Sunteți pe pagina 1din 2

Curentele literare în România

1. Umanismul (reprezentați: cronicarii – Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce)


Sec. al XVII-lea

2. Iluminismul (reprezentanți: „Școala Ardeleană” - Gheorghe Șincai, Petru Maior)

Sec. al XVIII-lea

3. Clasicismul – se pune accentul pe rigoare, forme fixe (Alecsandri – teatru)

Sec. al XVIII-XIX- lea

4. ROMANTISMUL – se pune accentul pe imaginație și sentiment, scriitorii


romantici evadează din realitate prin VIS XIX
Etape: a. pre-romantismul: Alecsandri
b. romantismul: Eminescu („ultimul romantic universal”)
Costache Negruzzi (prima nuvelă istorică din
literatura română)
c. post-romantismul: Goga, Coșbuc

5. SIMBOLISMUL – George Bacovia – (sentimentele nu mai sunt transmise, ci


sunt sugerate prin simboluri) XX

6. REALISMUL (curent literar apărut în sec. al XIX-lea, ca reacție împotriva


romantismului)
Trăsături:
 accentul este pus pe oglindirea realității, creând impresia de veridic
(adevărat)
 perspectiva narativă este una OBIECTIVĂ, la persoana a III-a,
întâmplările fiind relatate de către un narator omniscient și
omniprezent, cu o viziune „din dărăt”
 incipitul este clasic, realist, fixându-se indicii spațio-temporali, iar
finalul este mereu ÎNCHIS (conflictele sunt rezolvate)
 personajele reprezintă tipuri umane, puse în situații tipice, sugestive
pentru categoria socială din care fac parte
 stilul este sobru, impersonal

7. MODERNISMUL sec XX – teoretician Eugen Lovinescu


PROZA POEZIE
Camil Petrescu Tudor Arghezi – estetica urâtului
= subiectivitate Lucian Blaga – metafore
= autenticitate surprinzătoare
= pers. intelectual, inadaptat - tema cunoasterii
Ion Barbu – poet ERMETIC, cu un
limbaj ambiguu
8. Neomodernismul

Nichita Stănescu

Marin Sorescu

S-ar putea să vă placă și