Sunteți pe pagina 1din 13

REFERAT LA ECONOMIA TURISMULUI

„Soluţii de dezvoltare a turismului”

1
Pentru secolul XXI, în care abia am intrat, este acceptată ideea că economia mondială va fi
dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informaţiilor, telecomunicaţiile şi industria
turismului şi a călătoriilor.
Datorită efectelor benefice în plan economic, social, cultural, ecologic şi politic, toate statele
depun eforturi de implementare a unor strategii de dezvoltare a turismului, care să determine
valorificarea superioară a potenţialului turistic pe care îl au, creşterea circulaţiei turistice şi a
încasărilor. Reuşita sau eşecul acestei încercări este influenţată de concurenţa puternică ce
caracterizează turismul la nivel planetar. Stabilirea politicii turistice va avea în vedere elementele ce
pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Măsurile luate la nivel central pot
ameliora poziţia concurenţială a propriei destinaţii sau pot să-i aducă prejudicii.
Pentru ţările din fostul bloc socialist, cu putere economică redusă şi evoluţii contradictorii,
deci şi pentru România, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării turistice şi alinierea la standarde
occidentale a bazei tehnico-materiale şi a serviciilor turistice, reprezintă obiective majore, ce pot
determina apropierea şi integrarea în topul ţărilor turistice cu o bună cotă de piaţă şi cu efecte
economice de care astfel de ţări beneficiază din plin, iar pentru noi reprezintă încă un deziderat.
Una din formele de turism care, în ultimii 20 de ani, s-a remodelat la nivel european, datorită
conceptului potrivit căruia ,,sănătatea este o stare de bunăstare”, este turismul balnear.
Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă
aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele
alimentare calitative şi cantitative, intensificarea acţiunii patogene a mediului ambiant asupra
organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de
sănătate a populaţiei.
În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca
destinaţie de vacanţă staţiunile balneare.
Prin rezultatele eficiente obţinute în menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii
potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa
turistică internaţională este în creştere continuă.
Dintre ţările Europei Centrale şi de Est, România are avantajul unui potenţial permanent, de
mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, valorificând complet
bogăţia factorilor naturali terapeutici existenţi1, dar şi dezavantajul unei baze tehnico - materiale
depăşite. După o perioadă de creştere şi modernizare la nivelul anilor 70, când a beneficiat de
politica de socializare a acestei forme de turism, concomitent cu dezvoltarea turismului
1
Firu L., Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear în România, Editura Mirton, Timişoara, 2006, p. 71

2
internaţional, turismul balnear românesc a intrat, după 1989, într-o perioadă de criză. Perioada prea
lungă de tranziţie cu efectele sale, lipsa unei strategii la nivel naţional şi local pentru stoparea
declinului şi dezvoltare, au favorizat degradarea staţiunilor balneare.
Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul
balnear, la rândul său, se poate repoziţiona pe piaţa turismului românesc şi pe piaţa turismului
balnear european.
Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror
calitate depinde reuşita acestei acţiuni, care se poate concretiza atât în creşterea cererii internaţionale
pentru turismul balnear românesc şi integrarea staţiunilor balneare din ţara noastră în topul celor cu
o bună cotă de piaţă din Europa, cât şi în determinarea unui număr cât mai mare de turişti români să
aleagă ca destinaţie de vacanţă o staţiune balneară.
Strategiile naţionale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze
strategiile elaborate la nivel regional, local şi al fiecărei staţiuni, ţinând cont şi de strategiile
europene, în vederea evidenţierii bogăţiei ofertei româneşti de acest gen şi pentru a trezi interesul
turiştilor străini atraşi spre staţiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai
de calitatea ofertei dar şi de promovarea susţinută a acesteia.
Reluarea creşterii economice, înregistrată după 2000, strategiile formulate la nivel
macroeconomic şi iniţiativele investitorilor locali, ne dau convingerea că turismul balnear românesc
va reuşi în efortul de realizare a unei oferte de calitate, la nivel european, devenind o destinaţie
atractivă pentru turiştii potenţiali din Uniunea Europeană.

Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului balnear în România

Creşterea competitivităţii produsului turistic balnear românesc trebuie să pornească de la o


foarte bună cunoaştere a ofertei turistice balneare sub toate aspectele: resurse, grad de valorificare,
precum şi a conjuncturii economice sociale politice care influenţează evoluţia turismului în general
şi a celui balnear, în special. Un model util de analiză în acest sens îl reprezintă analiza diagnostic
realizată cu ajutorul matricei SWOT care sintetizează o serie de informaţii privind starea actuală a
turismului balnear românesc permiţând identificarea unor strategii adecvate. Aceasta presupune pe
de o parte o analiză a pieţei interne, în vederea evidenţierii punctelor tari şi slabe ale turismului
balnear românesc iar pe de altă parte o analiză a mediului extern al pieţei ceea ce va conduce la
identificarea oportunităţilor şi limitelor dezvoltării turismului balnear.

3
Cele două componente: mediul intern şi cel extern vor fi analizate la nivelul elementelor de
referinţă, respectiv:
 punctele forte şi slabe ale sistemului vor fi evidenţiate la nivelul: resurselor turistice,
infrastructurii turistice, ofertei de produse şi servicii, cererii turistice, politicii de
marketing.
 oportunităţile şi limitele mediului extern general: economic, politic, sociocultural,
demografic precum şi ale mediului specific pieţei turistice, în ceea ce priveşte cererea
turistică globală şi concurenţa de piaţa internaţională a turismului de sănătate.
Analiza diagnostic a ofertei balneare româneşti
În urma analizei comparative a ofertei balneare a României şi celei europene pot fi
evidenţiate următoarele aspecte:
Punctele tari ale ofertei balneare româneşti determinate de factorii interni (de condiţiile concrete
ale turismului balnear în România) pot fi sintetizate astfel:
- prezenţa unor grupe de substanţe minerale terapeutice care la rândul lor înregistrează o mare
diversitate (ape minerale termale şi atermale, lacuri şi nămoluri terapeutice, emanaţii naturale de
gaze, microclimatul salin, complexul de factori terapeutici ai litoralului, marea diversitate a plantelor
medicinale, climatoterapia ş.a.);
- existenţa tuturor grupelor de substanţe minerale terapeutice permite tratarea întregii game de
afecţiuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de cură (ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos central periferic, afecţiunilor cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepatobiliare, renale,
metabolice şi de nutriţie, ginecologice, dermatologice, boli profesionale etc.) dintre acestea ponderea
cea mai mare o deţin substanţele minerale terapeutice destinate tratării afecţiunilor aparatului
locomotor şi ginecologice (aproximativ 77,15%) urmate de cele cardiovasculare şi ale sistemului
nervos central şi periferic (13,20%) apoi cele digestive şi hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL
(9,68%);
- existenţa unor importante rezerve de substanţe minerale terapeutice ceea ce oferă perspective largi
pentru dezvoltarea turismului balnear;
- larga răspândire a acestor resurse pe teritoriul ţării (în zonele montane, de dealuri şi podiş, de
câmpie, litoral şi în Delta Dunării;
- prezenţa pe suprafeţe mici a mai multor grupe de substanţe minerale terapeutice ceea ce permite
tratarea simultană a mai multor afecţiuni;
- valoarea curativă a substanţelor minerale terapeutice româneşti a fost confirmată de numeroase
premii obţinute de apele minerale;

4
- existenţa diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ şi de cruţare la cel excitant sau cu
caracter tonic favorizează tratarea diferitelor tipuri de afecţiuni;
- existenţa unor produse secundare de tip extract obţinute din ape minerale şi nămoluri ca: sarea de
la Bălţăteşti şi Bazna, ape minerale de Olăneşti înfioletată (cu termen de garanţie de 90 de zile),
extractul de nămol de tip Pell Amar obţinute din nămolul extras din nămolul lacurilor Amara şi
Balta Albă permite continuarea tratamentelor la domiciliu;
- apele minerale termale sau mezotermale cu pondere mare pe teritoriul ţării pot fi folosite în scop
de agrement ceea ce ar putea contribui la diversificarea ofertei staţiunilor balneare;
- existenţa unor produse cunoscute şi apreciate pe plan internaţional care pot fi valorificate atât în
tratamentele efectuate în diferite staţiuni balneare cât şi la domiciliul turiştilor ca de exemplu
Gerovital împotriva îmbătrânirii, pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi nervoase, Aslavital
împotriva îmbătrânirii şi pentru tratarea afecţiunilor nervoase, Boicil forte pentru tratarea
afecţiunilor reumatismale şi a tulburărilor arteriale. În plus unele dintre aceste produse exemplu
Gerovital şi-au diversificat gama de produse şi servicii oferite la nivelul cosmeticii prin linia de
produse şi tratamente estetice „Blue line”;
- recunoaşterea internaţională de care se bucură Şcoala românească de balneologie
- considerabila corectitudine medicală
- personal loial delicat profesiei şi priceput
- gamă largă de proceduri de cură aplicate în majoritatea staţiunilor balneare
- preţurile scăzute practicate pentru acestea
- cooperare tradiţională cu pieţe importante din Germania, Israel, Italia, Franţa
- numărul în creştere al persoanelor care apelează la metodele alternative de tratament, creşterea
încrederii şi a receptivităţii în produsele naturale ca factori de cură
- amplasarea staţiunilor balneare într-un cadru pitoresc, în apropierea unor obiective turistice
naturale sau antropice
- poziţia geografică a României care-i conferă o funcţie tranzit turistic asigurând legătura dintre
ţările Europei Centrale, nordice şi estice cu sudul continentului şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu
- o deosebită tradiţie în domeniul ospitalităţii cu oameni calzi şi primitori
- existenţa unor rute internaţionale atât la nivelul transporturilor rutiere şi feroviare cât şi aeriene
- accesul la produsele şi influenţele occidentale
- legume şi fructe proaspete, de sezon şi intensificarea preocupărilor unor întreprinzători de a obţine
produse ecologice care pot fi valorificate în realizarea unor produse 100% naturale

5
Punctele slabe ale ofertei balneare româneşti sunt determinate tot de factorii interni fiind în general
rezultatul neajunsurilor organizatorice. Acestea se materializează în:
- unităţi de cazare şi alimentaţie uzate fizic şi moral
- uzura morală a echipamentelor de tratament din multe staţiuni
- infrastructura insuficient dezvoltată, uzată fizic şi moral se pun probleme legate de accesul dificil
în unele staţiuni balneare, de alimentarea cu apă caldă şi rece, căldura şi chiar cu energie electrică
- mediul ambiant al staţiunilor este prost întreţinut şi organizat
- nivelul scăzut al cunoştinţelor de organizare, experienţă în management este limitată
- insuficienţa serviciilor şi facilităţilor care pot fi valorificate pe piaţa de lux sau de înaltă calitate a
tratamentelor balneare
- starea generală a staţiunilor care vădeşte lipsa de întreţinere şi organizare
- nivelul scăzut al calităţii serviciilor de cazare, alimentaţie şi agrement din staţiuni
- staţiunile balneare sunt adaptate unor tratamente medicale demodate destinate în principal
turismului social
- caracterul foarte specializat al tratamentelor
- lungimea ridicată a sejurului şi posibilităţile reduse de petrecere a timpului liber
- clientele îmbătrânită
- folosirea cu precădere a apelor minerale şi local a celorlalţi factori de cură
- utilizarea parţială a apelor minerale ( preponderent în funcţie de profilul staţiunii) faţă de
polivalenţa terapeutică a acestor ape
- dezvoltarea unor staţiuni fără o fundamentare hidrologică a volumului resurselor şi
balneomedicală
- utilizarea incompletă a factorilor de cură tradiţionali sau recent puşi în evidenţă, folosirea pe
scară redusă a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cură
- aplicarea unor politici tarifare greşite precum şi lipsa unor concepţii clare privind politica
economică şi tarifară
- informaţii turistice puţine atât în ţară cât şi în străinătate
- absenţa unei activităţi de marketing specializate pentru această formă de turism
- materiale publicitare puţine şi de proastă calitate, cu imagini vechi
- lipsa înţelegerii nivelului de aşteptare al clienţilor străini
- lipsa orientării serviciilor către client

6
Oportunităţile ofertei turistice balneare româneşti sunt determinate de evoluţia factorilor externi
care influenţează favorabil, prin cadrul general pozitiv pe care îl oferă dezvoltării turismului balnear.
Dintre aceştia cei mai evidenţi sunt :
- politica UE în domeniul turismului şi ocrotirii sănătăţii (armonizarea legislaţiei privind asigurările
de sănătate – ceea ce ar oferi un alt loc important termalismului în cadrul cererii turistice)
- tendinţele manifestate de către OMS şi OMT referitor la necesitatea menţinerii stării de sănătate –
trecerea la medicina „omului sănătos” cu accent pe tratamentele profilactice
- tradiţia unor staţiuni balneare româneşti şi prestigiul şcolii româneşti de balneologie
- tendinţele manifestate la nivelul populaţiei reflectate de reorientarea spre metodele tradiţionale de
tratament
- posibilitatea integrării în programe PHARE
- creşterea posibilităţilor de acces la savoir-faire unor lideri mondiali în termalism şi talasoterapie
- creşterea numărului străinilor ce călătoresc pentru afaceri, existenţa ambasadelor străine şi a
comunităţilor de străini care pot promova o imagine favorabilă României şi turismului balnear
românesc
- intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între culturi şi înlătură dezinformarea
Ameninţările existente la nivelul conceperii şi comercializării produsului turistic balnear sunt
determinate de factori externi care se constituie într-o frână a dezvoltării sau succesului turismului
balnear românesc. Între aceştia cei mai importanţi sunt :
- creşterea competitivităţii produselor turistice balneare oferite de ţările vecine Ungaria, Bulgaria,
Cehia, Slovacia care reprezintă o importantă concurentă nu numai pentru turismul balnear românesc
ci şi pentru cel occidental
- scăderea cererii interne din cauza scăderii nivelului de trai
- imaginea nu tocmai favorabilă a României
- degradarea mediului
- instabilitatea monedei naţionale
- scăderea continuă a calităţii tuturor serviciilor
Împletirea „turismului balnear de sănătate” cu formele de cură balneare clasice, care se
adresează omului bolnav – curele terapeutice şi de recuperare – va asigura staţiunilor balneare din
ţara noastră nu numai modalităţi şi posibilităţi de dezvoltare şi eficientizare economică şi financiară,
ci şi o implicare medico-socială care contribuie la ameliorarea stării de sănătate şi a calităţii vieţii
oamenilor. (dr. med. Jaroslav Kiss – director gen. al Institutului Naţional de Recuperare, Medicină
Fizică şi Balneoclimatologie).

7
Propuneri de strategii de dezvoltare a staţiunilor balneare româneşti
Apreciem că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa
resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de
acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi
managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele
principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat
mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea societăţilor şi-ar
fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare.
O bună parte din aceste staţiuni au fost destinaţia turiştilor străini şi trebuie să-şi recâştige
poziţia în circuitul internaţional. Putem încadra în această caregorie staţiunile: Băile Herculane,
Călimăneşti- Căciulata, Eforie Nord, Vatra Dornei, Mangalia Sud, Covasna, Băile Olăneşti, Băile
Govora, Sovata, Băile Felix – 1 Mai, Slănic Moldova. Deşi nivelul de dezvoltare a ofertei este
diferit şi strategiile vor fi adaptate situaţiilor particulare din fiecare staţiune, ele au câteva obiective
comune.
Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:
◙ Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;
◙ Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;
◙ Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;
Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii:
• Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament
Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu tehnică
medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă, antistres,
sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate.
Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului
bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de
turism.
Coordonatele unei asemenea strategii sunt:
- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul
modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de
bunăstare;
- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează
un grad avansat de uzură;
- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral;

8
- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite;
- efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a
cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;
- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării
programului.
• Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare, alimentaţie, agrement şi dezvoltare a
ofertei de servicii
Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au
fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 20 ani s-au
făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi
ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie puse
în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană.
În condiţiile în care pe termen mediu dorim dezvoltarea turismului de bunăstare, de sănătate,
care presupune segmente noi de turişti, ce pot fi oameni de afaceri, participanţi la conferinţe, în mod
necondiţionat trebuie să crească numărul de locuri la aceaste categorii de clasificare în detrimentul
celor de două stele (46,9%) şi de o stea (25,3%). Apreciem că alături de turiştii străini, în viitor va
creşte şi numărul turiştilor români ce vor prefera unităţi de cazare şi alimentaţie ce se înscriu la o
categorie mai bună de clasificare.
Situaţia se poate ameliora într-un timp mai scurt în cazul vilelor, care atât ca dimensiuni, cât
şi ca proporţii (14,5 % din total unităţi de cazare din turism balnear) sunt mai mici, deci şi nivelul
investiţiilor este acceptabil. În plus vilele oferă intimitatea pe care mulţi turişti şi-o doresc.
Din totalul de 71 % cât reprezintă hotelurile în structurile de cazare din turismul balnear,
apreciem că, într-o primă fază cel puţin 15 % ar trebui să se modernizeze şi să ofere categorii de
confort superioare, care ar satisface preferinţele unei clientele mai exigente şi cu putere mai mare de
cumpărare.
În plus faţă de structurile de primire, cele de alimentaţie trebuie să ofere, în afara unei
categorii superioare de confort, o mult mai largă şi diversificată structură de meniuri, de la cele
tradiţionale româneşti, la cele specifice bucătăriei europene sau asiatice, fără a neglija importanţa
meniurilor dietetice, stabilite împreună cu personal specializat.
Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de
exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Uniunii Europene,
agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:
- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

9
- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi
spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tennis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie
(cofetărie, pizza, café-bar);
- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive,
jocuri mecanice şi electronice etc.;
- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan internaţional, aflate la o depărtare
rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor
terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau
profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective;
- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în colaborare
cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de agrement poate
fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere.
Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul
angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi
interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor.
• Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente
Turismul balnear românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor
minerale terapeutice ce au caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între
substanţele minerale terapeutice care se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice
şi solfatariene considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea
terapeutică ridicată a gazelor mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi
valenţele curative favorizante ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de
mare interes ale balneologiei româneşti.
Experienţa românească în domeniul terapiei balneare carbogazoase în general şi contribuţia
originală prin utilizarea CO2 gaz în instalaţii speciale denumite mofete a atras organizarea în anul
2001 la Covasna a unei manifestări ştiinţifice internaţionale de către Asociaţia Europeană de
Crenoterapie Carbogazoasă2.
În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale)
întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod
deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.

2
Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu, România Balneară, Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul Min.
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti, 2004, p. 37

10
Tot în această grupă pot fi cuprinse lacurile şi peloidele terapeutice prezente în puţine locuri
în Europa, dar a căror valoare curativă este cunoscută pe plan internaţional. Ţara noastră ocupă un
loc privilegiat prin bogăţia şi calitatea nămolurilor terapeutice.
Turiştii francezi, belgieni şi germani, care veneau înainte în Eforie Nord pentru nămol, Pell-
Amar şi Gerovital, ar putea fi atraşi din nou aici, dacă alături de strategia de diferenţiere a
produsului oferit şi modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din complexul Steaua
de mare, din Eforie Nord, se vor amplifica acţiunile de promovare, se va folosi o strategie de
distribuţie selectivă în alegerea şi utilizarea intermediarilor şi strategii de preţuri forfetare combinate
cu strategii ale preţului scăzut.
Mulţi turişti au ales litoralul bulgar datorită preţului scăzut şi bunei calităţi a serviciilor, care
la noi lasă de dorit.
În grupa substanţelor minerale terapeutice cu valoare de unicat sunt incluse şi salinele
terapeutice, mai puţin răspândite în Europa, dar cu o mare eficacitate în tratamentul unor afecţiuni
respiratorii. Este o formă de terapie în microclimatul particular din „saline” sau „grote” denumită
„speleoterapie”. Oferta staţiunilor Praid, Tg.Ocna şi Slănic Prahova se adresează bolnavilor de astm
bronşic, bronşite cronice asmatiforme, alergii ale căilor aeriene superioare.
• Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice
Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune
alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerinţele cât mai multor segmente de
turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l
facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene.
Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi,
tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi
ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea organismului pentru
a rezista stresului şi mediului poluat.
Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt3:
- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea
profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.);
- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în condiţiile
ruperii de natură, de expunere la factori termici;
- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;
3
Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu, România Balneară, Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul Min.
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti, 2004, p. 51

11
- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de origine animală, de
glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente, alcool,
cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,
conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în evoluţie
cronică.
Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile balneo –
climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos
digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni.
Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să
fie de cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.
De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse
oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură.
Cura de reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie,
dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibrează sistemul nervos,
antrenează funcţiile de termoreglare şi alimentaţia echilibrată.
Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită
în marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone
montane împădurite are o cu totul altă valoare.
Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate. În afara
climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de cură antistres
mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi hidroterapie,
combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj, kinetoterapie,
psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal între activitate
şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele locuri ale ierarhiei
prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres.
Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii de
mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor patologii
cum ar fi:
- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative, în
staţiunile Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Eforie Nord, Mangalia, Băile Govora, Sovata,
Băile Felix – 1 Mai, Slănic Prahova;
- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni cardio-vasculare, în staţiunile Buziaş,
Balvanyos, Covasna, Băile Tuşnad, Vatra Dornei;

12
- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni bronhopulmonare, în staţiunile Băile
Govora, Slănic Moldova, Slănic Prahova, Praid.
Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare” ce
ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din
Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a
greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos
digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.
• Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului turistic
balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate produsele
„Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva îmbătrânirii,
„Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii, „Boicil”, pentru
afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale.
În staţiunile Amara, Băile Felix, Eforie Nord, Govora, Băile Herculane, Mangalia şi Sovata
este oferită cura Gerovital, dar ar avea mai mare succes dacă ar fi completată de celelalte produse şi
de Pell Amar, cu o promovare agresivă, pe piaţa statelor Uniunii Europene, a rezultatelor
tratamentului cu aceste produse. Pentru acest tip de cură s-ar putea introduce şi produsele firmelor
Plantavorel, Hofigal, Plant Extract ce au înregistrat rezultate bune în tratarea unor afecţiuni prin
mijloace naturiste.
Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii
imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe
internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a
staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri
specializate cât şi în presa din străinătate.
Strategiile de dezvoltare a staţiunilor balneare din ţara noastră au în vedere posibilitatea şi
oportunitatea creării unor staţiuni cu caracter complex, multilateral, atât prin transformarea celor
existente în această direcţie, conform strategiilor propuse, cât şi printro proiectare în această viziune
pentru staţiunile care vor fi amenajate în viitor.
Caracterul complex poate fi creat, pe de o parte, prin asigurarea dublei funcţionalităţi, vară –
iarnă şi dotarea cu mijloacele de agrement specifice celor două sezoane, iar pe de altă parte, prin
promovarea unei oferte care să combine două sau mai multe forme de turism, funcţie de resursele
existente (tratament de bunăstare, reuniuni, sporturi de iarnă, turism de afaceri, ştiinţific, cultural
ş.a.m.d.) astfel încât să se atenueze sezonalitatea şi să se atragă diverse segmente de turişti.

13