar în Anglia H.Purcell - ascultă explicaţiile Explicaţia
cu opera Dido şi Eneea.

Propune audierea a câte unui fragment din – o arie din opera

Armida, o parte instrumentală din Dido şi Eneea. - audiază Audiţia Casetofon Observarea
Precizează: Observarea casete
În secolul al XVII-lea operele au fost create pe librete dramatice
şi poartă numele de opere seria. Această perioadă muzicală se - ascultă explicaţiile Explicaţia
numeşte preclasicism. - notează pe caiete
În sec. al XVIII-lea apar şi opere cu subiecte comice = opere
buffa . Compozitori ca G.B.Pergolesi, D.Cimarosa – în Italia,
J.J.Rousseau în Franţa, W.A.Mozart şi L.van Beethoven în
Germania au contribuit prin lucrările lor la evoluţia operei în
perioada numită clasicism.

Solicită elevii să intoneze două fragmente, cunoscute de ei, din - intonează în colectiv, pe grupe, Exerciţiul Manual Practică
Căsătoria secretă – D.Cimarosa (duetul Geronimo – contele, în dialog şi individual jocul (fişe)
arie).

Anunţă şi notează titlul lecţiei, apoi compozitorii de operă din - notează pe caiete
sec. XVII – XVIII.
Propune – audierea Ariei Serpinei – Servitoarea stăpână - audiază audiţia Casetofon,
casetă
Obţinerea - însuşirea ariei Serpinei – Servitoarea stăpână. - ascultă demonstraţia, apoi demonstraţia manual Practică
performanţelor. intonează pe fragmente până la algoritmizarea (fişe)
Îndrumă elevii pentru o însuşire corectă. Demonstrează melodia. însuşirea corectă exerciţiul
O.O.2 Dă tonul.
audiţia Casetofon Observarea
O.O.1 Solicită elevii să audieze fragmente din uvertura la opera - audiază şi recunosc uvertura observarea casete sistematică
Flautul fermecat şi uvertura la opera Fidelio şi să precizeze ce dialogul
element al operei au ascultat.

Împarte fişe cu date importante din viaţa şi creaţia a doi mari - primesc fişele, citesc extrag lucrul cu Fişe Orală
compozitori – C.Monteverdi şi W.A.Mozart - şi cere citirea lor ideile principale, apoi le notează cartea
 şi extragerea ideilor principale.

4.Fixare – 5 min Propune repetarea Ariei Serpinei precum şi intonarea unui - intonează în colectiv exerciţiul Manual Practică
fragment din cor din Flautul fermecat. (fişe)
O.O.2

5.Transfer de Solictă elevii să dezlege un rebus: - sunt atenţi la definiţii şi jocul Tablă Scrisă
cunoştinţe. A – B – compozitor italian, primul maestru al operei. completează rebusul pe caiete şi caiete
5 min la tablă
O.O.3 1 – Wolfgang Amadeus --------
2 – Compozitorul Servitoarei stăpâne.
3 – Operă de Mozart.
4 – Instrument fermecat.
5 – Cu subiecte dramatice.
6 – Aria Serpinei din-----
7 – Opera lui Cimarosa.
8 – Cu libret comic.
9 – Altă operă de Mozart.
10 – Domenico --------

Numeşte, pe râmd, elevi pentru a completa rebusul la tablă.

Apreciază activitatea elevilor.

 PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Opera romantică în italia
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1să recunoască, în audiţii, fragmente celebre;
2.să–şi însuşească melodii noi;

RESURSE - melodii – fragmente din Căsătoria secretă – D.Cimarosa, Aria lui Figaro – W.A.Mozart, Aria Serpinei din opera
Servitoarea stăpână – G.B.pergolesi, Cor din Flautul fermecat – W.A.Mozart, Marş trimfal – Aida, Aria Gildei – Rigoletto – G.Verdi,
- audiţii –Uvertură la Flautul fermecat – W.A.Mozart,duet din Traviata, Cor din Nabucco –G.Verdi, Uvertură la opera
Wilhelm Tell, fragment din Bărbierul din Sevilla – G.Rossini, Madame Butterfly – G.Puccini.
- manual, fişe, planşă, jetoane, casetofon, casete, fotografii.

METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia, modelarea.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, dialogul, observarea, jocul, audiţia, povestirea, lucrul cu cartea.
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

5 min Propune intonarea următorului exerciţiu:

- intonează după indicaţiile demonstraţia practică

primite exerciţiul

a------------- e------------- i----------- o- u-------

Se execută în secvenţe cromatice.
2.Actualizarea observarea
cunoştinţelor – 10 Propune audierea a două fragmente – Aria Serpinei şi Aria lui audiţia Casetofon sistematică
min Figaro şi cere recunoaşterea lor. - audiază şi recunosc observarea casete
O.O.1 Solicită elevii să intoneze cele două fragmente însuşite de ei în fragmentele dialogul Manual practică
lecţiile anterioare. - intonează în colectiv (fişe)
Întreabă: exerciţiul
- Când şi unde a apărut opera?
- Ce reprezentanţi ai operei din sec. al XVII-lea cunoaşteţi? Răspund
- Dar din sec. al XVIII-lea? dialogul orală
- Cum se numeşte subiectul literar al operei?
- Ce fel de opere cunoaştem?

Propune intonarea altor fragmente – din Flautul fermecat şi din - intonează în colectiv, pe grupe, Exerciţiul Manual Practică
O.O.1 Căsătoria secretă, apoi audierea şi recunoaşterea uverturii la în dialog (fişe)
opera Flautul fermecat.
3. Transmitere şi Audiţia Casetofon Observarea
asimilare de Solicită elevii, din nou, să recunoască, în audiţie, un duet - audiază şi recunosc fragmentul observarea casetă sistematică
cunoştinţe. celebru din opera Traviata – G.Verdi. - recunosc şi comunică
25 min Precizează: răspunsul după ce s-a încheiat
Prezentarea Creeaţia de operă a continuat să apară şi în sec. al XIX-lea în audiţia
materialului stimul. perioada muzicală numită romantism.
O.O..1 - ascultă explicaţiile Explicaţia
Anunţă şi notează titlul lecţiei. Tablă caiete
- notează pe caiete
Explică:
G. Verdi este considerat cel mai valoros compozitor de operă
Dirijarea învăţării romantică italian.
- ascultă explicaţiile
 Împarte fişe cu date despre viaţa şi creaţia marelui Verdi şi cere - citesc şi notează ideile Lucrul cu caiete
citirea, extragerea ideilor principale şi notarea acestora în caiete. principale pe caiete cartea Fişe Orală

Solicită elevii să intoneze Marşul triumfal din Aida. - intonează în colectiv Exerciţiul Manual Practică
Dă tonul. (fişe)
Povesteşte subiecul operei. - ascultă cu atenţie expunerea pe Povestirea
scurt a subiecului operei
O.O.1 Propune audierea unui fragment din corul sclavilor evrei – - audiază şi recunosc fragmentul Audiţia Casetofon Observarea
Nabucco şi cere recunoaşterea acestuia. Observarea casetă sistematică
Explică:
Pe lângă G.Verdi au mai contribuit şi alţi compozitori la - ascultă explicaţiile Explicaţia
evoluţia operei italiene: G.Rossini – Bărbierul din
Sevilla,Wilfwlm Tell, G.Donizetti – Lucia di Lammermoor, Don
Pasquale,G.Puccini – Boema, Tosca, Madame Butterfly.
Notează pe tablă. - notează pe caiete
Prezintă fotografii cu scene din opere, cu săli de operă cu teatre - privesc fotografiile şi îşi Modelarea Tablă caiete
de operă. exprimă părerile

Propune audierea unui fragment din Uvertură la opera Wilhelm - audiază Audiţia Casetofon Observarea
Tell – G.Rossini şi a unui fragment dintr-o arie din Madame casete sistematică
Butterfly – G.Puccini.
Obţinerea Demonstraţia
performanţelor. Solicită elevii să-şi însuşească un fragment din Aria Gildei din - ascultă demonstraţia şi Algoritmiza- Manual Practică
Rigoletto – G.Verdi. exersează rea (fişe)
O.O.2 Demonstrează melodia, îndrumă elevii pentru o însuşire corectă. - intonează în colectiv exerciţiul
Dă tonul.
Povesteşte subiectul operei. - ascultă expunerea pe scurt a povestirea
subiectului operei
Propune audierea unui fragment din Bărbierul din Sevilla –
G.Rossini. - audiază audiţia Casetofon Observarea
Povesteşte pe scurt subiectul operei. - ascultă expunerea pe scurt a casetă sistematică
subiectului operei povestirea
Solicită elevii să citească din manual, apoi să noteze interpreţi
celebri de operă. - citesc şi notează lucrul cu Manual
manualul
4.Fixare – 5 min Afişează o planşă cu numele compozitorilor de operă romantică - ascultă explicaţiile, cerinţele şi
italiană, pune la dispoziţia elevilor jetoane cu diferite denumiri lipesc, pe rând, jetoanele la locul explicaţia Planşă
de opere pe care le vor lipi corespunzător în dreptul numelui corespunzător jocul Jetoane Observarea
compozitorului.

5.Transfer de Propune audierea a 3 fragmente pentru recunoaşterea operei din - audiază cu atenţie, recunosc audiţia Casetofon Orală
cunoştinţe. care fac parte: fragmentele şi comunică în clasă observarea casete Observarea
 5 min - Bărbierul din Sevilla – G.Rossini răspunsurile dialogul sistematică
O.O.1 - Madame Butterfly – G.Puccini
- Uvertură la opera Wilhwlm Tell – G.Rossini

Apreciază activitatea elevilor.

PLANUL TABLEI

Opera romantică – în Italia

Reprezentanţi:
G.Verdi – Traviata, Rigoletto, Nabucco, Aida, Trubadurul etc.
G.Rossini – Bărbierul din Sevilla,Wilfwlm Tell
G.Donizetti – Lucia di Lammermoor, Don Pasquale
G.Puccini – Boema, Tosca, Madame Butterfly.

Audiţii:
- duet din Traviata
- Cor din Nabucco –G.Verdi
- Uvertură la opera Wilhelm Tell
- fragment din Bărbierul din Sevilla – G.Rossini
- Madame Butterfly – G.Puccini

PROIECT DIDACTIC
 Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Opera - în sec. al XIX-lea şi al XX-lea
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1.să recunoască, în audiţii, fragmente celebre;

2.să–şi însuşească melodii noi;

RESURSE - melodii –Aria Gildei – Rigoletto – G.Verdi, Aria toreadorului din opera Carmen – G.Bizet, Marş nupţial din opera
Lohengrin – R.Wagner, Corul vânătorilor din opera Freischutz – C.M.von Weber.
- audiţii –fragment din Bărbierul din Sevilla – G.Rossini, Marş triumfal din opera Aida – G.Verdi, fragment din opera
Carmen – G.Bizet, Tristan şi Isolda – R.Wagner, Corul vânătorilor din opera Freischutz – C.M.von Weber, Oedip – G.Enescu.
- manual, caiete, fişe, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia, povestirea, mozaic, lucrul cu manualul.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
5 min Propune intonarea următorului exerciţiu:

- intonează după indicaţiile demonstraţia practică

primite exerciţiul

mi---------- me------- mi-------- me------- mi--------

Se execută în secvenţe cromatice.
2.Actualizarea
cunoştinţelor – 10 Intonează Aria Gildei din opera Rigoletto – G.Verdi. - recunosc fragmentul, apoi îl demonstraţia Observarea
min După recunoaşterea fragmentului de către elevi propune intonează în colectiv Observarea Manual
O.O.1 intonarea lui cu întregul colectiv. Dă tonul. Exerciţiul (fişe) Practică
Înteabă:
- Care sunt compozitorii italieni de operă romantică?
- Ce opere din creaţia lui G.Verdi cunoaşteţi? Răspund Dialogul Orală
- Dar scrise de G.Donizetti? Dar ale lui Rossini, Puccini?

O.O.1 Propune audierea a două fragmente pentru recunoaşterea lor de Audiţia

către elevi – Marş triumfal din Aida, Bărbierul din Sevilla.. - audiază şi recunosc Observarea Casetofon Observarea
Cere elevilor să povestească subiectul unei opere care le-a - aleg una din opere şi casete sistematică
3. Transmitere şi plăcut mai mult. povestesc subiecul Dialogul Orală
asimilare de
cunoştinţe. Solicită elevii să intoneze Aria toreadorului din opera Carmen – - intonează, apoi povestesc Exerciţiul Manual Practică
25 min G.Bizet, apoi să-şi amintească subiectul operei. subiecul operei Dialogul (fişe)
Prezentarea Precizează: Orală
materialului stimul. În perioada romantică au existat compozitori şi în alte ţări care
O.O.1 şi-au pus amprenta asupra operei. - ascultă explicaţiile Explicaţia

Anunţă şi notează titlul lecţiei.

Dirijarea învăţării Notează reprezentanţii Franţei – G.Bizet – Carmen, Charles - notează pe caiete Tablă caiete
O.O.1 Gounod – Faust.

Intonează Marşul nupţial din opera Lohengrin – R.Wagner şi - recunosc melodia Demonstraţia Manual Observarea
cere recunoaşterea acestuia. Observarea (fişe) sistematică
Precizează că aparţine unui compozitor german. Explicaţia

Propune intonarea marşului cu întregul colectiv. - intonează în colectiv Exerciţiul Practică

- audiază Audiţia Casetofon

 Solicită elevii să audieze un alt fragment – Tristan şi Isolda – casetă
R.Wagner. - notează pe caiete
Notează audiţia, apoi adaugă la reprezentanţii operei romantice Tablă caiete
pe R.Wagner cu câteva din operele sale. - ascultă cu atenţie povestirea Povestirea
Povesteşte pe scurt subiectul operei din care s-a audiat un
fragment – Tristan şi Isolda.

Intonează Corul vânătorilor, apoi precizează că face parte din Demonstraţia Tablă caiete
opera germană Freischutz care aparţine compozitorului C.M.
von Weber. - notează pe caiete Explicaţia
Notează şi cel de-al doilea reprezentant al Germaniei cu operele
sale.
O.O.2 - ascultă demonstraţia şi-şi Algoritmiza- Manual Practică
Propune însuşirea unui fragment din Corul vânătorilor. însuşesc melodia pe fragmente rea (fişe)
Îndrumă elevii pentru o însuşire corectă. Dă tonul. - intonează în colectiv, pe exerciţiul
grupe

Dă exemple şi notează compozitori şi opere din Rusia şi Cehia.

Precizează că şi opera românească şi-a făcut loc în lumea - ascultă explicaţiile şi notează explicaţia Tablă caiete
muzicii prin reprezentanţii săi -
- E.Caudella – Petru Rareş, Olteanca etc
- A. Zirra – Alexandru Lăpuşneanu, Capra cu trei iezi
- S. Drăgoi – Năpasta, Horia.
- ascultă povestirea, apoi povestirea
dar mai ales prin opera Oedip de G.Enescu. audiază
Povesteşte pe scurt subiectul operei lui Enescu, apoi propune
audierea unui fragment.
Obţinerea - extrag ideile principale şi le lucrul în Fişe
performanţelor. Împarte clasa în 3 grupe. Fiecare grupă primeşte câte o fişă cu reţin echipă
date despre viaţa şi creaţia unuia dintre compozitorii – G.Bizet,
R.Wagner, C.M.von Weber din care vor extrage ideile
principale şi le vor însuşi.
- fiecare devine profesor mozaic Orală
Combină câte 3 elevi, câte unul din fiecare grupă, care îşi vor pentru colegii lui
transmite unul altuia cunoştinţele dobândite.
- răspund la întrebări dialogul Practică
Verifică ce şi-au însuşit elevii prin întrebări adresate fiecărei
grupe.
4.Fixare – 5 min
- intonează individual exerciţiul Manual Orală
Propune intonarea individuală a Marşului nupţial şi al Corului (fişe)
5.Transfer de vânătorilor. Numeşte elevii care vor cânta.
cunoştinţe. - audiază şi recunosc audiţia Casetofon
5 min Solicită elevii să recunoască, în audiţie, alte două fragmente fragmentele, apoi comunică observarea casete
 O.O.1 audiate anterior - din Tristan şi Isolda şi din Oedip. răspunsurile dialogul

Apreciază activitatea elevilor.

PLANUL TABLEI

Opera în sec. XIX – XX

Reprezentanţi:
FRANŢA – Georges Bizet – Carmen
- Charles Gounod – Faust
GERMANIA – Richard Wagner – Vasul fantomă, Tannhauser, Lohengrin, Tristan şi Isolda, tetralogia - Inelul Nibelungilor
- Carl Maria von Weber – Freischutz, Oberon, Euryante
CEHIA – Bedrich Smstana – Mireasa vândută
RUSIA – A.Borodin – Cneazul Igor
- P.I.Ceaikovski – Evgheni Oneghin, Dama de pică
ROMÂNIA – E.Caudella – Petru Rareş, Olteanca
- A.Zirra –Alexandru Lăpuşneanu, Capra cu trei iezi
- S.Drăgoi – Năpasta
- G.Enescu – Oedip

Audiţii:
- fragment din Bărbierul din Sevilla – G.Rossini
- Marş triumfal din opera Aida – G.Verdi
- fragment din opera Carmen – G.Bizet
- Tristan şi Isolda – R.Wagner
- Corul vânătorilor din opera Freischutz – C.M.von Weber
- Oedip – G.Enescu.

PROIECT DIDACTIC

Date generale

Data:
 Clasa: VII
Subiectul de lecție: Sonata
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1.să recunoască, în audiţie,părţile sonatei;

2.să identifice, în lectură, date importante despre L.van Beethoven;
3.să definească sonata.
4.să dea exemple de compozitori de sonate.

RESURSE - cântecul - Somnoroase păsărele – T.Flondor

- audiţii -fragmente din: Sonata lunii – L.van Beethoven, Mica serenadă – W.A.Mozart, Sonata nr. 11, p. a III-a(Marş
turc)- W.A.Mozart
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia,audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei. - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
5 min Propune următoarele exerciţii de cultură vocală:

- intonează după indicaţiile Demonstraţia practică

primite exerciţiul

Bim------------- bim------------ bim-------------

Bim --- bim--- bim--- bim--- bim---------

Demonstrează şi dă tonul.
2.Actualizarea - intonează în colectiv, pe exerciţiul manual practică
Solicită elevii pentru intonarea melodiei Somnoroase păsărele.
cunoştinţelor grupe, individual (fişe)
Dă tonul.
anterioare.
Întreabă:
10 min
- Ce gen este liedul?
- răspund dialogul orală
- Ce forme poate avea liedul?
- Cine este considerat părintele liedului?
- Ce lieduri cunoaşteţi din creaţia lui Fr. Schubert?
- Ce compozitori au mai abordat acest gen?
- Ce compozitor este considerat întemeietorul liedului
românesc?
audiţia
Propune audierea unui fragment din Sonata lunii de L.van
3.Transmitere şi - audiază şi recunosc pianul. observarea Casetofon observare
Beethoven şi cere descoperirea instrumentului.
asimilare de cunoştinţe. dialogul casetă
20 min
Precizează că fragmentul face parte dintr-o lucrarea instrumentală
explicaţia
pentru pian numită sonată.
- notează pe caiete tablă
caiete
Scrie titlul audiţiei pe tablă, apoi titlul lecţiei.

Precizează:
Termenul de sonată a apărut în secolul al XVI-lea în Italia (suonare
 – a cânta la un instrument, cantare – a cânta vocal). - ascultă şi notează ideile explicaţia tablă
Sonata îşi are originea în forma binară a suitei – sonata da camera. principale caiete
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea apare şi sonata da chiesa
destinată a fi interpretată numai în biserică.
În primele decenii ale secolului al XVIII-lea termenul de sonată era
atribuit pieselor pentru un număr limitat de instrumente. Ca formă, observare
este ternară – ABA – două teme successive cu revenirea celei dintâi) - audiază şi descoperă audiţia casetofon
O.O.1 forma tripartită a piesei. observarea casetă
Propune audierea piesei pentru pian Musette – de J.S:Bach – pentru
descoperirea formei ABA.
Din perioada preclasică trebuie amintiţi şi compozitorii Domenico
Scarlatti, Arcangelo Corelli.
- notează ideile principale explicaţia caiete
Continuă explicaţiile:
În Clasicism termenul de sonată era atribuit unei piese scrise pentru
un instrument (de obicei pian) sau pentru un cuplu de instrumente.
Aşa apărut genul de sonată – stabilindu-se 3 părţi diferite ca mişcare
Allegro – Andante – Allegro). Uneori înainte de ultima parte apare şi
menuet (o mişcare de dans în 3 timpi) sau scherzo (glumă muzicală). - recunosc fragmentul audiţia casetofon observare
O.O.1 audiat şi în clasele observarea casetă
Propune audierea părţii a treia din sonata nr. 11 ( Alla turca) de anterioare.
W.A. Mozart.

Tot în această perioadă apare şi forma de sonată - pe care o întâlnim

în prima parte a genului de sonată dar şi în alte lucrări instrumentale
de mari dimensiuni.
Forma de sonată are 3 secţiuni – expoziţie, dezvoltare, repriză.
Răspund - la fugă dialogul orală
Întreabă elevii unde au mai întâlnit aceste 3 secţiuni.
Precizează că spre deosebire de fugă – compusă în stil polifonic-
sonata – compusă în stil armonic – expune două teme, separate explicaţia
printr-o punte modulatorie deoarece prima este în tonalitatea de
bază, iar cea de-a doua la dominantă (treapta a V-a). Forma de
sonată , în clasicism, se termină cu o codă – secţiune finală a unei - audiază pe fragmente
compoziţii muzicale. pentru descoperirea temelor, audiţia Casetofon Observare
O.O.1 a punţii şi , în continuare, a observarea casetă
Propune audierea primei părţi din Mica serenadă de W.A.Mozart celorlalte secţiuni.
pentru descoperirea celor trei secţiuni dar şi a temelor.

Explică: explicaţia
În Romantism are loc o modificare a formelor muzicale tradiţionale.
Deşi compozitorii romantici au folosit forma de sonată, uneori au
amplificat-o prin utilizarea mai multor teme (sonată politematică).
Printre compozitorii de sonate ai sec. al XIX-lea se numără: Franz
Schubert, Johannes Brahms, Franz Liszt, P.I.Ceaikovski, etc.
 Tablă
Dictează: - notează pe caiete caiete
Sonata ca gen este o lucrare alcătuită din mai multe părţi destinată
unor instrumente soliste.
Sonata ca formă se referă la construcţia unei lucrări muzicale.
Sonata a cunoscut următoarele etape:
- monotematică - în Baroc; explicaţia
- bitematică - în Clasicism;
- politematică - în Romantism şi în sec. al XX-lea.

Printre compozitorii români de sonate se află:

G.Enescu, M.Jora, M.Negrea, P. Constantinescu. orală
Lucrul cu Manual
4.Fixare 8 min Solicită elevii - să citească , pe rând, din manual, datele biografice - citesc pe fragmente şi manualul caiete
O.O.2 despre L.van Beethoven şi să extragă ideile principale. notează ideile principale

O.O.3 - să definească sonata

5.Transfer de Propune rezolvarea unui chestionar. - rezolvă testul în scris, apoi Explicaţia manual scrisă
cunoştinţe. 1. Din ce gen muzical a apărut forma de sonată? oral, împreună cu profesorul exerciţiul fişe
7 min 1 punct pentru verificare. (caiete)

2. Explicaţi cuvintele latineşti: cantare, suonare.

2 puncte

3. Explicaţi termenii muzicali: expoziţie, bitematism, punte,

codă.
2 puncte

O.O.4 4. Notaţi cât mai mulţi compozitori de sonate.

0,5puncte/compozitor
dialogul

Apreciază activitatea elevilor.

 PROIECT DIDACTIC

Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Concertul
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1.să recunoască, în audiţie,lucrări celebre şi autorii lor;
2.să definească genul de concert;
3.să dea exemple de compozitori de concerte;
4.să cunoască evoluţia concertului.

RESURSE - audiţii -fragmente din: Concert brandemburgic nr4, nr,5 – J.S.Bach, Anotimpurile, Concert în la minor, Concert pentru
două trompete - A.Vivaldi, Concerto grosso în Re major – Arcangelo Corelli, Concert în mi minor pentru vioară – F.M.Bartholdy,
Concert pentru pian în Do major –W.A.Mozart, Concert pentru pian - P.I.Ceaikovski, Concert pentru pian – L.van Beethoven
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia,audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei. - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

2.Actualizarea Propune audierea unui fragment din Alla turca pentru - audiază şi recunosc audiţia Casetofon orală
cunoştinţelor anterioare. recunoaşterea lucrării şi al autorului. observarea casetă
10 min Întreabă:
- De unde vine cuvântul sonată? - răspund dialogul
- Ce semnificaţii poate avea?
- Ce este sonata ca gen?
- Dar ca formă? Care este forma de sonată? Unde o
întâlnim?
- Ce etape a cunoscut sonata? - audiază şi recunosc audiţia Casetofon orală
Propune audierea unui fragment din Sonata lunii de L.van observarea casetă
Beethoven, pentru recunoaşterea lucrării şi al autorului.
Întreabă: - răspund dialogul
- Ce ştiţi despre L.van Beethoven?
- Dar despre W.A.Mozart?
3.Transmitere şi
asimilare de cunoştinţe. Propune audierea unui fragment din Primăvara de A.Vivaldi şi - audiază şi recunosc audiţia Casetofon orală
30 min cere recunoaşterea fragmentului, al autorului şi al instrumentului observarea casetă
solist.
Informează elevii că se va discuta despre un alt gen muzical numit - notează pe caiete
concertul.
Anunţă şi notează titlul lecţiei.
Precizează: - ascultă explicaţiile explicaţia
A concerta înseamnă a cânta împreună – aşa cum aţi auzit în
concertul lui Vivaldi unde vioara este solistul şi orchestra
acompaniază. Acesta este principiul de bază al unui concert –
dialogul între solist şi orchestră.
Termenul de concert are , deci, două înţelesuri: - notează pe caiete
- manifestare muzicală ( interpretarea unor piese muzicale
în faţa publicului)
- gen muzical

Propune audierea a câte un fragment din fiecare parte a - audiază şi descoperă 3 audiţia Casetofon
Concertului Primăvara de A.Vivaldi pentru a descoperi numărul părţi diferite ca mişcare observarea casetă
O.O.2 părţilor şi mişcările acestora. dialogul
- formulează definiţia cu orală
Solicită elevii să formuleze definiţia concertului. ajutorul profesorului şi o
notează

Explică: - ascultă explicaţiile şi explicaţia tablă

Concertul a apărut în Italia în sec. al XVI-lea ca gen de notează pe caiete ideile caiete
 reprezentaţie bazată pe dialogul între două coruri. La sfârşitul principale
secolului apar primele partituri de concerti musicali - scrise
O.O.4 pentru diverse formaţii instrumentale.
Treptat din acestea se desprinde un grup instrumental mai
important – concertino – şi altul secundar – concerto grosso.
Atfel apare o lucrare muzicală cu mai multe părţi în care un grup
de instrumente dialoghează cu restul orchestrei numit concerto
grosso.

Propune audierea unui fragment din Concerto grosso în Re major - audiază şi observă dialogul audiţia casetofon observare
de A. Corelli, apoi un fragment din Concertul brandemburgic nr.5 între concertino şi orchestră observarea casetă
de J.S.Bach. orală

Explică:
Cu timpul grupul concertino s-a restrâns rămânând până la urmă - ascultă explicaţiile explicaţia
unu-două instrumente soliste – cum am auzit în concertul lui
Vivaldi.
- audiază şi observă audiţia casetofon observare
Oferă spre audiţie un fragment din Concertul pentru pian în Do diferenţa faţă de concerto observarea casetă orală
major de W.A.Mozart şi un fragment din Concertul pentru două grossi
trompete de A.Vivaldi.

Explică:
În prima jumătate a sec. al XVIII-lea, apariţia formei de sonată - ascultă explicaţiile şi explicaţia tablă
contribuie la evoluţia concertului spre forma sa clasică - al cărui notează pe caiete caiete
creator este W.A.Mozart.
Concertul clasic are 3 părţi – I – Allegro – în formă de sonată
- II–Andante(Adagio)–în formă de lied
-III-Allegro(Presto)- în formă de rondo
(formă muzicală în care alternează cupletele - strofe- cu refrenul)

Revine cu întrebări la formele de sonată şi lied pentru ca elevii să - răspund la întrebări dialogul orală
şi le amintească.
- audiază şi descoperă audiţia casetofon observare
Propune audierea cadenţei din Concert pentru pian de L.van caracterul improvizatoric al observarea casetă
Beethoven pentru a observa caracterul liber al acesteia. cadenţei.

Precizează că tot Mozart este primul care a scris cadenţe la

concertele sale, urmat apoi, de Beethoven şi de romantici.

Oferă spre audiţie un fragmet din Concert pentru vioară în mi - audiază şi recunosc audiţia casetofon orală
minor de F.M.Bartholdy pentru recunoaşterea lucrării – audiată şi lucrarea şi autorul observarea casetă
în clasele anterioare.

Precizează că în Romantism concertul continuă să se dezvolte,

 fiind îmbogăţit cu noi elemente expresive şi de tehnică
instrumentală păstrând, în general, tiparele clasice, dar apar şi - ascultă explicaţiile explicaţia
concerte cântate fără întrerupere de la început până la sfârşit – ex.
Fr.Chopin, R. Schumann.

Propune audierea unui fragment din Concertul în la minor pentru - audiază şi reţin tema audiţia Casetofon observare
pian de R.Schumann. observarea casetă

Explică:
Odată cu afirmarea şcolilor naţionale, în creaţiile compozitorilor - ascultă explicaţiile explicaţia
se regăsesc tot mai mult teme folclorice.

Propune audierea unui fragment din Concertul nr.1 pentru pian - audiază şi emit judecăţi audiţia Casetofon
de P.I.Ceaikovski. artistice personale dialogul casetă

Precizează că şi în muzica românească acest gen şi-a găsit locul în - ascultă explicaţiile şi explicaţia caiete
creaţiile compozitorilor – S.Toduţă, S.Drăgoi, P.Constantinescu notează
etc.
- audiază şi îşi exprimă audiţia Casetofon observare
Oferă spre audiţie un fragment din Concert pentru pian de Paul părerile personale în dialogul casetă
Constantinescu. legătiră cu toate fragmentele
4.Fixare audiate ( ce fragment le-a
5 min Întreabă: plăcut mai mult)
- Care sunt accepţiunile termenului de concert?
- Dar ale termenului de cadenţă? - răspund dialogul orală
- Cine a consacrat forma clasică de concert?
O.O.3 - Ce asemănări sunt între genul de sonată şi cel de concert?
- Care este forma clasică a concertului?
Ce alţi compozitori de concerte mai cunoaşteţi?

5. Transfer de Propune audierea a 3 fragmente muzicale şi recunoaşterea

cunoştinţe. lucrărilor şi a autorilor: - audiază şi recunosc audiţia Casetofon observare
5 min 1.Concertul brandemburgic nr. 4 – J.S.Bach fragmentele observarea casetă orală
2.Concertul în la minor – A.Vivaldi
O.O.1 3.Concertul pentru pian nr.1 – P.I.Ceaikovski. dialogul

Apreciază activitatea elevilor.

 PROIECT DIDACTIC

Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Simfonia
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1.să recunoască, în audiţie,lucrări celebre şi autorii lor;
2.să intoneze Oda bucuriei;
3.să definească simfonia;
4.să dea exemple de compozitori de simfonii;

RESURSE - audiţii -fragmente din: Concert brandemburgic nr,5 – J.S.Bach, Concert în mi minor pentru vioară – F.M.Bartholdy,
Simfonia nr. 40 de W.A.Mozart, Mica serenadă – W.A.Mozart, Simfonia aV-a şi a IX-a – L.van Beethoven, Simfonia Surpriza –
J.Haydn, Simfonia I – J.Brahms,Simfonia fantastică – H.Berlioz, Simfonia I – G.Enescu
- Oda bucuriei – L.van Beethoven
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia,audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

5 min Propune executarea următorului exerciţiu de cultură vocală:

- ascultă demonstraţia şi demonstraţia practică

intonează după indicaţiile
profesorului exerciţiul

Ti------------ ti, ti, ti, ti, ti, ti, ti-----

ti, ti, ti, ti, ti, ti, ti-----

Se intonează în secvenţe cromatice.Demonstrează şi dă tonul.
2.Verificarea Rezolvă şi descoperă Explicaţia
Solicită elevii să rezolve următoarea grilă:
cunoştinţelor A exerciţiul
A-B – Compozitor clasic de concerte.
anterioare. Fişe scrisă
10 min (manual)
1. Ciclu de 4 concerte de A.Vivaldi.
2.Concerto...... – forma embrionară a concertului clasic.
3.Glumă muzicală.
4.Compozitor român de concerte (Paul).
5.Grup de instrumente soliste.
6.Ansamblu orchestral.
Audiţia Casetofom Orală
Propune audierea a două fragmente şi recunoaşterea lor
B Observarea casete
( Concert brandemburgic nr. 5 – J.S.Bach, Concert în mi minor
- audiază şi recunosc Dialogul
pentru vioară – F.M.Bartholdy)
3.Transmitere şi
asimilare de
Propune audierea unui fragment din Simfonia nr.40 –
cunoştinţe. - audiază şi recunosc audiţia Casetofon orală
W.A.Mozart şi cere elevilor să recunoască fragmentul, autorul şi
O.O.1 fragmentul şi autorul precum casetă
tipul formaţiei care interpretează.
20 min şi orchestra simfonică
 Precizează că simfonia este un alt gen muzical instrumental - ascultă explicaţiile şi explicaţia Tablă,
(simfonic). notează pe caiete caiete

Anunţă şi notează titlul lecţiei.

- audiază şi observă 4 părţi audiţia Casetofon observare
Reia fragmentul audiat anterior şi continuă cu fragmente din diferite ca mişcare casetă
celelalte părţi ale simfoniei pentru identificarea numărului de părţi
ale simfoniei şi mişcărilor acesteia.
- formulează definiţia cu dialogul caiete orală
O.O.3 Solicită elevilor formularea definiţiei simfoniei. ajutorul profesorului, apoi o
Explică: notează
Simfonia, ca şi alte genuri muzicale, îşi are originea în suita
instrumentală preclasică prin alternanţa tempourilor. Anumite explicaţia
lucrări polifonice orchestrale şi vocal-instrumentale din acea - ascultă explicaţiile şi tablă
perioadă , alcătuite în 3-4 părţi poartă denumirea de simfonie. notează ideile principale caiete
Cei care creează modelul simfoniei în 4 părţi diferite ca mişcare şi
caracter sunt compozitorii Şcolii de la Mannheim (sec. al XVIII-
lea) prin conducătorul acesteia Johann Stamitz.
Perioada de vârf a genului simfonic o constituie Clasicismul
vienez prin cei 3 mari reprezentanţi.
O.O.4 Solicită elevii să-i numească. - citesc ritmic, apoi ritmico- algoritmizarea Manual practică
Propune - solfegierea unui fragment din partea a II-a a Simfoniei melodic, apoi solfegiază exerciţiul (fişe)
Surpriza – de J.Haydn tactând măsura
- recunosc în audiţie audiţia Casetofon observare
O.O.1 - audierea aceluiaşi fragment şi recunoaşterea lui, apoi fragmentul intonat anterior, casetă
continuarea audiţiei cu alte variaţiuni ale acestei teme muziale, apoi descoperă variaţiunile dialogul
pentru înţelegerea formei de temă cu variaţiuni. temei

Prezintă structura simfoniei clasice: - notează pe caiete explicaţia Tablă

Partea I - Allegro – formă de sonată caiete
O.O.5 - răspund la întrebări dialogul Orală
Adresează întrebări pentru verificarea acestei forme.

Partea a II-a – Andante – formă de lied sau temă cu

variaţiuni.
Solicită elevii să-şi amintească cele două forme muzicale. - notează pe caiete explicaţia Tablă
Partea a III-a – Menuet sau Scherzo. caiete
Solicită elevii pentru explicare termenilor – menuet, scherzo.
Partea a IV-a – Allegro (Presto) – formă de rondo.
Precizează că forma de rondo constă în alternanţa dintre un refren
şi mai multe cuplete (strofe muzicale).

O.O.1 Propune audierea unui fragment din partea a IV-a a Micii - audiază şi descoperă forma audiţia Casetofon Observare
 serenade – de W.A.Mozart pentru a descoperi refrenul şi de rondo. observarea casetă orală
cupletele rondoului. dialogul
Precizează că această lucrare este considerată o mică simfonie.

Oferă spre audiţie câte un fragment din cele 4 părţi ale Simfoniei a - audiază şi reţin melodiile audiţia Casetofon observare
V-a (a destinului)de L.van Beethoven principale casetă
Îi îndeamnă pe elevi să reţină tema I din prima parte şi tema din
partea a IV-a
Explică:
În perioada romantică toate genurile muzicale, deci şi simfonia,
au la bază un subiect literar - procedeu numit programatism.
Astfel compozitorul are libertatea de a modifica numărul părţilor
simfoniei. - ascultă explicaţiile şi explicaţia Tablă
Printre compozitorii romantici de simfonii se numără – notează caiete
Fr.Schubert, R.Schumann, J.Brahms, P.I.Ceaikovski, H.Berlioz.
- audiază audiţia casetofon
Oferă spre sudiţie două fragmente celebre din Simfonia I de casete
J.Brahms şi Simfonia fantastică de H.Berlioz.
Explică:
În secolul al XX-lea compozitorii continuă tendinţa romantică
spre libertăţi de expresie din ce în ce mai mari – alcătuirea
orchestrei, scriitura – dând creaţiilor muzicale originalitate. explicaţia
Şi în muzica românească simfonia este bogat reprezentată prin
creaţiile compozitorilor – G.Enescu, D.Cuclin, M. Jora, etc. - notează pe caiete Tablă
caiete
Propune audierea unui fragment din Simfonia I de G. Enescu. - audiază audiţia casetofon
casetă
4.Fixare O.O.2 Solicită elevii să intoneze Oda bucuriei. Dă tonul.
7 min Oferă spre audiţie un fragment din finalul simfoniei IX-a de - intonează în colectiv exerciţiul practică
O.O.1 L.van Beethoven - recunosc fragmentul audiţia casetofon
Precizează că Beethoven este primul compozitor care introduce intonat casetă
corul într-o lucrare simfonică. explicaţia

Solicită elevii să dea date despre viaţa şi creaţia lui L.van - răspund solicitării dialogul orală
Beethoven.

5.Transfer de Propune rezolvarea următorului chestionar: - rezolvă chestionarul exerciţiul fişe scrisă
cunoştinţe 1. - Cărui secol îi corespunde Clasicismul?
(Evaluare) - Dar Romantismul?
8 min 1 punct
2. Marcaţi prin săgeţi corespondenţa dintre cele două coloane:

L.van Beethoven
H.Berlioz francez
 R.Schumann austriac
J.Haydn german
W.A.Mozart rus
P.I.Ceaikovski
3 puncte

O.O.4 3. Scrieţi numele compozitorilor următoarelor simfonii:

Surpriza
a destinului
fantastică
3 puncte

Afişează o planşă cu răspunsurile corecte şi solicită elevii să se - corectează răspunsurile dialogul planşă autoevaluare
autoevalueze.

Apreciază activitatea elevilor.

PROIECT DIDACTIC
 Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Simfonia
Tipul de lecție: consolidare

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1.să recunoască, în audiţie,lucrări celebre şi autorii lor;

2.să rezolve un rebus;
3.să cunoască date despre J.Haydn şi J.Brahms.

RESURSE - audiţii -fragmente din: Simfonia nr. 40 de W.A.Mozart, Simfonia aV-a – L.van Beethoven, Simfoniile Surpriza şi
Despărţirii – J.Haydn, Simfonia I – J.Brahms,Simfonia fantastică – H.Berlioz, Simfonia Neterminata – Fr. Schubert
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, lucrul cu cartea, mozaic, audiţia.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

2.Consolidare Propune audierea mai multor fragmente muzicale şi cere - audiază şi recunosc audiţia
recunoaşterea lucrării şi al autorului. fragmentele, le notează pe observarea Casetofon orală
- Simfonia Surpriza – J.Haydn caiete, apoi comunică în clasă dialogul Casete
O.O.1 - Simfonia a V-a – L.van Beethoven caiete
- Simfonia nr. 40 – W.A.Mozart
- Simfonia nr. 1 – J.Brahms
- Simfonia fantastică H.Berlioz
Întreabă:
- Ce este simfonia? - răspund dialogul orală
- Care sunt părţile simfoniei clasice?
- Care sunt compozitorii clasici?
- Ce compozitori de simfonii mai cunoaşteţi şi cărei
perioade muzicale aparţin?

Împarte clasa în două ateliere de lucru: - găsesc răspunsurile, le Lucrul cu Manual scrisă
O.O.3 - un atelier are de căutat - în manual – date despre viaţa şi notează pe caiete cartea caiete
creaţia lui Joseph Haydn, celălalt atelier despre Johannes
Brahms – anii între care au trăit;
- perioada muzicală pe care o reprezintă;
-oraşe legate de numele compozitorilor (prin ce
anume)
- prieteniile cu alţi compozitori;
- cele mai importante creaţii.
- îşi transmit unii altora mozaic
Când au găsit toate răspunsurile, grupează perechi de elevi din informaţiile pentru a fi
ambele ateliere care îşi vor transmite, unul altuia, pentru însuşite
însuşire, informaţiile despre cei doi compozitori celebri.
dialogul orală
Adresează întrebări prin care verifică însuşirea datelor - răspund la întrebări
biografice despre cei doi compozitori. audiţia Casetofon
casete
Propune audierea a două fragmente muzicale: - audiază şi reţin tema explicaţia
- Simfonia Despărţirii de J.Haydn
Explică elevilor titlul lucrării. - ascultă povestea titlului
lucrării audiţia casetofon observare
explicaţia casetă
- Simfonia Neterminata de Fr. Schubert - audiază şi reţin tema
Precizează că este a VIII-a simfonie a compozitorului, în
numai două părţi.

3.Evaluare
15 min explicaţia fişe observare
Se acordă câte un punct Solicită elevii să dezlege un rebus ştiind că cifrele corespund - ascultă explicaţiile şi rezolvă exerciţiul în
pentru fiecare răspuns următoarelor litere: rebusul echipă
şi definiţie corecte. 1 – B; 2 – H; 3 – G; 4 – R; 5 – E; 6 – S; 7 – C; 8 – O;
O.O.2 9 – N; 10 – T, 11 – M; 12 – A; 13 – U; 14 – L; 15 – I; scrisă
16 – V; 17 – D; 18 – F; 19 – P; 20 – Z.; 21 – Y; 22 – W.

Pentru fiecare element descoperit dau o definiţie.

- formulează definiţii pentru planşă
Afişează o planşă cu rezolvarea corectă şi definiţiile. fiecare răspuns
dialogul autoevaluare
- corectează rebusurile
Apreciază activitatea elevilor.

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Opereta
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1.să recunoască, în audiţii, fragmente celebre;
2.să–şi însuşească melodii noi;
3.să dezlege un rebus.

RESURSE - melodii – Marş triumfal din opera Aida – G.Verdi, Căsătoria secretă – D.Cimarosa, Aria lui Figaro – W.A.Mozart, Aria
Adelei – Liliacul – J.Strauss, My fair lady – Frederick Loewe, Cor din Crai nou – C.Porumbescu.
- audiţii – C.Monteverdi – Lasciate mi morire, G.B.Pergolesi – Servitoarea stăpână, W.A.Mozart – uvertură la opera
Nunta lui Figaro, G.Verdi – Traviata, Corul vânătorilor din opera Freischutz – C.M.von Weber,
Liliacul, Sânge vienez – J.Strauss, Cor din Crai nou – C. Porumbescu, Micuţa Dorothy – M.Ţeicu.
- manual, caiete, fişe, fotografii, planşă, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia, lucrul cu manualul, modelarea.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, dialogul, observarea, audiţia, povestirea, lucrul cu manualul, modelarea.
 PLANUL TABLEI

Opereta

Audiţii:
- Liliacul – J.Strauss
- Sânge vienez – J.Strauss
- Cor din Crai nou – C. Porumbescu
- Micuţa Dorothy – M.Ţeicu.

Compozitori de operete
- Jacques Offenbach – Orfeu în infern, Frumoasa Elena
- Johann Strauss – Liliacul, Sânge vienez, Voevodul ţiganilor
- Franz Lehar – Văduva veselă
- Frederick Loewe – My fair lady
Compozitori români
- Alex. Flechtenmacher –Baba Hârca
- Ciprian Porumbescu – Crai nou
- Beizadea Epaminonda – E.Caudella.
- Gherase Dendrino – Lăsaţi-mă să cânt
- Filaret Barbu – Culegătorii de stele
- M. Ţeicu – Micuţa Dorothy

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
5 min Propune intonarea următorului exerciţiu:

- intonează după indicaţiile demonstraţia practică

primite exerciţiul

li li li li li---------
Se execută în secvenţe cromatice.
2.Actualizarea
cunoştinţelor – 10 Pune la dispoziţia elevilor 3 cutii cu jetoane (în una –titluri de
min opere, în a doua – nume de compozitori, în a treia – ţara pe care
o reprezintă compozitorul).
Propune audierea unor fragmente celebre din opere şi pe
măsură ce fiecare fragment este recunoscut, va fi numit un elev - audiază cu atenţie, recunosc, Audiţia Casetofon Observarea
să aleagă jetoanele potrivite şi să le aşeze pe o planşă. aleg jetoanele potrivite şi le Observarea casete sistematică
- C.Monteverdi –Lasciate mi morire afişează
- G.B.Pergolesi – Servitoarea stăpână
O.O.1 - W.A.Mozart – uvertură la Nunta lui Figaro
- C.M.von Weber – Corul vânătorilor
- G.Verdi – Traviata

Solicită elevii să intoneze fragmentele însuşite din Căsătoria

secretă – D.Cimarosa, Aria lui Figaro – W.A.Mozart, Marş Manual
triumfal – Aida – G.Verdi. - ascultă tonul şi intonează Exerciţiul (fişe) Practică
3. Transmitere şi
asimilare de Propune audierea unui fragment din opereta Liliacul – J.Strauss - audiază şi recunosc Audiţia Casetofon Observarea
cunoştinţe. şi cere elevilor să-l recunoască. Observarea casetă sistematică
20 min
Prezentarea Anunţă şi notează titlul lecţiei. - notează pe caiete Caiete
materialului stimul.
O.O.1 Solicită elevii să formuleze o definiţie a operetei. - formulează definiţia apoi o Dialogul Orală
Dă definiţia corectă, apoi o dictează. notează

Dirijarea învăţării Prin întrebări adresate elevilor actualizează elementele - răspund la întrebările adresate Dialogul Orală
componente ale operetei.
Manual
Propune intonarea ariei Adelei din opereta Liliacul. Dă tonul. - intonează în colectiv Exerciţiul (fişe) Practică

Pune la dispoziţie elevilor fişe cu subiectul operetei şi numeşte, - primesc fişele, citesc, apoi Lucrul cu Fişe Orală
povestesc ce au înţeles cartea
 pe rând, elevi să-l citească, apoi să-l povestească. Povestirea

Precizează că Johann Strauss – fiul este unul din cei mai - ascultă explicaţiile Explicaţia Caiete
străluciţi reprezentanţi ai operetei. - notează Tablă
În creaţia sa se mai găsesc şi alte operete – Voevodul ţiganilor,
Sânge vienez etc - audiază Audiţia Casetofon
Propune audierea a două fragmente – vals din opereta Liliacul casete
şi vals din operreta Sânge vienez.
Explică: - ascultă explicaţiile Explicaţia Tablă caiete
Deşi J.Strauss s-a remarcat în acest gen, părintele operetei este
compozitorul francez Jacques Offenbach. Din creaţia sa
amintim – Frumoasa Elana, Orfeu în infern.
Notează pe tablă. - notează pe caiete
Un alt reprezentant cu renume este şi compozitorul maghiar Casetofon
Franz Lehar, autorul operetei Văduva veselă. audiţia casetă
Propune audierea unui fragment din această operetă.
O.O.2 - ascultă demonstraţia, apoi îşi Demonstraţia Practică
Interpretează un fragment din opereta My fair lady – de însuşesc melodia Algoritmizarea
Frederick Loewe, apoi îndrumă elevii pentru însuşirea Exerciţiul
acestuia.
O.O.1 - audiază şi recunosc Audiţia Observarea
Solicită elevii să recunoască, în audiţie, un fragment din fragmentul Observarea sistematică
opereta Crai nou – C. Porumbescu.

Precizează: - ascultă explicaţiile, apoi Explicaţia Tablă caiete

Opereta românească a apărut în sec. al XIX-lea prin lucrarea notează pe caiete
Baba Hârca a lui Alex. Flechtenmacher. Au urmat apoi Crai
nou – C.Porumbescu şi Beizadea Epaminonda – E.Caudella.
În sec. al XX-lea se intensifică apariţia creaţiei româneşti de
operetă, mai ales în a doua jumătate, prin lucrările
compozitorilor - Gherase Dendrino – Lăsaţi-mă să cânt,
Filaret Barbu – Culegătorii de stele, M. Ţeicu – Micuţa
Dorothy etc.
- privesc fotografia Modelarea Fotografie
Prezintă o fotografie cu teatrul de operetă I.Dacian din
Obţinerea Bucureşti.
performanţelor. - îşi însuşesc fragmentul Demonstraţia Manual Practică
O.O.2 Propune însuşirea unui fragment din Crai nou – C.Porumbescu. - intonează în colectiv Algoritmizarea (fişe)
Demonstrează melodia. Dă tonul. Exerciţiul

- ascultă povestirea, apoi redau Povestirea

Povesteşte, pe scurt, subiectul operetei. ideile principale
Casetofon
Propune audierea unui fragment din opereta lui M.Ţeicu – - audiază Audiţia casetă
 Micuţa Dorothy şi reţinerea melodiei.
- deschid manualul şi citesc, Lucrul cu Manual Scrisă
Solicită elevii să deschidă manualul şi să citească numele unor apoi notează manualul
interpreţi de operetă, apoi să noteze câteva nume în caiete.
4.Fixare – 10 min
O.O.3 Solicită elevii să dezlege un rebus cu verticala OPERETA , - dezleagă rebusul Explicaţia Caiete
prin schimbarea ordinii literelor, pentru a descoperi autori şi Jocul
lucrări de operetă. (planul tablei)
Observarea
Prezintă o planşă cu soluţia rebusului pentru ca elevii să o - corectează greşelile Planşă sistematică
confrunte şi să-şi corecteze greşelile.
5.Transfer de
cunoştinţe. Propune audierea a două fragmente - Liliacul –J.Strauss, - audiază, recunosc şi răspund Audiţia Casetofon
5 min Micuţa Dorothy – M.Ţeicu – şi cere recunoaşterea lor. Observarea casete
O.O.1
Apreciază activitatea elevilor.

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: VII
Subiectul de lecție: Miniatura și suita
Tipul de lecție:

Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideaticCompetențe specifice:

Competențe specifice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1.să recunoască, în audiţii,miniatura şi suita;

2.să identifice caracteristicile celor două genuri;
3.să deseneze ceea ce le sugerează o melodie audiată;

RESURSE - cântece –Car frumos cu patru boi, Păstrăvul.

- audiţii – Moment muzical – R.Schumann, miniaturi de Fr. Chopin, Menuet de Bocherini, Marş nupţial – F.M.Bartholdy,
Sarabandă şi gigă – A.Corelli, Arleziana – G.Bizet, Muzica apelor – G.Fr.Haendel, Suită de dansuri folclorice, Suita Sătească –
G.Enescu, Fur Elise – L.van Beethoven.
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument, casetofon, casete.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, observarea, dialogul, audiţia, diagrama Venn, jocul.
 PLANUL TABLEI

Miniatura şi suita

Miniatura – piesă de m ici dimensiuni.

Compozitori de miniaturi instrumentale: Fr. Chopin, R. Schumann, F.M.Bartholdy, S. Drăgoi etc.

Suita – gen muzical alcătuit dintr-o succesiune de mai multe dansuri.

S-au conturat două tipuri de suită:
- preclasică – 4 dansuri obligatorii (allemanda, couranta, sarabanda şi giga) şi altele (menuet, gavotă, badinerie etc.)
- modernă – scenică ( muzică de teatru, film)
- simfonică
- folclorică

Compozitori: J.S.Bach, A.Corelli, G.Fr.Haendel, F.M.Bartholdy, G.Bizet, G.Enescu etc.

Audiţii:
- Moment muzical – R.Schumann
- miniaturi de Fr. Chopin
- Menuet de Bocherini
- Sarabandă şi gigă – A.Corelli
- Arleziana – G.Bizet
- Muzica apelor – G.Fr.Haendel
- Suită de dansuri folclorice
- Suita Sătească – G.Enescu
- Fur Elise – L.van Beethoven
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

- activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi Dialogul

1.Captarea atenţiei - propune următorul exerciţiu de cultură vocală: se pregătesc pentru lecţie;
5 min

- ascultă demonstraţia şi Demonstraţia practică

intonează; Exerciţiul

Mi mi mi mi mi-----------------
Na na na na na-----------------
No no no no no-----------------
2.Actualizarea
cunoştinţelor Intonează câte un fragment din Car frumos cu patru boi şi Păstrăvul - recunosc cântecele însuşite Demonstraţia Orală
anterioare. şi cere recunoaşterea melodiilor şi a genurilor. în lecţia anterioară Dialogul
10 min
Solicită elevii să scrie într-o diagramă asemănările şi deosebirile - notează asemănările (în Exerciţiul Tabla, Scrisă
dintre cele două genuri. intersecţia cercurilor) şi caiete
deosebirile

Propune interpretarea vocală a celor două cântece. - intonează în colectiv pe Exerciţiul Manual Practică
Întreabă: grupe şi individual (fişe)
- Liedul are o întindere mare? Răspund – nu. Dialogul
3.Comunicarea de noi
cunoştinţe. – 25 min Solicită elevii să audieze cu atenţie Moment muzical de Robert - audiază şi recunosc pianul şi Audiţia Casetofon, Observarea
Prezentarea Schumann şi cere recunoaşterea instrumentului şi a dimensiunii o lucrarea de mici dimensiuni Observarea casetă sistematică
materialului stimul. lucrării.
O.O.2
Precizează că lucrările muzicale de mici dimensiuni se numesc - ascultă explicaţiile Explicaţia
miniaturi. Pot fi vocale sau instrumentale.

Dirijarea învăţării. Propune audierea altor două fragmente – vals şi nocturnă – Fr. - audiază şi recunosc – mai Audiţia Casetofon, Observarea
Chopin şi cere recunoaşterea tematicii celor două melodii. ales valsul casetă
Explică: Varietatea tematică a miniaturilor a dat acestora diferite Orală
denumiri – vals, nocturnă, serenadă, studiu, baladă, poloneză,
mazurcă etc.
 Notează o parte a titlului, dictează definiţia miniaturii şi
reprezentanţi ai acestui gen muzical. Tablă,
- notează pe caiete caiete
Propune audierea unui fragment - din Menuet de Bocherini şi-i
O.O.1 întreabă pe elevi ce le sugerează această melodie.
O.O.2 - audiază şi răspund – un dans Audiţia Casetofon, Orală
- din Marş nupţial de observarea casete
F.M.Bartholdy Dialogul
Opreşte audiţia după fiecare dans pentru ca elevii să sesizeze - audiază şi sesizează
înlănţuirea mai multor părţi contrastante. înşiruirea mai multor dansuri Audiţia Casetofon,
Observarea casete
Precizează că acest gen muzical alcătuit dintr-o succesiune de Dialogul
dansuri se numeşte suită. A părut în secolul al XVII-lea. - ascultă explicaţiile Explicaţia Tablă,
caiete
Completează titlul pe tablă.

Propune audierea unui fragment dintr-o sarabandă, apoi dintr-o gigă

O.O.2 de A.Corelli. - ascultă explicaţiile, apoi Audiţia Casetofon,
Explică elevilor că aceasta este o suită preclasică şi are în notează pe caiete Explicaţia casetă
componenţă 4 dansuri obligatorii – allemanda – dans german,
couranta – dans francez, sarabanda – dans spaniol şi giga – dans Tablă,
englez la care se pot adăuga şi altele – gavotă, badinerie, menuet etc. caiete

Notează definiţia suitei şi cele 4 dansuri ale suitei preclasice.

- notează pe caiete
Propune audierea unui fragment din Arleziana de G.Bizet şi solicită
O.O.2 elevii să compare acest fragment cu cele audiate anterior. - audiază şi sesizează diferenţa Audiţia Casetofon,
Precizează că Arleziana este o suită scenică – compusă pentru o faţă de suita preclasică Observarea casetă
piesă de teatru şi face parte dintr-o suită modernă.
Notează pe tablă. Explicaţia Tablă,
- notează pe caiete caiete
Solicită elevii să descopere un alt gen de suită în audierea unui
fragment din Muzica apelor de G.Fr. Haendel. - audiază şi descoperă suita Audiţia Casetofon, Observarea
Precizează că suita simfonică are la bază o povestire. simfonică Explicaţia casete sistematică
Notează la tablă. Tablă, Orală
caiete
Propune o altă audiţie – de dansuri folclorice – şi cere elevilor să
precizeze genul. - audiază şi descoperă suita Audiţia Casetofon, Observarea
Completează la tablă categoriile de suite cu cea folclorică. folclorică Dialogul casete sistematică

Obţinerea Solicită elevii să diferenţieze, în audiţie, genurile însuşite în această

performanţelor. lecţie: - audiază şi precizează că Audiţia Casetofon,
O.O.1 - Săteasca – G.Enescu, mazurcă – Fr. Chopin. prima lucrare este o suită Observarea casetă
Notează audiţiile pe tablă. simfonică, iar cea de-a doua o
miniatură Tablă,
 caiete
Verifică prin întrebări însuşirea cunoştinţelor communicate.
4.Fixare - 5 min Solicită recunoaşterea în audiţie, a următoarelor lucrări: Menuet – - răspund la întrebările dialogul orală
O.O.1 Bocherini, Marş nupţial – F.M.Bartholdy. adresate
- recunosc fragmentele audiate Audiţia
Observarea
5.Transfer de Propune audierea piesei Fur Elise – de L.van Beethoven şi cere dialogul
cunoştinţe. – 5 min elevilor să deseneze pe o foaie albă (dată de profesor) imaginile - audiază cu atenţie şi
O.O.3 sugerate de această melodie. desenază Jocul

Notează audiţia pe tablă.

Apreciază lucrările elevilor, şi le expune în faţa clasei pentru a fi Turul galeriilor planşe orală
apreciate şi de colegi. - privesc lucrările şi le
comentează