Kazahstan[1] 

(în kazahă Қазақстан, Qazaqstan, IPA /qɑzɑqˈstɑn/; rusă Казахстан, Kazakhstá
n, IPA /kɐzəxˈstɐn/), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află
în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.[2] Kazahstan este
cel mai mare stat fără ieșire la mare și a 9-a țară din lume după mărimea suprafeței ocupate;
teritoriul său de 2.727.300 km² este mai mare ca Europa de Vest.[2][3] El are hotar cu (în direcția
acelor ceasornicului, începând cu nordul) Rusia, China, Kîrgîstan, Uzbekistan și Turkmenistan,
de asemenea are ieșire la Marea Caspică. Kazahstan dispune
de stepă, taiga, defileuri, dealuri, deltă, munți acoperiți de zăpadă și deșerturi. Populația țării la 1
noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori,[4] densitatea ei fiind foarte mică (aprox. 6
oameni/km²). Capitala țării este Nursultan, schimbându-și în 2019 denumirea din Astana, care a
înlocuit în 1997 fosta capitală, Almatî.

O mică porțiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică

a Europei. Vecinii principali sunt Rusia și China, iar în sud-vest se învecinează cu țările Asiei
centrale: Kârgâzstan, Uzbekistan și Turkmenistan. De asemenea, are o coastă importantă la
malul Mării Caspice. Kazahstanul este a noua țară din lume ca suprafață, dar, datorită reliefului
de stepă semi-deșertică, este una dintre cele mai rar populate țări cu puțin sub 6 locuitori per
kilometru pătrat.
Kazahstanul se află aproape în întregime în Asia Centrală și se întinde de la Marea Caspică (în
vest) până la munții Altai în est. O foarte mare parte din suprafața sa este acoperită de stepe
aride. Kazahstanul se află pe locul 62 în lume ca număr de locuitori. De-a lungul veacurilor
teritoriul Kazahstanului de astăzi a fost locuit de triburi de nomazi, abia prin secolul al XVI-lea
urmând sa se afirme drept un grup distinct, împărțit în trei hoarde. Rușii au început să pătrundă
în stepele Kazahstanului doar prin secolul al XVIII-lea, iar pe la mijlocul secolului al XIX-lea
întreaga țară făcea parte din Imperiul Rus. După revoluția rusă din 1917 și după războiul civil,
teritoriul Kazahstanului a fost reorganizat de câteva ori înainte ca el sa devină Republica
Sovietică Socialistă a Kazahstanului în 1936 făcând parte din fostul U.R.S.S. În timpul secolului
XX, Kazahstanul a făcut parte din multe proiecte sovietice printre care și servind drept principala
zonă de testare a armelor nucleare. În anii 1950 stepele din nord au fost desțelenite în cadrul unei
campanii organizate de Nikita Hrușciov, iar în sud a fost construit cosmodromul Baikonur.
Kazahstanul și-a declarat independenta pe data de 16 decembrie 1991, fiind ultima dintre
Republicile Sovietice care se declară independentă, iar fostul lider comunist devenea președinte.
De la independență, Kazahstanul a urmat o politică externă echilibrată și s-a axat pe dezvoltarea
economiei cu accentul pe industria hidrocarburilor. Cu toate că economia statului este într-o
continuă creștere, președintele Nursultan Nazarbayev încă deține un control strict asupra
politicilor de guvernare. Mulți lideri opozanți și jurnaliști au fost uciși în ultimii ani, iar
observatorii vestici consideră alegerile din Kazahstan nedrepte, dar fără îndoială prestigiul țării
creste în continuare. La momentul actual este considerată drept țara dominantă din Centrul Asiei.
Țara face parte din numeroase organizații internaționale precum ONU, Comunitatea Statelor
Independente și Organizația Cooperatistă de la Shanghai, iar din 2011 formează o uniune vamală
cu Rusia și Belarus.
Kazahstanul este o țară diversificată din punct de vedere etnic și cultural, în mare parte datorită
masivelor deportări de pe vremea conducerii lui Stalin, dar, totuși, kazahii sunt cel mai mare
grup, urmați de ruși. Țara oferă libertatea alegerii religiei: astfel, se pot întâlni multe credințe
diferite aici, islamul fiind religia de bază, urmată de creștinism. Limba oficială este
limba kazahă, deși rusa este la fel de folosită în vorbirea de zi cu zi.