PDI Tasca

2016
2021 Plan de Dezvoltare Instituțională
2
Comisia de elaborare
Bârsan-Son Gabriela-Mădălina-
Director Țuțuianu Monica
Diaconu Doina
Consultanți
Cornel Bertea Hanganu-psiholog Ana-
Corina Cîtea-expert instituțional Claudiu-
Constantin Munteanu-statistician Ioana-
Sînziana Lazăr-statistician Maria-
Loredana Stan-statistician Oana-
Ștefana Todosia-statistician
Date de contact
Adresa:
Strada Alexandru cel Bun, Nr.1
Localitatea Tașca, Județul Neamț
Cod poștal 617455
Telefon:
0233/255009
Email:
scoala_tasca@yahoo.fr
MESAJUL DIRECTORULUI
„În calitate de Director al școlii, găsesc foarte importantă respectarea principiilor morale
și profesionale care conduc la succes”.
Prezentul Plan de Dezvoltare Instituțională are în vedere proiectarea activităților

educative de la nivelul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca în posibilități realiste de
dezvoltare.
Aplicarea managementului participativ în vederea creării unei relații solide între actanții
procesului instructiv-educativ și categoriile de persoane interesate de atingerea finalității
educaționale reprezintă fundamentul de la care pornesc în activitatea managerială.”
Bârsan-Son Gabriela-Mădălina
Director
VIZIUNEA
„Școala cea mai bună este aceea în care înveți înainte de toate a
învăța”. (Nicolae Iorga)
Îmbinarea echilibrată a valorilor și competențelor elevilor cu

cerințele societății aflate într-o continuă schimbare, pentru ca
finalitatea actului educațional să fie atinsă.
MISIUNEA
„Educaţia nu este pregătirea pentru viaţă, educaţia este viaţa

însăşi”. (John Dewey)
Sprijinirea dezvoltării unei personalități responsabile, tolerante, cu

spirit moral-civic a elevilor, corelată cu un nivel ridicat de pregătire
a acestora în vederea inserției profesionale și sociale.
VALORILE
 Profesionalism  Implicare
 Demnitate  Onestitate
 Cooperare  Lucrul în echipă
 Încredere  Responsabilitate
 Respect
CUPRINS
10 Elaborarea PDI-ului. Metodologie, structură , conținut
22 Privire de ansamblu asupra școlii
52 Diagnoză instituțională
Analiza SWOT
88
Strategia de dezvoltare a școlii 104
Planul de dezvoltare al școlii 120
Implementarea și monitorizarea PDI-ului 140
Glosar de termeni și surse de informații
166
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
„VASILE MITRU” TAȘCA
1. Elaborarea PDI-ului.
Metodologie, structură, conținut
1.1. Contextul elaborării PDI

1.2. Necesitatea și motivația PDI
1.3. Beneficii în urma elaborării
1.4. Planul de Dezvoltare Instituțională
2016
1.1. Contextul elaborării Planului de Dezvoltare Instituțională
În vederea constituirii planului, este foarte  Hotărâre de Guvern nr. 21/10.01.2007

important să se aibă în vedere toate privind aprobarea Standardelor de autorizare
reglementările în vigoare din domeniul de funcţionare provizorie a unităţilor de
educației, dar și din domeniile conexe ale învăţământ preuniversitar, precum şi a
acestuia pentru a îmbunătăţi calitatea Standardelor de acreditare şi de evaluare
serviciilor educaționale puse la dispoziție de periodică a unităţilor de învăţământ
către şcoală. preuniversitar;
 Hotărâre de Guvern nr. 22/25.01.2007
În ceea ce privește reglementările legislative pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
de care unitatea școlară trebuie să țină cont instituţională în vederea autorizării, acreditării
pentru implementarea cu succes a Planului de şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare
Dezvoltare Instituțională, acestea sunt: de educaţie;
 LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE nr.1/2011  Hotărârea nr. 844/2002 privind aprobarea
cu modificările și completările ulterioare; nomenclatoarelor calificărilor profesionale
 Legea nr.166/05.10.2011 pentru pentru care se asigură pregătirea prin
modificarea și completarea Legii educației învăţământul preuniversitar, precum şi durata
naționale nr.1/20111; de şcolarizare;
 Ordinul nr.5349/07.09.2011 privind  Metodologia formării continue a personalului
aprobarea Metodologiei de organizare a didactic din învăţământul preuniversitar;
Programului „Școală după școală”;  Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul
 Lege nr.87/2006 pentru aprobarea IV. Educație;
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  O.M.F.P. nr 946/2005 pentru aprobarea
75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii Codului Controlului Intern;
educaţiei;  Ordinul Nr.5132/10/09/2009 privind
 Legea 35/2007 privind creşterea siguranţei activităţile specifice funcţiei de diriginte;
în unităţile de învăţământ cu modificările și
completările ulterioare;
12
Școala Gimnazială
„Vasile Mitru” Tașca
 OMECTS nr. 3646 din 04.02.2011 cu privire  Standarde de referință și indicatori de

la aprobarea programelor școlare pentru stagiile performanță pentru evaluarea și asigurarea
de pregătire practică în vederea dobândirii unei calității în învățământul preuniversitar;
calificări profesionale de nivel 2;  Hotărârea nr.1534/25.11.2008 privind
 OMECTS nr. 4865/ 16.08.2011 privind aprobarea Standardelor de referință și a
aprobarea Normelor metodologice pentru indicatorilor de performanță pentru evaluarea
stabilirea obligației didactice de predare a și asigurarea calității în învățământul
personalului de conducere din inspectoratele preuniversitar.
școlare, unități de învățământ, unități conexe,
precum și a personalului de îndrumare și
control din inspectoratele școlare și a
personalului didactic din casele corpului
didactic;
 OMECTS nr. 3753 / 09.09.2011 privind
aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul
național de învățământ;
 Ordin nr. 3638/27.03.2012 Aprobarea
standardelor de formare continuă a
persoanelor cu funcții manageriale;
 OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii
în managementul educațional preuniversitar;
 OMENCS nr. 4577/2016 privind structura
anului şcolar 2016 – 2017;
 Ordinul nr. 5.079 din 31 august 2016 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar;
 Ordinele, notele, notificările şi precizările
MEN/M.E.C.S;
13
2016
1.2. Necesitatea și motivația Planului de Dezvoltare Instituțională
Importanța studiului Cu ajutorul acestuia se dorește eliminarea

punctelor slabe, a cauzelor generatoare și a
Este esențial ca în elaborarea Planului de riscurilor asociate, precum și înlăturarea
Dezvoltare Instituțională să se implice atât amenințărilor.
managementul instituției, comunitatea cadrelor
didactice, partenerii, cât și alți factori interesați. Un Plan Strategic bun trebuie:
 Să creeze un echilibru între ceea ce
organizaţia este în stare să facă şi ceea ce
Documentul reprezintă un instrument organizaţiei i-ar plăcea să facă.
participativ cu ajutorul căruia se dorește  Să fie vizionar – să comunice un viitor dorit.
asigurarea dezvoltării unității de învățământ și  Să fie flexibil – să permită şi să se adapteze
creșterea calității actului educațional. schimbărilor.
 Să ia în considerare problemele critice de
Planul de Dezvoltare Instituțională se performanţă.
realizează pe termen scurt, mediu și lung.  Să ghideze procesul de luare a deciziilor la
Acesta constituie o modalitate de protecție nivelul de jos – operaţional, tactic, individual.
pentru viitorul comunității în care școala își  Să cuprindă o perioadă de timp suficientă
desfășoară activitatea. pentru a înlătura lacunele în performanţă.
Planul de Dezvoltare Instituțională devine instrumentul principal pe care unitatea școlară îl

poate utiliza în vederea adaptării la mediul extern și optimizarea resurselor pentru atingerea
obiectivelor propuse. Totodată, documentul este considerat instrumentul principal care stă la baza
luării deciziilor, ținându-se cont de evaluările anterioare cu caracter justificativ.
14
Școala Gimnazială
Motivația studiului Necesitatea studiului
Orientarea către rezultate și dorința Documentul este un instrument tehnic de

managementului unității de a dezvolta instituția utilitate publică, mai mulți actori fiind interesați
astfel încât aceasta să fie adaptată nevoilor de existenţa, eficacitatea și beneficitatea
actuale din punct de vedere administrativ și acestuia. Necesitatea realizării Planului de
curricular reprezintă motivația elaborării PDI- Dezvoltare Instituțională poate fi utilizată în
ului la nivelul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” corespondență cu mediul căruia se adresează,
Tașca. astfel:
 Pentru Comunitate și Societatea Civilă –
Implicarea în procesul de elaborare trebuie să PDI-ul este acel document care furnizează
fie participativă, directă, în măsura în care se informaţii privind dezvoltarea Școlii Gimnaziale
dorește orientarea către performanță. Planul „Vasile Mitru” Tașca;
de Dezvoltare Instituțională ajută la orientarea  Pentru mediul de afaceri – este un
alegerilor ce determină natura și direcția școlii instrument cu ajutorul căruia investitorii pot
și la stabilirea unei direcții unitare pentru construi strategia de dezvoltare la nivelul
unitatea de învățământ în termenii obiectivelor arealului geografic, apelând la resursele de
sale operaționale. care dispune Școala Gimnazială „Vasile Mitru”
Tașca;
De asemenea, PDI-ul furnizează baza alocării  Pentru Școala Gimnazială „Vasile Mitru”
resurselor necesare pentru orientarea școlii Tașca – acest document este un ghid de lucru
spre îndeplinirea scopului principal și a permanent, care conţine direcţiile pe care
obiectivelor stabilite. școala ar trebui să le urmeze;
 Pentru Inspectoratul Școlar Județean – PDI-
Planul de Dezvoltare Instituțională realizat ul este garanția care arată că dezvoltarea
pentru Școala Gimnazială „Vasile Mitru” Tașca Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca se
pentru perioada 2016-2021 reprezintă realizează pornind de la principiile planificării
rezultatul obținut în urma analizei informaţiilor participative, țintele strategice sunt corect
obiective primite din surse oficiale (statisticile formulate și ancorate în timp.
existente).
15
2016
1.3. Beneficii în urma elaborării
Odată implementat, PDI-ul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca dispune de toate
instrumentele necesare realizării obiectivelor propuse în perioada 2016-2021.
Beneficii corelate
la nivel macro
 Corelarea PDI-ului cu documentele de planificare

strategică de la nivel local, judeţean, regional, naţional ši
european.
 Corelarea PDI-ului cu documente ši strategii de
acreditare privind calitatea în învățământul preuniversitar
(strategia CEAC, standarde ARACIP).
 Alinierea politicilor ši programelor educaționale locale cu
politicile naţionale ši internaţionale, inclusiv cu Strategia
Europa 2020 privind educația.
16
Școala Gimnazială
Beneficii
corelate
la nivel
micro
 Planul de Dezvoltare Instituțională oferă o viziune unitară multi-anuală atât pentru

managementul šcolii, cât ši pentru întreg colectivul de cadre didactice ši în acelaši timp oferă un
orizont ši direcții clare pentru activitatea šcolii, inclusiv prioritățile în alocarea resurselor.
 Pe parcursul elaborării PDI-ului s-au analizat aspectele importante ale šcolii, în special latura
administrativă, dar ši cea curriculară ši resursele umane.
 Managementul šcolii împreună cu echipa de cadre didactice fixează țintele strategice ale
dezvoltării, dar ši situația, condițiile ši resursele concrete ale instituției ši ale comunității pe care
aceasta o deservešte.
17
2016
Beneficii
corelate
la nivel
micro
 În elaborarea PDI-ului se au în vedere mediul ši condițiile concrete în care funcționează šcoala,
astfel că oferă ši o viziune asupra tendințelor, deši are un caracter situațional. Un avantaj major este
acela că analiza SWOT, corelată cu auditul situației din cadrul instituției, poate stabili modul în care
sunt percepute aceste tendințe, ca oportunități sau ca amenințări.
 Amenințările pot deveni oportunități, dacă la nivel managerial se iau deciziile potrivite. Prin urmare,
un beneficiu este acela că PDI-ul ajută la formularea deciziilor cu ajutorul datelor pe care le oferă,
reprezentând un suport real.
 PDI-ul aduce îmbunătățiri la nivelul ofertei educaționale.
 Oferă metode ši tehnici noi pentru satisfacția beneficiarului principal: ELEVUL.
 Asigură o comunicare eficientă intra ši extra šcoală, prin participarea tuturor la implementarea lui.
 Prin calitate ši complexitate creează un impact real la nivelul imaginii instituției.
18
Școala Gimnazială
1.4. Planul de Dezvoltare Instituțională
Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) Planul de Dezvoltare Instituțională constituie

reprezintă planul de dezvoltare al unităţii de referința majoră în elaborarea şi
învățământ, constituit de aceasta pentru fundamentarea deciziilor din cadrul Šcolii
facilitarea corelării dintre oferta de educaţie şi Gimnaziale „Vasile Mitru” Tašca.
formarea profesională şi nevoile de dezvoltare
socio-economică la nivelul ariei de acţiune, El formulează viziunea, misiunea, obiectivele,
pentru o perioadă de 3-5 ani. strategiile ši tehnicile adoptate ši definešte
mediul în care šcoala funcționează ši îši oferă
Planul de Dezvoltare Instituțională evidențiază serviciile comunității.
maniera în care fiecare unitate de învățământ:
 va contribui la realizarea priorităţilor, ţintelor Scopul Planului de Dezvoltare Instituțională
şi acţiunilor regionale şi locale; este de a asigura un cadru coerent de
 va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi prognoză al organizării şi funcţionării eficiente
nevoilor individuale; a Šcolii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tašca, prin
 va îmbunătăţi calitatea programelor de elaborarea clară a obiectivelor strategice şi a
educaţie şi formare profesională oferite; planului de implementare al acestora.
 va contribui la programele de formare
continuă pentru tineri şi adulţi; La nivelul unităților de învățământ prezintă o
 va asigura utilizarea eficientă a resurselor; importanță deosebită, deoarece atenția este
 va asigura formarea continuă a personalului; concentrată asupra finalităților educației,
 va lucra în parteneriat cu alte šcoli, asigurând astfel coerența strategiei pe termen
parteneri sociali şi organizaţii autorizate în lung a instituției šcolare ši concentrarea
vederea furnizării unor servicii eficiente şi tuturor domeniilor funcționale ale
pentru dezvoltarea reţelelor locale. managementului (curriculum, resurse materiale
- financiare, resurse umane).
19
2016
În contextul modificărilor legislative De asemenea, perioada de 5 ani acoperă cel

(Regulamentul de organizare şi funcţionare a puţin o legislatură a administraţiei publice locale
unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat care susţine din punct de vedere financiar
prin Ordin al M.E.N.C.Ş.), Šcoala Gimnazială bugetul de venituri şi cheltuieli al şcolii, implicit
„Vasile Mitru” Tašca a ales ca implementare a implementarea obiectivelor strategice.
Planului de Dezvoltare Instituțională perioada
de 5 ani. Planul de Dezvoltare Instituțională este
elaborat ši fundamentat în strânsă concordanță
Perioada aleasă pentru PDI, respectiv 5 ani, cu mediul ši condițiile în care unitatea îši
reflectă o perioadă optimă în care se pot aplica desfăšoară activitatea, ținându-se cont de
strategiile alese, pot fi operaţionalizate anual factorii care influențează eficiența activității
obiectivele generale şi specifice şi, mai ales, educaționale:
poate fi realizată analiza rezultatelor pe termen  scăderea numărului de elevi, ca urmare a
lung. scăderii natalității;
 competiția tot mai accentuată între šcoli;
 schimbările educaționale ši manageriale
generate de reformele educaționale;
 politica managerială a şcolii gimnaziale ši a
comunității locale.
Planul permite, de asemenea, manifestarea

personalităţii instituţiei de învăţământ, precum
şi realizarea unei depline organizări, în
concordanţă cu managementul financiar şi
managementul administrativ al şcolii.
20
Școala Gimnazială
Planul de Dezvoltare Instituțională reprezintă  colaborarea alături de comunitatea locală,

referinţa majoră în vederea elaborării şi într-o manieră care să sprijine înţelegerea
fundamentării deciziilor în cadrul şcolii, după reciprocă a contribuţiei pe care aceasta o
cum urmează: aduce la dezvoltarea elevilor;
 formulează obiectivele şi programele pentru  utilizarea unei game variate de moduri de
atingerea acestora; abordare, bine-gândite, a procesului de
 defineşte mediul în care funcţionează predare - învăţare, astfel încât toţi elevii să fie
şcoala şi serviciile pe care le aduce implicaţi activ în actul educațional şi să atingă
comunităţii. standardele cele mai înalte, de care sunt
capabili.
La modul general, prin întreaga activitate, se
urmărešte: Planul de Dezvoltare Instituțională se înscrie
 să existe o deschidere a conducerii şcolii într-un cadru mai larg de estimare a liniilor de
către colaborarea cu colaboratorii ši implicarea dezvoltare, a politicilor şi strategiilor de urmat
efectivă în atragerea acestora ca parteneri în în învăţământul românesc, care să conducă la
proiectarea activităţilor de cooperare şi adecvarea procesului educaţional cu realitatea
colaborare; promovarea unui stil managerial economico-socială şi culturală, la creşterea
democratic; crearea condiţiilor necesare calităţii serviciilor educative pentru racordarea
pentru ca toţi membrii şcolii să aibă la modelele şi practicile europene.
sentimentul apartenenţei la această instituţie; În elaborarea PDI-ului se ţine cont de structura
 contribuția creativă ši motivarea în şi conţinutul Planului de Dezvoltare
îndeplinirea scopurilor şi a obiectivelor; Instituțională anterior, dar şi de rezultatele
 ca toate cadrele didactice să se simtă exprimate în Rapoartele de activitate ale anilor
apreciate în activitatea lor de membri ai şcolari anteriori.
echipei şcolii, astfel încât acestea să se
angajeze şi să contribuie la realizarea misiunii De asemenea, se iau în considerare
unității de învățământ ca instituţie, în măsura Programele manageriale ale Directorului şi
abilităţilor fiecăruia; planurile operaţionale anuale anterioare.
21
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
2. Privire de ansamblu asupra școlii
2.1. Școala Gimnazială „Vasile Mitru” Tașca -

unitate școlară de prestigiu la nivel local
2.2. Cultura organizațională a școlii
2.3. Activități educative formale și nonformale
2016
2.1. Școala Gimnazială „Vasile Mitru” Tașca - unitate de prestigiu la nivel local
Šcoala Gimnazială „Vasile Mitru” Tašca este o Argument pentru valori și continuitate
unitate cu structuri subordonate. Unitatea
šcolară are în subordine o singură structură, În vederea unei evoluții pozitive a Šcolii
aceasta aflându-se în acelaši oraš cu instituția Gimnaziale „Vasile Mitru” Tašca este necesară
de învățământ. existența unor valori foarte bine definite la nivel
organizațional. De asemenea, pentru ca
La nivel local ši național, sistemul educațional a unitatea šcolară să crească ši să se dezvolte
suferit numeroase etape de dezvoltare ši în direcția dorită este necesar ca toate părțile
modernizare. Parcurgând aceste etape, šcoala implicate (cadre didactice, personal
poate deveni o unitate de prestigiu la nivelul administrativ, elevi, părinți etc.) să urmeze ši
învățământului preuniversitar din județul Neamț. să adere la valorile šcolii.
Prin implicarea continuă ši permanentă a Din punct de vedere teoretic, cultura

tuturor părților interesate în desfăšurarea organizațională a unei instituții sau organizații
activității educaționale a šcolii, aceasta se se bazează pe două elemente esențiale ši
poate evidenția între unitățile šcolare din anume viziunea ši misiunea acesteia. Pentru
învățământul preuniversitar de la nivel local. părțile implicate în activitatea educațională
aceste două elemente definesc credințe ši
norme comportamentale care reprezintă baza
pentru desfăšurarea lucrurilor la nivelul
instituției de învățământ
La nivelul Šcolii Gimnaziale „Vasile Mitru”,

Tašca valorile dominante sunt:
profesionalism, demnitate, încredere, lucrul
în echipă, cooperare, respect, onestitate,
implicare, responsabilitate.
24
Școala Gimnazială
Climatul organizațional al unității šcolare este Dimensiunea didactică și educativă a

caracterizat ca fiind un climat deschis având ca activităților școlii gimnaziale
valori dominante dinamismul şi un grad înalt de
angajare al membrilor instituţiei şcolare. Din punct de vedere didactic ši educativ,
šcoala desfăšoară o activitate educațională de
De asemenea, este un climat stimulativ care calitate, instituția dispunând atât de un colectiv
oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele profesional foarte bine pregătit ši ancorat în
didactice fiind deschise, colegiale, de respect actul educațional, cât ši de resurse
şi de sprijin reciproc. educaționale necesare desfăšurării unui
învățământ de calitate.
Aceste elemente au un rol pozitiv în activitatea
instructiv-educativă dezvoltată la nivelul šcolii În ceea ce privešte actul educațional, acesta
şi în conduita cadrelor didactice. Colectivul este desfăšurat de cadre didactice cu o înaltă
profesoral al instituției de învățământ este pregătire profesională, cele mai multe fiind
caracterizat printr-un ethos profesional înalt. titulare, cu grade didactice.
Totodată, acestea sunt orientate spre formarea

de competențe cheie în rândul elevilor,
reducerea absenteismului ši a abandonului
šcolar.
De asemenea, activitatea profesorilor care îši

desfăšoară activitatea la nivelul šcolii este
ghidată după standarde generale de calitate
care exprimă interesele comunității astfel încât
instituția să devină o šcoală pentru comunitate.
25
2016
Prin intermediul dezvoltării de parteneriate ši Dimensiunea administrativă și

proiecte cu instituții de educație ši comunitatea financiară a activităților Școlii
locală, šcoala îši propune să ofere condiții Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca
favorabile de învățare, astfel încât elevii să
aibă posibilitatea să-ši formeze competențele În cadrul învățământului din România se
necesare integrării facile pe piața muncii sau derulează un proces de descentralizare ši
pentru continuarea studiilor. autonomie instituțională, astfel că este foarte
important ca unitatea de învățământ să
Pornind de la aceste idei de bază ši, de deruleze programe de parteneriate cu Consiliul
asemenea, de la beneficiarul direct al actului Local ši Primăria Comunei Tašca în vederea
educațional, curricula elaborată de šcoală este asigurării bazei materiale ši a resurselor
adaptată continuu la interesele celor direct financiare necesare desfăšurării unui act
implicați (cadre didactice ši elevi), dar ši la educațional de calitate.
caracteristicile cadrului local.
Bugetul šcolii pentru anul 2015-2016 a fost de
În ceea ce privešte curriculumul la decizia 868000 RON, iar bugetul pentru anul 2016-
şcolii acesta oferă posibilitatea ofertării unor 2017 nu este aprobat. Cu toate acestea,
cursuri opţionale noi, de actualitate care să fie trebuie menționat faptul că unitatea šcolară nu
în concordanță cu ceea ce elevii îši doresc. dispune de buget propriu ceea ce semnifică
faptul că fiecare investiție este realizată ca
Este necesar ca orele ce constituie urmare a demersurilor făcute de echipa
curriculumul la decizia šcolii să conțină cursuri managerială a šcolii către comunitatea locală.
pentru dezvoltarea practico-aplicativă astfel
încât elevii să fie atraši ši să aibă posibilitatea Este foarte importantă realizarea de
de a se dezvolta din punct de vedere al parteneriate inter-instituționale cu ale šcoli,
integrării sociale şi profesionale a acestora. agenții, organisme, instituții ale statului ši
26
Școala Gimnazială
ONG-uri cu scopul de a dezvolta componenta (materiale sportive, materiale didactice pentru

educaţională non-formală şi a da o nouă învățământ primar şi preşcolar, mijloace audio-
dimensiune dezvoltării instituţionale şi realizării video), plata burselor sociale.
misiunii Šcolii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tašca.
Fondurile primite de la bugetul de stat au fost
în valoare de 2480 RON, distribuite astfel:
La nivelul šcolii gimnaziale, pe parcursul anului  cheltuieli de personal (plata pentru examen
2015, activitatea de tip financiar s-a derulat de bacalaureat sesiunea I ši II);
datorită resurselor primite din partea bugetului  salarii ši viramente la bugetul statului.
local ši a bugetului de stat. Creditele de la
bugetul local de care šcoala gimnazială a În vederea obținerii veniturilor proprii,
beneficiat au fost în valoare totală de 992226 managementul šcolii trebuie să atragă
RON, distribuite astfel: sponsori care să vină în sprijinul activităților
 cheltuieli de personal - 809456 RON, din derulate la nivelul unității educaționale. Cu
care: 149.300 RON pentru salarii ši diferențe ajutorul unei finanțări din sponsorizări, šcoala
salarii câštigate prin H.J. pentru anul 2015 ši gimnazială poate întreprinde activități menite
pentru anul 2016 ši 8799 RON pentru cheltuieli să atragă atenția ši implicarea elevilor.
cu naveta - cadre didactice; Referitor la proiectarea, aprobarea, repartiţia şi
 cheltuieli materiale ši servicii - 168340 RON; execuţia efectivă a bugetului de venituri şi
 burse - 14430 RON. cheltuieli aceasta s-a realizat conform
prevederilor legale în vigoare.
Aceste credite au fost folosite în totalitate, fiind
respectată destinația lor: salarii, rețineri, În ceea ce privešte condițiile de acces la unitatea
viramente la bugetul consolidat al statului, plata šcolară toți elevii au nevoie de mai puțin de 30 de
utilităților, prestări servicii, dezinsecție, furnituri minute pentru a se deplasa la šcoală (179 elevi).
de birou, materiale de curățenie ši întreținere, Din numărul total de elevi, doar 3 au domiciliul în
carte de premii şcolare, obiecte de inventar altă localitate ši fac naveta zilnic.
27
2016
Dimensiunea socială Astfel, la nivel național există diferite politici

specifice crešterii accesului la educație pentru
Slaba dezvoltare economică a comunei atrage grupurile dezavantajate:
după sine probleme sociale:  programul a doua šansă;
 şomaj;  programul šcoală după šcoală;
 sărăcie;  interzicerea segregării šcolare a copiilor
 părăsirea familiilor de către părinţi pentru a romi;
lucra în străinătate;  furnizarea serviciilor de mediere šcolară de
 delincvenţă juvenilă. către mediatori specializați;
 introducerea claselor cu frecvenţă redusă în
Existenţa acestor probleme sociale nu a învăţământul preuniversitar obligatoriu.
condus la apariţia în Šcoala Gimnazială
„Vasile Mitru” a fenomenelor de delincvenţă Există ši politici cu impact asupra crešterii
juvenilă, poate şi datorită faptului că s-a accesului la educație pentru grupurile
colaborat cu poliţia locală în permanență, dezavantajate:
aceštia participând la diversele activităţi iniţiate  programul național „Bani de liceu";
de instituție.  programul „Rechizite şcolare”.
Totodată, părinţii, în ciuda situației materiale

nu tocmai bune, îşi educă copii, în spiritul
respectării legilor ţării şi al regulamentelor
şcolare, al corectitudinii, al cinstei şi al
respectului faţă de cei din jur. De asemenea,
ei se implică în viaţa şcolii.
La nivelul sistemului de învățământ,

dimensiunea socială este deosebit de
importantă prin prisma importanței accesului
tuturor elevilor la educație.
28
Școala Gimnazială
Conform legislației în vigoare, elevii de la

cursurile cu frecvență din învățământul
preuniversitar de stat pot beneficia de burse
acordate din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat.
Bursele de care pot beneficia elevii de la

cursurile cu frecvență din învățământul
preuniversitar de stat, numite în continuare
burse, sunt:
 burse de performanță;
 burse de merit;
 burse de studiu;
 burse de ajutor social.
În anul școlar 2015-2016, școala a beneficiat de

credite de la bugetul local pentru burse în valoare de
14430 RON.
29
2016
Dimensiunea socio-economică Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se

învecinează:
Privire de ansamblu asupra Județului Neamț  la Nord: cu județele Suceava ši Iaši;
 la Est: cu județele Iaši ši Vaslui;
Judeţul Neamţ ocupă o poziţie central-estică în  la Sud: cu județul Bacău;
ansamblul teritorial naţional. Acesta se  la Vest: cu județele Harghita ši Suceava.
suprapune, parţial, Carpaților Orientali,
Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Potrivit datelor înregistrate la Recensământul
Moldovenesc. Județul Neamț face parte din Populației ši al Locuințelor din anul 2011, în
categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu o județul Neamț s-a înregistrat un număr de
suprafaţă medie, având 5.896 km pătrați, ceea 470.766 locuitori.
ce reprezintă 2.5 % din teritoriul ţării.
30
Școala Gimnazială
Judetul Neamț are o bogată moštenire istorică, Privire de ansamblu asupra comunei Tașca
evidențiată prin:
 Muzeul de Istorie ši Arheologie; Comuna Tašca este ašezată în partea de Vest
 Muzeul de Artă; a județului Neamț, pe malurile râului Bicaz.
 Muzeul de Etnografie ši Folclor; Este străbătută de šoseaua națională DN12C,
 Muzeul „Popa”; care leagă Bicazul de Gheorgheni. Comuna
 Casa Memorială Calistrat Hogaš; Tašca nu exista la sfâršitul secolului al XIX-lea,
 Casa Memorială Ion Creangă; pe teritoriul ei actual. Comuna a fost înființată
 Cetatea Neamțului; în 1931, prin separarea teritoriului ei de
 Mănăstirea Agapia; comuna Bicaz. În 1950, comuna a fost
 Mănăstirea Văratec; arondată raionului Piatra Neamț din regiunea
Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț,
 Mănăstirea Sihla;
reînființat.
 Mănăstirea Sihăstria;
 Mănăstirea Bistrița;
Comuna se învecinează la Est cu oraşul Bicaz,
 Mănăstirea Horaița.
la Vest cu comuna Bicazu Ardelean, la Sud cu
comuna Tarcău, iar la Nord cu satul Izvoru
Muntelui - Bicaz şi Muntele Ceahlău.
31
2016
Situația pe grupe de vârstă a populației din  pondere de 7% revine categoriei de vârstă

comuna Tașca 55 – 59 ani;
 pondere de 6.4% revine categoriei de vârstă
Conform datelor puse la dispoziție de Institutul 60 – 64 ani;
Național de Statistică, distribuția populației din  pondere de 4.4% revine categoriei de vârstă
comuna Tašca în anul 2016 se prezintă astfel: 65 – 69 ani;
 pondere de 3.1% revine categoriei de vârstă  pondere de 3.7% revine categoriei de vârstă
0 – 4 ani; 70 – 74 ani;
5 – 9 ani; 75 – 79 ani;
 pondere de 5.1% revine categoriei de vârstă  pondere de 3% revine categoriei de vârstă
10 – 14 ani; 80 – 84 ani;
15 – 19 ani; 85 ani ši peste.
20 – 24 ani;
25 – 29 ani;
30 – 34 ani;
35 – 39 ani;
40 – 44 ani;
45 – 49 ani;
50 – 54 ani;
32
Școala Gimnazială
Piramida vârstelor din comuna Tašca

- anul 2016 -
85 ani ši peste 21 27
80 - 84 ani 29 50
75 - 79 ani 61 72
70 - 74 ani 42 54
65 - 69 ani 48 66
60 - 64 ani 96 71
55 - 59 ani 90 94
50 - 54 ani 83 81
45 - 49 ani 121 121
40 - 44 ani 105 95
35 - 39 ani 104 102
30 - 34 ani 91 81
25 - 29 ani 97 81
20 - 24 ani 72 78
15 - 19 ani 81 63
10 - 14 ani 80 55
5 - 9 ani 61 65
0 - 4 ani 40 41
140 120 100 80 60 40 20 0 20 40 60 80 100 120 140
Bărbați Femei
Sursa datelor: INS, prelucrări proprii
33
2016
Evoluția populației din Comuna Tașca Raportat la anul 2010, numărul bărbaților din
comună a scăzut cu 3.6% în anul 2016.
Potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul
Național de Statistică se poate observa faptul Numărul femeilor din comuna Tašca a crescut
că numărul persoanelor de gen masculin a fost în anul 2016 față de anul 2015 cu 0.5%. Cu
mai mare comparativ cu cel al persoanelor de toate acestea, numărul persoanelor de gen
gen feminin pe toată perioada analizată (2010- feminin a scăzut în anul 2016 cu 3.4%
2016). comparativ cu anul 2010.
Evoluția populației din comuna Tașca

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bărbați 1371 1372 1373 1360 1349 1340 1322
Femei 1343 1342 1333 1319 1309 1291 1297
Total 2714 2714 2706 2679 2658 2631 2619
Evoluția populației pe sexe în comuna Tașca
1380 1371 1372 1373

1360
1360 1349
1343 1342 1340
1340 1333
1319 1322
1320 1309
1297
1300 1291
1280
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bărbați Femei Sursa datelor: INS, prelucrări proprii
34
Școala Gimnazială
Densitatea populației În ceea ce privešte comuna Tašca se observă

o valoare a densității de 28 persoane pe
Densitatea populației reprezintă numărul de kilometru pătrat.
persoane pe unitatea de suprafață,
măsurându-se, în general, în persoane pe Valoarea densității înregistrată la nivelul
kilometru pătrat ši se obține prin împărțirea comunei Tašca este cea mai mică comparativ
numărului de locuitori la suprafață în kilometri cu valorile înregistrate la nivel județean,
pătrați. regional ši național.
La nivelul anului 2014, județul Neamț era Potrivit datelor furnizate de Institutul Național
caracterizat de o valoare a densității mai scăzută de Statistică, valoarea densității pentru județul
comparativ cu valorile densității înregistrate la Neamț în anul 2014 era de 78 persoane pe
nivel regional, respectiv național. kilometru pătrat.
Densitatea populației la nivelul anului 2014

Nr.persoane Suprafața/kmp Densitatea populației
România 19953089 238390.71 84
Regiunea Nord-Est 3275425 36849.83 89
Județul Neamț 462109 5896.14 78
Comuna Tașca 2658 95.63 28
Structura populației după religie

Religie
Potrivit datelor înregistrate la Recensământul
Populației ši al Locuințelor din anul 2011, 98.4%
majoritatea localnicilor din comuna Tašca,
județul Neamț sunt de religie ortodoxă (98.4%).
Sursa datelor: RPL, prelucrări proprii
35
2016
Evoluția sporului natural Din anul 2012 până în anul 2014, se observă o
creštere a numărului de născuți vii la nivelul
Conform datelor furnizate de Institutul Național comunei Tašca din județul Neamț. Astfel, dacă
de Statistică, în anul 2014, în comuna Tašca în anul 2012 numărul născuților vii era 10
s-au născut 21 persoane ši au decedat 39 persoane, în anul 2014 numărul acestora s-a
persoane. Ašadar, la nivelul comunei se dublat (21 persoane).
observă un spor natural negativ.
Se constată faptul că numărul persoanelor
Analizând perioada 2008-2014, se observă decedate la nivelul comunei în anul 2014 a
faptul că cele mai multe persoane (28 crescut cu 18.2% față de numărul decedaților
persoane) s-au născut în anul 2010, dar tot la înregistrat în anul 2013 ši a scăzut cu 11.4%
nivelul aceluiaši an au ši decedat cele mai față de numărul înregistrat în comuna Tašca în
multe (44 persoane). anul 2010.
Evoluția sporului natural din comuna Tașca
48 44
39
36
38 32 34 33
28 23
28
18 14
21 12 21
19 10
8
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Născuți vii Decedați

36
Școala Gimnazială
Numărul născuților vii în funcție de reședință Numărul decedaților în funcție de reședință
Analizând datele furnizate de Institutul Potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul

Național de Statistică, la nivelul comunei Național de Statistică se observă faptul că, la
Tašca din județul Neamț s-au înregistrat 10 nivelul anului 2012 toate persoanele care au
născuți vii. Toate aceste persoane au decedat din comuna Tašca, județul Neamț au
rešedința în România. La nivelul anului 2013, rešedința în România.
toate persoanele născute în comuna Tašca au
rešedința în România. Numărul persoanelor decedate din
comuna Tașca
Datele înregistrate pentru anul 2014 arată Cu reședința în Cu reședința în
Anul
faptul că din totalul născuților vii în comună, România străinătate
2012 34 0
doar 1 persoană are rešedința în străinătate. 2013 33 0
2014 39 0
Născuți vii
În anul 2013, numărul persoanelor care au
1 decedat la nivelul comunei Tašca este egal cu
22
33. Toate aceste persoane au avut rešedința în
România.
În ceea ce privešte numărul persoanelor

11
20 decedate în anul 2014 din comuna Tašca se
14 observă că toate au avut rešedința în
10 România, nicio persoană din cele înregistrate
nu a avut rešedința în străinătate.
0
2012 2013 2014
Concluzionând, se poate afirma că dintre
Cu rešedința în străinătate
persoanele din comuna Tašca care au decedat
Cu rešedința în România niciuna nu a avut rešedința în străinătate.
37
2016
Evoluția nupțialității și divorțialității În ceea ce privešte numărul de divorțuri

înregistrat la nivelul comunei Tašca în
La nivelul anului 2015, în comuna Tašca din perioada analizată se observă faptul că în anii
județul Neamț s-au înregistrat 15 căsătorii ši 5 2009, 2010, respectiv 2015, numărul de
divorțuri. divorțuri a fost egal cu 5.
Cel mai mare număr de căsătorii (23 căsătorii) Potrivit datelor, se observă faptul că cele mai
în perioada analizată se înregistrează în anul multe divorțuri înregistrate în comună au fost în
2014, iar cel mai scăzut număr de căsătorii a anul 2012 (10 divorțuri).
fost în anul 2013 (7 căsătorii).
Numărul divorțurilor înregistrate în anul 2013 în
Raportând la anul 2014, se observă o scădere a comuna Tašca a scăzut cu 90% față de cel
numărului de căsătorii în anul 2015 cu 34.8%. înregistrat în anul 2012.
Evoluția căsătoriilor și a divorțurilor din comuna Tașca
25 23
20
14 15
15 12 12 11
10 7
5 5 10 5
5 2 1 2
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Căsătorii Divorțuri Sursa datelor: INS, prelucrări proprii
38
Școala Gimnazială
Rata de natalitate
Potrivit datelor oficiale, în anul Raportul de dependență demografică
2014 la nivelul comunei Tašca În anul 2016, în comuna Tašca raportul
rata de natalitate înregistrează o de dependență demografică a fost de
valoare de 7.9‰. Această 33.5%, adică erau aproximativ 34
valoare este inferioară valorii de persoaneîn vârstă de dependență (0-14
la nivel regional (9.5‰). ani ši peste 65 ani) la fiecare 100 de
persoane în vârstă de muncă (15-64 ani).
Indicatori
Rata de nupțialitate și
Raportul de rata de divorțialitate
masculinitate
socio - demografici
În ceea ce privešte rata de
Valoarea raportului de nupțialitate de la nivelul
masculinitate la nivelul comunei Tašca în anul
comunei Tašca în anul 2015 valoarea este de
2016 arată că la 100
5.7‰, iar rata de
de femei revin 102 divorțialitate este de
bărbați.
1.9‰.
Rata de mortalitate
Valoarea ratei de mortalitate
înregistrată la nivelul
comunei Tašca în anul 2014
este de 14.7‰
39
2016
Evoluția plecărilor și stabilirilor cu În ceea ce privešte anul cu cel mai mare

domiciliul (inclusiv migrația externă) număr al plecărilor cu domiciliul din comună,
se observă că în 2014 s-au înregistrat 56
La nivelul comunei Tašca, conform datelor plecări cu domiciliul din comuna Tašca, județul
puse la dispoziție de Institutul Național de Neamț.
Statistică, în anul 2015 s-au înregistrat 47
stabiliri cu domiciliul. La nivelul acestui an, Analizând datele, se observă o scădere a
numărul stabilirilor cu domiciliul (47 stabiliri) a numărului de plecări cu domiciliul din comuna
excedat numărul plecărilor cu domiciliul (40 Tašca în anul 2015 cu 28.6% comparativ cu
plecări). numărul de plecări cu domiciliul în anul 2014.
Valori apropiate în rândul stabilirilor cu
Cel mai ridicat număr al stabilirilor cu domiciliul domiciliul, respectiv al plecărilor cu domiciliul
s-a înregistrat în anul 2010 (65 stabiliri cu se înregistrează în anii 2009, 2012, respectiv
domiciliul). 2013.
Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul

(inclusiv migrația externă)
80
65
60 56
47
51 39
40 35
32 33 47
40
37
31 27 29
20
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul

40
Școala Gimnazială
Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința La nivelul anului 2015, numărul plecărilor cu

rešedința din comuna Tašca, județul Neamț a
Stabilirile/plecările cu rešedința reprezintă cunoscut o scădere cu 32.3% comparativ cu
persoanele sosite/plecate într-o altă localitate numărul plecărilor cu rešedința din anul 2013.
decât cea de domiciliu, care la data de 1
ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de Cu toate că în anul 2011, numărul stabilirilor cu
identitate ši în fišele de evidență a populației rešedința a scăzut față de cel înregistrat în
mențiunea de stabilire a reşedinței. anul 2010, se poate observa un trend
crescător al stabilirilor cu rešedința în comună
Potrivit datelor se observă faptul că pe începând cu anul 2012, până în anul 2015.
întreaga perioadă analizată (2009-2015)
numărul plecărilor cu rešedința din comună a Astfel, numărul stabilirilor cu rešedința în anul
fost superior numărului stabilirilor cu rešedința. 2015 s-a triplat față de cel înregistrat în anul
2011.
Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din comuna Tașca
80
65
60 49 53 49
42 44
36
40
21
17
20
8 9 7 8 10
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Stabiliri cu rešedința Plecări cu rešedința

41
2016
Forța de muncă Conform datelor prezentate de Institutul

Național de Statistică, la nivelul anului 2015
Salariatul este persoana care îši exercită numărul mediu de salariați din comuna Tašca,
activitatea pe baza unui contract de muncă județul Neamț era de 426 persoane. Ašadar, în
într-o unitate economică sau socială, indiferent anul 2015 numărul mediu de salariați
de forma ei de proprietate sau la persoane înregistrat în comună a crescut cu 4.2% față
particulare, în schimbul unei remunerații sub de numărul mediu de salariați înregistrat la
formă de salariu, plătit în bani. nivelul anului 2014.
Numărul mediu al salariaților reprezintă Cea mai ridicată valoare a numărului mediu de
numărul de salariați angajați cu contracte salariați din comuna Tašca a fost în anul 2009,
individuale de muncă, plătiți de întreprindere înregistrându-se atunci un număr de 616
pentru o durată medie normală a timpului de persoane, iar cea mai scăzută valoare a
lucru, în perioada de referință. salariaților din comună a fost în anul 2013 (253
persoane salariate).
Numărul mediu de salariați
700 616
600
500 409 426

400
294 295 282
300 253
200
100
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numărul mediu de salariați Sursa datelor: INS, prelucrări proprii
42
Școala Gimnazială
Numărul de șomeri Şomajul este un fenomen contemporan,

complex, cuprinzător, care include în sfera sa
Šomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani aspecte economice, sociale, politice,
care în cursul perioadei de referință psihologice şi morale. De cele mai multe ori,
îndeplinesc simultan următoarele condiții: şomajul este analizat ca suma agregată a
tuturor acelor persoane care au statut (oficial)
-nu au un loc de muncă ši nu desfăšoară o de şomer. În acest caz, se are în vedere
activitate în scopul obținerii unor venituri; -sunt persoana – şomer.
în căutarea unui loc de muncă;
-sunt disponibili să înceapă lucrul în La nivelul comunei Tašca, potrivit datelor
următoarele două săptămâni (inclusiv furnizate de Institutul Național de Statistică, cei
săptămâna în care s-a desfăšurat interviul), mai mulți šomeri au fost înregistrați în luna
dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. ianuarie din anul 2014.
Numărul șomerilor din comuna Tașca

99
100
86 81
80
61
60 51
40
40
37
20
Luna ianuarie 2010Lunamartie 2010Lunamai2 010Lunaiu lie 2010Lunas eptembrie 2010Lunanoie mbrie2010Lunaianuarie2011Lunamartie2011Lunamai2 011Lunaiu lie 2011Lunas eptembrie2011Lunanoiembrie2011Lunaianuarie2012Lunamartie2012Lunamai2012Lunaiulie2012Lunas epte mbrie2012Lunanoiembrie 2012Lunaianuarie 2013Lunamarti e2013Lunamai2013Lunaiulie2013Lunasepte mbrie2013Lunanoiembrie 2013Lunaianuarie 2014Lunamarti e2014Lunamai2014Lunaiuli e2014Lunaseptembrie2014Lunanoiembrie2014Lunaia nuarie2015Lunamartie 2015Lunamai2015Lunaiuli e2015Lunas eptembrie 2015Lunanoie mbrie2015
43
2016
ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Din anul 2012 până în anul 2014, se  Rata de mortalitate înregistrată la nivelul
observă o creštere a numărului de născuți vii comunei Tašca în anul 2014 (14.7‰) este
la nivelul comunei Tašca; peste media națională (11.4‰);
 Raportul de dependență demografică  Potrivit datelor oficiale, în anul 2014,
(33.5%) prezintă o valoare redusă în la nivelul comunei Tašca, rata de
comuna Tašca; natalitate înregistrează o valoare de
 Rata de nupțialitate înregistrată pentru 7.9‰. Această valoare este inferioară
comuna Tašca în anul 2015 (5.7‰) este valorii de la nivel regional (9.5‰);
peste media națională (5.6‰);  Numărul divorțurilor înregistrate în anul
 Se observă o scădere a numărului de 2015 în comuna Tašca a crescut de 5 ori față
plecări cu domiciliul din comuna Tašca în anul de cel înregistrat în anul 2013.
2015 cu 28.6% comparativ cu numărul de
plecări cu domiciliul în anul 2014;
 Numărul stabilirilor cu rešedința în anul
2015 s-a triplat față de cel înregistrat în anul
2011;
 La nivelul anului 2015, numărul plecărilor cu
rešedința din comuna Tašca a scăzut cu
32.3% comparativ cu numărul plecărilor cu
rešedința din anul 2013;
 Numărul mediu de salariați a urmat un trend
ascendent în perioada 2013-2015.
44
Școala Gimnazială
ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Elaborarea de politici de sănătate publică  Ritmul de scădere a populației crešte de la
mai eficiente care vizează scăderea ratelor an la an, iar generațiile tinere sunt din ce în
de mortalitate generală ši infantilă; ce mai puțin numeroase, comparativ cu cele
 Preocuparea permanentă a Autorităților adulte ši vârstnice;
Publice Locale cu privire la rezolvarea  Lipsa de structurare a învățământului
problemelor cu care se confruntă populația; secundar ši universitar față de cerințele pieței
 Menținerea tendinței de creštere a muncii determină crešterea numărului de
speranței de viață la naštere la nivel național; šomeri în rândul populației calificate;
 Promovarea de către Administrația Publică  Promovarea agresivă la nivel național
Locală a unui program de informare cu privire a metodelor contraceptive;
la depopulare ši luarea de măsuri concrete în  Menținerea ratelor actuale de fertilitate (1.3
acest sens (de exemplu, premierea familiei la copii la o femeie) va conduce la un derapaj
našterea unui copil); demografic în anii 2025-2030;
 Promovarea unor politici pronataliste la  Criza economică actuală determină
nivel național prin implementarea unor restrângerea activității sectoarelor economice
programe sociale țintite către familie ši copil; ši implicit crešterea ratei šomajului;
 Implicarea medicilor ši a asistenților sociali  Redresarea natalității nu mai poate
în activități de conštientizare cu privire la împiedica scăderea şi îmbătrânirea populației
necesitatea întineririi populației; active până în anul 2025;
 Facilitățile oferite de programele naționale ši  Tendința de îmbătrânire mai accentuată a
europene pentru menținerea tinerilor în țară; populației din cauza migrării forței de muncă
 Existența planurilor operaționale anuale ši tinere în străinătate.
a planurilor de management.
45
2016
2.2. Cultura organizațională a Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca
Scurt istoric al școlii În 1972 s-a dat în folosinţă actualul local al

şcolii Taşca, extins în 1980, modernizat și
Şcoala Gimnazială „Vasile Mitru”, situată în reabilitat dupa 1990 prin:
judeţul Neamţ, comuna Taşca şi-a făcut simţită  realizarea instalaţiei de încălzire centrală;
prezenţa în comunitate încă din anul 1840,  reţea de apă potabilă;
atunci când copiii satului se adunau în Biserica  înlocuirea tâmplăriei exterioare și
din satul Neagra pentru a descifra tainele
interioare;
ceaslovului alături de preotul călugăr
 schimbarea acoperişului;
Constantin, din schitul Văratec.
 termoizolaţie şi finisaje exterioare;
Şcoala primară în satul Taşca ia fiinţă în jurul  parchet laminat în sălile de clase;
anului 1840, în casa familiei Varaticu Vasile,  grup social interior;
situată lângă biserica satului. Primul învăţător  mobilier şcolar nou;
a fost Ioan Popovici, urmat de preotul  cabinet de informatică dotat cu 20 de
Corijescu. Localul propriu-zis a fost construit calculatoare conectate în sistem Ael;
după 1880, școala veche, astăzi nefuncţională.
 telefonie fixă și mobilă;
 televiziune prin cablu;
Între anii 1931-1938 au profesat ca învăţători
titulari soţii Virginia și Vasile Mitru. Acesta din  sistem video de supraveghere;
urmă, înrolat în al Doilea Război Mondial ca  aparatură IT;
locotenent, şi-a jertfit viaţa pe câmpul de luptă.  acces internet;
 material didactic și carte şcolară;
Prin contribuţia lui la educarea copiilor de pe  teren de sport multifuncţional.
aceste meleaguri și punerea vieţii în slujba
În momentul de faţă această instituţie de
patriei, a devenit un simbol de recunoştinţă
învăţământ funcţionează în centrul comunei.
pentru generaţiile următoare.
46
Școala Gimnazială
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE MITRU”
T
A
Ș
C
A
47
2016
2.3. Activități educative formale și nonformale
În ceea ce privește educația formală, aceasta reprezintă un cumul de acțiuni și influențe

educaționale reflectate instituțional în cadrul sistemului de învățământ prin structuri organizate
ierarhic pe nivele și trepte de studii, la nivelul unui proces de instruire, sub îndrumarea unor
resurse umane specializate ce transmit informații pentru a avea ca finalitate formarea educabilului.
Educația formală este importantă prin faptul că facilitează accesul la valorile culturii, științei, artei,
literaturii și tehnicii, la experiența social-umană având un rol decisiv în formarea personalității,
conform nevoilor individuale și sociale.
Printre avantajele acestui tip de educație se numără faptul că, fiind generalizată, este accesibilă
tuturor. De asemenea, aceasta oferă posibilitatea realizării unei evaluări individualizate și a
dezvoltării deprinderilor de muncă intelectuală ale elevilor. Totuși există și dezavantaje, astfel,
există predispunerea la rutină și monotonie, lipsa corelațiilor interdisciplinare și participarea activă
redusă a elevilor.
PRINCIPALELE
CARACTERISTICI:
organizarea sub formă de activități instructiv-educative

concrete în cadrul sistemului de învățământ;
este prioritară din perspectiva politicilor naționale privind
dezvoltarea resurselor umane, fiind principala țintă a
politicilor educaționale;
este generalizată, permițând accesul tuturor indivizilor.
48
Școala Gimnazială
O ramură complementară educației formale este considerată educația nonformală sub

raportul finalităților conținutului și al modalităților concrete de realizare.
J. Kleis definește educația nonformală drept „orice activitate educațională intenționată și

sistematică desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor
individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al minimalizării
problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina
impusă, efectuarea temelor)”.
Trăsături caracteristice Avantajele utilizării educației nonformale:
este variată și flexibilă, opțională și  punctul central este procesul de învățare nu

facultativă; cel de predare, solicitând în mod diferențiat
diferențiază conținutul, metodele și participanții;
instrumentele de lucru în funcție de interesele  presupune un curriculum la alegere, flexibil
și capacitățile participanților; și variat propunându-le participanților activități
diverse și atractive, în funcție de interesele
valorifică întreaga experiență de învățare a
acestora, de aptitudinile speciale și de
participanților.
aspirațiile lor;
 presupune lărgirea și îmbogățirea culturii
generale și de specialitate a participanților,
oferind activități de completare a studiilor;
 asigură o rapidă actualizare a informațiilor
din diferite domenii fiind interesată să mențină
interesul publicului larg, oferind alternative
flexibile tuturor categoriilor de vârstă și
pregătirii profesionale.
49
2016
Activități școlare și extrașcolare cu caracter educativ la nivelul catedrelor din cadrul

Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca
În ceea ce privește educaţia extracurrriculară aceasta îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii beneficiarilor educației. Actul educațional prin activităţile extracurriculare
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
În cadrul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru”  Balul elevilor;

Tașca se derulează următoarele activități  Ziua Mondială a Sănătății;
extrașcolare cu caracter educativ:  Tradiții și obiceiuri cu ocazia Sfintelor Paști;
 1 Iunie - ziua internațională a copilului;
 Revista școlii „Pași de cristal”;  Ziua internațională a mediului;
 Ziua Internațională a Educației;  Activități de voluntariat - „Ajută-ți
 Săptămâna Educației Globale; aproapele!”, „Micul ecologist” - acțiuni de
 1 Decembrie - ziua națională a României; ecologizare și „Prietenii pădurii” - plantare de
 Noi umblăm și colindăm; puieți;
 Tradiții și obiceiuri cu ocazia sărbătorilor de  „Școala de vară”;
iarnă;  Roadele strădaniei la sfârșit de an școlar.
 Mihai Eminescu - poet național;
 24 Ianuarie - ziua Unirii Principatelor;
 Dragobete sau Sfântul Valentin;
 „Un mărțișor - un strop de fericire”;
 Ziua școlii - 25 Martie (Ziua porților
deschise - prezentarea ofertei educaționale a
școlii și promovarea imaginii școlii);
 Ansamblul folcloric al școlii „Fluierașii”;
 Cursurile festive şi banchetul absolvenţilor
claselor a IV-a şi a VIII-a;
50
Școala Gimnazială
Activități, programe, proiecte din Derularea de programe educaționale cu

calendarul școlii implicarea comunității locale, pe teme de
actualitate și cu impact în rândul elevilor
În cazul proiectelor centrate pe elevi, este
important ca aceştia să fie implicaţi în toate Proiectul în care Școala Gimnazială „Vasile
etapele de realizare a proiectelor, de la Mitru” Tașca este implicată se numește ,,O
planificarea acestora, până la evaluare şi rază de soare” - proiect în cadrul SNAC.
diseminarea rezultatelor.
Inițierea/ derularea unor proiecte și
Printre activitățile derulare la nivelul școlii se
programe internaționale în care școala
numără:
este implicată
 ,,Credința o punte către mântuire” - concurs
interjudețean;
Proiectele în care școala gimnazială este
 ,,IA - simbol românesc” - festival local;
inclusă sunt:
 ,,Seara de colinde” - activitate desfășurată
 ,,ECO ȘCOALA” - proiect în cadrul
la nivelul școlii;
programului internațional ,,ECO SCHOOLS”;
 ,,Familia - micul meu Rai” - activitate
 ,,Healthy food” - partener Enkelejde Alijaj-
desfășurată la nivelul școlii;
Lush Kola, Shkoder- Albania.
 ,,Festivalul Toamnei la Tașca - Fantezii de
Toamnă” - local;
 ,,Copiii florile inimii” - festival național;
 ,,Dor de tradiții” - festival.
51
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
3. Diagnoză instituțională
3.1. Diagnoza mediului intern

3.2. Diagnoza mediului extern - analiza PESTEL
2016
3.1. Diagnoza mediului intern
Mediul intern al școlii cuprinde factorii din gândire critică, spre cooperare, în vederea
interiorul acestuia care exercită influență soluţionării unor probleme complexe, reale.
asupra întregii activități. Succesul instituției de
învățământ, într-un mediu cu o puternică Mediul şcolar este un loc al competiţiei şi al
competiție, depinde într-un grad ridicat de comparaţiei sociale unde reuşitele sunt
pregătirea resurselor umane ale unității valorizate şi eşecurile sancţionate. O instituție
școlare, resursele materiale ale elevilor, școlară nu înseamnă doar asimilare de
resursele financiare ale acestora care au un informații, ci și socializare, comunicare, reguli,
impact decisiv asupra instituției școlare. iar modul în care este tratat un copil în școală
de către profesori și colegi are un impact
Prin identificarea punctelor tari la nivelul puternic asupra dezvoltării personalității.
mediului intern al instituției școlare se face Educaţia primită în şcoală are un rol extrem de
referire la calitatea resurselor umane, important în devenirea ulterioară a tinerilor,
deschiderea conducerii către aplicarea unor deoarece aceasta modelează caracterul
instrumente moderne de management, elevilor. Actul educațional are o singură
menținerea unui climat pozitiv, asigurarea finalitate: formarea educabilului pentru
cooperării dintre membrii aparatului activitatea ulterioară profesională și
administrativ și alte instituții, implicarea dezvoltarea competenţelor acestuia.
suficientă a personalului în atingerea
obiectivelor la nivelul unității de învățământ.
Educaţia este un instrument esenţial pentru

realizarea unui viitor durabil. Prin urmare,
educația ar trebui să creeze cadrul prin care
să ofere inspiraţia necesară, să stimuleze
creativitatea, îndrumându-i pe oameni spre o
54
Școala Gimnazială
Resursele umane ale școlii Câteva dintre cele mai importante elemente
fac referire la faptul că resursele umane:
Având în vedere prezenta cantitate  sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor
informațională, conceptul de educaţie de creştere şi dezvoltare, precum şi
permanentă şi eforturile pentru dezvoltarea capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge
resurselor, formarea nivelului profesional şi propriile limite, pentru a face faţă noilor
ridicarea nivelului profesional, ca proces provocări sau exigenţelor actuale şi de
general de acumulare de cunoştinţe din toate perspectivă;
domeniile ce se conturează, trebuie să  reprezintă una dintre cele mai importante
reprezinte un domeniu cheie al activităţii investiţii ale instituției;
fiecărei instituții. Într-o instituție sau  sunt singurele resurse inepuizabile de
organizație, resursele umane sunt creativitate, de soluţii şi idei noi, originale şi
considerate a fi una dintre cele mai valoroase;
importante investiții. Ele reprezintă singurul  oamenii constituie bunul cel mai de preţ al
element care are capabilitatea de a produce și unei organizaţii/ instituții;
de a reproduce toate celelalte resurse utilizate  constituie un important factor care trebuie
de către o instituție în desfășurarea activității. înţeles, motivat şi antrenat în vederea implicării
cât mai depline şi profunde în realizarea
Managementul resurselor umane este o obiectivelor școlare;
activitate deosebit de complexă deoarece
propune evaluarea unor situații cu aspect dual, Pentru o instituție școlară, profesorii alături de
moral sau etic și legal. Alături de aceste elevi contribuie la creșterea și dezvoltarea
aspecte, un factor important este reprezentat instituției, atât timp cât au la dispoziție
de responsabilitatea deciziilor. resursele materiale necesare.
În vederea unei bune organizări a activității Menirea profesorului în condițiile

resurselor umane, într-o instituție trebuie să se învățământului actual presupune și o serie
țină cont de câteva elemente referitoare la întreagă de calități, determinate de specificul și
managementul angajaților. complexitatea muncii pe care o desfășoară.
55
2016
Cadrele didactice, ca formatori adevărați trebuie Cadrele didactice din cadrul școlii, preocupate
să îndeplinească următoarele deziderate: fiind de pregătirea lor profesională, au
 să antreneze şi să dezvolte flexibilitatea participat și participă și în prezent la diverse
mentală, ceea ce implică revigorarea încrederii cursuri de formare:
în sine, să înlăture rigiditatea provocată de  Mentor;
condiţionare şi rutină, de frica de nou, precum  Metode și tehnici de evaluare;
şi de lipsa de experienţă;  Formator;
 să-i înveţe pe cursanţi tehnicile învăţării,  Manager de proiect;
încât fiecare să-şi descopere propria strategie  Comunicarea în relația profesor-elev-părinte;
de învăţare şi mijloacele de optimizare;  Metode eficiente de învățare;
 să le consolideze încrederea în învăţarea  Noile educații;
permanentă, ca o condiţie necesară a creşterii  Managementul inspecției școlare;
şi dezvoltării personale care nu se poate  Învățarea bazată pe proiecte;
realiza decât prin efort pentru mobilizarea  Sprijin pentru evaluarea internă;
tuturor capacităţilor de care dispun.
 Modalități de formare a competențelor cheie
Rezultatele pe care Școala Gimnazială „Vasile a preșcolarului și școlarului mic;
Mitru” Tașca le-a obținut de-a lungul timpului se  Relatia școală-părinte-comunitate în
datorează corpului profesoral de excepție de la învățământul preșcolar și primar;
nivelul instituției. Profesorii care își desfășoară  Educația pentru schimbare în învățământul
activitatea în cadrul școlii beneficiază de o preșcolar;
bogată experienţă, de pregătire profesională  Metodist.
bună, dar şi de pasiune şi dăruire fără de care
rezultatele bune obținute nu ar fi fost posibile. În vederea analizei celor mai importante
Organizarea şi desfăşurarea unui proces aspecte referitoare la resursele umane de la
instructiv-educativ de calitate, reflectat în nivelul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca,
rezultatele de excepţie obţinute de elevii școlii este necesară realizarea unei imagini de
gimnaziale la testările naţionale şi la concursurile ansamblu cu privire la personalul didactic
şi olimpiadele şcolare sunt posibile datorită existent la nivelul județului Neamț, comunei
cadrelor didactice. Tașca, respectiv la nivelul școlii.
56
Școala Gimnazială
Personalul didactic din județul Neamț

pe niveluri de educație
Pe baza datelor puse la dispoziție de Institutul Personalul didactic

Național de Statistică, în ceea ce privește - 2015 -
județul Neamț, numărul personalului didactic
din învățământul preșcolar, din învățământul
primar, respectiv din învățământul gimnazial a 47.4%
înregistrat o scădere cu 7% față de anul 2013.
Se observă faptul că numărul personalului

didactic din învățământul gimnazial a cunoscut 20.4%
o creștere cu 2.8% în anul 2014 comparativ cu
anul 2013. 32.2%
Cu toate acestea, în următorul an situația s-a

modificat, în sensul că numărul personalului
didactic din învățământul gimnazial de la Învățământul gimnazial
nivelul județului Neamț a scăzut cu 7.5% față Învățământul primar
de anul 2014. Învățământul preșcolar
Personalul didactic pe niveluri de educație din județul Neamț

Anul 2013 2014 2015
Învățământul preșcolar 745 743 695
Învățământul primar 1215 1169 1093
Învățământul gimnazial 1692 1739 1609
Total 3652 3651 3397
57
2016
Personalul didactic din comuna Tașca

pe niveluri de educație
Conform datelor furnizate de Institutul Național Personalul didactic

de Statistică, la nivelul comunei Tașca, - 2015 -
numărul personalului didactic din învățământul
preșcolar a fost constant în anii 2013 și 2014.
În ceea ce privește anul 2015, numărul 41.7%
personalului didactic din învățământul
preșcolar a scăzut.
Aceeași situație se întâlnește și în cazul

personalului didactic din învățământul 16.6%
gimnazial, în sensul că valori constante au fost
înregistrate pentru anii 2013 și 2014, situația 41.7%
modificându-se în anul 2015.
În ceea ce privește numărul personalului

didactic din învățământul primar, acesta a fost Învățământul gimnazial
constant în anii 2014 și 2015, scăzând față de Învățământul primar
anul 2013. Învățământul preșcolar
Personalul didactic pe niveluri de educație din comuna Tașca

Anul 2013 2014 2015
Învățământul primar 6 5 5
Învățământul gimnazial 6 6 5
Total 15 14 12
58
Școala Gimnazială
Personalul didactic și nedidactic al Școlii

Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca în anul
școlar 2015-2016
Cadre didactice calificate 20

Cadre didactice necalificate 0
Cadre didactice debutante 4
Cadre didactice cu examen de definitivat 2
Cadre didactice cu gradul didactic II 6
Cadre didactice cu gradul didactic I 8
Număr profesori metodiști 0
Număr de profesori formatori naționali/ regionali 0
Număr de profesori care au participat la cursuri de perfecționare
sau postuniversitare (ultimii 5 ani) 6
Personalul școlii gimnaziale În anul școlar 2015-2016 numărul

Preșcolar Primar Gimnazial titularilor din învățământul
Titular 1 4 6
Suplinitor 1 1 6 gimnazial a fost egal cu numărul
Total 2 5 12 suplinitorilor.
59
2016
Personalul didactic și nedidactic al Școlii

Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca în anul
școlar 2016-2017
Cadre didactice calificate 17

Cadre didactice necalificate 0
Cadre didactice debutante 1
Cadre didactice cu examen de definitivat 2
Cadre didactice cu gradul didactic II 5
Cadre didactice cu gradul didactic I 9
Număr profesori metodiști 1
Număr de profesori formatori naționali/ regionali 0
Numărul cadrelor didactice care fac naveta 10
Numărul cadrelor didactice nou venite în școală
(în anul școlar 2016-2017) 2
Personalul din cadrul școlii acoperă un număr Din totalitatea cadrelor didactice, în anul școlar
de 14.83 norme, numărul normelor acoperite 2016-2017, 10 profesori au participat la programe
de personalul școlii la plata cu ora fiind de de formare continuă acreditate, numărul de ore de
0.60. În cadrul școlii gimnaziale nu se participare a cadrelor didactice la programele de
regăsesc norme acoperite cu colaboratori. formare fiind de 480 ore.
60
Școala Gimnazială
Oferta educațională a Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca
Oferta educațională a unei instituții de promovarea ši continua adaptare a ofertei

învățământ reprezintă un aspect esențial educaționale este foarte importantă.
pentru modul în care aceasta este percepută
de către persoanele din incinta instituției, Astfel, este oportun ca toți actualii ši potențialii
respectiv, de către comunitate, în ansamblu. beneficiari ai ofertei educaționale să poată
accesa informații referitoare la această ofertă.
În general, o ofertă educațională se definešte Accesul acestei oferte educaționale se poate
prin următoarele elemente: realiza prin intermediul mai multor canale:
mijloace mass-media, site-ul šcolii, evenimente
Nivele ši forme de învățământ autorizate tematice, care sunt destinate dezvoltării
ši/sau acreditate, după caz, în care se face relațiilor publice.
šcolarizarea, specializările/ calificările obținute
de absolvenți. În ceea ce privešte oferta educațională a šcolii,
Resurse educaționale puse la dispoziție aceasta este considerată a fi atractivă pentru
pentru efectuarea activităților curriculare ši majoritatea beneficiarilor.
extracurriculare.
Programul instituției. Baza procesului decizional referitoare la oferta
Facilitățile puse la dispoziție. educațională este reprezentată de o analiză
Datele de contact ale unității šcolare. efectuată la nivelul colectivului de elevi ši
cadre didactice. Această analiză urmărešte
Modul de prezentare al aspectelor pozitive interesele comune ale elevilor, cadrelor
poate crea unele aspecte pozitive față de didactice, dar ši consultarea activă a părinților
populația šcolară din cadrul unității de elevilor ši evidențierea intereselor comunității
învățământ. Ca urmare, având ca punct de în care šcoala îši efectuează activitatea.
plecare acest considerent se poate preciza că
61
2016
OFERTA EDUCAȚIONALĂ  În cadrul învățământului primar se

urmărešte eleborarea unor propuneri ce țin
La nivelul ofertei educaționale se regăsesc: cont de necesitatea promovării lecturii
suplimentare, a stimulării ši formării unor
Oferta curriculară. deprinderi de citit ši scris corecte, a
Oferta extracurriculară. deprinderilor de calcul, de identificare ši
Oferta extrašcolară. respectare a normelor de igienă ši menținere a
sănătății, de protejare a spațiului în care trăim,
OFERTA CURRICULARĂ de nivelul general al clasei respective.
La nivelul Šcolii „Vasile Mitru” Tašca sunt Curriculum-ul la decizia šcolii oferă
regăsite următoarele oferte curriculare: posibilitatea ofertării unor activități extrašcolare
Oferta disciplinelor opționale. ši extracuriculare care redau posibilitatea
Schema orală. fiecărui elev să beneficieze de cel puțin un tip
Programele disciplinelor opționale. de activitate în afara programului šcolar.
În baza acestei oferte curriculare s-au

specificat următoarele mențiuni: Aceste activități au fost discutate la nivelul
 Atât conținutul cât ši titlurile disciplinelor fiecărei catedre/ comisii metodice, personal
opționale au fost prezentate părinților ši didactic ši sunt necesare pentru:
elevilor în cadrul sedințelor efectuate la nivelul Formarea personalității prin însuširea unor
clasei. valori ale culturii naționale ši universale.
 În cadrul învățământului prešcolar se Educarea în spiritul respectării drepturilor ši
urmărešte identificarea ši valorificarea libertăților fundamentale ale omului, ale
abilităților copiilor. Se va pune accent pe toleranței ši demnității.
realizarea unor deprinderi în ceea ce privešte Dobândirea tehnicilor de muncă intelectuală,
igiena ši menținerea sănătății ši, totodată, pe necesare autoinstituirii pe întreg parcursul
satisfacerea curiozității copiilor în legătură cu vieții.
lumea în care trăim.
62
Școala Gimnazială
PREZENTARE DISCIPLINE CDȘ

Cu creionul în lumea alfabetului
Micii ecologiști
Minte sănătoasă în corp sănătos
Artă, fantezie și îndemînare
Căsuța cu povești
Vreau să știu
Caligrafie
Literatură pentru copii
Micul campion
Să scriem corect
În cadrul ofertei curriculare sunt
Să învățăm lucruri
regăsite atât discipline noi, cât ši
utile I like english
discipline orientate spre
Educație pentru sănătate
extindere ši aprofundare, menite
Lectură, comunicare, joc și culoare
să satisfacă dorințele elevilor ši
Matematică între teorie și practică
părinților acestora.
Competențe informatice
2016
Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de

către colectivele de elevi şi cadre didactice. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii,
drumeţii şi alte proiecte cu scop creativ, care să contribuie la realizarea misiunii şcolii. Păstrarea
tradiţiilor instituţiei reprezintă o preocupare permanentă a colectivului managerial şi a cadrelor
didactice.
Considerăm că este foarte important ca elevii noştri să dobândească şi competenţe

profesionale, şi competenţe generale, dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să
le permită să se adapteze unei societăţi aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască
într-un mediu multicultural, parte a Uniunii Europene .
Şcoala noastră asigură sprijinirea şi acordarea de şanse egale tuturor elevilor, indiferent de
mediul din care provin, sex, religie, statut social sau financiar.
Școala Gimnazială
Infrastructura de învățământ din județul Neamț
În urma datelor furnizate de Institutul Național Unități școlare 96

de Statistică se poate preciza că, în anul 2015,
în județul Neamț, nu exista nici o instutuție de Săli și cabinete școlare 1937
învățământ primar ši gimnazial care să
beneficieze de bazine de înot.
Pentru anul 2015, în ceea ce privešte numărul Laboratoare școlare 248

de calculatoare ce revin populației se poate
menționa că 15 elevi foloseau acelaši
calculator din cadrul unităților de învățământ,
conform datelor încadrate pe Institutul Național
de Statistică. Săli de gimnastică 82
Raportând numărul populației šcolare la

numărul sălilor de clasă pentru anul 2015, se
poate observa faptul că în județul Neamț, într- Ateliere școlare 16
o sală de clasă învățau, în medie, 30 de elevi.
Terenuri de sport 101
Bazine de înot 0
Calculatoare 3858
65
2016
Infrastructura de învățământ de la nivelul Școlii „Vasile Mitru” Tașca
Din punct de vedere al infrastructurii Šcoala „Vasile Mitru” Tašca dispune de următoarele:
LA NIVELUL ȘCOLII
8 săli de clasă dotate cu mobilier şcolar nou.

1 cabinet de fizică-chimie care funcționează
ši ca sală de clasă.
1 cabinet de informatică cu 20 de
calculatoare.
1 cancelarie dotată cu imprimante color/ alb
negru ši calculator conectat la internet.
1 secretariat.
1 cabinet al directorului.
1 bibliotecă cu un număr de 3682 volume.
1 arhivă.
1 grup sanitar interior.
1 teren de sport.
8 calculatoare (din care 3 pentru
administrație).
4 laptop-uri.
3 videoproiectoare.
3 copiatoare.
1 cameră video digitală.
1 stație de amplificare
1 tablă interactivă.
66
Școala Gimnazială
LA NIVELUL GRĂDINIȚEI
3 săli de clasă dotate cu mobilier nou.

1 cancelarie.
1 vestiar.
1 grup sanitar.
3 calculatoare.
1 televizor color.
1 copiator.
1 imprimantă color.
67
2016
Evoluția rezultatelor, respectiv

analiza anilor școlari precedenți
Procesul de învățare este deosebit de amplu și Eficiența învățămîntului se referă la

complex, fiind menit să determine o schimbare capacitatea sistemului educațional de a
atât în cunoașterea, cât și în comportamentul produce, în mod satisfăcător, rezultate care se
tinerilor școlari. În majoritatea cazurilor vor vedea în atitudinea și comportamentul
învățarea generează performanță și se absolvenților. Eficiența învățării la nivelul
realizează prin creșterea auto-cunoașterii. procesului de învățământ poate fi ridicată
printr-un management superior al activității.
Evaluarea școlară este procesul prin care se Astfel, eficiența învățării depinde de
determină, se obțin și se furnizează informații următoarele criterii genereale:
utile. Totodată, evaluarea propriu-zisă se
Particularitățile individuale ale subiecților.
constituie prin emiterea unor judecați de
Volumul, calitatea și accesibilitatea
valoare, fiind așteptat un rezultat observabil
cunoștințelor.
sau măsurabil într-un cadru de referință.
Transferul de cunoștinte, exercițiul.
PROFESOR Strategiile de predare și învățare.
Competențele morale, profesionale și
pedagogice ale profesorului.
Calitatea vieții școlare.
EVALUARE PREDARE
Influențele socio-culturale exercitate asupra
procesului de învățământ.
La nivelul Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca,

în procesul de predare-învățare-evaluare se
folosesc manuale școlare aprobate de MENCȘ și
ÎNVĂȚARE ELEV
auxiliare curriculare, ghiduri de aplicare, culegeri
de probleme, îndrumătoare avizate de MENCȘ
sau ISJ Neamț.
68
Școala Gimnazială
Populația școlară din județul Neamț pe

nivele de educație
Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor, Distribuția populației școlare din județul Neamț
elevilor și studenților cuprinși în procesul de pe nivele de educație pune în evidență faptul
educație și instruire al unui an școlar/ că pentru ambele tipuri de învățământ, primar
universitar, indiferent de formele de și gimnazial, respectiv preșcolar, numărul
învățământ pe care le frecventează (zi/ seral/ elevilor/ preșcolarilor a scăzut în perioada
frecvență redusă) și de vârstă. 2013-2015. În ceea ce privește învățământul
primar și gimnazial, se poate preciza că cei
Conform datelor furnizate de Institutul Național mai mulți elevi au fost înregistrați în anul 2013.
de Statistică, în anul 2015, la nivelul Totodată, pentru învățământul preșcolar, cei
învățământului primar și gimnazial din județul mai mulți preșcolari au fost înregistrați în anul
Neamț s-a înregistrat un număr de 41758 2013.
elevi. Comparativ cu anul precedent (2014),
populația școlară din învățământul primar și
gimnazial a scăzut cu 2.7%, iar față de anul
2013 s-a înregistrat o scădere de 4.6%. La
nivelul învățământului preșcolar din județul
Neamț pentru anul 2015 s-a înregistrat un
număr de 11553 preșcolari, mai puțin cu 5.8%
față de anul 2014. Comparativ cu anul 2013,
populația școlară din învățământul preșcolar a
scăzut cu 8.3%.
Populația școlară pe niveluri de educație din județul Neamț

Anul 2013 2014 2015
Învățământul primar și gimnazial 43744 42932 41758
Total 56341 55192 53311
69
2016
Numărul copiilor înscriși în clasa Numărul copiilor înscriși în clasa pregătitoare

pregătitoare în perioada 2013-2017 în anul școlar curent 2016-2017 a crescut cu
54.5% față de anul școlar anterior 2015-2016.
Analiza datelor din perioada 2013-2017 cu
privire la numărul copiilor înscriși în clasa Față de anul școlar 2014-2015 numărul copiilor
pregătitoare arată faptul că în anul școlar din clasa pregătitoare din anul curent a scăzut
2014-2015 s-a înregistrat cel mai mare număr cu 10.5%.
de copii (19 copii), urmat de anul școlar curent
2016-2017 cu 17 copii înscriși în clasa Comparativ cu anul școlar 2013-2014, numărul
pregătitoare. În anul școlar 2013-2014 au fost copiilor înscriși la nivelul anului școlar 2016-
înregistrați 12 copii în clasa pregătitoare, iar în 2017 în clasa pregătitoare a crescut cu 41.6%.
anul 2015-2016 au fost înscriși 11 copii în
clasa pregătitoare.
Numărul copiilor înscriși în clasa pregătitoare

20
19
17 58.3%
15
Cea mai mare creștere a
numărului de copii înscriși
12
în clasa pregătitoare a fost
10 11
înregistrată în anul școlar
2014-2015 (cu 58.3% față
de anul școlar anterior).
5
2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017
Sursa datelor: Școala Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca
70
Școala Gimnazială
Populația școlară la nivelul ciclului O scădere accentuată a elevilor ce aparțin

primar în perioada 2013-2017 nivelului primar a avut loc în anul școlar 2014-
2015 (numărul elevilor a scăzut cu 22% față de
Cel mai mare număr al elevilor la nivelul anul școlar 2013-2014).
ciclului primar înscriși la Școala Gimnazială
„Vasile Mitru” Tașca a fost înregistrat în anul Din totalitatea elevilor înscriși în anul școlar în
școlar 2013-2014 (86 elevi), iar cel mai mic curs, elevii din clasa a IV-a ocupă cea mai
număr de elevi la nivel primar a fost înregistrat mare pondere, de 35.3%, cea mai mică
în anul școlar curent 2016-2017(65 elevi). pondere, de 16.9%, fiind înregistrată de elevii
clasei a I-a.
Față de anul școlar anterior 2015-2016,
numărul elevilor de la nivel primar înscriși în La nivelul anului școlar anterior 2015-2016 cea
anul 2016-2017 a scăzut cu 8.4%, iar față de mai mare pondere a fost înregistrată de elevii
anul școlar 2014-2015 numărul elevilor de la clasei a III-a (30.9%), iar cea mai mică pondere a
nivelul primar a scăzut cu 2.9%. fost înregistrată de clasa a II-a (15.4%).
Populația școlară la nivelul ciclului primar
90
86
80
71
70
65
67
60
2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017
Sursa datelor: Școala Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca
71
2016
Populația școlară la nivel gimnazial în Comparativ cu anul școlar 2013-2014, numărul

perioada 2013-2017 elevilor de la nivelul gimnazial înscriși la
Școala Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca în
Cel mai ridicat număr al elevilor înscriși la anul școlar curent a scăzut cu 21.2%.
nivelul ciclului gimnazial (102) s-a înregistrat în
anul școlar 2014-2015, urmat de anul școlar În perioada analizată 2013-2017 o creștere a
2013-2014 în care s-au înregistrat 99 elevi. În numărului de elevi s-a înregistrat în anul școlar
anul școlar 2015-2016 au fost înscriși la nivelul 2014-2015 față de anul 2013-2014 (creștere
ciclului gimnazial 83 elevi, iar în anul școlar în de 3% a elevilor de la nivel gimnazial).
curs 2016-2017 s-au înscris 78 elevi.
Din totalitatea elevilor înscriși în anul școlar

curent, 35.9% aparțin clasei a VII-a, 23.1% 99
sunt înscriși în clasa a V-a, 21.8% sunt înscriși 2013-2014
în clasa a VI-a, iar 19.2% dintre elevi sunt în
clasa a VIII-a. 102 2014-2015
În ceea ce privește evoluția numărului de elevi,

în anul curent 2016-2017 s-a înregistrat o
scădere a numărului de elevi cu 6% față de
anul școlar anterior.
2015-2016 83
Spre deosebire de anul școlar 2014-2015, în
anul curent (2016-2017) s-a înregistrat o
78 2016-2017
scădere mult mai mare, de 23.5%, a elevilor
înscriși în clasele gimnaziale.
72
Școala Gimnazială
Situația rezultatelor școlare în perioada Situația rezultatelor școlare în perioada

2013-2016, ciclul primar 2013-2016, ciclul gimnazial
La nivelul elevilor din clasele primare nu s-a La nivelul ciclului gimnazial, se poate observa că
înregistrat nici un calificativ Insuficient în nu au existat elevi cu medii sub 6 în perioada
perioada 2013-2016. În anul școlar 2013-2014, analizată. În anul 2013-2014 cele mai multe
39 elevi au obținut calificativul Foarte bine, 22 medii au fost cuprinse între 7-7.99. În anul școlar
au obținut calificativul bine, iar 21 au obținut următor, 35 elevi au avut medii între 7 și 7.99, 23
calificativul Suficient. În anul 2014-2015, 10 au avut medii între 8 și 8.99, iar 24 au obținut
elevi au avut calificativul Suficient, 17 au avut medii cele mai amri medii (între 9-10). Mediile
calificativul Bine, iar 39 elevi au obținut înregistrate la finalul anului școlar 2015-2016
calificativul Foarte bine. În anul 2015-2016 cei evidențiază o îmbunătățire a rezultatelor școlare
mai mulți elevi au obținut calificativul Foarte obținute de elevii școlii gimnaziale, cei mai mulți
bine (38 elevi). având mediile generale peste 9.
Distribuția elevilor după Distribuția elevilor după notele

rezultatele din anul școlar din anul școlar 2015-2016
2015-2016
9-10 35
Foarte bine 38
8-8.99 21
Bine 25
7-7.99 17
6-6.99 2
Suficient 7
Sursa datelor: Școala Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca Sursa datelor: Școala Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca
73
2016
Absențe la nivelul ciclului primar Absențe la nivelul ciclului gimnazial
Pentru ciclul primar în anul 2013-2014 au fost Problema absenteismului este prezentă și în
înregistrate 123 absențe motivate și 90 ciclul gimnazial. Cele mai multe absențe au
absențe nemotivate. În anul școlar următor fost înregistrate la nivelul anului școlar 2014-
(2014-2015) au fost înregistrate 42 absențe 2015. Din numărul total de absențe, 1510 au
motivate și 10 absențe nemotivate, iar în anul fost motivate, iar 525 nemotivate.
școlar 2015-2016, s-au înregistrat 111 absențe
motivate și 19 absențe nemotivate. Se poate În anul 2013-2014 au fost înregistrate 1165
observa o scădere a absențelor în anul școlar absențe motivate și 279 absențe nemotivate,
2014-2015 urmată de o creștere majoră în iar în anul 2015-2016 s-au înregistrat 1181
anul școlar următor. absențe motivate și 151 nemotivate.
În perioada analizată nu s-au înregistrat situații

de repetenție, exmatriculare sau retrageri. În
anul școlar 2013-2014 au promovat 98 elevi,
în anul 2014-2015 au promovat 86 elevi, iar în
anul 2015-2016 au promovat 82 elevi.
În ceea ce privește ciclul gimnazial nu au

existat elevi repetenți, exmatriculați sau retrași.
În anul școlar 2013-2014 au promovat 99 elevi,
în anul școlar următor 2014-2015 92 elevi, iar
în anul 2015-2016 au promovat 82 elevi.
74
Școala Gimnazială
Promovabilitatea la examenul de Pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a

Evaluare Națională a Școlii „Vasile promovabilitatea la Evaluarea Națională a fost
Mitru” Tașca din județul Neamț de 100%, atât pentru anul școlar 2014-2015
cât și pentru anul școlar 2015-2016.
Prin intermediul examenului de Evaluare
Națională se dorește examinarea unor valori
sau a unor caracteristici din cadrul unui ciclu
EVALUARE NAȚIONALĂ
pentru a putea observa cunoștințele acumulate
în decursul perioadei.
Conform datelor furnizate, în anul 2016 la

nivelul școli s-a înregistrt un număr de 35 de
elevi care au promovat examenul pentru clasa
a VIII a.
Comparativ cu anul 2015, numărul de elevi

care au promovat examenul a scăzut în anul
2016 cu 18.6%.
Potrivit datelor, se poate observa că în anul

2014 a existat cea mai mare promovabilitate a
examenului la nivelul Școlii Gimnaziale „Vasile
Mitru” Tașca din județul Neamț.
Promovabilitatea la examenul de Evaluare Națională

Anul 2013 2014 2015 2016
Limba și literatura română 10 24 22 17
Matematică 11 25 21 18
Total 21 49 43 35
75
2016
Rezultate obținute de elevii Școlii

Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca la
concursurile și olimpiadele școlare
Rezultate obținute la nivelul învățământului primar:
FAZA NAȚIONALĂ 2015-2016
Au fost obținute 3 premii I, un premiu II și un premiu III pentru disciplina comunicare.

Au fost obținute 3 premiu I pentru disciplina matematică.
FAZA JUDEȚEANĂ 2015-2016
Au fost obținute 8 premii I, 12 premii II, 9 premii III și 8 mențiuni pentru disciplina comunicare.
Au fost obținute 4 premii I, 8 premii II, 10 premii III și 5 mențiuni pentru disciplina matematică.
Au fost obținute 5 premii I pentru disciplina religie.
76
Școala Gimnazială
Rezultate obținute la nivelul învățământului gimnazial:
FAZA LOCALĂ 2015-2016
Au fost obținute 2 mențiuni pentru disciplina limba și literatura română.

Au fost obținute 3 premii II și un premiu III pentru disciplina educație fizică și sport.
FAZA JUDEȚEANĂ 2015-2016
Au fost obținute 2 premii I pentru disciplina matematică.

Au fost obținute un premiu I și un premiu III pentru disciplina religie.
A fost obținut premiul III pentru disciplina educație fizică și sport.
77
2016
3.2. Diagnoza mediului extern

Orice entitate își desfășoară activitatea Programul de guvernare în educație reflectă şi
influenţată fiind într-o mare măsură de factorii în acelaşi timp armonizează o serie de principii
politici, economici, sociali, tehnologici şi ce fundamentează guvernarea europeană:
ecologici care se manifestă din mediul în care  prudenţa macroeconomică şi
aceasta îşi desfăşoară activitatea. Inovațiile responsabilitatea fiscal-bugetară;
tehnologice, invenţiile în domeniul industrial,  respectarea dreptului fiecăruia la muncă
precum şi necesitatea de a păstra un mediu decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi
natural ecologic pot contribui la eficientizarea protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării;
procesului instructiv - educativ şi la asigurarea  combaterea sărăciei prin crearea locurilor
finalităţilor educaţionale. Pornind de la aceste de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul
considerente se evidențiază importanța unei rural;
analize exigente a mediului în care îşi  principiul flexicurităţii, ce asigură
desfăşoară activitatea educațională instituţia convergenţa între legislaţia muncii, politicile
de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei
pe care trebuie să le valorifice Planul de forţe de muncă flexibile;
Dezvoltare Instituțională în vederea  principiul reducerii decalajelor ce despart
maximizării și eficientizării rezultatelor. România de ţările avansate din Uniunea
Europeană, inclusiv prin preluarea soluțiilor
Analiza PESTEL este un instrument folositor europene;
pentru înțelegerea poziției, poțentialului și a  principiul protejării şi încurajării familiei,
direcției de dezvoltare a școlii. Acest model, la ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente,
fel ca și cele mai multe concepte simple, are la educaţie şi sănătate de calitate, la
câteva variații de la temă. De exemplu, PEST infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu
este extinsă câteodată la șase sau mai mulți sănătos, la timp liber.
factori. Adăugând factorii Ecologici (sau de
mediu) și Legislativi (sau legali) se ajunge Astfel, realizarea analizei PEST(EL) permite
astfel la modelul PESTE(L). identificarea următoarelor influenţe în activitatea
Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca.
78
Școala Gimnazială
79
2016
Factori politici O analiză atentă a situației factorilor politici

existenți la nivelul unui stat poate ajuta la
creșterea eficienței activității instituțiilor de
învățământ.
 La nivelul instituțiilor școlare factorii politici  interes la nivel local pentru creşterea calităţii
care exercită o importantă influență sunt: învăţământului;
 cadrul legislativ specific învăţământului care  întârzieri în adoptarea actelor normative;
preconizează descentralizarea şi autonomia  schimbări legislative la nivel naţional şi
sistemului de învăţământ – Planul strategic al european;
Ministerului Educaţiei Naționale și  sporirea resurselor materiale şi
Cercetării Științifice cu priorităţile: informaţionale la dispoziţia unităţilor de
descentralizare, asigurarea calităţii, resurse învăţământ prin proiecte şi programe finanţate
umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională de statul român sau de către organismele
flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate europene - programele de dotare a
culturală, standarde europene; laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu
 gradul de stabilitate a climatului politic care echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului
determină schimbări repetate ale legislației în de carte, SEI (sistem educaţional informatizat)
domeniul educației; etc.;
 riscul politic: corupție, tensiuni etnice,  existenţa proiectelor de pregătire şi
respectiv sindicate; perfecţionare a cadrelor didactice şi a
 politica monetară, bugetară și fiscală în programelor cu finalităţi de educaţie şi formare
vigoare la nivelul statului cu implicații atât în profesională;
procesul de alocare a resurselor, cât și în cel
de control al cheltuielilor;
 apropierea școlii de comunitate prin
adoptarea unor decizii politice favorabile în
administraţie şi finanţare;
80
Școala Gimnazială
 cadrul legal favorabil accesului de către Efectele care pot fi generate de o

unităţile şcolare la fonduri structurale; acţiune convergentă a factorilor politici
 existenţa unor strategii de adaptare a

sistemului de învăţământ românesc la  Ineficienţă în activitate;
standardele europene şi internaţionale.  Succesiunea diferitelor guvernări a
demonstrat că acestea au o influenţă majoră
de ansamblu asupra caracteristicilor și
politicilor sistemului educațional;
 Dereglări importante în funcţionarea
instituției datorate neclarităţii şi instabilităţii
legislative.
81
2016
Factori economici Factorii economici sunt cei care formează mediul

economic în care operează instituțiile dintr-un
stat. Situația existentă la nivel macroeconomic
afectează toate domeniile de activitate.
Dintre factorii externi de natură economică se  creşterea nivelului de trai va genera o

evidențiază: creştere a aşteptărilor publicului cu privire la
 orientarea actuală impune translarea calitatea serviciilor educaționale;
interesului unităţilor şcolare spre o cultură a  bugete neechilibrate;
proiectelor;  politicile economice şi monetare, cursul
 migraţia forţei de muncă în străinătate valutar leu - euro, inflaţia;
conduce la o cerere sporită de forţă de muncă  nivelul slab al venitului localnicilor;
din partea pieţei interne şi externe în diverse  politica de finanţare pe bază de proiecte şi
calificări şi profesii; programe ale Uniunii Europene;
 nivelul salarizării descurajează specialiştii,  cadrul legal favorizează atragerea unor
care vor să activeze în domeniul educațional; fonduri rambursabile sau nerambursabile de la
 se pot elabora bugete de venituri şi diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări),
cheltuieli realiste şi se pot iniţia proiecte de precum şi parteneriate pentru finanţarea
investiţii referitoare la dezvoltarea acţiunilor sistemului de învăţământ (stagii de
organizaţional-instituţională; practică, cercetare ştiinţifică etc.);
 suplimentarea/ redirecţionarea resurselor  la nivelul localităţii, activitatea economică nu
financiare curente; este una foarte intensă, drept urmare
sponsorizările din partea firmelor care îşi
desfăşoară activitatea aici nu sunt
semnificative.
82
Școala Gimnazială
Efectele care pot fi generate de o acţiune  Întârzierea/ oprirea lucrărilor aferente

convergentă a factorilor economici proiectelor finanţate din fonduri EU și
naţionale;
 O rată de absorbţie a fondurilor europene
 Scăderea calităţii programelor şi a mai scăzută şi reducerea efectelor benefice,
activităţilor de monitorizare ale acestora, din punct de vedere economic asupra
dimpreună cu absenţa unei perspective instituțiilor, ca urmare a capacităţii insuficiente
economice clare, a unor rezultate finale şi a structurilor implicate în gestionarea
indicatori fundamentaţi pe statistici fac dificilă programelor.
urmărirea realizării obiectivelor şi a impactului
programelor derulate;
 Suplimentarea/ redirecţionarea resurselor
financiare curente;
 Un nivel al salarizării inechitabil,
nestimulativ şi care nu este corelat cu mediul
extern conduce la distorsiuni în cadrul
organizaţiei, astfel încât, în mod real,
cheltuielile organizaţiei cresc;
83
2016
Factori sociali Factorii sociali sunt cei care formează mediul

specific (mediul demo-psiho-lingvistic) constituit
din modele de comportament individuale și de
grup care reflectă atitudini, valori și obiceiuri.
 oferta educaţională (profilurile şi  parteneriat prin proiecte privind combaterea

specializările în care şcolile asigură formarea) violenţei cu instituţii de la nivel local;
este dependentă de modificările pe piaţa  nivelul educaţional mediu sau superior al
muncii şi în sistemul de absorbţie profesională; familiilor din comună;
 educaţia nu este suficient preţuită ca o
 fluctuaţiile demografice influenţează cifrele condiţie a succesului pe termen lung în viaţă;
de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;  oportunitatea unei oferte de muncă extinse
 creştereanumăruluifamiliilor pe piaţa muncii europene.
monoparentale influențează apariția
abandonului şcolar; Efectele care pot fi generate de o acţiune
 expectativele comunităţii de la instituția convergentă a factorilor sociali
școlară;
 rolul sindicatelor şi al societăţii civile
modifică obiectivele de dezvoltare  apariția factorilor subiectivi generați de
instituţională; diferențele culturale poate avea impact asupra
 creșterea cererii venită din partea populației activităților școlare;
pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de  creșterea fenomenului de migrație a forței
învăţare continuă transformă unităţile de de muncă;
învăţământ în furnizori de servicii educaţionale;  scăderea numărului de elevi înscriși.
 colaborarea cu instituţiile din comuna
Tașca: primăria, poliţia, instituţiile religioase şi
ONG-urile;
84
Școala Gimnazială
Factori tehnologici Factorii tehnologici sunt cei care stau la

originea formării mediului tehnologic.
Tehnologia, în sensul larg al noțiunii,
constituie acea componentă a macromediului.
 extinderea tehnologiilor moderne de  calitatea tehnologiei folosite are implicaţii

comunicare şi de tehnică de calcul (internet, directe în productivitatea muncii şi
televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) disponibilitatea serviciilor IT;
ușurează transmiterea informaţiilor în timp  introducerea noilor tehnologii precum şi
scurt; creșterea calitativă a celor deja existente
 rata ridicată a progresului ştiinţific şi implică sporirea costurilor în investiţii şi a celor
tehnologic ajută individul să înveţe pe tot referitoare la pregătirea cadrelor didactice;
parcursul vieţii, ceea ce presupune o  dificultăţile de acces ale elevilor la
reactualizare a cunoştinţelor profesionale în documentaţia în format electronic.
fiecare treaptă a carierei;
 modernizarea metodelor de predare Efectele care pot fi generate de o acţiune
tradiționale prin generalizarea practicilor convergentă a factorilor tehnologici
educaţionale inovatoare (AEL, SEI, învăţământ
la distanţă). Școala dispune de laborator de  creşterea calităţii tehnologiei şi introducerea
informatică dotat cu calculatoare conectate la tehnicii cu grad ridicat de inovaţie are implicaţii
internet, iar sălile de clasă și cancelaria dispun directe în procesul educațional;
de mijloace IT ( calculatoare conectate la  informatizarea reduce volumul de muncă şi
internet, videoproiectoare, imprimante); eficientizează procesul de evidenţă, stocare şi
 apariţia şi derularea cursurilor de instruire şi arhivare a datelor;
formare prin intermediul şcolilor virtuale şi al  revizuirea procedurilor legate de intervenţiile
spaţiilor de învăţare virtuală; tehnice cu scopul de a eficientiza procesele și
 necesitatea de instruire a personalului cu modificarea programelor în funcţie de
noile tehnologii IT; potenţialul noilor tehnologii.
85
2016
Din grija pentru generațiile viitoare, preocupările

Factori ecologici
pentru domeniul ecologic au crescut. Astfel, se
urmărește reducerea poluării și utilizarea
materialelor eficiente în același timp cu reciclarea
și refolosirea lor.
 în unităţile de învăţământ educaţia  integrarea în Uniunea Europeană

ecologică devine prioritară; presupune respectarea unor norme precise în
 prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie protejarea mediului de către unităţile şcolare,
să se implice în rezolvarea problemelor de Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o
mediu (preluarea şi incinerarea resturilor Uniune Europeană extinsă are ca obiectiv
menajere, sortarea deşeurilor provenite din general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii
activitatea unităţii de învăţământ pe categorii - pentru generaţiile prezente şi viitoare.
plastic, hârtie, resturi alimentare etc.), astfel,
există diverse instituţii, ONG-uri interesate de Efectele care pot fi generate de o
îmbunătăţirea calităţii mediului și a unor acţiune convergentă a factorilor ecologici
programe şi proiecte destinate educaţiei
ecologice şi de protejare a mediului, respectiv  suplimentarea/ redirecţionarea resurselor
programe de reciclare a deşeurilor; pentru diminuarea efectelor negative ale
 economisirea la maximum a resurselor de factorilor de mediu;
energie termică, electrică, apă, astfel încât să  responsabilizarea elevilor cu privire la
se protejeze mediul înconjurător; protejarea mediului înconjurător;
 catastrofe naturale;  minimizarea utilizării resurselor naturale în
 școala este implicată în programe de educație vederea reducerii costurilor în condiţiile
civică și ecologică inițiate de cadrele didactice agravării efectelor catastrofelor naturale
sau de partenerii sociali (Centrul Carpato- (inundaţii, alunecări de teren, cutremure). Este
Danubian de Geologie, Carpatcement, posibil ca unitățile școlare să fie nevoite să
Ocolul Silvic Bicaz, Primăria Tașca); pună accentul pe dezvoltarea activităţilor de
prevenire.
86
Școala Gimnazială
Factori legislativi Influența factorilor legislativi se concretizează

într-un ansamblu coerent de decizii și de mijloace
prin care decidenții asigură compatibilitatea între
opțiunile educaționale fundamentale.
 Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Europene - componenta de formare

Științifice este abilitat să stabilească prin profesională iniţială;
planurile-cadru de învăţământ în funcţie de  operatorii economici care asigură, pe bază
dinamica socială, economică şi educaţională, de contract cu unităţile de învăţământ, burse
specializări diferite în cadrul profilurilor; de şcolarizare, stagii de pregătire practică a
 în cadrul unităţilor de învăţământ elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică
preuniversitar se pot organiza una sau mai sau locuri de muncă pentru absolvenţi pot
multe calificări profesionale sau specializări, beneficia de facilităţi fiscale, potrivit
conform legii; prevederilor legale.
 unităţile de învăţământ preuniversitar sunt
stabilite de inspectoratele şcolare cu
consultarea autorităţilor administraţiei publice Efectele care pot fi generate de o acţiune
locale, având în vedere tendinţele de convergentă a factorilor legislativi
dezvoltare socială şi economică precizate în

documentele strategice regionale, judeţene şi
locale;  schimbările legislative la nivel european și
 stagiile de pregătire practică se pot organiza național pot avea efecte directe asupra
la nivelul unităţii de învăţământ şi/ sau la unităților de învățământ;
instituţiile publice cu care unitatea de învăţământ  îmbunătățirea relațiilor dintre elevi și piața
are încheiate contracte pentru pregătire practică muncii, reprezentată prin operatorii economici
sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul care pun la dispoziția acestora stagii de
unor programe ale Uniunii practică și burse.
87
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
4. Analiza SWOT
4.1. Dimensiunea instituțională și administrativă

4.2. Dimensiunea educativă și curriculară
2016
Rolul analizei SWOT
Prin analiza SWOT se trece în revistă mediul evoluția instituției și a părților care fac parte din
extern şi intern al instituției, respectiv factorii aceasta.
externi (ce grupează oportunităţile şi
ameninţările sau constrângerile la care trebuie Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă
să facă faţă organizaţia respectivă) şi interni se foloseşte o listă de probleme care trebuie
(punctele forte sau tari şi cele slabe). urmărite în cadrul analizei şi ale căror
răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea
Analiza SWOT este o metodă de planificare situaţiei de fapt a mediului şi a instituției.
strategică utilizată pentru a evalua punctele
tari, punctele slabe, oportunităţile şi În momentul în care se creionează analiza
ameninţările ce caracterizează şi influenţează SWOT se poate vorbi despre o încercare de a
anumiţi factori din cadrul instituției. În urma identifica forțele externe care influențează în
unei astfel de analize, echipa managerială bine sau în rău parcursul Școlii Gimnaziale
poate propune o îmbunătățire sau o schimbare „Vasile Mitru”, Tașca.
radicală a planului strategic.
Prin analiza acestor caracteristici se va obține o
Cercetarea joacă un rol important în imagine cât mai clară asupra stadiului curent al
prezicerea trendurilor viitoare și a direcției în școlii și se pot planifica etapele care urmează a fi
care se îndreaptă instituția școlară. parcurse pentru a asigura o dezvoltare a sa din
punct de vedere economico
Partea principală a acestei analize reprezintă - social. De asemenea, această analiză oferă
evaluarea următoarelor puncte: informații care ajută la sincronizarea resurselor
 punctele tari și punctele slabe: elemente din și capacităților de organizare a tuturor factorilor
interiorul instituției asupra cărora se poate implicați, fiind astfel identificate cele mai
avea un control direct; potrivite direcții de acțiune pentru Școala
 oportunitățile și amenințările vin din mediul Gimnazială „Vasile Mitru”, Tașca.
exterior și pot influența pozitiv sau negativ
90
Școala Gimnazială
4.1. Dimensiunea instituțională și administrativă
Un rol deosebit de important în tot ceea ce De asemenea, o influență semnificativă asupra

înseamnă desfășurarea activității, evoluția și bunei funcționări a instituției școlare este
imaginea instituției revine resurselor materiale exercitată și de sistemul de management
și financiare ale acesteia. strategic existent la nivelul școlii. Un alt
element care necesită o atenție sporită face
Pentru atragerea și dezvoltarea de noi resurse, referire la managementul operațional.
dar și pentru utilizarea într-o manieră eficientă a
resurselor disponibile devine necesară analiza Desfășurarea optimă a orelor de curs în cadrul
punctelor tari ale instituției, a punctelor slabe, a unei instituții școlare se face printr-o
oportunităților și a amenințărilor. administrare eficientă a spațiilor școlare, atât
prin prisma stării acestora, cât și din punct de
vedere al dotării cu materialele necesare
curriculei specifice acesteia.
91
2016
RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

 Spațiul școlar dispune de tâmplărie  Inexistența unei săli de sport;

refăcută;  Baza sportivă a școlii este slabă;
 S-a turnat o placă de beton peste terenul de  Inexistența cabinetelor de fizică, chimie,
sport; respectiv biologie;
 Școala beneficiază de încălzire centrală;  Inexistența unei săli de festivități;
 Unitatea este racordată la internet;  Bugetul școlii nu acoperă în totalitate
 Există apă curentă în școală; necesarul de funcționare;
 Materiale didactice ușor comprehensibile de  Dotare la nivel mediu cu material didactic.
către elevi;
 Grădinița cu Program Normal Tașca
dispune de mijloace de învățământ și material
didactic;
 Grădinița cu Program Normal Tașca are
clădire proprie;
 Sălile de clasă destinate elevilor claselor
pregătitoare - IV sunt dotate cu câte 1
calculator conectat la internet;
 Alimentele primite în cadrul programului
„Lapte și corn” sunt depozitate într-un spațiu
adecvat;
 Existența unui sistem de supraveghere
video;
 Transportul elevilor este asigurat cu ajutorul
microbuzului școlii, prin finanțare de la bugetul
local;
92
Școala Gimnazială

 În perioada 2012-2016 s-a îmbunătățit baza

materială prin intermediul achiziționării de
instrumente muzicale, materiale sportive, pupitre
școlare, planșe, carte școlară etc.;
 Existența la nivelul școlii gimnaziale a unui
număr de 8 săli de clasă dotate cu mobilier
școlar nou, 1 cabinet de fizică-chimie care
funcționează și ca sală de clasă, 1 cabinet de
informatică dotat cu 20 calculatoare,
cancelarie dotată cu imprimante color și
alb-negru și calculator conectat la internet,
secretariat, cabinet director, bibliotecă, arhivă,
grup sanitar interior, teren de sport, 4 laptop-
uri, tablă interactivă, stație de amplificare etc.;
 În ceea ce privește baza materială a
grădiniței aceasta este compusă din 3 săli de
clasă ce dispun de mobilier nou, cancelarie,
vestiar și grup sanitar interior, televizor,
copiator, imprimantă color etc.
93
2016

 Descentralizarea și asigurarea  Lipsa planificării strategice și a unei viziuni

independenței financiare pe baza finanțării pe termen mediu şi lung conduce la lipsa
școlii în funcție de numărul de elevi; planificării financiare și a cash-flow-ului curent
 Identificarea unor resurse financiare bazate pentru asigurarea finanțării dezvoltării școlii;
pe parteneriate specifice în vederea dezvoltării  Insuficienţa resurselor financiare pentru
Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru” Tașca; realizarea obiectivelor școlii şi nealocarea
 Dezvoltarea parteneriatelor public-private în acestora la timpul potrivit;
procesul educațional și al formării  Lipsa politicilor investiționale la nivel
profesionale; național și inadvertența între diverse programe
 Existența programelor guvernamentale ce de dotări ale școlii (necorelarea între dotările
sprijină copiii cu rezultate deosebite la primite prin diverse programe educaționale și
învățătură; spațiile necesare pentru funcționare);
 Completarea fondului de carte și adaptarea  Existența unui interes scăzut al societăţii
acestuia la programele școlare; pentru educaţie.
 Standardizarea activității și implementarea
procedurilor conform normelor de evaluare
ARACIP va conduce la creșterea performanței;
 Stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de
performanță conform normelor CEAC;
 Existența unui spațiu temporar adecvat
(2014-2020) pentru asigurarea investițiilor prin
proiecte de finanțare nerambursabilă;
 Existența planurilor operaționale anuale și a
planurilor de management.
94
Școala Gimnazială
RESURSE INTRA ȘI INTER-COMUNITARE

 Existența unei colaborări excelente cu  Dificultăți în atragerea sponsorilor;

părinții elevilor (Asociația părinților „Vasile  Bariere de comunicare cu anumiți părinți din
Mitru”); cauza faptului că sunt plecați să muncească în
 Existența unei bune colaborări cu I.S.J. străinătate.
Neamț, C.C.D. Neamț, Primăria Tașca și
Consiliul Local, Dispensarul uman, ONG-uri,
Biblioteca Tașca, Parohiile ortodoxe din Tașca
etc.;
 Existența unor parteneriate educaționale;
 Implicarea școlii în activitățile organizate la
nivelul Primăriei Tașca;
 Participare la proiectele locale, zonale,
județene, regionale, naționale și internaționale.
95
2016
RESURSE INTRA ȘI INTER-COMUNITARE

 Creşterea nivelului de implicare şi a rolului  Modalitatea de admitere în ciclul liceal

comunităţii locale (părinți, agenți economici, orientează interesul elevilor și al părinților
primărie) în luarea deciziilor privind canalizându-l spre obținerea de note mari în
dezvoltarea școlii; detrimentul acumulării de cunoștințe teoretice
 Activităţi culturale de amploare (spectacole și practice;
de teatru, competiţii sportive etc.);  Influenţa negativă a anturajului din mediul
 Bună colaborare cu media pentru extern pentru adolescenţi poate determina
menţinerea imaginii școlii; comportamente deviante (abandon școlar,
 Legături cu alte unități de învățământ în violență);
vederea realizării unor schimburi de experiență;  Scăderea interesului elevilor conduce la
 Realizarea unor proiecte de parteneriat diminuarea nivelului de performanță școlară
educațional cu alte instituții de învățământ, cuantificată prin participări la olimpiade și
instituții de artă și cultură, ONG-uri etc.; concursuri școlare, respectiv la scăderea
 Existența planurilor operaționale anuale și a nivelului de promovabilitate la testele
planurilor de management; naționale;
 Existența posibilității de a oferi elevilor şi  Timpul limitat al părinților/ plecările în cadrelor
didactice noi şanse de dezvoltare străinătate conduc la slaba implicare a
personală, respectiv profesională; acestora în viața școlară a copiilor;
 Dezvoltarea de noi proiecte naţionale şi  Lipsa părinților, asigurarea sprijinului afectiv
europene. copilului și dezvoltarea lui în familia lărgită
(bunici, mătuși, unchi) generează modificări de
comportament ce se resfrâng în atitudinea
elevilor în mediul școlar cu impact asupra
rezultatelor la învățătură;
 Formalismul unor instituţii partenere în
derularea contractelor de colaborare.
96
Școala Gimnazială
4.2. Dimensiunea educativă și curriculară
Educaţia este o prioritate absolută şi un agent Un aspect important de menționat este

cheie al asigurării coeziunii sociale capabil să adaptarea ofertei educaționale la diagnoza
contribuie la îmbunătăţirea climatului contextului socio-economic și cultural.
democratic european. Activitatea educativă
dezvoltă gândirea critică şi stimulează Pentru asigurarea unei dezvoltări optime a
implicarea tinerei generaţii în actul decizional resurselor umane și implicit a elevilor care
în contextul respectării drepturilor omului şi al urmează cursurile instituției de învățământ,
asumării responsabilităţilor sociale. este necesară o optimizare continuă a
accesului acestora la resursele educaționale
În procesul de alegere a unei instituții de (auxiliare curriculare, fondul de carte,
învățământ intervin o multitudine de factori tehnologie informatică, servicii de orientare,
dintre care se remarcă oferta educativă și consiliere și formare).
curriculară a școlii.
Instituțiile de învățământ trebuie să asigure
În cadrul acestei categorii intră atât pregătirea informarea factorilor interesaţi interni şi externi
corpului profesoral, cât și materiile studiate în cu privire la programele de studii şi, după caz,
cadrul școlii. De asemenea, este foarte cu privire la certificatele, diplomele şi
importantă existența unui orar care este calificările oferite. În vederea promovării ofertei
adaptat în conformitate cu cerințele igienice și educaţionale şi menţinerii unei bune imagini
pedagogice ale celor implicați. publice, școala trebuie să aplice proceduri de
comunicare transparente şi eficiente.
Dimensiunea educativă de la nivelul unei
instituții de învățământ este completată de
procedeele de predare utilizate, modalitățile de Importanța acestor aspecte în activitatea
evaluare și motivare ale elevilor. educativă evidențiază importanța unei analize
în detaliu a aspectelor menționate.
97
2016
RESURSE CURRICULARE
 Diciplinele opţionale sunt conforme cu  Inexistența unor cursuri noi inovative;

oferta şcolii;  Nu există posibilitatea de a oferi tuturor
 Materia este parcursă ritmic de către toate elevilor un CDȘ de TIC;
cadrele didactice;  Cadrele didactice nu folosesc sistemul AeL;
 Se monitorizează evaluarea elevilor;  Există discipline la care nu sunt manuale;
 Realizarea asistenţelor la ore de către  Existența unor stiluri de predare diferite.
conducerea unităţii şi a şefilor de comisii  Lipsa unui grafic al activităţilor extraşcolare
metodice. pentru fiecare clasă;
98
Școala Gimnazială
RESURSE CURRICULARE
 Implementarea programelor de tip „After  Datorită scăderii natalităţii planul de

School” și finanțarea centrului în parteneriat cu şcolarizare se realizează din ce în ce mai greu;
Primăria;  Încărcarea și complexitatea programei
 Dezvoltarea bazei sportive: terenuri în aer şcolare conduce la dificultăți în asimilarea
liber; cunoștințelor și realizarea temelor;
 Posibilitatea formării deprinderilor de lucru  Instabilitatea politică determină schimbări
la calculator; frecvente ale Legii Educației Naționale și a
 Posibilitatea preluării și adaptării metodelor politicilor educaționale cu impact în elaborarea
de bună practică din țările Uniunii Europene cu regulamentelor, metodologiilor și ghidurilor
privire la activitățile didactice; metodologice;
 Existența planurilor operaționale anuale și a  Lipsa personalului specializat pentru
planurilor de management; implementarea programelor de orientare
 Posibilitatea personalizării ofertei școlară și profesională conduce la eșec
curriculare şi a instituţiei prin cursurile educațional și profesional;
opţionale oferite în şcoală.  Creșterea permanentă a nivelului de
complexitate a programei ciclului primar
conduce la abandon școlar în rândul elevilor
fără posibilități materiale sau acces la meditații;
 Slaba libertate a profesorilor de a utiliza

metode alternative de predare în afara
programei școlare conduce la rutină;
 Existența unor unități școlare mai atractive
din punct de vedere curricular;
 Necorelarea numărului de materiale
didactice în funcție de necesitățile elevilor.
99
2016
RESURSE UMANE
 Existența unui corp profesoral foarte bine  Lipsa fondurilor pentru motivarea cadrelor
pregătit; didactice;
 Cadrele didactice sunt preocupate de  Lipsa unei legislații care să permită
dezvoltare profesională și formare continuă, remunerarea cadrelor didactice care se implică
printre cursurile de formare la care aceștia au în pregătirea elevilor pentru evaluările
participat și continuă să participe naționale.
numărându-se: cursuri de Mentor, Metode și
tehnici de evaluare, Formator, Manager de
proiect, Comunicarea în relația profesor-elev-
părinte, Metode eficiente de învățare, Noile
educații, Managementul inspecției școlare,
Învățarea bazată pe proiecte, Sprijin pentru
evaluarea internă, Modalități de formare a
competențelor cheie a preșcolarului și
școlarului mic, Relația școală-părinte-
comunitate în învățământul preșcolar și primar,
Educația pentru schimbare în învățământul
preșcolar, respectiv cursuri de Metodist;
 Existenţa monitorizării elevilor în timpul
orelor şi mai ales în timpul pauzelor prin
sistemul de monitorizare video existent în
școală.
100
Școala Gimnazială
RESURSE UMANE
 Posibilitatea participării cadrelor didactice la  Scăderea populației școlare conduce la

cursuri de formare şi perfecţionare; stresul ocupațional al profesorilor;
 Iniţierea unor parteneriate educaţionale cu  Politicile actuale de finanțare a
şcoli din ţară, dar şi cu şcoli din cadrul învățământului preuniversitar conduc la
programelor europene; reducerea normelor didactice;
 Îmbunătăţirea comunicării în cadrul școlii  Slaba salarizare conduce la lipsa motivației
(de exemplu prin activităţi la nivelul comisiilor absolvenților de învățământ superior pentru
metodice); titularizare, cât și menținerea în sistem a
 Posibilitatea recompensării profesorilor personalului didactic existent;
meritoşi prin gradaţia de merit oferită de  Lipsa motivației profesorilor pentru
autorităţile locale. activitățile extrașcolare influențează
dezvoltarea multidisciplinară a elevilor;
 Birocrația și politicile educaționale conduc
la dificultăți în obținerea gradelor didactice (în
special gradul II);
 Slaba implicare a cadrelor didactice și a
părinților în îndrumarea elevilor cu probleme
comportamentale spre consiliere, conduce la
dificultăți în realizarea orelor de curs.
101
2016
Probleme identificate în urma analizei SWOT

 Lipsa unei săli de sport;
 Lipsa cabinetelor de fizică, chimie, respectiv biologie;
 Lipsa unei săli de festivități;
 Dotare la nivel mediu cu material didactic;
 Bariere de comunicare cu anumiți părinți din cauza faptului că sunt
plecați să muncească în străinătate;
 Bugetul școlii nu acoperă în totalitate necesarul de funcționare;
 Dificultăți în atragerea sponsorilor;
 Cadrele didactice nu folosesc sistemul AeL;
 Există discipline la care nu sunt manuale;
 Existența unor stiluri de predare diferite;
 Lipsa fondurilor pentru motivarea cadrelor didactice.
102
Școala Gimnazială
Resurse strategice
 Rezultate școlare bune și foarte bune;
 Existența unui corp profesoral foarte bine pregătit;
 Cadre didactice și elevi capabili de performanță;
 Relaţii interpersonale care favorizează crearea unui climat educaţional
deschis, stimulativ;
 Existența unei colaborări excelente cu părinții elevilor (Asociația
părinților „Vasile Mitru”);
 Existența unei bune colaborări cu I.S.J. Neamț, C.C.D. Neamț,
Primăria Tașca și Consiliul Local, Dispensarul uman, ONG-uri,
Biblioteca Tașca, Parohiile ortodoxe din Tașca etc.;
 Parteneriate educaționale cu SNAC, Enkelejde Alijaj- Lush Kola,
Shkoder-Albania.
103
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
5. Strategia de dezvoltare a școlii
5.1. Viziune, misiune, valori

5.2. Ținte strategice ale școlii
5.3. Obiective generale
5.4. Obiective specifice
2016
Viziune, Misiune, Valori
„Școala cea mai bună este aceea în care

înveți înainte de toate a învăța”.
(Nicolae Iorga)
Școala Gimnazială
Viziunea
Îmbinarea echilibrată a valorilor și competențelor elevilor cu cerințele
societății aflate într-o continuă schimbare, pentru ca finalitatea actului
educațional să fie atinsă.
2016
„Educaţia nu este pregătirea pentru viaţă,

educaţia este viaţa însăşi”.
(John Dewey)
Școala Gimnazială
Misiunea
Sprijinirea dezvoltării unei personalități responsabile, tolerante, cu spirit
moral-civic a elevilor, corelată cu un nivel ridicat de pregătire a acestora în
vederea inserției profesionale și sociale.
2016
Valorile promovate de Școala Gimnazială

„Vasile Mitru” Tașca fundamentează
managementul unității de învățământ.
Școala Gimnazială
Valorile
Profesionalism
Demnitate
Cooperare
Încredere
Respect
Implicare
Onestitate
Lucrul în echipă
Responsabilitate
2016
Şcoala Gimnazială „Vasile Mitru” Tașca are ca construirea unui mediu securizant atât în
ţel formarea unor valori şi deprinderi de viaţă planul relaţiilor cu părinţii, elevii cât şi în cel al
care sa permită integrarea în comunitate a organizării spaţiului.
tuturor copiilor.  RESPECTUL: presupune manifestarea
consideraţiei faţă de oameni, faţă de autorităţi,
Valorile promovate au rol de parametri care faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă
ghidează evaluarea comportamentului elevilor: de propria persoană.
 PROFESIONALISM: constă în îndeplinirea  IMPLICARE: se referă la participarea în
atribuţiilor cu maximum de eficienţă şi luarea deciziilor, stă la baza unei democraţii şi
eficacitate, conform competenţelor deţinute şi este un standard cu care aceasta se măsoară.
în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte Implicarea trebuie să fie directă şi activă în
reglementările legale. procesul complex de asigurare a calităţii în
 DEMNITATEA: recunoaşte în mod intrinsec întreaga activitate derulată de şcoală.
valoarea egală a fiinţelor umane. Egalitatea de  ONESTITATE: impune tuturor obligaţia de a
valoare presupune că această valoare este la fel fi corecţi, din punct de vedere intelectual şi
la toate fiinţele umane, indiferent de sex, rasă, neimplicaţi în conflicte de interese. Presupune
etnie, origine socială, vârstă, dizabilitate etc. exersarea acţiunilor de zi cu zi cu
 COOPERAREA: este modalitatea de a corectitudine, de la gânduri la fapte şi
studia cu eficienţă sporită o temă complexă exprimarea stimei faţă de o altă persoană,
teoretică sau practică în echipă sau în grup, acţionând şi discutând sincer şi corect.
îmbinând inteligenţa şi efortul individual cu  LUCRUL ÎN ECHIPĂ: conduce la creşterea
inteligenţele şi eforturile grupului. Necesită numărului de idei şi a varietăţii acestora și
muncă împreună cu ceilalţi pentru atingerea ajută la distribuirea sarcinilor de lucru într-o
unui scop. manieră prin care se economiseşte efortul şi
 ÎNCREDERE: este unul dintre elementele se valorizează punctele tari.
principale a relaţiei elev-profesor întrucât este  RESPONSABILITATEA:presupune
un element de atribuire şi permite aducerea la îndeplinire cu consecvenţă
transformarea unui fapt subiectiv individual obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea
într-o relaţie interpersonală. Presupune răspunderii pentru propriile acţiuni.
112
Școala Gimnazială
Deviza școlii
„Un copil nu este un vas pe care să-l umpli, ci o

făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu
să lumineze cu flacără proprie”.
(Plutarh)
2016
Ținte strategice
Opțiuni strategice
Obiective generale
Școala Gimnazială
Ținte strategice, opțiuni strategice și obiective generale ale școlii gimnaziale
Ținte strategice Opțiuni strategice

Opțiunea curriculară
Ob. Adaptarea ofertei educaționale la
aptitudinile și nevoile elevilor prin
consultarea elevilor și implicarea părinților în
desfășurarea activităților extrașcolare și
extracurriculare.
Ținta 1. Diversificarea curriculum-ului la decizia Opțiunea resurse materiale și

școlii și a ofertei educaționale în vederea atragerii informaționale Ob. Cunoașterea și aplicarea
elevilor și îmbunătățirii condițiilor de educație prin documentelor de politică educațională urmărind
promovarea culturii calității. modificările legislative curente.
Opțiunea resurse umane

Ob. Asigurarea calității demersului didactic
în vederea creșterii performanțelor școlare și
scăderii fenomenului de abandon școlar.
Opțiunea relații cu comunitatea Ob.

Dezvoltarea colaborării școlii cu instituțiile
statului (Primăria, Poliția, Direcția de
Sănătate Publică) în vederea asigurării
unui mediu școlar atractiv.
115
2016

Ob. Achiziționarea și utilizarea unor
materiale didactice, softuri educaționale și
mijloace multimedia în vederea creșterii
atractivității activității didactice și adaptării
procesului didactic la noile cerințe de
comunicare și informare.
Ținta 2. Asigurarea și modernizarea bazei materiale
a școlii pentru derularea optimă a activităților și Opțiunea resurse materiale și
creșterea performanței elevilor prin participarea la informaționale Ob. Menținerea și
concursuri și olimpiade școlare. îmbunătățirea patrimoniului școlii pentru
desfășurarea activităților școlare și
extrașcolare în cele mai bune condiții.

Ob. Formarea continuă a cadrelor didactice
și perfecționarea acestora în utilizarea noilor
materiale.
Opțiunea relații cu comunitatea

Ob. Atragerea de surse de finanțare pentru
dezvoltarea, menținerea și îmbunătățirea
bazei materiale a școlii necesară promovării
și desfășurării unui învățământ modern.
116
Școala Gimnazială

Ob. Utilizarea metodelor moderne
de predare-evaluare la nivelul școlii.
Opțiunea resurse materiale și

informaționale Ob. Informarea cadrelor
didactice cu privire la activitățile de formare
Ținta 3. Formarea cadrelor didactice prin oferite prin programe și proiecte europene și
participarea acestora la cursuri de formare și încurajarea participării acestora la cursuri
dezvoltare profesională pentru asigurarea calității pentru îmbunătățirea cunoștințelor și
proceselor de predare-învățare-evaluare în vederea competențelor de predare-învățare-evaluare.
dezvoltării armonioase a personalității elevilor.
Ob. Identificarea și participarea cadrelor
didactice la activități de formare și dezvoltare
profesională pentru revalorificarea metodelor
clasic-tradiționale și aplicarea metodelor
active, de grup.

Ob. Popularizarea ofertelor de formare
și diseminarea rezultatelor activităților
de formare.
117
2016

Ob. Adaptarea curriculei la nevoile
elevilor prin intermediul unui
management participativ.

informaționale Ob. Asigurarea unui sistem
Ținta 4. Reconsiderarea managementului la nivelul al calității la nivelul școlii prin optimizarea și
școlii pe baza valorilor promovate de școală în implementarea condițiilor de calitate care au
vederea adecvării la nevoile exprimate de beneficiari la bază proceduri specifice.
și deschiderii spre colaborarea cu partenerii
educaționali. Opțiunea resurse umane
Ob. Proiectarea activităților manageriale de
tip participativ în scopul implicării tuturor
părților interesate de procesul educativ.
Opțiunea relații cu comunitatea Ob.

Colaborarea cu reprezentanții autorităților
locale în vederea desfășurării în bune
condiții a actului educațional.
118
Școala Gimnazială

Ob. Mediatizarea ofertei educaționale și a
rezultatelor elevilor cu ajutorul mass-mediei.

informaționale Ob. Dezvoltarea unor noi
parteneriate în funcție de nevoile integrării
Ținta 5. Promovarea imaginii școlii prin optimizarea școlare și sociale în contextul european actual.
relației școală-comunitate și a parteneriatelor
existente, dar și prin derularea de noi proiecte și Opțiunea resurse umane
parteneriate la nivel local, național și european. Ob. Informarea cadrelor didactice și a
elevilor cu privire la posibilitatea desfășurării
diferitelor proiecte cu aplicabilitate în
activitățile curriculare.

Ob. Iniţierea unor proiecte de colaborare
cu diferite ONG-uri, agenți economici.
119
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
6. Planul de dezvoltare al școlii
6.1. Plan operațional 2016-2017

PLAN OPERAȚIONAL
2016-2017
Ținta 1. Diversificarea curriculum-ului la decizia școlii și a ofertei educaționale în vederea
atragerii elevilor și îmbunătățirii condițiilor de educație prin promovarea culturii calității.
Ob. Adaptarea ofertei educaționale la aptitudinile și nevoile elevilor prin consultarea elevilor
și implicarea părinților în desfășurarea activităților extrașcolare și extracurriculare.
Opțiunea resurse materiale și informaționale
Ob. Cunoașterea și aplicarea documentelor de politică educațională urmărind modificările
legislative curente.
Ob. Asigurarea calității demersului didactic în vederea creșterii performanțelor școlare și scăderii
fenomenului de abandon școlar.
Ob. Dezvoltarea colaborării școlii cu instituțiile statului (Primăria, Poliția, Direcția de
Sănătate Publică) în vederea asigurării unui mediu școlar atractiv.
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
Rezultate Indicatori de
Acțiuni Responsabili Resurse Termen
așteptate monitorizare
Obiectiv 1. Adaptarea ofertei educaționale la aptitudinile și nevoile elevilor prin consultarea elevilor
și implicarea părinților în desfășurarea activităților extrașcolare și extracurriculare.
A1. Identificarea Directorul școlii Directorul școlii Permanent Creșterea Numărul de
opiniei elevilor Diriginții claselor Cadrele gradului de chestionare
cu privire la didactice implicare a aplicate elevilor.
oferta Elevii elevilor în Modificările
educațională a Chestionarele activitatea aduse
școlii. aplicate educativă. curriculum-ului
Creșterea la decizia școlii.
interesului
elevilor
pentru ore.
A2. Organizarea Echipa Directorul școlii Semestrial Creșterea Numărul de
de activități și managerială Cadrele gradului de activități
proiecte Cadrele didactice satisfacție a organizate.
extrașcolare cu didactice Părinții elevilor părinților față Numărul de
implicarea de inițiativa părinți
părinților școlii. participanți.
elevilor. Îmbunătățirea
fluxului
activităților
desfășurate.
Obiectiv 2. Cunoașterea și aplicarea documentelor de politică educațională urmărind modificările legislative
curente.
A1. Punerea la Directorul școlii Directorul școlii Permanent Eficientizarea Existența
dispoziția Consiliul pentru Cadrele procesului programelor
colectivelor de curriculum didactice educațional școlare.
catedră și a ca urmare a Regulamente.
comisiilor a cunoașterii
tuturor documentelor
documentelor cu de politică
privire la educațională
programele de către toții
școlare în factorii
funcție de implicați.
curriculum-ul
național.
A2. Crearea și Șefii de catedre Logistică Semestrul I Valorificarea Crearea și
actualizarea Cadrele mai eficientă actualizarea
periodică a bazei didactice a resurselor bazei de date.
de date la nivelul materiale în
tuturor vederea
disciplinelor care desfășurării
să conțină activității
documentele didactice la
curriculare cele mai
oficiale, oferta înalte nivele
de manuale și obținerii de
alternative, rezultate.
auxiliare
curriculare,
soft-urile
educaționale
existente.
Obiectiv 3. Asigurarea calității demersului didactic în vederea creșterii performanțelor școlare și
scăderii fenomenului de abandon școlar.
A1. Informarea Directorul școlii Cadrele Semestrial Tot Existența
personalului Comisia CEAC didactice personalul documentelor
didactic și a Personalul didactic și comisiilor
personalului didactic didactic metodice.
didactic auxiliar auxiliar auxiliar va Existența
cu privire la Consumabile cunoaște portofoliilor
standardele de standardele cadrelor
acreditare de acreditare didactice.
reglementate. reglementate.
A2. Dezvoltarea Echipa Cadrele Permanent Creșterea cu Numărul de
de parteneriate managerială didactice 25% a parteneriate
la nivel național Cadre didactice Consumabile numărului încheiate.
și internațional Birotică celor Numărul de
în vederea implicați în participanți în
creșterii calității proiecte. cadrul
educaționale. proiectelor.
A3. Asigurarea Directorul școlii Elevii Anual Scăderea Număr de elevi
serviciilor de Consilierul numărului consiliați.
orientare și școlii elevilor care Numărul elevilor
consiliere pentru Consumabile abandonează care au
elevi. școala. abandonat
Rezultate școala.
bune obținute
la Evaluarea
Națională,
concursurile
și olimpiadele
școlare.
Obiectiv 4. Dezvoltarea colaborării școlii cu instituțiile statului (Primăria, Poliția, Direcția de
Sănătate Publică) în vederea asigurării unui mediu școlar atractiv.
A1. Planificarea Directorul școlii Directorul școlii Semestrul I Cunoașterea Numărul
colaborării școlii Legislație detaliată a parteneriatelor
gimnaziale cu specifică activităților existente.
instituțiile Protocoale desfășurate
statului. în parteneriat
cu instituțiile
statului.
A2. Inițierea de Directorul școlii Elevii Anual Dezvoltarea Numărul
noi proiecte și Consilier Cadrele relației proiectelor și
programe proiecte și didactice școală- programelor
educative în programe Personalul comunitate. educative
colaborare cu educative didactic Schimb util inițiate.
Primăria, Poliția, Consumabile de experiență
Direcția de Birotică și cunoștințe.
Sănătate.
Ținta 2. Asigurarea și modernizarea bazei materiale a școlii pentru derularea optimă a
activităților și creșterea performanței elevilor prin participarea la concursuri și olimpiade
școlare.
Ob. Achiziționarea și utilizarea unor materiale didactice, softuri educaționale și mijloace
multimedia în vederea creșterii atractivității activității didactice și adaptării procesului didactic la
noile cerințe de comunicare și informare.
Ob. Menținerea și îmbunătățirea patrimoniului școlii pentru desfășurarea activităților școlare și
Ob. Formarea continuă a cadrelor didactice și perfecționarea acestora în utilizarea
noilor materiale.
Ob. Atragerea de surse de finanțare pentru dezvoltarea, menținerea și îmbunătățirea
bazei materiale a școlii necesară promovării și desfășurării unui învățământ modern.
BAZA MATERIALĂ
Obiectiv 1. Achiziționarea și utilizarea unor materiale didactice în vederea creșterii atractivității activității
didactice și adaptării procesului didactic la noile cerințe de comunicare și informare.
A1. Inventarierea Directorul școlii Șefii de catedre Anual Identificarea Listele de
laboratoarelor și Cadrele principalelor inventar.
cabinetelor didactice resurse
școlare. materiale și
informaționale
necesare.
A2. Echipa Cadrele Anual Interesul Contracte de
Achiziționarea managerială didactice crescut al cumpărare.
de materiale Materialele cadrelor Numărul
didactice în didactice didactice în materialelor
conformitate cu specifice folosirea didactice
cerințele Consumabile bazei achiziționate.
educaționale. Birotică materiale.
A3. Integrarea Directorul școlii Cadrele Anual Creșterea Numărul de ore
TIC în procesul Cadre didactice didactice interesului multimedia.
de predare și Echipamente elevilor pentru
învățare. IT participarea la
Softuri ore.
educaționale
Obiectiv 2. Formarea continuă a cadrelor didactice și perfecționarea acestora în utilizarea noilor materiale.
A1. Inițierea unor Directorul școlii Cadrele Anual Creșterea cu Numărul
programe la didactice 20% a cadrelor
nivelul școlii Consumabile numărului didactice
pentru formarea Echipamente cadrelor instruite.
și perfecționarea IT didactice care
cadrelor Softuri vor fi instruite.
didactice în educaționale
vederea utilizării
noilor
echipamente.
A2. Participarea Directorul școlii Cadrele Anual Toate cadrele Numărul orelor
cadrelor didactice didactice vor de participare la
didactice la Consumabile participa la programele de
programele de Echipamente programele de formare și
formare și IT formare și perfecționare.
perfecționare. Softuri perfecționare
educaționale inițiate în
cadrul școlii.
Obiectiv 3. Menținerea și îmbunătățirea patrimoniului școlii pentru desfășurarea activităților școlare și
A1. Gestionarea Directorul școlii Elevi Anual Ambient Liste de
și întreținerea Diriginții Părinți școlar plăcut. inventar.
patrimoniului din Învățătorii Personal
fiecare clasă. administrativ
A2. Amenajarea Directorul școlii Consiliul local Anual Practicarea Fișe de
permanentă a Elevii activităților observație.
terenului de Părinții sportive în Numărul de
sport. Personalul cele mai bune asistențe la
didactic condiții. orele de sport.
Personalul
nedidactic
Obiectiv 4. Atragerea de surse de finanțare pentru dezvoltarea, menținerea și îmbunătățirea bazei
materiale a școlii necesară promovării și desfășurării unui învățământ modern.
A1. Dezvoltarea Directorul școlii Cadrele Anual Creșterea cu Numărul de
de proiecte de didactice 10% a proiecte de
finanțare Cadrele Birotică numărului de finanțare
externă. didactice Consumabile proiecte de externă
finanțare dezvoltate.
externă
dezvoltate.
A2. Identificarea Responsabil Acorduri de Permanent Creșterea Numărul
surselor de comisie proiecte parteneriate fondurilor proiectelor
finanțare. Logistică pentru scrise.
Legislația în dezvoltarea și Numărul de
domeniu îmbunătățirea sponsorizări.
bazei
materiale a
școlii.
A3. Realizarea Directorul școlii Birotică Semestrial Creșterea cu Numărul de
de întâlniri cu Consumabile 10% a întâlniri.
posibili viitori numărului de Numărul de
sponsori. de sponsori. participanți.
Ținta 3. Formarea cadrelor didactice prin participarea acestora la cursuri de formare și
dezvoltare profesională pentru asigurarea calității proceselor de predare-învățare-evaluare
în vederea dezvoltării armonioase a personalității elevilor.
Ob. Utilizarea metodelor moderne de predare-evaluare la nivelul școlii.
Ob. Informarea cadrelor didactice cu privire la activitățile de formare oferite prin programe și
proiecte europene și încurajarea participării acestora la cursuri pentru îmbunătățirea cunoștințelor
și competențelor de predare-învățare-evaluare.
Ob. Identificarea și participarea cadrelor didactice la activități de formare și dezvoltare profesională
pentru revalorificarea metodelor clasic-tradiționale și aplicarea metodelor active, de grup.

Ob. Popularizarea ofertelor de formare și diseminarea rezultatelor activităților de formare.
FORMARE CONTINUĂ
Obiectiv 1. Utilizarea metodelor moderne de predare-evaluare la nivelul școlii.
A1. Utilizarea Directorul școlii Cadre Permanent Toate cadrele Numărul de
de către cadrele Cadre didactice didactice didactice lecții AeL.
didactice a Computere (100%) Fișe de lucru.
programelor Laboratoare de utilizează
AeL și TIC la informatică metode
nivelul lecțiilor. Softuri moderne de
educaționale predare-
evaluare.
A2. Utilizarea Directorul școlii Documente Permanent Creșterea cu Fișe de progres

metodelor Comisia CEAC M.E.N. 3% a ratei de școlar.
moderne de Metodologii în promovabilitate Numărul de
evaluare în vigoare la testele asistențe la ore.
scopul Cadre naționale. Teste inițiale.
dezvoltării didactice
creativității
elevilor și a
participării
active a
acestora la ore.
Obiectiv 2. Informarea cadrelor didactice cu privire la activitățile de formare oferite prin programe și proiecte
europene și încurajarea participării acestora la cursuri pentru îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor
de predare-învățare-evaluare.
A1. Informarea Responsabil Cadre Semestrial Toate cadrele Numărul
cadrelor comisie didactice didactice acțiunilor de
didactice cu formare Documente (100%) sunt informare.
privire la continuă M.E.N. informate cu
cursurile de Responsabili Oferte de privire la
formare comisii cursuri oportunitățile
continuă. metodice de formare.
A2. Dezvoltarea Echipa Directorul Anual Creșterea cu Numărul cadrelor
unui sistem de managerială școlii 5% a numărului didactice
motivare a Comisia CEAC de cadre participante la
cadrelor Metodologii în didactice cursuri de
didactice vigoare participante la formare
participante la cursuri de continuă.
cursuri de formare
formare continuă.
continuă.
Obiectiv 3. Identificarea și participarea cadrelor didactice la activități de formare și dezvoltare profesională
pentru revalorificarea metodelor clasic-tradiționale și aplicarea metodelor active, de grup.
A1. Directorul școlii Standarde Anual Aplicarea în Existența
Identificarea Comisia CEAC specifice de proporție de documentelor
indicatorilor calitate pentru 100% a comisiilor
raportați la învățământul standardelor metodice.
activitatea gimnazial specifice de Existența
cadrelor Comisia CEAC calitate portofoliilor
didactice. raportate la cadrelor
activitatea didactice.
cadrelor
didactice.
A2. Directorul școlii Comisia CEAC Semestrial Toate cadrele Numărul de
Identificarea Comisia CEAC Metodologii în didactice chestionare
nevoilor de vigoare (100%) au aplicate cadrelor
formare participat la didactice.
continuă la studiile de Numărul de
nivelul cadrelor opinie. asistențe la ore.
didactice.
A3. CEAC Legislația în Semestrial Creșterea cu Numărul de
Participarea Directorul școlii vigoare 20% a participanți.
personalului Documente numărului de Numărul de
didactic la M.E.N. cadre didactice certificate de
activități participante. participare.
metodice de la
nivelul
județului.
A4. Conducerea Proceduri Permanent Creșterea cu Numărul de
Participarea școlii CEAC 25% a participanți.
personalului Oferta de numărului de Numărul de
școlii la cursuri formare participanți. certificate de
de formare continuă participare.
continuă.
Obiectiv 4. Popularizarea ofertelor de formare și diseminarea rezultatelor activităților de formare.
A1. Realizarea Directorul școlii Comisia CEAC Semestrial 50% dintre Numărul de
de ședințe cu Comisia CEAC Oferte de cadrele ședințe de
participarea formare didactice informare.
cadrelor Documente optează pentru Numărul de
didactice în M.E.N. participarea la participanți.
vederea un curs de
popularizării formare
ofertelor de continuă.
formare.
A2. Directorul școlii Secretarul Semestrial Existența unei Existența bazei
Centralizarea Comisia CEAC școlii baze de date de date.
rezultatelor Portofolii cu privire la
obținute de activitatea de
cadrele formare
didactice la continuă a
cursurile de cadrelor
formare didactice.
continuă.
A3. Conducerea Site-ul școlii Permanent Existența Documente de
Diseminarea școlii Avizierul școlii procedurilor de promovare și
rezultatelor Secretariatul Secretarul diseminare a diseminare a
obținute de școlii școlii informațiilor. rezultatelor.
cadrele
didactice.
Ținta 4 Reconsiderarea managementului la nivelul școlii pe baza valorilor promovate de
școală în vederea adecvării la nevoile exprimate de beneficiari și deschiderii spre
colaborarea cu partenerii educaționali.
Ob. Adaptarea curriculei la nevoile elevilor prin intermediul unui management participativ.
Ob. Asigurarea unui sistem al calității la nivelul școlii prin optimizarea și implementarea condițiilor
de calitate care au la bază proceduri specifice.
Ob. Proiectarea activităților manageriale de tip participativ în scopul implicării tuturor părților
interesate de procesul educativ.
Ob. Colaborarea cu reprezentanții autorităților locale în vederea desfășurării în bune condiții a
actului educațional.
MANAGEMENT PARTICIPATIV
Obiectiv 1. Adaptarea curriculei la nevoile elevilor prin intermediul unui management participativ.
A1. Directorul școlii Propunerile Permanent Creșterea Numărul de
Consultarea Diriginți Consiliului gradului de consultări.
elevilor cu elevilor satisfacție a Numărul de
privire la oferta Legislația în elevilor cu participanți.
educațională a vigoare privire la oferta
școlii. educațională.
A2. Realizarea Directorul școlii Oferta Permanent Creșterea cu Existența bazei
de ședințe cu Cadre didactice educațională 20% a numărul de date.
părinții cu Documente de părinți
privire la oferta M.E.N. participanți la
educațională a ședințele
școlii. organizate.
A3. Aplicarea Conducerea Chestionare Semestrial Toţi elevii vor Numărul de
chestionarelor școlii Metodologii în completa chestionare
de identificare a Diriginți vigoare chestionarele aplicate.
stilurilor de privind
învățare. identificarea
stilurilor
individuale de
învăţare.
Obiectiv 2. Asigurarea unui sistem al calității la nivelul școlii prin optimizarea și implementarea condițiilor de
calitate care au la bază proceduri specifice.
A1. Informarea Echipa Procedurile de Semestrial Toate cadrele Existența unei
tuturor managerială Control Intern didactice sunt strategii de
participanților Managerial informate cu comunicare.
la procesul Comisia CEAC privire la Numărul
educativ cu procedurile de procedurilor
privire la Control Intern asumate și
procedurile de Managerial. semnate de
Control Intern cadrele
Managerial. didactice.
A2. Aplicarea Echipa Documente Permanent Toate Gradul de
procedurilor managerială specifice standardele de satisfacţie a
interne de Cadre didactice Legislația în acreditare elevilor faţă de
asigurare a vigoare îndeplinite cu serviciile
calității. calificativ cel educaţionale.
puţin „foarte
bine”.
Obiectiv 3. Proiectarea activităților manageriale de tip participativ în scopul implicării tuturor părților
interesate de procesul educativ.
A1. Actualizarea Directorul școlii Procedurile Anual Proceduri Numărul
procedurilor existente la specifice procedurilor
specifice existente nivelul școlii actualizate. specifice
la nivelul școlii. Directorul actualizate.
școlii
Metodologii
specifice
A2. Reconfigurarea Cadre didactice Secretarul Anual Asigurarea Existența unei
sistemului de Secretariatul școlii circulației strategii de
comunicare internă școlii Resurse informațiilor. comunicare.
și externă. financiare
Obiectiv 4. Colaborarea cu reprezentanții autorităților locale în vederea desfășurării în bune condiții a

actului educațional.
A1. Inițierea unor Echipa Oferte de Anual Creșterea cu Numărul de
programe de managerială colaborare 20% a parteneriate.
colaborare cu Consiliul de Protocoale de numărului de Numărul de
diferite instituții/ administrație colaborare programe de întâlniri cu
organizații. Documente și colaborare. reprezentanți ai
instrucțiuni posibililor
ISJ parteneri.
A2. Realizarea de Echipa Propunerile Semestrial Creșterea cu Numărul de

întâlniri periodice managerială Consiliului 20% a întâlniri cu
cu reprezentanți ai Diriginți elevilor numărului de reprezentanții
elevilor în vederea Legislația în proiecte în elevilor.
stabilirii celor mai vigoare parteneriat cu
eficiente autoritățile
parteneriate cu locale.
autoritățile locale.
Ținta 5. Promovarea imaginii școlii prin optimizarea relației școală-comunitate și a
parteneriatelor existente, dar și prin derularea de noi proiecte și parteneriate la nivel local,
național și european.
Ob. Mediatizarea ofertei educaționale și a rezultatelor elevilor cu ajutorul mass-mediei.
Ob. Dezvoltarea unor noi parteneriate în funcție de nevoile integrării școlare și sociale în
contextul european actual.
Ob. Informarea cadrelor didactice și a elevilor cu privire la posibilitatea desfășurării diferitelor
proiecte cu aplicabilitate în activitățile curriculare.
Ob. Iniţierea unor proiecte de colaborare cu diferite ONG-uri, agenți economici.
IMAGINEA ȘCOLII
Obiectiv 1. Mediatizarea ofertei educaționale și a rezultatelor elevilor cu ajutorul mass-mediei.
A1. Promovarea Echipa Site-ul școlii Anual Realizarea Numărul de
ofertei educaționale managerială Avizierul școlii planului de elevi pe clase.
în mediul on-line și Cadre didactice Materiale de școlarizare. Numărul de
mass-media. promovare Creșterea cu prezențe la
5% a evenimente de
numărului de promovare/
participări la târguri
târguri educaționale.
educaționale.
A2. Revizuirea Echipa Cadre Anual Oferta Oferta
ofertei managerială didactice educațională educațională
educaționale. Cadre didactice Oferta revizuită. actualizată.
educațională
Documente
M.E.N.
A3. Promovarea Cadre didactice Site-ul școlii Anual Participarea Existența
rezultatelor școlare Profesor TIC Avizierul școlii tuturor materialelor de
ale elevilor în Secretariatul Materiale de cadrelor promovare.
mediul on-line și școlii promovare didactice la Numărul de
off-line. promovarea prezențe la
rezultatelor evenimente de
școlare. promovare/
târguri
educaționale.
Obiectiv 2. Dezvoltarea unor noi parteneriate în funcție de nevoile integrării școlare și sociale în
contextul european actual.
A1. Aplicarea la Directorul școlii Resurse Anual Creșterea cu Numărul
proiecte de Consiliul de financiare 3% a proiectelor
finanțare administrație Documentație numărului de scrise.
europeană pentru specifică proiecte.
dezvoltarea școlii. Legislația în
vigoare
A2. Identificarea Directorul școlii Documentație Permanent Creșterea cu Surse de
surselor de Contabilul specifică 20% a finanțare
finanțare școlii Legislația în cuantumului identificate.
europeană. vigoare veniturilor
extrabugetare.
A3. Promovarea de Echipa Materiale de Permanent Creșterea cu Materiale de
exemple de bună managerială promovare 25% a promovare.
practică din mediul Diriginți Site-ul școlii numărului de
educațional elevi implicați
național și în proiecte de
internațional. parteneriat.
Obiectiv 3. Informarea cadrelor didactice și a elevilor cu privire la posibilitatea desfășurării diferitelor
proiecte cu aplicabilitate în activitățile curriculare.
A1. Realizarea de Directorul școlii Documentația Semestrial Toate cadrele Numărul de
ședințe cu cadrele Comisia CEAC specifică didactice au ședințe.
didactice în scopul Materiale de cunoștințe cu Numărul de
informării cu privire promovare a privire la participanți.
la diferite proiecte. proiectelor proiecte
referitoare la
activitățile
curriculare.
A2. Promovarea Directorul școlii Documentația Semestrial 80% dintre Materiale de

proiectelor cu Diriginți specifică elevi au promovare.
aplicabilitate Materiale de cunoștință Activități de
curriculară în rândul promovare a despre promovare.
elevilor. proiectelor proiecte.
Obiectiv 4. Iniţierea unor proiecte de colaborare cu diferite ONG-uri, agenți economici.
A1. Încheierea de Directorul școlii Legislația în Anual Creșterea cu Numărul
parteneriate de Consiliul de vigoare 10% a parteneriatelor
colaborare cu administrație Documente numărului de încheiate.
ONG-uri. M.E.N. parteneriate. Contracte de
Protocoale de parteneriat.
colaborare
A2. Realizarea unor Directorul școlii Legislația în Anual Realizarea Numărul de
întâlniri periodice Cadre didactice vigoare planului de întâlniri.
cu agenții Documente școlarizare. Procese
economici din M.E.N. verbale.
comunitate pentru Protocoale de
identificarea colaborare
nevoilor existente.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
7. Implementarea și monitorizarea
Planului de Dezvoltare Instituțională
7.1. Precondiții de implementare a PDI-ului

7.2. Monitorizarea și evaluarea
2016
7.1. Precondiţii de implementare a Planului de Dezvoltare Instituțională
În vederea dezvoltării şi implementării Planului de Dezvoltare Instituțională este nevoie de analiza

condiţiilor existente pentru asigurarea calităţii şi continuităţii proiectului în vederea dezvoltării cât
mai eficiente a şcolii gimnaziale.
Pe aceeași linie de acțiune trebuie asigurate condiţiile favorabile pentru creşterea calităţii
procesului educaţional din perspectiva complementară: formarea pentru ştiinţă şi crearea de ştiinţă
prin intensificarea ritmului de armonizare a actului educațional din Școala Gimnazială „Vasile Mitru”
Tașca cu învăţământul european.
Precondiţiile sunt aspectele care trebuie stabilite înainte ca Planul de Dezvoltare Instituțională să
fie implementat, astfel încât să aibă o contribuție certă la materializarea viziunii Școlii Gimnaziale
„Vasile Mitru” Tașca și la atingerea țintelor stabilite la nivel managerial.
142
Școala Gimnazială
Cadrul general
Pentru elaborarea Planului de Dezvoltare fundamentală a UE dedicată creșterii

Instituțională trebuie avut în vedere cadrul economice și locurilor de muncă.
general în care acesta se implementează.
La nivelul strategiei Europa 2020, statelor
În prezent există o perioadă în care, la nivel membre li se oferă îndrumare specifică în
european, educaţia are un rol important fiind legătură cu reformele prioritare în fiecare an
un subiect important pentru toate strategiile de sub forma unor recomandări specifice. În
creştere. domeniul educației și formării, obiectivele,
instrumentele și procedurile pentru cooperarea
Un drept fundamental al Uniunii Europene este la nivelul UE sunt prezentate pe scurt în cadrul
dreptul la educaţie, alături de demnitatea strategic Educația și formarea, care este
umană, libertatea, democraţia, egalitatea şi valabil până în 2020.
statul de drept, acestea fiind enunţate în
primele pagini ale Tratatului de la Lisabona. Astfel, prin intermediul Strategiei Europa 2020
se urmăreşte asigurarea unei creșteri
Pe baza acestuia „în definirea și punerea în
economice:
aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea
 inteligente;
Europeană ține seama de cerințele privind
 durabile;
promovarea unui nivel ridicat de educație și de
formare profesională”.  favorabilă incluziunii.
În vederea dezvoltării unei economii mai Pentru asigurarea unei creșteri economice
competitive și cu un grad mai ridicat de inteligente este nevoie de investiții eficiente în
ocupare a forței de muncă, Uniunea educație, cercetare și inovare.
Europreană face eforturi considerabile.
Pentru creșterea economică durabilă se
Politicile din domeniul educației și formării urmărește orientarea decisivă către o
profesionale au fost în mod special stimulate economie cu emisii scăzute de dioxid de
odată cu adoptarea Europa 2020, strategia carbon. Prin punerea accentului pe crearea de
143
2016
locuri de muncă și pe reducerea sărăciei se Pentru stimularea creșterii inteligente Uniunea

urmărește favorizarea incluziunii. Europeană se bazează pe trei inițiative majore:
 o agendă digitală pentru Europa;
Strategia Europa 2020 urmărește îndeplinirea  o Uniune a inovării;
a cinci obiective ce vizează ocuparea forței de  tineretul în mișcare.
muncă, inovarea, educația, reducerea sărăciei
și energia/ clima. Agenda digitală pentru Europa este una
dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei
În domeniul educației, prin intermediul Europa 2020 și are ca scop definirea rolului
Strategiei Europa 2020, se urmărește motor esențial pe care utilizarea tehnologiei
reducerea sub 10% a ratei de părăsire informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l
timpurie a școlii și creșterea la peste 40% a joace în realizarea obiectivelor Europei pentru
ponderii absolvenților de studii superioare în 2020. Are ca scop crearea unei piețe digitale
rândul populației în vârstă de 30-34 ani. unice bazată pe internet rapid și ultrarapid și
pe aplicații interoperabile.
În cazul României, țintele în ceea ce privește

Agenda digitală cuprinde propuneri de acțiuni
obiectivele din domeniul educației pentru anul
care trebuie întreprinse de urgență pentru a
2020 au următoarele valori:
readuce Europa pe calea unei creșteri
 70% din populația cu vârsta cuprinsă între
inteligente, durabile și incluzive.
20-64 ani trebuie să fie ocupată;
 procentul elevilor care părăsesc timpuriu Aceste propuneri vor forma un cadru pentru
școala trebuie să se situeze sub 11.3%; transformările pe termen lung produse de o
 cel puțin 26.7% dintre persoanele cu vârsta societate și o economie din ce în ce mai
cuprinsă între 30-34 ani trebuie să aibă digitalizate. Se urmărește ca până în 2020 să
finalizate studii terțiare; existe acces universal mult mai rapid (cel puțin
 cel puțin 10% dintre persoanele cu vârsta 30 Mbps) și o viteză a internetului care
cuprinsă între 25-64 ani trebuie să participe la depăşeşte 100 Mbps în peste 50% din
învățarea pe tot parcursul vieții. locuințele din Europa.
144
Școala Gimnazială
O Uniune a inovării vizează reorientarea subsidiarității. Se urmăreşte valorificarea

politicii în materie de cercetare, dezvoltare și sprijinului financiar din programele relevante
inovare pentru domenii sensibile pentru ale Uniunii Europene privind educația, tineretul
societate (schimbările climatice, utilizarea și mobilitatea în scop educațional, precum și
eficientă a energiei și resurselor, schimbările din fondurile structurale.
demografice).
Tineretul în mișcare, presupune ajutarea
Într-o perioadă de restricții ale bugetelor studenților și stagiarilor în vederea studierii în
publice, de schimbări demografice majore și străinătate, pregătirea mai eficientă a tinerilor
de creștere continuă a concurenței mondiale, pentru piața muncii, îmbunătățirea
competitivitatea Europei, capacitatea acesteia performanțelor universităților europene și
de a crea milioane de noi locuri de muncă creșterea atractivității acestora pe plan
pentru a le înlocui pe cele pierdute cu ocazia internațional. Se mai urmărește ameliorarea
crizei și, per ansamblu, standardul de viață, tuturor aspectelor legate de educație și
depinde de capacitatea de a stimula inovarea formare.
în domeniul produselor, serviciilor, modelelor
și proceselor sociale și comerciale. Uniunea Europeană urmăreşte o serie de
competențele cheie care includ competențe
Tineretul în mișcare reprezintă inițiativa
tradiționale precum comunicarea în limba
emblematică a Uniunii Europene menită să
maternă sau în limbi străine, competențe
abordeze provocările cu care se confruntă
digitale, alfabetism, aptitudini de bază în
tinerii și să îi ajute pe aceștia din urmă să
matematică și știință, dar și competențe ce
reușească într-o economie bazată pe
vizează responsabilitatea civică și socială,
cunoaștere.
inițiativa, antreprenoriat, creativitatea și
cunoștințe culturale.
Inițiativa este un program cadru care anunță
acțiuni principale noi, consolidează activitățile Se urmăreşte promovarea acestor competențe
existente și asigură implementarea altor prin furnizarea învățării de înaltă calitate pentru
activități la nivelul Uniunii Europene și la nivel toți elevii pe baza unei curricule relevante,
național, respectând în același timp principiul reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea
145
2016
sprijinului acordat profesorilor, învățătorilor și Comisia Europeană urmărește să ridice

educatorilor. standardele de predare prin facilitarea
schimbului de informații și experiență și
Abandonul școlar este o problemă de o sprijinirea proiectelor prin programul
deosebită importanță. Acesta reprezintă Erasmus+. Erasmus Plus (sau Erasmus+)
conduita de evaziune definitivă ce constă în este un program al Uniunii Europene în
încetarea frecventării şcolii, părăsirea domeniul educaţiei, formării profesionale,
sistemului educativ indiferent de nivelul la care tineretului şi sportului. Acesta va intregra şapte
s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau dintre programele europene de finanţare
pregătiri profesionale complete sau înaintea actuale: Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii,
încheierii actului de studii început. Elevii care Tineret în Acţiune, Erasmus Mundus, Tempus,
abandonează şcoala sunt cei care s-au făcut Alfa, Edulink şi programul pentru cooperare cu
remarcaţi pentru absenteism şi alte dificultăţi ţările industrializate. Erasmus+ va asigura
de comportament, pentru care au fost pentru peste 4 milioane de europeni
sancţionaţi în repetate rânduri în şcoală. posibilitatea de a studia, învăța, a câștiga
experiență în muncă și de a desfășura activități
Fiindcă există numeroase cauze ale acestei de voluntariat în străinătate.
probleme, politicile de reducere ale acestui
fenomen trebuie să se adreseze unei largi arii La nivel național, legislația din domeniul
de factori care să combine educația, politica educației cuprinde:
socială, forța de muncă, educația sanitară, dar  Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 cu
și problemele emoționale. modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea
Cadrele didactice joacă un rol important în Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
procesul de modernizare a educației, gradul de 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii
pregătire al acestora se referă la cunoștințele, educaţiei;
aptitudinile și comportamentul profesorilor.  Legea 35/2007 privind creşterea siguranţei
146
Școala Gimnazială
în unităţile de învăţământ cu modificările și performanță pentru evaluarea și asigurarea

completările ulterioare; calității în învățământul preuniversitar;
 HOTĂRÂRE de GUVERN nr.  Ordin 3638/27.03.2012 Aprobarea
21/10.01.2007 privind aprobarea Standardelor standardelor de formare continuă a
de autorizare de funcţionare provizorie a persoanelor cu funcții manageriale;
unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum  OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii
şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare în managementul educațional preuniversitar;
periodică a unităţilor de învăţământ  Ordinul Nr.5132/10/09/2009 privind
preuniversitar; activităţile specifice funcţiei de diriginte;
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr.  Ordin MECȘ nr. 4720/24.08.2010 privind
22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei aprobarea programei școlare pentru disciplina
de evaluare instituţională în vederea opțională „Administrarea calculatoarelor și
autorizării, acreditării şi evaluării periodice a rețelelor”;
organizaţiilor furnizoare de educaţie;  O.M.E.C.T.S. nr. 3753/09.09.2011 privind
 Hotărârea nr. 844/2002 privind aprobarea aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul
nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru național de învățământ;
care se asigură pregătirea prin învăţământul  O.M.E.C.T.S. nr. 4865/16.08.2011 privind
preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare aprobarea Normelor metodologice pentru
cu modificările și completările ulterioare; stabilirea obligației didactice de predare a
 Regulamentul cadru de organizare şi personalului de conducere din inspectoratele
funcţionare a unităţilor de învăţământ școlare, unități de învățământ, unități conexe,
preuniversitar, aprobat prin Ordinul M.E.N.C.S precum și a personalului de îndrumare și
nr. 5079/2016; control din inspectoratele școlare;
 Ordinele, notele, notificările şi precizările  O.M.F.P. nr 946/2005 pentru aprobarea
MEN/M.E.C.S; Codului Controlului Intern;
 OMENCS 4577/2016 privind structura  Ordinul 3547/15.04.2013 pentru aprobarea
anului şcolar 2016 – 2017, Metodologiei pentru monitorizarea inserţiei
 Standarde de referință și indicatori de socio-profesionale a absolvenţilor de
învăţământ profesional şi tehnic.
147
2016
Motivația studiului
În vederea implementării Planului de Dezvoltare Existența capacității operaționale și

Instituțională în cadrul Școlii Gimnaziale „Vasile financiare
Mitru” Tașca, sunt necesare îndeplinirea unor
condiţii sine qua non: Această condiţie este avută în vedere încă de
 Existenţa Planului de Dezvoltare la începutul elaborării Planului de Dezvoltare
Instituțională asumat de către toţi actorii Instituțională atunci când se alocă și se verifică
implicați în elaborare și implementare; resursele umane și administrative optime
pentru acest demers. Resursele administrative
 Existenţa capacităţii operaţionale și
financiare de implementare a Planului de se vor asigura prin bunuri și servicii
Dezvoltare Instituțională; achiziţionate deja sau care vor fi achiziţionate
la momentul la care va fi necesar din proiectele
 Existenţa spaţiului temporal optim de
cu finanţare europeană derulate deja sau care
implementare a Planului de Dezvoltare
Instituțională. se vor derula pe viitor, prin intermediul
finanțării locale sau din fonduri bugetare locale
și naționale. Pentru asigurarea capacității
Existența Planului de Dezvoltare
operaționale și financiare, instituțiile de
Instituțională
învățământ pot accesa programe precum:
Este nevoie de asumarea Planului de Programul Operațional Capital Uman (POCU),
Dezvoltare Instituțională care începe încă din Programul Național de Dezvoltare Rurală
faza de elaborare a acestuia, de la momentul (PNDR) sau proiecte de Mobilitate Leonardo
solicitării primelor informaţii către instituţiile da Vinci.
furnizoare de date statistice.
Program Operațional Capital Uman (POCU)
De asemenea, în faza de elaborare a Planului Programul Operațional Capital Uman (POCU)
de Dezvoltare Instituțională au fost consultaţi 2014-2020, stabilește prioritățile de intervenție
specialiștii din domeniul educațional și factorii ale României în domeniul ocupării forţei de
de decizie de la nivelul Școlii Gimnaziale muncă, al incluziunii sociale și educației.
„Vasile Mitru” Tașca.
148
Școala Gimnazială
Obiectivul major urmărit îl reprezintă cu vârsta între 16-24 ani, înregistrați la

dezvoltarea resurselor umane prin creșterea Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în
accesului la un sistem de educație și formare regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud
profesională de calitate, stimularea ocupării, Muntenia) și îmbunătăţirea nivelului de
cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei competenţe, inclusiv prin evaluarea și
și a excluziunii sociale prin facilitarea accesului certificarea competențelor dobândite în sistem
de servicii sociale și de sănătate. non-formal și informal al tinerilor NEETs
șomeri cu vârsta între 16-24 ani, cu rezidența
Obiective specifice: în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud
 promovarea calităţii sistemului de educaţie Muntenia).
şi formarea profesională iniţială şi continuă,
inclusiv a învăţământului superior şi a Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea situației
cercetării; tinerilor din categoria NEETs – creșterea
 promovarea culturii antreprenoriale şi ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta
îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; între 16-24 ani, înregistrați la Serviciul Public
 facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile
lungă durată pe piaţa muncii; (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest,
 dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, Sud-Vest Oltenia), îmbunătăţirea nivelului de
flexibile şi incluzive; competenţe, inclusiv prin evaluarea și
 promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a certificarea competențelor dobândite în sistem
persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; non-formal și informal al tinerilor NEETs
 îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; șomeri cu vârsta între 16-24 ani, înregistrați la
 facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în
muncii a grupurilor vulnerabile. regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est,
Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia), creșterea
Liniile mari ale programelor și proiectelor numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la
operaționale sunt: Serviciul Public de Ocupare.
Axa Prioritară 1 – ,,Locuri de muncă pentru
tineri" – creșterea ocupării tinerilor NEETs (not Axa Prioritară 3 – „Locuri de muncă pentru
in employment, education or training) şomeri toți” – grupurile țintă fiind persoanele șomere
149
2016
și inactive din zona rurală, precum și rural/comunitățile dezavantajate socio-

întreprinderile mici și mijlocii care beneficiază economic.
de sprijin;  6.4. Creșterea numărului de tineri care au
abandonat școala și de adulți care nu și-au
Axa Prioritară 4 – „Incluziunea socială și finalizat educația obligatorie care se reîntorc în
combaterea sărăciei" – persoane aflate în risc sistemul de educație și formare, inclusiv prin
de sărăcie și excluziune socială (din zona programe de tip a doua șansă și programe de
rurală) din comunități marginalizate (rromi) și formare profesională.
persoane care au beneficiat de servicii  6.5. Creșterea numărului de oferte
medicale de prevenție/diagnosticare precoce; educaționale orientate pe formarea de
competențe și pe utilizarea de soluţii
Axa Prioritară 6 – „Educație și competențe” digitale/de tip TIC în procesul de predare.
cuprinde 17 axe prioritare şi are ca obiective  6.6. Îmbunătățirea competențelor
specifice: personalului didactic din învățământul
 6.1. Creșterea numărului de tineri NEETs preuniversitar în vederea promovării unor
șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați servicii educaţionale de calitate orientate pe
la SPO care se reîntorc în educație în nevoile elevilor și a unei școli incluzive.
programe de tip a doua șansă, inclusiv în  6.7. Creșterea participării la învăţământul
programe de formare profesională inițială. terțiar universitar și non-universitar organizat în
 6.2. Creșterea participării la învăţământul cadrul instituțiilor de învăţământ superior
ante-preșcolar și preșcolar, în special a acreditate în special pentru cei care provin din
grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, grupuri vulnerabile.
cu accent pe copiii aparținând minorității romă  6.8. Implementarea de măsuri sistemice în
și a celor din mediul rural. învățământul terțiar universitar și non-
 6.3. Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin universitar organizat în cadrul instituțiilor de
măsuri integrate de prevenire și de asigurare a învăţământ superior acreditate pentru a facilita
oportunităților egale pentru elevii aparținând adaptarea la cerințele pieței muncii.
grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii  6.9. Îmbunătățirea nivelului de competențe
aparținând minorității romă și elevii din mediul al personalului didactic din învățământul terțiar
150
Școala Gimnazială
universitar și non-universitar organizat în identificate conform SNC şi domeniile de

cadrul instituțiilor de învăţământ superior specializare inteligentă conform SNCDI.
acreditate în ceea ce priveşte conţinutul  6.14. Creșterea participării la programe de
educaţional inovator şi resursele de învăţare învăţare la locul de muncă a elevilor și
moderne şi flexibile. ucenicilor din învățământul secundar și terțiar
 6.10. Diversificarea ofertelor educaționale non-universitar, cu accent pe sectoarele
în învățământul terțiar universitar și non- economice cu potențial competitiv identificate
universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor conform SNC şi din domeniile de specializare
de învăţământ superior acreditate corelate cu inteligentă conform SNCDI.
nevoile pieței muncii din sectoarele  6.15. Îmbunătățirea nivelului de competențe
economice/ domeniile identificate prin SNC şi al personalului didactic, a formatorilor, a
SNCDI. evaluatorilor de competențe profesionale și
 6.11. Creșterea participării la programele de personalului din întreprinderi cu atribuții în
formare profesională inițială, în special pentru învățarea la locul de muncă.
elevii/ucenicii care provin din comunități  6.16. Creșterea numărului de oferte
dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei furnizate de sistemul de educație și formare
aparținând minorității rome. profesională adaptate la nevoile și tendințele
 6.12. Creșterea participării la programele de de dezvoltare ale pieței muncii.
formare profesională continuă, cu accent pe  17. Creșterea numărului de programe de
acei adulţi, cu un nivel scăzut de calificare și formare profesională pentru sectoarele
persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone economice cu potențial competitiv identificate
rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea conform SNC şi din domeniile de specializare
și certificarea rezultatelor învățării dobândite în inteligentă conform SNCDI bazate pe un
contexte non-formale și informale. sistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de
 6.13. Creșterea numărului absolvenților de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în
învățământ terțiar universitar și non universitar capacitatea furnizorilor de formare și prin
care își găsesc un loc de muncă urmare a stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri.
accesului la activități de învățare la un potențial
loc de muncă/ cercetare/ inovare, cu accent pe
sectoarele economice cu potențial competitiv
151
2016
Program Operaţional Ajutorarea care se atestă calitatea de beneficiar al

Persoanelor Defavorizate (POAD) pachetului cu alimente de bază prin
apartenența la o categorie a grupului țintă. În
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor același, timp pentru a eficientiza ajutorul
Defavorizate (POAD) are ca scop asigurarea alimentar, distribuţia de alimente va fi însoţită
pe perioadă 2014 - 2020 a distribuției gratuite de măsuri auxiliare care să încurajeze inserția
de ajutoare alimentare în toate localitățile din socială a acestor persoane precum: educaţie
ţară în favoarea persoanelor dezavantajate. privind asigurarea igenei corporale, facilitarea
accesului la servicii medicale şi orientarea
Datorită faptului că România se înscrie în către servicii sociale.
Strategia 2020 în domeniul luptei împotriva
sărăciei și excluziunii ţara noastră va creşte În ceea ce privește precaritatea materialelor de
eficienţa şi eficacitatea transferurilor sociale, în bază la copii, POAD asigură achiziționarea,
special pentru copii şi va continua reformele transportul, depozitarea și distribuția
de asistenţă socială. De asemenea, va şi rechizitelor școlare și ghiozdanelor persoanelor
crescută frecvenţa şcolară şi redusă care fac parte din grupul țintă. Grupul ţintă este
abandonul şcolar printr-o abordare reprezentat de copiii cei mai dezavantajaţi din
partenerială şi un mecanism robust de învăţământul de stat primar şi gimnazial.
monitorizare. Componenţa listei de materiale şcolare este
stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale
Pentru acest program operațional (POAD) sunt după ce au fost identificate nevoile.
luate în considerare următoarele dezavantaje
materiale:
 deprivarea alimentară (lipsa alimentelor de Elementele principale de care se ține cont în
bază); identificarea rechizitelor și a ghiozdanelor se
 precaritatea materială de bază la copii referă la necesitatea acestora precum și faptul
(lipsa materialelor școlare). că nu pun în pericol integritatea fizică a
copilului. În ceea ce priveşte acordarea
Distribuirea alimentelor de bază în teritoriu se rechizitelor, acestea se fac începând cu anul
realizează pe bază de cupoane individuale prin școlar 2015/2016.
152
Școala Gimnazială
PNDR 2014-2020 Din punctul de vedere al dezvoltării, zonele

rurale înregistrează un decalaj semnificativ faţă
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 de zonele urbane şi se caracterizează prin:
– 2020 ( PNDR) este un program prin care se  deficienţe structurale persistente (numărul
acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea mare al populaţiei ocupate în agricultură,
Europeană şi Guvernul României pentru îmbătrânirea populaţiei, un număr mare de
dezvoltarea economico – socială a spaţiului exploataţii de subzistenţă, etc.); valoare
rural din România. adăugată scăzută a produselor agro-
alimentare;
Programul Naţional Strategic este centrat pe  randamentele şi productivitatea muncii
trei aspecte-cheie: scăzute în special în agricultura de
1. Facilitarea transformării şi modernizării semisubzistenţă;
structurii duale a agriculturii şi silviculturii,  spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea
precum şi a industriilor procesatoare aferente, activităţilor economice, acces redus la credite;
pentru a le face mai competitive şi pentru a  piaţă a terenurilor nefuncţională;
contribui la creşterea economică şi  modestă orientare către export;
convergenţa veniturilor din spaţiul rural (acolo  investiţii insuficiente în cercetare şi
unde este posibil), în paralel cu asigurarea dezvoltare;
condiţiilor de trai şi protecţia mediului din  accesul la servicii şi infrastructură cu mult
aceste zone. în urma zonelor urbane;
2. Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii  creşterea continuă a disparităţilor regionale;
mediului din zonele rurale ale României, prin
 pondere ridicată a populaţiei expuse riscului
promovarea unui management durabil atât pe
de sărăcie şi excluziune socială;
suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.
 administraţie publică ineficientă;
3. Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de
 serie de riscuri pentru oameni şi mediu
muncă din sectorul agricol către alte sectoare
exacerbate de schimbările climatice şi care
care să le asigure un nivel de trai
reprezintă o ameninţare pentru zonele rurale
corespunzător din punct de vedere social şi
şi, în general, a teritoriului naţional.
economic.
153
2016
Dezvoltarea rurală şi diversificarea economiei În ceea ce priveşte nivelul creșelor, din 295
rurale depind de nivelul educaţiei, al unități în anul 2011, doar 1% se aflau în mediul
cunoştinţelor şi calificării. Deşi îmbunătăţirea şi rural, în condiţiile în care, din totalul copiilor cu
menţinerea unui nivel adecvat al infrastructurii vârste cuprinse între 0 şi 4 ani, 45.5% erau
de bază este un element important în înregistraţi în mediul rural. Pe de altă parte
dezvoltarea socio-economică a mediului rural, procentul de acoperire al grădinițelor în mediul
formarea profesională reprezintă „motorul”, rural, acesta era de doar 7.44% din numărul
pentru o bună dezvoltare. înregistrat la nivel național în anul școlar 2012-
2013.
Instituţiile de învăţământ din spaţiul rural,
reprezentate de grădiniţe, unităţi primare şi În ceea ce priveşte comunitatea romă aceasta
gimnaziale sunt slab dotate în ceea ce priveşte deţine cel mai scăzut nivel de educaţie din
materialul tehnic şi didactic. Tehnologia IT şi România. Copii care reuşesc să înceapă
echipamentele hardware şi softeware sunt rar şcoala, deseori nu promovează ciclul gimnazial
întâlnite în cadrul şcolilor din spaţiul rural în şi din acest motiv este foarte dificil ca ulterior
timp ce echipamentul necesar formării să-şi găsească de lucru.
profesionale sau pentru ucenici este învechit
sau lipseşte. Aproximativ 12% din populatia romă cu vârsta
cuprinsă între 7-16 ani a părăsit şcoala înainte
O problemă suplimentară o constituie de a termina învăţământul obligatoriu şi circa
dificultatea de a atrage personal calificat în 18% nu urmează nici o formă de învăţământ.
zonele rurale.
În comparație cu numărul mare de ferme,
Infrastructura educațională/ socială nu are România are un număr mic de fermieri instruiți,
capacitatea de a susține un nivel decent de un aspect puternic influențat de scăderea
trai. În acest context, educația antepreșcolară absolvenților de unități de învățământ cu profil
(creșe) și preșcolară (grădinițe), se confruntă agricol. Numărul unităților de învățământ
cu un deficit major în ceea ce privește secundar superior, filiera tehnologică cu profil
infrastructura. resurse naturale și protecția mediului și a
școlilor profesionale în domeniul agricol a
154
Școala Gimnazială
scăzut în ultimii 15 ani cu peste 80%, în 2011 sau dezvoltarea iniţiativelor practice şi reţele
fiind înregistrate în mediul rural 34 unități de care se axează pe teme de actualitate dintr-un
învățământ secundar superior, filiera sector. Persoanele care pot beneficia de acest
tehnologică cu profil resurse naturale și program pot fi atât cei care urmează un
protecția mediului. program de formare profesională iniţială,
persoane care au deja o diplomă, cât şi
Aceste aspecte fac necesară continuarea profesionişti din domeniul educaţiei şi formării
efortului de a sprijini dezvoltarea și profesionale şi membrii organizaţiilor active în
modernizarea infrastructurii educaționale în acest domeniu. Leonardo da Vinci permite
mediul rural în vederea facilitării accesului la organizaţiilor din sectorul educaţiei
servicii de educație și îngrijire a copilului, profesionale să lucreze cu parteneri din
precum și a accesului la infrastructura întreaga Europa, să schimbe bune practici şi
educațională cu profil agricol în zonele rurale. să consolideze experienţa angajaţilor lor.
Programul vizează atragerea tinerilor către
Proiecte de Mobilitate Leonardo da Vinci învăţământul profesional, care să-i ajute să
dobândească noi competenţe, cunoştinţe şi
Programul Leonardo da Vinci finanţează calificări, dar şi stimularea, în egală măsură, a
proiecte practice din domeniul educaţiei şi competitivităţii pe piața muncii europene.
formării profesionale. Iniţiativele acoperă atât
acţiunile care să permită persoanelor Proiectele inovative sunt cheia acestui
efectuarea unui stagiu de formare profesională program. Ele urmăresc să îmbunătăţească
în străinătate, cât şi eforturi de cooperare la calitatea sistemelor de formare prin
scară extinsă. dezvoltarea şi transferul politicilor, cursurilor,
Parte a Programului Comisiei Europene metodelor de predare, a materialelor şi
Lifelong Learning Programme - „Învăţare pe tot procedurilor inovative.
parcursul vieţii”, acest program finanţează
diferite tipuri de activităţi de amploare diferită. Obiectivele specifice ale programului sectorial
Acestea includ inţitiative de „mobilitate” care Leonardo da Vinci sunt:
permit persoanelor formarea în alte ţări,  să sprijine participanţii în cadrul activităţilor
proiecte de cooperare care vizează transferul de formare iniţială şi continuă să dobândească
155
2016
şi să folosească cunoştinţe, deprinderi şi transferul acestora, inclusiv de la o ţară

calificări în vederea facilitării dezvoltării participantă către alte ţări;
personale;  creşterea gradului de transparenţă şi
 să sprijine îmbunătăţirea calităţii şi a recunoaştere a diplomelor şi competenţelor,
inovaţiei în sistemele, instituţiile şi practicile inclusiv a celor dobândite prin învăţare non-
educaţionale şi de formare profesională; formală şi informală;
 să mărească atractivitatea educaţiei şi a  încurajarea învăţării limbilor străine moderne;
formării profesionale, precum şi a mobilităţii,  sprijinirea dezvoltării conţinuturilor,
pentru angajatori şi persoane şi să faciliteze serviciilor, metodelor pedagogice şi practicilor
mobilitatea cursanţilor care lucrează; inovatoare pe baza tehnologiei informaţiilor şi
comunicării în învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Obiectivele operaţionale ale programului
sectorial Leonardo da Vinci sunt: Existența unui spațiu temporal optim
 îmbunătăţăţirea calităţii şi creşterea
volumului mobilităţii în toată Europa a Reprezintă o condiţie esenţială pentru
persoanelor angrenate în educaţie şi formare eleborarea eficientă a unui Plan de Dezvoltare
profesională iniţială şi continuă, astfel încât Instituțională. Planul de Dezvoltare
numărul de plasamente în întreprinderi să Instituțională este planul de acțiune a
crească până la cel puţin 80 000 pe an până la învăţământului care definește scopul fiecărei
sfârşitul Programului de Învăţare pe tot şcoli, precum şi rolul pe care acestea îl vor
parcursul vieţii; avea în realizarea programului de dezvoltare a
 îmbunătăţirea calităţii şi creşterea volumului învăţământului. Deşi este dificil de făcut o
cooperării între instituţiile sau organizaţiile care perspectivă pe termen lung, deoarece
oferă oportunităţi de învăţare, întreprinderi, prognozele sunt uneori greu de obţinut,
parteneri sociali şi alte organisme din întreaga această perspectivă este esenţială pentru o
Europă; planificare eficientă a necesarului de abilităţi
 facilitarea dezvoltării de practici inovatoare pentru viitor. Dimensiunea temporală este
în domeniul educaţiei şi formării profesionale, intrinsecă acestui proces, iar echipa
diferite de cele de la nivel terţiar, precum şi managerială trebuie să asigure o proiecţie în
156
Școala Gimnazială
viitor a dezvoltării instituţiei de învăţământ. momentului din punct de vedere al eficienței

Astfel, este necesară determinarea direcţiei pe implemenetării planului.
termen lung şi performanţele instituţiei, pentru
asigurarea şi realizarea unei formulări atente, Precondiţii de tip orizontal
a unei implementări corecte şi continue a
Pe lângă cele trei pre-condiţii sine qua non,
planului.
mai există de asemenea, trei pre-condiţii de tip
orizontal, şi anume:
Componenta prioritară a Planului de
1. Comunicarea demersurilor care trebuie
Dezvoltare Instituțională o reprezintă
întreprinse pentru implementarea Planului de
implementarea reformei educaţionale, a
Dezvoltare Instituțională;
descentralizării şi asigurarea calităţii educaţiei,
2. Transparenţa în deciziile care coroborate
asigurarea competitivităţii educaţionale pe plan
constituie chiar actul de implementare a
european, astfel încât cadrele didactice să fie
Planului de Dezvoltare Instituțională;
capabile să adapteze activităţile specifice
3. Susţinerea implementării Planului de
instruirii în conformitate cu formarea
Dezvoltare Instituțională de către toate mediile
competenţelor şi abilităţilor pe care absolvenţii
beneficiare.
şcolii trebuie să şi le însuşească.
Comunicarea se asigură, de către
Pentru ca activitatea educațională să se managementul instituției de învățământ şi de
deruleze concomitent cu schimbările societății implicarea directă a echipei de implementare a
actuale, iar atingerea performanței să Planului de Dezvoltare Instituțională în relaţia
reprezinte o prioritate, este esențial ca directă cu fiecare dintre mediile implicate.
momentul dezvoltării și implementării Planului Abilitățile de comunicare evidențiază
de Dezvoltare Instituțională, să se plieze pe eficacitatea profesională la fel de mult ca
propicitatea temporală care caracterizează expertiza profesională. Capacitatea de a
procesul de accesare a fondurilor Uniunii formula și transmite mesaje convingătoare, de
Europene. Pe fondul nevoii de creștere a a construi și menține cu ușurință relații
coeziunii în cadrul spațiului european, se profesionale, de a crea și menține identitatea
observă o intensificare a fluxului de depuneri sau imaginea publică a unei organizații
de cereri, fapt ce evidențiază importanța depinde de cât de eficient se comunică.
157
2016
Comunicarea mai poate constitui un atu de respectarea celor mai înalte standarde
important în cadrul demersurilor realizate profesionale, etice, de transparenţă şi
pentru obţinerea de resurse, şi atragerea corectitudine a procesului de analiză cu
investitorilor economici. asigurarea tratamentului egal pentru toate
cererile analizate.
Transparenţa urmăreşte asigurarea unui
acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi Acţiunea comună în domeniul educaţiei a
documentele aflate în posesia instituţiilor tuturor factorilor comunitari – profesori, părinţi,
statului. Transparenţă în comunicare şi elevi, autorităţi, biserică, organizaţii
interacţiunea civică presupune ca instituţia de neguvernamentale, agenţi economici etc. se
învăţământ să fie deschisă spre colaborare, iar impune pentru că:
rezultatele activităţii sale să fie publice şi să  procesul de descentralizare a educației
poată fi supuse monitorizării din partea presupune parteneriatul unui ansamblu de
cetăţenilor, în condiţiile legii. factori care pot prelua roluri și responsabilități
la nivel local;
Relația transparentă dintre cetățean și  confruntați cu o varietate de mesaje oferite
instituţiile publice este vitală, întrucât numai cu de medii diverse, elevii au nevoie de o
o comunicare facilă între cele două părți interpretare unitară, coerentă și echilibrată
activitatea instituţiei de învăţământ poate fi care poate fi furnizată doar printr-un
îndreptată spre nevoile contribuabililor şi parteneriat educațional;
impicit a comunităţii.  educaţia oferită în cadrul şcolii gimnaziale
trebuie împletită cu educația făcută de alți
În ceea ce priveşte susţinerea implementării factori sociali care au o influență semnificativă
planului se pune accentul pe: stimularea asupra elevilor;
parteneriatelor, transferul de cunoștințe și  contactul permanent al unităților școlare cu
implementarea inițiativelor inovative. În diferiți parteneri sociali facilitează racordarea
procesul de implementare a Planului de efectivă a școlilor la realitate.
Dezvoltare Instituțională trebuie să se ţină cont
158
Școala Gimnazială
7.2. Monitorizarea și evaluarea

activităţi de verificare şi evaluare permit
Pentru desfășurarea cu succes a procesului identificarea la timp a deviaţiilor de la graficul
de elaborare a Planului de Dezvoltare stabilit şi luarea de măsuri pentru readucerea
Instituțională, prin realizarea acțiunilor activităţilor în grafic, sau, dacă este absolut
prioritare urmărite şi în susţinerea obectivelor necesar, stabilirea unui nou grafic, astfel încât
operaţionale pentru atingerea obiectivului obiectivul general al planului să nu fie afectat.
general, au fost identificate și stabilite anumite Maniera de verificare și evaluare folosită va
activităţi care trebuie întreprinse. pune accentul pe nevoia de analiză şi luare a
deciziei şi mai puţin pe o colectare mecanică a
Realizarea și susținerea obiectivelor informaţiilor și se va concentra pe verificare şi
operaţionale ale Planului de Dezvoltare evaluare ca proces permanent, în aşa fel încât
Instituțională în vederea atingerii obiectivului problemele şi lecţiile învăţate să poată fi
general al acestuia este posibilă doar prin aplicate în timp util.
folosirea unor importante resurse umane,
financiare şi de timp, pe baza cărora se pot Planul de Dezvoltare Instituțională este un
realiza activitățile propuse prin împlinirea document managerial care trebuie coroborat
măsurilor necesare. cu realităţile vieţii școlii, a societăţii în
ansamblul ei. Pornind de la această idee, el
În ceea ce privește acțiunile de verificare şi trebuie monitorizat, evaluat şi actualizat
evaluare, acestea sunt utilizate pentru a se periodic, pentru a răspunde necesităţilor școlii.
asigura efectuarea corespunzătoare a Monitorizarea și determinarea gradului de
activităților, respectiv pentru a se măsura îndeplinire a ţintelor strategice este făcută de
modificările survenite în plan. Ceea ce se către Consiliul de administraţie al școlii,
obține ca urmare a verificărilor şi evaluărilor Consiliul profesoral, Comisia de Evaluare şi
este utilizat, de asemenea, pentru realizarea Asigurare a Calităţii. Realizarea obiectivelor
unor modele de bună practică care pot stabilite poate fi posibilă prin adoptarea unor
conduce la îmbunătăţirea performanţelor în strategii derivate, materializate în acţiuni şi
activităţi similare viitoare. Aceste tipuri de măsuri concrete, cu termene mai scurte (până
la un an). Acestea se realizează prin
159
2016
întocmirea planurilor operaţionale care conduc

la programe concrete centrate pe obiective. Din lista de nevoi enumerate mai sus
considerăm că rezolvarea lor de către şcoală
Planurile operaţionale vor fi stabilite în cu sprijinul comunităţii locale şi prin diferite
conformitate cu rezultatele analizelor SWOT, programe în care aceasta s-ar putea implica,
care au evidenţiat următoarele nevoi: ar putea atinge, pe perioada derulării acestui
 importanţa lucrului în echipă şi participarea plan de dezvoltare şcolară, toate ţintele
la decizie; strategice, după cum urmează:
 creșterea numărului de copii la nivelul școlii  cooperarea dintre profesori – elevi – părinţi,
gimnaziale și reducerea numărului de copii dar şi consilierea elevilor ar putea creşte
care solicit transferul la școlile cu personalitate motivaţia pentru învăţare şi performanţă înaltă,
juridică vecine; dar şi întărirea colaborării cu familia;
 necesitatea întăririi legăturilor dintre şcoală  rezolvarea problemelor de dotare cu
şi principalii actori ai comunităţii locale echipamente IT şi materiale auxiliare ar asigura
(Primărie, Consiliul local, Poliţie, Biserică, resursele de învăţare şi facilităţile logistice;
părinţi, agenţi economici, ONG-uri,etc.);  creşterea calităţii actului educaţional prin
 abilităţi sociale şi nevoi afective atât pentru diversificarea ofertei educaţionale şi prin
elevi, cât şi pentru profesori; formare continuă a cadrelor didactice ar
 cooperarea dintre profesori-elevi-părinţi; asigura creşterea abilităţilor sociale ale
 diversificarea ofertei educaţionale; elevilor, integrarea lor mult mai eficientă în
 formarea continuă a cadrelor didactice şi echipe de învăţare, proiectare sau muncă.
participarea lor la programe de dezvoltare
personală; Orizont de timp-ținte strategice
 consilierea elevilor cu privire la problemele Ținta 1 – Realizare 2016-2017 și îmbunătățire
legate de orientare şcolară şi profesională, dar în fiecare an până în 2021;
şi în aspecte referitoare la viaţa de zi cu zi;
 dotarea cu echipamente IT, aparatură de Ținta 2 – Realizare 2016-2017 și îmbunătățire
laborator, materiale sportive etc; în fiecare an până în 2021;
 resurse de învăţare şi facilităţi logistice. Ținta 3 – Realizare 2016-2017 și îmbunătățire
în fiecare an până în 2021;
160
Școala Gimnazială
Ținta 4 – Realizare 2016-2017 și îmbunătățire  evaluarea progresului în atingerea ţintelor,

în fiecare an până în 2021; adică gradul de avansare în raport cu
Ținta 5 – Realizare 2016-2017 și îmbunătățire obiectivele şi termenele propuse;
în fiecare an până în 2021.  costurile-concordanţa/ neconcordanţa dintre
ceea ce am planificat şi ceea ce am obţinut;
Activitatea de monitorizare constă în utilizarea
 calitatea-nivelul atingerii cerinţelor din
şi coordonarea resurselor în vederea aplicării
standardele de calitate.
planului stabilit, obţinerii rezultatelor şi
respectării indicatorilor de performanţă stabiliţi. Monitorizarea se va realiza prin:
Sunt monitorizaţi indicatorii referitori la  deciziile curente-referitoare la derularea
eficacitate, economicitate, eficienţă şi concretă a acţiunilor, în cazul „problemelor
efectivitate. bine structurate”;
 rezolvarea de probleme-elaborarea deciziilor
Monitorizarea se realizează prin: evidenţa
în cazul „problemelor structurate impropriu”;
acţiunilor, crearea unor mape, rapoarte
periodice, chestionare, statistici, baze de date,  stilul managerial-alternarea stilurilor
interviuri, culegeri de impresii, aprecieri etc. manageriale în functie de situaţiile concrete.
Acţiunile de monitorizare se realizează Monitorizarea de tip managerial
permanent, responsabil fiind coordonatorul de
proiect sau o persoană delegată în acest sens. Cea mai frecventă formă de monitorizare care
va fi utilizată la nivelul școlii gimnaziale va fi
Activităţile de monitorizare şi evaluare vor viza cea de tip managerial. Astfel, vor fi monitorizaţi
următoarele aspecte: indicatorii:
 întocmirea setului de date care să sprijine  eficacitate-indicatorii care arată atingerea
monitorizarea realizării ţintelor, etapă cu etapă finalităţilor propuse;
(datele şi informaţiile sunt colectate în „baza  economicitate-indicatorii care arată nivelul
de date a şcolii”); consumului de resurse;
 analiza informaţiilor privind atingerea  eficienţă-indicatorii care arată relaţia dintre
ţintelor; eficacitate şi economicitate;
 efectivitate-aspectele care arată dacă ceea
ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem.
161
2016
 oportunitatea continuării/ dezvoltării/

În asociere cu aceşti indicatori, vom monitoriza
diversificării acţiunilor.
frecvent gradul de satisfacţie al beneficiarilor
serviciilor educaţioanle oferite de şcoala
Planurile operaţionale vor fi monitorizate de
noastră.
echipa de cadre didactice care au contribuit la
Monitorizarea inovaţiei realizarea acestora. Membrii comisiilor
metodice îşi vor evalua activitatea, în orizontul
Având în vedere faptul că inovaţia, sarcinilor care le revin din planurile
creativitatea reprezintă o cale esenţială de
operaţionale, cel putin o dată la sfârşitul
asigurare a calităţii educaţiei se va utiliza și
semestrelor.
acest tip de monitorizare și vom avea în
vedere: Concluziile reieşite din evaluarea realizată la
 măsura în care personalul şcolii (cadrele nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual
didactice, personalul didactic auxiliar, privind starea învăţământului din unitatea
personalul administrativ), părinţii, elevii, actorii școlară şi se vor stabili măsuri corective şi
educaţionali din comunitate adoptă/ participă/ ameliorative. Consiliile profesorale de la
iniţiază procese de schimbare; sfârşitul semestrelor I şi II vor analiza gradul de
 măsura în care cei implicaţi corectează/ atingere a obiectivelor din planurile
remediază şi îmbunătăţesc/ crează o anumită operaţionale asociate semestrului încheiat.
schimbare, în concordanţă cu cerinţele din
standardele de calitate. Responsabil cu realizarea obiectivelor din plan
Datele şi informaţiile colectate în urma este directorul şcolii care, de asemenea, are
procesului de monitorizare vor fi valorificate datoria de a interveni pentru implementarea
pentru evaluarea propriu-zisă: măsurilor de optimizare şi stabilirea direcţiilor
de acţiune. Revizuirea planului se va face, de
 stabilirea gradului de atingere a obiectivelor
regulă, la începutul anului şcolar, în lunile
propuse;
septembrie-octombrie, pe baza concluziilor
 gradul de implicare a actorilor educaţionali;
desprinse din „Raportul privind Starea
 impactul asupra mediului intern şi cel extern;
Învăţământului” în şcoală, în anul şcolar
 nivelul costurilor;
162
Școala Gimnazială
încheiat, şi pe baza propunerilor făcute de  Claritatea în indicarea unei evoluții

beneficiarii direcți şi indirecți ai şcolii. crescătoare, descrescătoare sau constante;
 Fiabilitatea/ precizia.
Indicatori de monitorizare
În ceea ce privește indicatorii utilizați în
În cadrul acestei etape este necesară procesele de monitorizare, aceștia trebuie să
urmărirea eficace a implementării acțiunilor respecte următoarele cerințe:
planificate. Urmărirea indicatorilor de realizare  Să fie relevanți pentru măsurarea
a fiecărei măsuri din Planul de Dezvoltare rezultatelor obținute;
Instituțională este considerată o modalitate  Să fie utilizabili la intervale regulate de timp;
necesară pentru măsurarea gradului de  Să fie durabili pe termen lung;
implementare al acestora.  Să fie verificabili;
 Să fie potriviți pentru specificul politicii
La nivelul prezentului Plan de Dezvoltare
publice;
Instituțională se propun o serie de indicatori
 Să fie clari pentru procesul de analiză;
cantitativi și calitativi care pot fi selectaţi sau
 Valorile țintă ale indicatorilor să fie realiste.
completaţi în vederea urmăririi în următoarea
perioadă de timp, astfel încât să se creeze În vederea elaborării Planului de Dezvoltare
premisele evaluării transparente a Instituțională se vor considera activități
implementării prezentului plan. Etapa de pregătitoare, acţiuni derulate pe perioada de
evaluare constituie punctul de plecare în dezvoltare şi implementare a activităților,
realizarea următorului document de acţiuni de monitorizare a progresului
planificare. implementării planului, evaluarea implementării
Caracteristicile principale ale indicatorilor de planului şi acţiuni corective în vederea
performanță sunt: actualizării acestuia, precum şi pregătirea
 Măsurabilitatea; pentru următoarea perioadă.
 Validitatea/ disponibilitatea; Resursele umane necesare implementării cu
 Realismul; succes a Planului de Dezvoltare Instituțională
 Planificarea în timp; vor fi pregătite pentru implementarea diferitelor
activități prin schimburi de
163
2016
experienţă, infuzie şi absorbţie de expertiză şi  Rata de divorțialitate din comuna Tașca;

know-how. Acestea se vor datora interesului  Raportul de dependență demografică din
școlii de a realiza dezvoltarea capacităţii comuna Tașca;
tehnice, administrative şi instituţionale în  Raportul de masculinitate din comună.
vederea asigurării unor intervenţii sustenabile.
Indicatori socio-economici
Resursele de timp sunt calculate și planificate
 Numărul mediu al salariaților din comuna
astfel încât să se poată asigura continuitatea
Tașca;
aceleeaşi direcţii de dezvoltare pentru o
 Numărul de șomeri din comuna Tașca.
perioadă suficient de lungă, astfel încât
valoarea adăugată a primelor rezultate să Indicatori ai serviciilor educaționale
poată constitui o premisă pentru obţinerea
 Numărul calculatoarelor din cadrul
celor viitoare.
învățământului de la nivelul județului Neamț;
Resursele financiare vor fi asigurate nu doar  Numărul sălilor de clasă și cabinetelor
de la bugetul de stat, ci şi prin autofinanțare, școlare din cadrul învățământului de la nivelul
atragere de surse private, respectiv atragere județului Neamț;
de asistenţă financiară din fonduri europene  Numărul laboratoarelor școlare din cadrul
sau alte surse disponibile. învățământului de la nivelul județului Neamț;
 Numărul unităților școlare din cadrul
Indicatori demografici învățământului de la nivelul județului Neamț;
 Populația stabilă a comunei Tașca;  Numărul sălilor de gimnastică din cadrul
 Populația pe vârste și sexe din comună; învățământului de la nivelul județului Neamț;
 Populația din comuna Tașca pe religii;  Numărul terenurilor de sport din cadrul
 Numărul născuților vii în comuna Tașca; învățământului de la nivelul județului Neamț;
 Sporul natural;  Numărul atelierelor școlare din cadrul
 Rata de natalitate din comuna Tașca; învățământului de la nivelul județului Neamț;
 Numărul căsătoriilor din comuna Tașca;  Numărul personalului didactic din cadrul
 Numărul divorțurilor din comuna Tașca; învățământului preșcolar de la nivelul județului
 Rata de nupțialitate din comuna Tașca; Neamț;
164
Școala Gimnazială
 Numărul personalului didactic din cadrul  Numărul profesorilor de la nivelul școlii care
învățământului primar de la nivelul județului; au participat la cursuri de perfecţionare.
 Numărul personalului didactic din cadrul
învățământului gimnazial de la nivelul județului; Populația școlară din cadrul şcolii
 Numărul personalului didactic din cadrul  Numărul elevilor din învățământul preșcolar
învățământului preșcolar de la nivelul comunei; de la nivelul școlii;
 Numărul personalului didactic din cadrul  Numărul elevilor din învățământul primar și
învățământului primar de la nivelul comunei; gimnazial de la nivelul școlii;
 Numărul personalului didactic din cadrul  Promovabilitatea la examenul de Evaluare
învățământului gimnazial de la nivelul Națională de la nivelul școlii;
comunei.  Numărul premiilor obținute de elevii școlii.
Indicatori de evaluare a investițiilor Evaluarea
Indicatori ai infrastructurii educaționale din Evaluarea Planului de Dezvoltare Instituțională

cadrul școlii cuprinde proceduri de stabilire a raportului
 Numărul sălilor de clasă de la nivelul școlii; dintre performanţele obţinute şi cele
 Numărul cabinetelor didactice; intenţionate şi corectarea rezultatelor în sensul
 Numărul bibliotecilor de la nivelul școlii. dorit. Această etapă (evaluarea proiectului)
trebuie să fie simplă, continuă, flexibilă şi
Indicatori ai resurselor umane din cadrul şcolii oportună. Se realizează pe baza indicatorilor
 Numărul cadrelor didactice calificate de la de performanţă stabiliţi în proiect sau după alţi
nivelul școlii; indicatori stabiliţi de evaluator.
 Numărul profesorilor cu grad didactic I de la
nivelul școlii; Evaluarea se face:
 Numărul profesorilor cu grad didactic II de  Pe plan intern cu ajutorul indicatorilor
la nivelul şcolii; cuantificaţi;
 Numărul cadrelor didactice cu examen de  Pe plan extern de către corpul de
definitivat de la nivelul școlii; inspectori şi garantează respectarea
orientărilor de politică educaţională.
165
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
8. Glosar de termeni
și surse de informații
8.1. Glosar de termeni

8.2. Surse de informații în realizarea PDI-ului
2016
8.1. Glosar de termeni
AeL–este coloana vertebrală a programului CJ–Consiliul Județean.

SEI, oferind suport pentru predare/ învăţare,
evaluare şi notare, administrarea, proiectarea Densitatea populației–Reprezintă numărul de
şi monitorizarea conţinutului. De asemenea, persoane pe unitatea de suprafață,
asigură mijloacele necesare comunicării şi măsurându-se în general în persoane pe
sincronizării între centrele locale şi regionale kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea
din cadrul programului SEI. numărului de locuitori la suprafață în kilometri
pătrați.
AJOFM–Agenția Județeană pentru Ocuparea
Forței de Muncă. Divorțialitate–Numărul de divorțuri înregistrate
într-o anumită perioadă de timp (1 an
AP–Axă prioritară. calendaristic).
ARACIP–Instituţie publică de interes naţional, Domiciliul unei persoane–Este adresa la

în subordinea Ministerului Educaţiei şi care aceasta declară că are locuința principală,
Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget trecută în actul de identitate (CI, BI), așa cum
propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin este luată în evidența organelor administrative
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, nu se ține cont de reședința obișnuită, de
aprobată prin Legea nr. 87/2006. perioada și/ sau motivul absenței de la
domiciliu.
CE–Comisie Europeană.
FEDR–Fond European pentru Dezvoltare
CEAC–Comisia pentru Evaluare și Asigurare a Regională.
Calității.
CCD–Casa Corpului Didactic. GR–Guvernul României.
168
Școala Gimnazială
INS–Institutul Național de Statistică. NEET–Este un cuvânt provenit din limba

engleză (“Not in Education, Employment, or
ISCED–Clasificarea Internaţională Standard a Training”) care se referă la tinerii care nu au un
Educaţiei. loc de muncă, dar nici nu își continuă educația
ori formarea.
ISJ–Inspectoratul Școlar Județean.
Numărul mediu al salariaților–Reprezintă
IT–Tehnologia Informației. numărul de salariați angajați cu contracte
individuale de muncă, plătiți de întreprindere
Îmbătrânirea demografică–Scăderea numărului pentru o durată medie normală a timpului de
de locuitori tineri și creșterea ponderii lucru, pe perioada de referință.
persoanelor de vârsta a treia (peste 60 de ani).
Nupțialitate–Reprezintă numărul de căsătorii
ÎS–Învățământ secundar. realizate într-o anumită perioadă de timp (1 an
calendaristic).
ME–Monitorizare și Evaluare.
ONG–O Organizație Non-Guvernamentală
MECS–Ministerul Educației și Cercetării este o instituție care lucrează independent față
Științifice. de activitatea guvernului, deși unele ONG-uri
sunt parțial sau integral finanțate de acesta;
MENCȘ–Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice. PDI–Plan de Dezvoltare Instituţională.
Născut viu–Este un produs al concepției, PDR–Plan de Dezvoltare Regională.

expulzat sau extras complet din corpul mamei,
independent de durata sarcinii și care, după PESTE(L)–Serveşte la analiza impactului şi a
această separare, prezintă un semn de viață tendinţelor generale ale celor 4 stimulatori
(respirație, activitate cardiacă, pulsații ale majori ai schimbării: politici, economici, sociali
cordonului ombilical sau contracții musculare şi tehnologici:
dependente de voință).
169
2016
 Factorii politici au în vedere politica PNDR–Programul Național de Dezvoltare

guvernului, legislaţia centrală, locală, Rurală.
stabilitatea politică, modificări la nivel
administrativ; POAD–Programul Operațional Ajutorarea
 Factorii economici au în vedere variabilele
Persoanelor Defavorizate.
economice cheie (taxe, tarife, curs valutar);
 Factorii sociali analizează atitudinile şi
caracteristicile clienţilor instituţiei; POCU–Program Operațional Capital Uman.
 Factorii tehnologici: aplicarea sistematică a
cunoştinţelor ştiinţifice la scopurile practice ale Populația după domiciliu la data de 1
instituţiei; ianuarie a anului de referință–Reprezintă
 Factorii ecologici: cantitatea, calitatea și numărul persoanelor cu cetățenie română și
structura resurselor naturale, politicile domiciliul pe teritoriul României, delimitat după
ecologice și de protecție a mediului
criterii administrativ–teritoriale.
înconjurător, deșeurile, consumul și sursele de
energie;
 Factorii legislativi: legislația în domeniu. Raport de dependență demografică–
Numărul persoanelor în vârstă de dependență
PI–Priorități de Investiție. (0-14 ani și 65 ani și peste) la fiecare 100
persoane în vârstă de muncă (15-64 ani).
Plecări cu domiciliul–Persoanele care într-un
anumit interval de timp și-au schimbat Rata de divorțialitate–Numărul divorțurilor la
domiciliul din localitate, plecând în altă 1 000 locuitori. Se calculează prin raportarea
localitate. numărului căsătoriilor desfăcute în cursul unui
an calendaristic la populația legală (cu
Plecări cu reședința–Persoanele plecate cu domiciliu permanent) la 1 iulie anul respectiv.
reședința într-o altă localitate decât cea de
domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie Raport de masculinitate–Evidențiază
aveau înscrisă în actul de identitate și în fișele numărul mediu de bărbați ce revin la 100 de
de evidență a populației mențiunea de stabilire femei într-o populație dată.
a reședinței.
170
Școala Gimnazială
Rata de mortalitate–Numărul decedaților într-o unitate economică sau socială, indiferent

dintr-un an calendaristic ce revin la 1 000 de forma ei de proprietate sau la persoane
locuitori. particulare, în schimbul unei remunerații sub
formă de salariu, plătit în bani.
Rata de natalitate–Numărul născuților vii
dintr-un an calendaristic, care revine la 1 000 SEI–Este un program complex iniţiat de
locuitori, la data de 1 iulie din anul respectiv. Ministerul Educaţiei şi Cercetării în anul 2001
pentru susţinerea procesului de predare–
Rata de nupțialitate–Numărul căsătoriilor ce învăţare în învăţământul preuniversitar cu
revin la 1 000 locuitori. Se calculează prin tehnologii de ultimă oră.
raportarea numărului căsătoriilor încheiate într-
un an calendaristic, la populația legală (cu SNCDI–Strategia Națională de Cercetare,
domiciliul permanent) la 1 iulie anul respectiv. Dezvoltare și Inovare.
Reședința obișnuită–Reprezintă locul în care SNDR–Strategia Națională de Dezvoltare

o persoană își petrece în mod obișnuit Regională.
perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama
de absențele temporare pentru recreere, Sporul natural–Reprezintă un indicator care
vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, măsoară diferența algebrică între numărul
tratamente medicale sau pelerinaje religioase. născuților vii și cel al decedaților din rândul
Reședința obișnuită poate să fie aceeași cu unei populații determinate, într-o anumită
domiciliul sau poate să difere, în cazul perioadă de timp.
persoanelor care aleg să-și stabilească
reședința obișnuită în altă localitate decât cea Stabiliri cu domiciliul–Se referă la
de domiciliu din țară sau străinătate. persoanele care au sosit în localitate, inclusiv
cele sosite din străinătate (fenomen al mișcării
RON–Leu românesc. migratorii externe).
Salariatul–Este persoana care își exercită Stabiliri cu reședința–Persoanele sosite într-

activitatea pe baza unui contract de muncă o altă localitate decât cea de domiciliu, care la
171
2016
data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în Șomerii–Sunt persoanele în vârstă de 15-74
actul de identitate și în fișele de evidență a ani care în cursul perioadei de referință
populației mențiunea de stabilire a reședinței. îndeplinesc simultan următoarele condiții:
 nu au un loc de muncă și nu desfășoară o
SWOT–Scoate în evidenţă elemente de activitate în scopul obținerii unor venituri;
potenţial intern şi extern, cum ar fi resursele,  sunt disponibili să înceapă lucrul în
competenţele, tendinţele unor procese conexe. următoarele două săptămâni (inclusiv
Analiza SWOT implică: săptămâna în care s-a desfășurat interviul),
 identificarea elementelor interne şi externe dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
organizaţiei sau ale temei strategice;
 sortarea lor pe cele 4 puncte; TIC–Tehnologia Informației și Comunicațiilor.
 ordonarea şi reţinerea celor care pot avea
impact decisiv asupra realizării acţiunilor.
UE–Uniunea Europeană.
172
Școala Gimnazială
8.2. Surse de informaţii în realizarea Planului de Dezvoltare Instituţională
Site-uri
1. http://www.insse.ro/cms/
2. http://www.edu.ro/
3. http://aracip.eu/
4. http://www.llp-ro.ro/
5. http://www.fonduri-ue.ro/
6. http://www.adrnordest.ro/
Bibliografie
Bush, T., Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale, Editura Polirom, 2015.
Cucoș C., Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Editura Polirom, 2000.
173
Copyright și drepturi de autor
Acest document conține informații confidențiale proprietatea Şcoala Gimnazială „Vasile
Mitru" Tașca. Deținerea acestui document nu conferă nici un drept asupra informațiilor
conținute, a reproducerii sau a vânzării acestora.
Destinatarul prezentului document, Şcoala Gimnazială „Vasile Mitru" Tașca va lua toate
măsurile rezonabile și necesare pentru a preveni utilizarea neautorizată, diseminarea de
date sau publicarea acestui document sau a oricăror documente anexate acestuia,
indiferent dacă informațiile sunt în format tipărit sau electronic, distribuite într-o rețea de
computere sau în orice altă formă.

PDI Tasca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDI Tasca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2016

2021 Plan de Dezvoltare Instituțională

Prezentul Plan de Dezvoltare Instituțională are în vedere proiectarea activităților

Îmbinarea echilibrată a valorilor și competențelor elevilor cu

„Educaţia nu este pregătirea pentru viaţă, educaţia este viaţa

Sprijinirea dezvoltării unei personalități responsabile, tolerante, cu

1.1. Contextul elaborării PDI

1.1. Contextul elaborării Planului de Dezvoltare Instituțională

În vederea constituirii planului, este foarte  Hotărâre de Guvern nr. 21/10.01.2007

 OMECTS nr. 3646 din 04.02.2011 cu privire  Standarde de referință și indicatori de

1.2. Necesitatea și motivația Planului de Dezvoltare Instituțională

Importanța studiului Cu ajutorul acestuia se dorește eliminarea

Planul de Dezvoltare Instituțională devine instrumentul principal pe care unitatea școlară îl

Motivația studiului Necesitatea studiului

Orientarea către rezultate și dorința Documentul este un instrument tehnic de

1.3. Beneficii în urma elaborării

 Corelarea PDI-ului cu documentele de planificare

 Planul de Dezvoltare Instituțională oferă o viziune unitară multi-anuală atât pentru

1.4. Planul de Dezvoltare Instituțională

Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) Planul de Dezvoltare Instituțională constituie

În contextul modificărilor legislative De asemenea, perioada de 5 ani acoperă cel

Planul permite, de asemenea, manifestarea

Planul de Dezvoltare Instituțională reprezintă  colaborarea alături de comunitatea locală,

2.1. Școala Gimnazială „Vasile Mitru” Tașca -

Prin implicarea continuă ši permanentă a Din punct de vedere teoretic, cultura

La nivelul Šcolii Gimnaziale „Vasile Mitru”,

Climatul organizațional al unității šcolare este Dimensiunea didactică și educativă a

Totodată, acestea sunt orientate spre formarea

De asemenea, activitatea profesorilor care îši

Prin intermediul dezvoltării de parteneriate ši Dimensiunea administrativă și

ONG-uri cu scopul de a dezvolta componenta (materiale sportive, materiale didactice pentru

Dimensiunea socială Astfel, la nivel național există diferite politici

Totodată, părinţii, în ciuda situației materiale

La nivelul sistemului de învățământ,

Conform legislației în vigoare, elevii de la

Bursele de care pot beneficia elevii de la

În anul școlar 2015-2016, școala a beneficiat de

Dimensiunea socio-economică Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se

Situația pe grupe de vârstă a populației din  pondere de 7% revine categoriei de vârstă

Piramida vârstelor din comuna Tašca

140 120 100 80 60 40 20 0 20 40 60 80 100 120 140

Evoluția populației din comuna Tașca

Evoluția populației pe sexe în comuna Tașca

1380 1371 1372 1373

Bărbați Femei Sursa datelor: INS, prelucrări proprii

Densitatea populației În ceea ce privešte comuna Tašca se observă

Densitatea populației la nivelul anului 2014

Structura populației după religie

Sursa datelor: RPL, prelucrări proprii

Evoluția sporului natural din comuna Tașca

Născuți vii Decedați

Numărul născuților vii în funcție de reședință Numărul decedaților în funcție de reședință

Analizând datele furnizate de Institutul Potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul

În ceea ce privešte numărul persoanelor

Evoluția nupțialității și divorțialității În ceea ce privešte numărul de divorțuri

Evoluția căsătoriilor și a divorțurilor din comuna Tașca

Căsătorii Divorțuri Sursa datelor: INS, prelucrări proprii

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu În ceea ce privešte anul cu cel mai mare

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul

Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința La nivelul anului 2015, numărul plecărilor cu

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din comuna Tașca

Stabiliri cu rešedința Plecări cu rešedința