Marele Zid a fost construit acum peste 2.

200 de ani pentru a proteja China de

invadatorii străini, fiind întărit şi extins de mai multe ori în timpul dinastiilor
ulterioare. Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Chinei, Marele Zid a fost
conceput inițial de împăratul Qin Shi Huang în secolul al III-lea î.C. ca mijloc de
apărare contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei.
Cum și din ce a fost construit Marele Zid Chinezesc
De-a lungul timpului, materialele de construcție folosite au fost piatră și
apământ însă cel mai interesant material folosit a fost amidonul de orez, încorporat
în rețeta mortarului. Studiile recente au indicat că amilopectina orezului (substanța
care îl face lipicios) explică rezistența peretelui de-a lungul timpului.
Construcția Zidului a durat peste 1800 de ani. Construcția, întreținerea și
supravegherea Marelui Zid au fost sarcini ale criminalilor condamnați în timpul
dinastiei Qin.
În ciuda tuturor eforturilor de a face din Marele Zid componenta principală a
sistemului de apărare militară din China, mulți dintre inamicii țării au reușit să
treacă peste această barieră. Invazia manchuriană (care a trecut prin zid) în secolul
al XVII-lea a dus la căderea dinastiei Ming.
La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu
rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme Ce lungime are
Marele Zid Chinezesc
Marele Zid Chinezesc măsoară peste 21.196 de kilometri lungime, fiind
considerat cel mai lung zid de pe Pamânt Se vede Zidul Chinezesc din spațiu
Mitul că Marele Zid ar fi vizibil de pe lună, a fost demontat chiar de către un
astronaut chinez, Yang Liwei, scrie Nasa.gov. Teoria conform căreia zidul ar putea
fi văzut de pe Lună datează de la cel puțin 1938. Acesta a fost repetat și a crescut
până când astronauții au aterizat pe suprafața lunară.
Potrivit unui studiu arheologic efectuat de SACH şi fostul Birou de Stat pentru
Topografie şi Cartografiere începând cu 2007, Marele Zid Chinezesc se întinde de-
a lungul a 15 provincii, regiuni autonome şi municipalităţi ale ţării.
Structurile Marelui Zid Chinezesc construite în timpul Dinastiei Ming (1368-
1644), se întind peste 8.850 km. 10. Începând cu 1644, când dinastia Ming a fost
răsturnată, nu s-a mai lucrat la Marele Zid (în scopuri militare – unele zone au fost
restaurate pentru turism) 11. În anul 1952 a fost declarat monument istoric al
Chinei 12. În decembrie 1987 Marele Zid a fost inclus pe lista patrimoniului
mondial de către UNESCO.
Marele Zid nu este o linie continuă: există ziduri laterale, ziduri circulare, ziduri
paralele și secțiuni fără perete (munții înalți sau râurile formează în schimb o
barieră).
Legenda Marelui Zid Chinezesc
Cea mai populară legendă a Marelui Zid este despre Meng Jiangnv, al cărei soț
a murit construind Zidul. Plânsul ei era atât de puternic încât o secțiune a Zidului
s-a prăbușit, dezvăluind oasele soțului, astfel încât să le poată îngropa.
Există o zicală în China: „Cel care nu a fost niciodată la Marele Zid nu este un
om adevărat”, care provine dintr-o poezie a lui Mao Zedong.
Marele Zid Chinez a fost supranumit cel mai lung cimitir de pe Pământ. Peste
un milion de oameni au murit construind Zidul, arheologii găsind numeroase
rămășițe umane îngropate sub anumite părți ale zidului.
Bucăți întregi din Marele Zid au fost folosite pentru construcția de locuințe
pentru civili între 1960 și 1970, când a avut loc Revoluția culturală din China.
Cea mai cunoscută secțiune a Marelui Zid – Badaling – a fost vizitată de peste
300 de șefi de stat și VIP-uri din întreaga lume. Primul dintre ei a fost omul de stat
sovietic Klim Voroshilov în 1957. Alte personalități care au vizitat Marele Zid
Chinezesc au fost: Richard Nixon în 1972 (fost președinte SUA), Margaret
Thatcher în 1977 (fost prim ministru al Marii Britanii), Constantin Dăscălescu în
1983 (fost prim ministru al României), Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și
Irlandei de Nord în 1986, Vladimir Putin în 2002 (Președintele Rusiei), Michael
Jordan în 2004 (basketbalist). 20. Peste 10 milioane de oameni vizitează Marele
Zid Chinezesc în fiecare an.

Numele chinezesc al Marelui Zid Chinezesc este „Changcheng

Drumul mătăsii
 Oamenii din cele mai vechi timpuri s-au mutat mereu din loc în loc și au
făcut comerț cu vecinii, schimbând bunuri, abilități, noi tehnologii și chiar
idei. “Drumul Mătăsii” a reprezentat o străveche rețea de rute comerciale,
culturale și tehnologice (și, de asemenea, de boli), înființate în timpul dinastiei
Han din China, care a legat regiunile lumii antice în comerțul dintre China și
Orientul îndepărtat cu Orientul Mijlociu și Europa.
Înființată atunci când dinastia Han din China a deschis oficial comerțul cu
Occidentul în anul 130 î.Hr., rutele “Drumului Mătăsii” au rămas în uz până în
anul 1453 d.Hr.
De ce a fost denumit “Drumul Mătăsii”?
Explicația este foarte simplă, deoarece mătasea provenită din China a
cuprins o mare parte a comerțului de pe acest drum străvechi.
„Drumul mătăsii” este de fapt un termen relativ recent, pentru faptul că pe
toată durata lor aceste drumuri antice nu au avut un nume anume.
La mijlocul secolului al XIX-lea, în 1877, geologul german, baronul
Ferdinand von Richthofen, a numit rețeaua de comerț și comunicare Die
Seidenstrasse (Drumul mătăsii).
Mătasea este un material textil de origine chineză străveche, țesut din fibra
de proteină produsă de viermele de mătase cu ajutorul căreia își produce
coconul, și a fost dezvoltat, conform tradiției chineze, cândva în jurul anului
2.700 î.Hr.
Considerat un produs cu o valoare extrem de ridicată, a fost rezervat
utilizării exclusive a curții imperiale chineze pentru confecționarea de pânze,
draperii, pancarte și alte obiecte de prestigiu.

Drumul Mătăsii a schimbat istoria 

Chiar dacă denumirea „Drumul mătăsii” provine din popularitatea mătăsii
chineze în rândul comercianților din Imperiul Roman și în alte părți din Europa,
materialul nu a fost singurul export important din est către vest.
Drumul Mătăsii a schimbat istoria, în mare parte datorită faptului că oamenii
care au reușit să călătorească de-a lungul unei părți sau a întregului Drum al
Mătăsii a tranzacționat semințe, fructe și legume, animale, cereale, piele, unelte,
obiecte religioase, opere de artă, pietre prețioase și metale și, poate chiar mai
important, limbă, cultură, credințe religioase, filozofie, știință și tehnologie.