Celula – unitatea de bază a lumii vii

Reprezintӑ unitatea de bazӑ, morfologicӑ, structuralӑ, funcṭionalӑ ṣi

geneticӑ a tuturor organismelor vii.
Alcӑtuire: -membranӑ;
-cioplasmӑ;
-nucleu.

1. Membrana

Se aflӑ la exteriorul celulei, dӑ formӑ celulei ṣi protejeazӑ celula.

Are o structurӑ lipo-proteicӑ, fiind alcӑtuitӑ dintr-un dublu strat lepidic
(fosfolipide), între care se aflӑ proteine globulare.
Distribuṭia proteinelor nu este uniformӑ, astfel încât membrana celularӑ îṣi
poate schimba forma.
Aceastӑ structurӑ a membrane celulare poartӑ denumirea de modelul mozaicului
fluid.
De asemenea, membrana celularӑ prezintӑ permeabilitate selectivӑ
(semipermeabilitate). Astfel, prin membranӑ trec cu foarte mare uṣurinṭӑ
substanṭele cu moleculӑ micӑ (micromoleculare), de ex. apa, ionii.
Substanṭele care au greutate molecularӑ mare (macromoleculare), vor trece prin
membranӑ cu ajutorul forțelor active.

2. Citoplasma

Se gӑseṣte în interiorul celulei, fiind cuprinsӑ între membrana celularӑ ṣi

membrana nucleului.
În citoplasmӑ se gӑsesc organitele celulare, care sunt de douӑ tipuri:
- organite comune;
- organite specifice.
1. Organitele comune:
Se întâlnesc atât în celula vegetalӑ, cât ṣi în cea animală.
Acestea sunt: -mitocondriile;
-ribozomii;
-aparatul Golgi (dictiozomii);
-reticolul endoplasmic;
-lizozomii;
 -centrozomul.

a. Mitocondriile:
Se mai numesc centrul respiraṭiei celulare, au rol în respiraṭia celularӑ ṣi în a
conferi energie celulelor, datoritӑ prezenṭei enzimelor oxidoreducӑtoare.
Alcӑtuire:

b. Ribozomii:
Se mai numesc granulele lui Pallade ṣi au rol în sinteza proteinelor.
Sunt corpusculi mici, sferici, care se gӑsesc în celulӑ fie dispersaṭi, fie înlӑnṭuiṭi
ca mӑrgelele într-un ṣirag, sub formӑ de poliribozomi.

c. Aparatul Golgi (dictiozomii):

Are rol secretor ṣi se gӑseṣte doar în celulele cu rol secretor.
Are aspectul unor discuri suprapuse, dilatate la capete, formând micro- ṣi
macrovezicule.
 d. Reticolul endoplasmic:
Are forma de canalicule care fac legӑtura între membrana celularӑ ṣi membrana
nucleului, având rol în transportul intracitoplasmatic.
Este de douӑ tipuri: reticol endoplasmic neted (R.E.N);
Reticol endoplasmic rugos (R.E.R).
R.E.N: are formӑ de canalicule ce prezintӑ suprafaṭa netedӑ ṣi are rol în sinteza
lipidelor (grӑsimi);
R.E.R: are formӑ de canalicule ce prezintӑ pe suprafaṭa lor granule de ribozomi,
având rol în sinteza proteinelor (aminoacizi).

e. Lizozomii:
Se mai numesc mӑturӑtorii celulei, deoarece curӑṭӑ celula de resturile
metabolice.
Conṭin peste 40 de enzime hidrolitice (digestive), având rol astfel, în digestia
celularӑ.
 f. Centrozomul:
Se aflӑ în centrul celulei, lângӑ nucleu ṣi are rol important în diviziunea
celularӑ.

2. Organitele specifice:
Se gӑsesc fie în celula vegetalӑ, fie în celula animalӑ, dar niciodatӑ în ambele
celule.
a. Organitele specifice celulei animale: -neurofibrilele, cu rol în
transmiterea impulsului nervos;
-miofibrilele, cu rol în activitatea
musculară.
b. Organitele specifice celulei vegetale:
Sunt: peretele celular;
vacuolele;
plastidele.
Peretele celular:
Se aflӑ la suprafaṭa membranei celulare, protejeazӑ celula ṣi menṭine forma
celulei.
Peretele celulelor vegetale este impregnat cu celulozӑ, al celulelor bacteriene
conṭine mureinӑ, iar celulele fungice (ciuperci) conṭin chitinӑ.

Vacuolele:
Totalitatea lor formeazӑ vacuomul ṣi conṭin o membranӑ simplӑ numitӑ
tonoplast.
În celulele tinere, vacuolele sunt mici ṣi numeroase, iar în celulele bӑtrâne sunt
puṭine ṣi mari.

Plastidele:
Totalitatea lor formeaza plastidomul.
Sunt de douӑ tipuri: incolore=leucoplaste;
colorate=cromoplaste.
Leucoplastele se clasificӑ, în funcṭie de substanṭele pe care le depoziteazӑ, în:
- proteoplaste – depoziteazӑ proteine;
- oleoplaste – depoziteazӑ uleiuri;
- amiloplaste – depoziteazӑ amidon.
Cromoplastele conṭin pigmenṭi de diferite culori, care dau culoare plantelor
(rodoplaste, feoplaste, cloroplaste).
Cele mai importante cromoplaste sunt considerate cloroplastele (cloros=verde),
care conṭin pigmentul verde numit clorofilӑ, cu rol important în fotosintezӑ
(proces de nutriṭie la plante).
Alcӑtuirea cloroplastului:

3. Nucleul:
Reprezintӑ al treilea component principal al celulei, cu rol de a coordona toate
activitӑṭile celulei, dar ṣi de a transmite caracterele ereditare.
Este aṣezat în centrul celulei ṣi este alcӑtuit din:
-membranӑ dublӑ, strӑbӑtutӑ de pori;
-în interior se aflӑ nucleoplasma, care conṭine: 1-2 nucleoli, ambii acizi
nucleici (AND ṣi ARN), precum ṣi filamente de cromatinӑ.
În timpul diviziunii celulare, cromatina se condenseazӑ ṣi formeazӑ
cromozomii.
Pe cromozomi sunt situate genele, care sunt responsabile de transmiterea
caracterelor ereditare de la ascendenṭi la descendenṭi.
Un cromozom este alcӑtuit din douӑ braṭe inegale, numite cromatide, care sunt
legate printr-un punct comun numit centromer.

Tipuri fundamentale de celule

Existӑ douӑ tipuri, ṣi anume:

- celule procariote;
- celule eucariote.
a. Celula procariotӑ (pro=primitiv; carion=nucleu)
Sunt primele celule apӑrute; din ele au evoluat celulele eucariote.
Au nucleu primitiv (numit nucleoid), care prezintӑ urmӑtoarea structurӑ:
-nu are membranӑ;
-nu are nucleoli;
-materialul genetic este reprezentat de o macromoleculă de AND;
-se gӑseṣte în citoplasmӑ dispersat ca o masӑ gelatinoasӑ.
Nucleoid prezintӑ bacteriile ṣi algele albastre-verzi (cianobacteriile).

b. Celula eucariotӑ (eu=adevӑrat, carion=nucleu)

Sunt celule cu nucleu adevӑrat (vezi structura nucleului).
Înafarӑ de bacterii ṣi cianobacterii, toate celelalte celule sunt eucariote.