Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a fost un conflict militar ce a durat intre anii 1914-1918, a inceput ca un razboi local intre Austro-Ungaria si Serbia pe 28 Iulie 1914; el s-a fost transformat intr-un conflict
european prin declaratia de razboi impotriva Rusiei de pe 1 August 1914;in cele din urma el a devenit un razboi global ce a implicat 32 de state, 28 dintre aceste state, cunoscuti ca Aliatii sau ca
Puterile Asociate, includ tari ca: Anglia, Franta, Rusia, Italia si Statele Unite impotriva coalitiei numita puterea Centrala, constituita din Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman si Bulgaria.
Prima cauza a razboiului dintre Austro-Ungaria si Serbia a fost asasinarea pe 28 Iunie 1914 in Bosnia a arhieducelui Francis Ferdinand, mostenitorul tronului Austro-Ungariei, de Gavrilo Princip,
un nationalist sarb. Insa cauza fundamentala a conflictului isi are radacina in istoria Europei secolului anterior, in special in politica si economia continentului dupa anul 1871, an ce a marcat
dezvoltarea Germaniei ca o importanta putere mondiala.

I Europa inainte si dupa Primul Razboi Mondial

Dupa Primul Razboi Mondial, harta Europei s-a schimbat foarte mult. Sub prevederile Tratatului de la Versailles, Germania a cedat teritoriu Belgiei, Cheoslovaciei, Danemarcai, Frantei si
Poloniei. Aceste tari, impreuna cu Romania si Yugoslavia, au primit teritoriu de la Austro-Ungaria, tara care numai exista. Majoritatea teritoriilor arabe, ce faceau parte din Imperiul Otoman, au
fost puse sub stapanirea Frantei si Angliei.

II CAUZELE RAZBOIULUI
Cauzele principale ale inceperi Primului Razboi Mondial le reprezinta spiritul nationalist ce a insotit existenta Europei de-a lungul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, rivalitatea
politica si economica dintre state, crearea si mentinerea dupa 1871 a unei inarmari excesive si a doua aliante militare ostile.
A Nationalismul
Revolutia franceza si era lui Napoleon au raspandit in majoritatea Europei ideea unei democratii politice, avand la baza principiul ca oameni cu aceiasi origine etnica, limba si ideale politice au
dreptul la state independente. Cu toate acestea principiul statelor autodeterminante a fost total ignorat de dinastiile si fortele ce au dominat Congresul de la Viena din 1815. Spre exemplu, poporul
german pe care Congresul de la Viena la divizat in numeroase ducate, principate si regate;Italia, de asemenea a fost divizata i mute parti, unele dintre ele fiind sub contro strain. Revolutiile si
miscarile nationale din secolul al XIX-lea au dus la anularea principiului de antinationalizare creat in timpul congresului. Belgia si-a cucerit independenta de la Olanda in 1830, unificarea Italiei a
fost realizata in 1861, si cea a Germaniei in 1971. Totusi, la sfarsitul secolului problema nationalismului era nerezolvata in multe parti ale Europei, ducand la relatii tensionate intre regiunile
implicate si diverse state Europene.
B Imperialismul 
Spiritul nationalist a fost, de asemenea, manifestat in conflictele economice. Revolutia Industriala, care a avut loc la sfarsitul secolului XVIII in Anglia, si urmata in Franta la inceputul secolului
XIX, si mai apoi in Germania dupa 1870, a cauzat o imensa crestere a productiei in fiecare tara, aceasta ducAnd la o nevoie de o piata de desfacere straina. Principalul camp al dezvoltari
economice era Africa, si in acest teritoriu interesele coloniale s-au ciocnit de multe ori. De mai multe ori intre 1898 si 1914 rivalitatea economica din Africa intre Germania, pe deoparte, si Anglia
si Franta, pe cealalta parte, a fost gata sa precipite intr-un razboi. 
C Expansiunea militara
Ca rezultat a acestor tensiuni, intre 1871 si 1914 statele din Europa au adoptat masuri domestice si externe care au marit pericolul de razboi. Convinsi ca interesele le sunt amenintate, state au
mentinut armate imense, pe care le-au reinoit si crescut constant. In acelasi timp, au crescut numarul navelor din flota. Expansiunea navala se afla intr-o intensa competitie intre statele cele mai
puternice. Anglia, influentata de expansiunea flotei Germane si de razboiul Ruso-Japonez, a inceput in 1900 dezvoltarea flotei sub conducerea amiralului Sir John Fisher. Razboiul dintre Rusia si
Japonia a crat arme navale eficiente de mare distanta. Dezvoltarea si in alte ari ale tehnologiei militare a dus la crearea unui stat major cu planuri precise de mobilizare si de atac, folosite in situatii
fara cale de intoarcere. Lideri statelor au inteles ca inarmarea excesiva va duce in timp fie la un faliment national fie la razboi, fapte notate in conferintele de la Haga din 1899 si 1907. Cu toate
acestea, rivalitatea internationala era mult prea avansata pentru a permite elaborarea unor tratate de dezarmare. Statele Europene nu numai ca s-au armat pentru scopul de "autoaparare", dar au
vrut sa nu se gaseasca in situatie de a fi singuri in cazul izbucniri unui razboi, asa ca au semnat tratete cu alte mari puteri. Rezultatul a fost un fenomen care al insusi a creat sporirea probabilitatii
inceperii unui razboi general: gruparea celor mai mari puteri Europene in doua aliante militare ostile, Tripla Alianta formata din Germania, Austro-Ungaria si Italia si Antanta formata din Anglia,
Franta si Rusia.

III Conferinta de pace de la Paris

Dupa ce au invins Germania in Primul Razboi Mondial, statele victorioase le-a fost greu sa cada
la o intelegere in ceea ce priveste daunele de razboi ce trebuie platite de Germania. Lideri ai
Statelor Unite, Angliei, Frantei si Italiei s-au intalnit la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 si
au elaborat Tratatul de la Versailles. Tratatul impunea o serie de restrictii si masuri
compensatorii pentru Germania, inclusiv demilitarizarea masiva si reparatii financiare.
Reprezentantii de la conferinta au inclus oameni politici de aripa dreapta si stanga precum
primul ministru englez Llovd

George, ministrul de externe italian Giorgio Sonnino, premierul francez Georges Clemenceau si presedintele S.U.A. Woodrow Wilsom.

IV Rezumatul Razboiului

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 Iulie 1914 cu o declaratie de razboi a Austro-Ungariei adresata Serbiei, ostilitatile dintre Aliati si Puterea Centrala continuand pana la semnarea
armistitiului pe 11 Noembrie 1918, o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Costul total al razboiului s-a ridicat la aproape 186 miliarde dolari. Numarul victimele in randul fortelor de pe uscat a fost
mai mare de 37 de milioane. In ciuda sperantelor generale ca pacea de dupa razboi va reda pacea mondiala permanent, in realitate, Primul Razboi Mondial a pus bazele unui conflict mult mai
devastator. Puterea Centrala invinsa a declarat acceptarea celor 14 Prevederi ale presedintelui Wilson ca bazele armistitiului si s-au asteptat de la Aliati sa foloseasca aceste prevederi ca
fundamente principale asupra tratatelor de pace. Pe de alta parte, totusi, Aliati au venit la Conferinta de la Versailles si la conferintele de pace de mai tarziu cu determinarea exacta a costurilor de
razboi datorate de Puterile Centrale, si cu hotararea de a distribui intre ei teritorii si posesiuni ale statelor invinse dupa formula creata in secret intre ani 1915 si 1917. Presedintele Wilson, la
negocierile de pace, a insistat la inceput ca Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program prevazut in cele 14 puncte, dar, in final, pentru a se asigura de sprijinul Aliatilor, a
abandonat unele prevederi. 
Tratatele de pace ce s-au nascut de pe urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres erau clar favorabile puterilor invingatoare, aceasta ducand la crearea unui
militerialism si unui nationalism agresiv in Germania si unui dezordini sociale in majoritatea Europei.
V Finalul

Poporul german era infometat si realizand inevitabilitatea infrangerii armata s-a demoralizat. In 8 august 1918 armatele unite au intreprins un atac, langa Amiens, care a dus in fine la o importanta
bresa. Nemtii au fost respinsi pe teritoriul Belgiei, dar au luptat cu indarjire, si la terminarea razboiului stapaneau inca teritorii straine. In octombrie s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. Fortele
britanice si arabe, sub conducerea lui T.E. Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia si Turcia a capitulat. Flota germana s-a rasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La 31 octombrie 1918
Germania a cerut un armistitiu, care a intrat in vigoarea in data de 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile invingatoare au impus conditii invinsilor. Razboiului menit sa
"puna capat oricarui razboi"-luase sfarsit.