Sunteți pe pagina 1din 145

TESTE GRILĂ

1.Bilanţul funcţional grupează resursele în două mari categorii, şi anume:


a) resurse stabile (durabile) pe o perioadă mai mică de un an;
b)resurse stabile (durabile) pe o perioadă mai mare de un an;
c) datorii cu scadenţa sub un an;
d)datorii cu scadenţa peste un an;
e) datorii ale ciclului de exploatare.

2. Costul capitalului propriu se măsoară în principal prin:


a) cheltuieli fiscale;
b) dobânzi;
c) dividende;
d) cheltuieli comerciale;
e) cheltuieli de cercetare-dezvoltare.

3. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


60.000 lei, pe o durată de 2 ani, la o rată a dobânzii de 10% este de :
a) 22.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 20.000 lei;
d) 12.000 lei;
e) 16.000 lei.

4. În cadrul analizei lichiditate-exigibilitate, realizarea echilibrului financiar


al întreprinderii impune respectarea următoarelor principii :
a) nevoile permanente să fie acoperite din resurse permanente, cu
preponderenţă din capitaluri străine;
b)nevoile permanente să fie acoperite din resursele permanente, cu
preponderenţă din capitaluri proprii;
c) nevoile temporare să fie finanţate din resurse permanente ;
d)nevoile temporare să fie finanţate din resurse temporare sau permanente;
e) nevoile temporare să fie finanţate din resurse temporare.

5. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


40.000 lei, pe o durată de 3 ani şi 9 luni, la o rată a dobânzii de 8% este de :
a) 20.000 lei;
b) 12.000 lei;
c) 30.000 lei;
d) 13.000 lei;
e) 15.000 lei.

6. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


30.000 lei, pe o durată de 300 de zile, la o rată a dobânzii de 10% este de :
1
a) 800 lei;
b) 2675 lei;
c) 2500 lei;
d) 1680 lei;
e) 1000 lei.

7. Dobânda poate fi calculată:


a) în sumă fixă anuală;
b) procentual;
c) variabil;
d) în sumă absolută şi sub formă de rată procentuală;
e) în sumă fixă lunară.

8. Dobânda în sumă absolută depinde de:


a) mărimea capitalului împrumutat şi de durata creditului;
b) dobânda de refinanţare;
c) rata dobânzii;
d) taxa scontului;
e) rata dobânzii de referinţă a BNR.

9. Fondul de rulment (FR) se poate determina astfel:


a) ca diferenţă între capitalul social subscris vărsat şi activele imobilizate
nete;
b)necesar de fond de rulment plus trezorerie netă;
c) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
d)diferenţa între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt;
e) semidiferenţa între stocuri plus creanţe şi datorii pe termen scurt.

10. Atunci când fondul de rulment este pozitiv se poate afirma că:
a) se respectă regulile de finanţare;
b)o parte a resurselor temporare se utilizează pentru achiziţia de imobilizări
fixe;
c) solvabilitatea firmei este în concordanţă cu normele bancare;
d)se înregistrează un deficit de lichidităţi;
e) firma are la dispoziţie o marjă de siguranţă dacă apar probleme în cadrul
ciclului de exploatare.

11. Dobânda simplă se caracterizează prin faptul că:


a) este generatoare de alte dobânzi;
b) dă naştere în continuare la alte dobânzi, fiind adăugată mereu la capitalul
împrumutat;
c) nu este generatoare de alte dobânzi;
d) se percepe doar persoanelor fizice;
e) nu se percepe persoanelor juridice.

2
12.Care din relaţiile următoare reprezintă relaţia de calcul a trezoreriei nete:
a) pasive de trezorerie – active de trezorerie;
b)( capital permanent + active imobilizate ) – ( active circulante + datorii pe
termen scurt);
c) [(active circulante + disponibilităţi băneşti) + datorii pe termen scurt;
d)NFR – FR ;
e) FR – NFR.

13. Dobânda compusă se caracterizează prin faptul că:


a) nu este purtătoare de alte dobânzi;
b) dă naştere în continuare la alte dobânzi, fiind adăugată mereu la capitalul
împrumutat;
c) nu este generatoare de alte dobânzi;
d) se percepe doar în cazul creditelor acordate persoanelor juridice;
e) se percepe doar în cazul creditelor acordate persoanelor fizice.

14. Gestiunea financiară a întreprinderii reprezintă:


a) totalitatea raporturilor fiscale ale unei firme cu bugetul de stat şi bugetele
locale;
b) totalitatea raporturilor de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor
băneşti în vederea desfăşurării activităţilor economice, sociale şi culturale la
nivel de firmă;
c) totalitatea raporturilor economice ale unei firme cu alte firme din
străinătate;
d) totalitatea raporturilor de formare şi virare a obligaţiilor către bugetul de
stat;
e) un cadru organizatoric bine conturat şi relaţiile acestuia cu bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale şi protecţiei sociale.

15. Gestiunea financiară a întreprinderii îndeplineşte o serie de funcţii:


a) funcţia de control;
b)funcţia de exploatare;
c) funcţia de conducere;
d)funcţia de repartiţie;
e) funcţia de producţie.

16. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a întreprinderii se referă la:


a) urmărirea şi controlul gradului de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate
al firmei;
b) repartizarea pe uzine, secţii şi ateliere a materiilor prime şi materialelor, a
forţei de muncă şi a capitalului fix;
c) repartizarea în cadrul procesului de producţie a capitalului fix şi circulant;

3
d) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei şi
modul cum sunt acestea alocate şi utilizate în activitatea economică;
e) modul cum sunt luate deciziile economice şi financiare, pentru termen
scurt şi lung şi cum trebuie repartizaţi factorii de producţie în cadrul
prodesului tehnologic.

17. Funcţia de control a Gestiunii financiare a întreprinderii are două laturi:


a) una de dispoziţie;
b) una de execuţie;
c) una mixtă (de dispoziţie şi execuţie);
d) una constatativă;
e) una corectivă.

18. Latura corectivă a funcţiei de control a Gestiunii financiare a


întreprinderii se referă la:
a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei;
b) modul cum sunt alocate şi utilizate fondurile băneşti în activitatea
economică;
c) măsuri de prevenire şi corectare a abaterilor constatate in activitatea
economică;
d) creşterea eficienţei si rentabilităţii activităţii economice, a utilizării
raţionale a capitalurilor băneşti;
e) modalitatea de decontare a obligaţiilor acumulate in cadrul firmei.

19. Funcţia de control este întâlnită şi se manifestă sub forma controlului de


gestiune, care poate fi:
a) preventiv, concomitent şi postoperativ;
b)ocazional, concomitent şi postoperativ;
c) sezonier şi curent;
d)sezonier, operativ şi postoperativ;
e) curent, excepţional şi la cerere.

20. Prin mecanism financiar se înţelege:


a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispozitia firmei, precum
şi modul în care acestea sunt alocate şi utilizate în activitatea economică;
b) necesitatea asigurării unui cadru financiar bine precizat ţinând cont de
cerinţele şi conjunctura economică la un moment dat, precum şi de diferiţi
factori care acţionează direct sau indirect asupra sistemului financiar al
firmei;
c) modul de împărţire a fondurilor băneşti în fonduri proprii şi fonduri
împrumutate;
d) totalitatea deciziilor financiare adoptate în legatură cu fondurile băneşti
ale firmei;

4
e) totalitatea metodelor, pârghiilor şi instrumentelor de formare, repartizare
şi utilizare a fondurilor băneşti, precum şi a capitalurilor avansate iniţial.

21. În cadrul unei firme, ciclul financiar poate fi definit ca fiind:


a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispozitia firmei, precum
şi modul cum sunt acestea alocate şi utilizate în activitatea economică;
b) modul de împărţire a fondurilor băneşti în fonduri proprii şi fonduri
împrumutate;
c) totalitatea deciziilor financiare adoptate în legatură cu fondurile băneşti
ale firmei;
d) un ansamblu de proceduri şi operaţiuni care au loc între momentul
transformării monedei în bunuri şi servicii, până la momentul recuperării ei
sub aceeaşi formă;
e) totalitatea metodelor, pârghiilor şi instrumentelor de formare, repartizare
şi utilizare a fondurilor băneşti, precum şi a capitalurilor avansate iniţial.

22. La nivelul firmei se întâlnesc două categorii de fluxuri. Vă rugăm să le


identificaţi:
a) fluxuri reale;
b) fluxuri dinamice;
c) fluxuri financiare;
d) fluxuri statice;
e) fluxuri de intercondiţionare.

23. Investiţiile reprezintă:


a) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
b) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
prezent;
c) o imobilizare neproductivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor;
d) o imobilizare neproductivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
e) o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor.

24. Criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor de investiţii sunt:


a) durata de încasare, VAB;
b) durata de recuperare a investiţiei, VAN;
c) indicele de rentabilitate şi rata rentabilităţii interne;
d) durata de recuperare a investiţiei, VAB;
e) durata de încasare, VAN.

25. La nivelul firmei se întâlnesc două categorii de fluxuri, şi anume :

5
a) fluxuri reale;
b)fluxuri dinamice;
c) fluxuri financiare;
d)fluxuri statice;
e) fluxuri de intercondiţionare.

26. VAN (valoarea actualizată netă) reprezintă:


a) diferenţa dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
b) diferenţa dintre valorile neactualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
c) suma dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
d) semidiferenţa dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
e) semisuma dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi.

27. Dacă VAN este pozitivă înseamnă că proiectul de investiţii aduce:


a) un profit mai mic faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
b) un profit egal cu cel al unui plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
c) beneficii faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului;
d) pierderi faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o durată
egală cu viaţa economică a proiectului;
e) pierderi faţă de un plasament similar în valori mobiliare.

28. Dacă VAN este negativă înseamnă că proiectul de investiţii aduce:


a) un profit mai mic faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
b) un profit egal cu cel al unui plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
c) beneficii faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului;
d) un câştig faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului;
e) un câştig faţă de un plasament similar în valori mobiliare.

29. Ciclul de exploatare reprezintă:


a) perioada cuprinsă între alocarea fondurilor băneşti pentru realizarea unei
unei investiţii până la momentul recuperării lor pe calea amortizării datorită
deprecierii fizice;
b)perioada cuprinsă între momentul vânzării unor bunuri şi primirea
contravalorii acestora de la clienţi;
c) perioada cuprinsă momentul acordării unui credit bancar şi momentul
rambursării lui în totalitate;

6
d)perioada cuprinsă între imobilizarea fondurilor băneşti ca urmare a
aprovizionării, desfăşurării producţiei, până la momentul recuperării acestor
fonduri prin vânzarea producţiei realizate;
e) perioada cuprinsă între momentul acordării unui credit bancar şi momentul
rambursării primei rate, reprezentând o parte a creditului plus dobânda
aferentă.

30. Amortizarea este un proces financiar de recuperare:


a) imediată;
b) treptată;
c) rapidă;
d) lentă;
e) accelerată,
a valorii activelor imobilizate şi de constituire a fondurilor necesare înlocuirii
acestora.

31. Din punctul de vedere al Gestiunii financiare a întreprinderii, funcţia


financiară a firmei are ca rol principal:
a) maximizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare neactualizate;
b) maximizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare actualizate;
c) minimizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare actualizate;
d) minimizarea profitului net contabil al firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare actualizate;
e) maximizarea costurilor perioadei la nivelul firmei prin intermediul
fluxurilor financiare viitoare actualizate;

32. Mijlocul fix este obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca
atare şi care îndeplineşte condiţiile:
a) are o valoare de intrare mai mare de 1.300 lei;
b) are o valoare de intrare mai mare de 1.500 lei;
c) are o D.N.U. mai mare de 1 an;
d) are o D.N.U. mai mică de 1 an;
e) are o valoare de intrare mai mare de 800 lei.

33. Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor de amortizare


liniară cu unul din următorii coeficienţi:
a) 1,5, dacă 5 < DNU <10 ani;
b) 2, dacă 5<DNU ≤ 10 ani;
c) 2,5, dacă DNU > 10ani;
d) 1, dacă 5 < DNU <10 ani;
e) 3, dacă DNU > 10ani.

7
34. Analiza echilibrului financiar al firmei se bazează pe o serie de
documente:
a) bilanţul contabil;
b) documentele justificative;
c) contul de profit şi pierdere;
d) note contabile;
e) registre contabile obligatorii.

35. Situaţia netă patrimonială se determină ca diferenţă între:


a) active şi datorii;
b) active şi capitaluri proprii:
c) active şi capitaluri permanente;
d) active şi creditele bancare pe termen scurt;
e) active şi creditele bancare pe termen lung.

36. Fondul de rulment reprezintă:


a) acea parte a capitalurilor permanente rămase după finanţarea activelor
circulante;
b) acea parte a capitalurilor proprii rămase după finanţarea tuturor activelor;
c) acea parte a capitalurilor permanente rămase după finanţarea activelor
fixe;
d) acea parte a capitalurilor proprii rămase după finanţarea activelor
circulante şi de regularizare;
e) o parte a activelor imobilizate nefinanţate.

37 Sistemul de amortizare accelerat se caracterizează în România prin:


a) includerea în cheltuielile de exploatare în primul an a unei amortizări de
50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) includerea în cheltuielile de exploatare în primul an a unei amortizări de
5% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
c) includerea în cheltuielile de exploatare în primii doi ani, a unei amortizări
de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
d) includerea în cheltuielile de exploatare în primii doi ani, a unei amortizări
de 25% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
e) includerea în cheltuielile financiare în primii doi ani, a unei amortizări de
25% din valoarea de intrare a mijlocului fix.

38. Există mai multe metode de dimensionare a stocurilor, şi anume:


a) metoda analitică, pe elemente şi sintetică;
b) metoda analitică, sintetică şi mixtă;
c) metoda analitică, pe elemente, mixtă şi sintetică;
d) metoda analitică şi mixtă;
e) metoda analitică şi sintetică.

8
39. Stocul curent are rolul de a asigura:
a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;
d) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de transport;
e) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de depozitare.

40. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:

ACTIV –lei - PASIV –lei -


Active imobilizate 2000 Capital social 2200
nete
Stocuri 500 Provizioane pentru 100
riscuri
Clienţi 300 Imprumuturi termen 800
lung
Creanţe diverse 200 Datorii furnizori 200
Titluri de 200 Alte datorii pe 200
plasament termen scurt
Disponibilităţi 800 Credite bancare 500
termen scurt
TOTAL ACTIV 4000 TOTAL PASIV 4000

a) 2.100 lei 900 lei;


b)2.200 lei 1.200 lei;
c) 2.300 lei 1.100 lei;
d)2.300 lei 800 lei;
e) 2.200 lei 400 lei.

41. Una din variantele următoare nu reprezintă un sold intermediar de


gestiune:
a) marja comercială;
b)excedentul brut al exploatării;
c) valoarea adăugată;
d)cifra de afaceri netă;
e) producţia exerciţiului.
9
42. Capacitatea de autofinanţare reprezintă:
a) potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei la sfârşitul
exerciţiului, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare;
b)arată capacitatea creatoare a firmei, respectiv valoarea economică nou
creată în cadrul circuitului economic;
c) semnifică acumulările băneşti rezultate din activitatea de exploatare care
vor finanţa activităţile economice viitoare (de producţie), dar şi activităţile de
investiţii;
d)veniturile şi cheltuielile care au influenţă asupra rezultatului net al
exercitiului ţinându-se seama de faptul că veniturile sunt încasabile şi
cheltuielile plătibile;
e) potentialul financiar degajat de activitatea de investiţii a firmei la sfârsitul
exercitiului, destinat sa remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare.

43. Excedentul brut al exploatării reprezintă:


a) potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei la sfârşitul
exerciţiului, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare;
b)arată capacitatea creatoare a firmei, respectiv valoarea economică nou
creată în cadrul circuitului economic;
c) semnifică rezultatul economic brut obţinut din activitatea de exploatare
care va finanţa activităţile economice viitoare (de producţie), dar şi
activităţile de investiţii;
d)veniturile şi cheltuielile care au influenţă asupra rezultatului net al
exercitiului ţinându-se seama de faptul că veniturile sunt încasabile şi
cheltuielile plătibile;
e) potentialul financiar degajat de activitatea de investiţii a firmei la sfârsitul
exercitiului, destinat sa remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare.

44. Care este modalitatea de determinare a excedentului brut al exploatării?


a) EBE = PE + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

b) EBE = MC + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

c) EBE = VA + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

d) EBE = RN + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

10
e) EBE = RC + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

45. Capacitatea de autofinanţare poate fi determinată cu ajutorul relaţiei:


CAF = EBE + Alte venituri incasabile − Alte cheltuieli platibile
În cadrul categoriei „Alte venituri încasabile” nu sunt luate în considerare:
a) veniturile din cesiunea elementelor de activ;
b)veniturile din amenzi şi penalităţi;
c) veniturile din donaţii;
d)veniturile din reluări asupra provizioanelor financiare;
e) veniturile din variaţia stocurilor.

46. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:

- mii lei -
Imobilizări 260 Capital social 280
- corporale 200 Rezerve 25
- necorporale 40 Profit nerepartizat 15
- financiare 20 Datorii pe termen lung 50
Active circulante 440 Datorii pe termen mediu 30
- stocuri 300 Furnizori 200
- clienţi 120 Avansuri primite 10
- avansuri ac. 5 Credite pe termen scurt 90
- disponibilităţi băneşti 15

Total Activ = Total Pasiv = 700


700

Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.


a) 400, 100, 160, - 60 mii lei;
b) 440, 140, 60, 80 mii lei;
c) 300, 200, 100, 100 mii lei;
d) 440, 140, 60, 20 mii lei;
e) 500, 120, 90, 30 mii lei.

47. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea


adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:

11
Nr. Valoare anuală
Indicatori
crt. - lei -
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 750.000
2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 700.000
3. Venituri din producţia vândută 3.500.000
4. Venituri din producţia stocată 1.500.000
5. Venituri din producţia imobilizată -
6. Consum intermediar 3.000.000
7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 300.000
9. Cheltuieli de personal 700.000

a) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 ; lei


b) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 5.050.000 ; EBE = 7.050.000 ;
lei
c) MC = 150.000 ; Qex. = 8.000.000 ; VA = 3.050.000 ; EBE = 1.050.000 ;
lei
d) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 1.050.000 ; lei
e) MC = 150.000 ; Qex. = 6.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 1.050.000 ;
lei

48. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare – lei -


1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii furnizori 1.500
5. Datorii bancare 1.500
6. Alte datorii 6.000

Să de determine rata îndatorării globale:


a) 0,5
b) 1,5
c) 0,7
d) 0,6
e) 0,9

12
49. În cadrul bilanţului funcţional, activele sunt:
a) imobilizări, active circulante din exploatare şi în afara exploatării, active
de trezorerie;
b) active circulante din exploatare; active financiare; active extraordinare;
c) active imobilizate; active circulante; active financiare;
d) active din exploatare; active circulante; active extraordinare;
e) active imobilizate; active în afara exploatării; active extraordinare.

50. Rezultatul financiar se determină ca diferenţă între:


a) fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;
b) veniturile curente şi cheltuielile curente ale periaodei;
c) veniturile financiare şi cheltuielile financiare;
d) resursele durabile şi activele din exploatare;
e) activele în afara exploatării şi datoriile în afara exploatării.

51. Care dintre cheltuielile următoare fac partea din categoria celor
„extraordinare”?
a) donaţii şi subvenţii acordate;
b)cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;
c) despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
d)cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare;
e) cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

52. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 5.500
an
5. Datorii cu termen de plată peste 3.500
1 an

Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze dacă


îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:
a) 0,58 da;
b) 1,55 nu;
c) 0,75 da;
d) 0,60 da;
e) 0,90 da.

53. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 560 mii lei, datoriile de exploatare 70 mii lei şi creditele de

13
trezorerie 55 mii lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 280 mii
lei, activele circulante 370 mii lei şi disponibilităţile băneşti 35 mii lei. În
aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) o trezorerie pozitivă;
b) un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;
d) un fond de rulment mai mic decât nevoia de fond de rulment;
e) o egalitate între fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

54. Stocul de condiţionare are rolul de a asigura:


a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;
d) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în cadrul ciclului de fabricaţie;
e) continuitatea procesului de producţie în perioada în care apar perturbări în
ciclul de exploatare.

55. Factoring-ul este:


a) capacitatea de platã a clientului;
b) un instrument de platã utilizat în mod obişnuit de clienţi;
c) rentabilitatea sau garanţiile oferite de clienţi;
d) o procedură de recuperare a creanţelor comerciale care se realizează prin
vânzarea creanţei înainte de a fi ajuns la scadenţă, către o societate
specializată (societate de factoring);
e) vechimea creanţelor-clienţi.

56. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de fondul


de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 1.836 Capital social 1.861
nete
Stocuri 35 Provizioane pentru 145
riscuri
Clienţi 1.393 Împrumuturi termen 1.027
lung
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
scurt
Disponibilităţi 701 Credite bancare termen 583
scurt
TOTAL ACTIV 7146 TOTAL PASIV 7146

14
a) 1.430 mii lei pozitiv;
b)2.340 mii lei pozitiv;
c) 1.430 mii lei negativ;
d)2.340 mii lei negativ;
e) 1.870 mii lei pozitiv.

57. Ce dezavantaj prezintă operaţiunea de factoring:


a) diminuează cifra de afaceri;
b)relaţiile comerciale cu partenerii de afaceri sunt tensionate;
c) scade ritmul aprovizionărilor cu mărfuri;
d)diminuează posibilitatea obţinerii unui credit bancar pe termen scurt ;
e) costul operaţiunilor de factoring este ridicat, comisionul perceput de
societãţile specializate este mare, datoritã riscului pe care acestea şi-l asumã
pentru încasarea facturilor.

58. Capitalurile permanente ale unei firme sunt formate din:


a) creditele bancare pe termen scurt şi cele pe termen lung;
b)creditele bancare pe termen scurt şi creditele comerciale pe termen scurt;
c) capitalurile proprii şi creditele bancare pe termen mediu şi lung;
d)capitalurile proprii şi creditele comerciale pe termen scurt;
e) creditele bancare pe termen scurt şi capitalurile proprii.

59. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare - mii lei -


1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 5.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 an 3.500
Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:
a) 0,58 1,5;
b) 0.50 2,0;
c) 0,45 1,8;
d) 0,55 1,9;
e) 0,60 0,9.

15
60. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 1.836 Capital social 1.861
nete
Stocuri 35 Provizioane pentru 145
riscuri
Clienţi 1.393 Împrumuturi pe termen 1.027
lung
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
scurt
Disponibilităţi 701 Credite bancare termen 583
scurt
TOTAL ACTIV 7.146 TOTAL PASIV 7.146
a) 2.120 mii lei;
b)2.627 mii lei;
c) 3.138 mii lei;
d)2.144 mii lei;
e) 3.155 mii lei.

61. Care variantă nu reprezintă un sold intermediar de gestiune?


a) producţia exerciţiului;
b) valoarea adăugată;
c) excedentul brut al exploatării;
d) marja comercială;
e) rezultatul curent.

62. Principalele metode utilizate pentru formarea fondurilor in cadrul


Gestiunii financiare a întreprinderii sunt:
a) aportul acţionarilor sau asociaţilor, creditarea şi finanţarea extrabugetară;
b) aportul acţionarilor sau asociaţilor, autofinanţarea, creditarea şi finanţarea
bugetară;
c) aportul acţionarilor sau asociaţilor, creditarea şi finanţarea bugetară;
d) aportul acţionarilor, creditarea şi finanţarea extrabugetară;
e) aportul asociaţilor, creditarea şi finanţarea extrabugetară.

63. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a întreprinderii se


concretizează în:
a) constituirea capitalului împrumutat, alocarea şi folosirea sa potrivit
ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
b) măsuri care să acţioneze sistematic şi unitar în vederea prevenirii
abaterilor, pentru creşterea eficienţei şi rentabilităţii, pentru prevenirea
utilizării iraţionale a capitalului, pentru respectarea legislaţiei, etc.;

16
c) constituirea capitalului împrumutat, alocarea şi folosirea sa potrivit
ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului;
d) constituirea capitalului propriu, alocarea şi folosirea sa potrivit ciclurilor
de exploatare, formare şi repartizare a profitului;
e) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii.

64. Funcţia de control a Gestiunii financiare a întreprinderii se referă la :


a) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
b) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
c) constituirea capitalului propriu, alocarea şi folosirea sa potrivit ciclurilor
de exploatare, formare şi repartizare a profitului;
d) măsuri care să acţioneze sistematic şi unitar în vederea prevenirii
abaterilor, pentru creşterea eficienţei şi rentabilităţii, pentru prevenirea
utilizării iraţionale a capitalului, pentru respectarea legislaţiei, etc.
e) aportul acţionarilor sau asociaţilor, autofinanţarea, creditarea şi finanţarea
bugetară a firmei.

65. Controlul se execută prin diferite pârghii economice şi poate fi d. p. d. v.


al timpului de efectuare:
a) preventiv şi concomitent;
b) preventiv, concomitent şi postoperativ;
c) preventiv şi postoperativ;
d) concomitent şi postoperativ;
e) postoperativ, preventiv şi concludent.

66. Scopul general al controlului efectuat prin Gestiunea financiare a


întreprinderii constă în:
a) organizarea şi funcţionarea întreprinderii în condiţii de eficienţă minimă şi
respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
b) constituirea şi dezvoltarea unei afaceri în condiţii de eficienţă minimă, dar
care să asigure respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
c) constituirea şi dezvoltarea unei afaceri în condiţii de eficienţă normală, dar
care să asigure respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
d) organizarea şi funcţionarea întreprinderii în condiţii de eficienţă maximă şi
respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
e) organizarea şi funcţionarea întreprinderii în condiţii de eficienţă maximă şi
nerespectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal.

17
67. Activitatea unei firme poate fi analizată sub anumite aspecte şi de către
bănci, mai ales în ceea ce priveşte:
a) exigibilitatea şi lichiditatea;
b) lichiditatea şi rentabilitatea;
c) gradul de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate;
d) solvabilitatea şi lichiditatea;
e) rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară.

68. Prin mecanisme financiare se înţelege:


a) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
stocurilor;
b) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
capitalurilor;
c) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
imobilizărilor;
d) modalităţi de constituire şi repartizare a activelor circulante;
e) modalităţi de constituire, repartizare şi control a surselor aferente
cheltuielilor efectuate în cursul unui exerciţiu financiar – contabil.

69. În cadrul Gestiunii financiare a întreprinderii se acordă o importanţă


deosebită nu numai formării şi colectării de capitaluri, ci şi deciziilor de :
a) repartizare a acestora pe diferite destinaţii, precum şi stabilirii unei politici
de echilibru şi creştere economică;
b) colectare a acestora, precum şi stabilirii unei politici de echilibru şi
creştere economică;
c) repartizare a acestora pe diferite destinaţii;
d) cercetare – dezvoltare şi de marketing;
e) analiză a pieţei de desfacere bunurilor şi serviciilor.

70. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 720 mii lei,
scadentă pe 25 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10 ianuarie
a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 15%, comisionul
este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a cambiei până în
momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul financiar. Suma pe care
o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării este de:
a) 720,5 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 687,5 mii lei;
d) 643,5 mii lei;
e) 642,5 mii lei.

18
71. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme
care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 1.600.000 15 %
DTML 1.400.000 10 %

Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu ponderat al


capitalului total este de:

a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,92 %;
d)15,42 %;
e)10,78 %.

72. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 200.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 40.000 lei.

73. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 3.600.000 lei, cu o rată a dobânzii de 9 %


pe an, pe o perioadă de 4 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 900.000 lei.

74. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 200.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral la
finele perioadei, anuitatea aferentă anului al treilea este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 40.000 lei.

19
75. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B
1 5.000 6.000
2 10.000 20.000
3 20.000 40.000
4 25.000 40.000
5 40.000 60.000

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:


IOA = 100.000 lei
IOB = 120.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 8 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
d) drA = 4 ani; drB = 4 ani şi 3 luni;
e) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 3 luni.

76. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 5.000 lei, dar
ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500 lei.
La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este nulă.
Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 1.217,13 lei
b) – 1.217,13 lei
c) + 782,87 lei
d) – 1.000 lei
e) +7.000 lei

77. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul


degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 1.000.000 lei şi
DNU = 5 ani.
a) 147.000 lei
b) 163.333,33 lei
c) 150.000 lei
d) 130.000 lei
e) 700.000 lei

20
78. Se cere să se aleagă pe baza criteriului indicelui de rentabilitate între două
proiecte de investiţii care se caracterizează prin următoarele elemente:

-€-
An Flux Flux B
A (FiB)
(FiA)
1 1000 500
2 1500 2000
3 3000 2000
TOTAL 5500 4500
Se ştie că : IOA = 3000 €, IOB = 4000 €, i = 0,10 (10%) . Să se stabilească
valorile pt. indicele de rentabilitate în cazul fiecărui proiect în parte şi să se
precizeze ce proiect de investiţii va fi ales. Astfel, se vor obţine următoarele
valori:
a) IRA= 0,90; IRB= 0,90, ambele proiecte pot fi alese;
b) IRA= 0,90; IRB= 1,45, va fi ales proiectul B;
c) IRA= 0,90; IRB= 1,46, va fi ales proiectul A;
d) IRA= 1,46; IRB= 0,90, va fi ales proiectul B;
e) IRA= 1,46; IRB= 0,90, va fi ales proiectul A.

79. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


15.000 lei şi o DNU = 10 ani. Să se determine amortizarea liniară şi
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 80%.
a) 1.100 lei; 1.500 lei;
b) 1.500 lei; 1.200 lei;
c) 1.500 lei; 1.000 lei;
d) 1.000 lei; 800 lei;
e) 800 lei; 640 lei.

80. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 100.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 13.333 lei;
b) 14.333 lei;
c) 16.333 lei;
d) 10.333 lei;
e) 14.700 lei.

81. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


400.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
a) 24.000 lei;
b) 14.333 lei;
21
c) 40.000 lei;
d) 10.000 lei;
e) 33.333 lei.

82. Fluxul financiar reprezintă:


a) cantitatea de marfă transferată într-o anumită perioadă între agenţii
economici;
b) cantităţile de bani sau monedă transferate într-o anumită perioadă între
agenţii economici;
c) metodele, pârghiile, instrumentele şi procedurile utilizate pentru formarea
şi gestionarea fondurilor financiare;
d) un ansamblu de proceduri şi operaţiuni care au loc între momentul
transformării monedei în bunuri şi servicii, până la momentul recuperării ei
sub aceeaşi formă;
e) totalitatea metodelor, pârghiilor şi instrumentelor de formare, repartizare şi
utilizare a fondurilor băneşti, precum şi a capitalurilor avansate iniţial.

83. Fluxurile financiare pot fi:


a) de contrapartidă, multiple şi autonome;
b) de contrapartidă, decalate, multiple şi autonome;
c) decalate, reale, multiple şi autonome;
d) decalate, virtuale, reale, multiple şi autonome;
e) virtuale, reale, multiple şi autonome.

84. Fluxurile de contrapartidă se caracterizează prin:


a) înlocuirea imediată a unui activ fictiv cu monedă;
b) înlocuirea ulterioară a unui activ real cu monedă;
c) înlocuirea ulterioară a unui activ fictiv cu monedă;
d) înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;
e) înlocuirea unui activ fictiv cu monedă.

85. Fluxurile decalate apar în momentul în care:


a) fluxurilor reale nu le corespund imediat nişte fluxuri financiare;
b) fluxurilor financiare nu le corespund imediat nişte fluxuri reale;
c) are loc înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;
d) fluxurilor reale le corespund imediat nişte fluxuri financiare;
e) fluxurilor reale le corespund nişte fluxuri financiare;

86. Metoda aportului în bani sau în natură constă în:


a) primirea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau natură;
b) primirea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;

22
c) angajarea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;
d) angajarea de către acţionari a unui capital în bani sau bunuri, în scopul
creării şi dezvoltării întreprinderii;
e)angajarea de către acţionari a unui capital în bani sau bunuri în vederea
dezvoltării întreprinderii.

87. Metoda autofinanţării se caracterizează prin:


a) reţinerea de către firmă a unei părţi din profitul obţinut pentru realizarea de
investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea activelor fixe;
b) angajarea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;
c) cedarea de către firmă a unei părţi din profitul obţinut pentru realizarea de
investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea activelor fixe;
d) reţinerea de către firmă a unei părţi din profitul excepţional pentru
realizarea de investiţii;
e) angajarea de către acţionari a unui capital în bani sau bunuri în vederea
dezvoltării întreprinderii.

88. Creditarea reprezintă pentru o întreprindere o metodă de formare a


fondurilor:
a) proprii, nepurtătoare de dobânzi;
b) împrumutate, dar care nu au caracter restituibil;
c) împrumutate, ce au caracter restituibil şi sunt purtătoare de dobânzi;
d) împrumutate şi proprii, dar care nu au caracter restituibil;
e) nerestituibile.

89. Metoda finanţării bugetare este utilizată:


a) frecvent, de către întreprinderile de stat;
b) mai rar şi mai ales în cadrul întreprinderilor de stat;
c) mai rar şi mai ales în cadrul întreprinderilor private;
d) frecvent, de către firmele private;
e) frecvent, de către microîntreprinderi.

90. Capitalul permanent reprezintă:


a) suma dintre capitalurile proprii şi creditele pe termen mediu şi lung;
b) diferenţa dintre capitalurile proprii şi creditele pe termen mediu şi lung;
c) suma dintre capitalul social subscris şi vărsat şi datoriile pe termen mediu
şi lung;
d) suma dintre capitalul social subscris şi nevărsat şi datoriile pe termen
mediu şi lung;
e) semidiferenţa dintre capitalurile proprii şi creditele pe termen mediu şi
lung.

23
91. Levierul financiar reprezintă:
a) influenţa împrumuturilor asupra rentabilităţii fondurilor împrumutate;
b) influenţa capitalului propriu asupra eficienţei capitalului împrumutat;
c) influenţa datoriilor asupra rentabilităţii şi solvabilităţii capitalului
împrumutat;
d) influenţa împrumuturilor asupra rentabilităţii fondurilor proprii;
e) influenţa capitalului propriu asupra eficienţei capitalului propriu.

92.Capitalurile proprii se formează din:


a) surse interne ale întreprinderii;
b) surse interne şi surse externe ale întreprinderii;
c) surse externe ale întreprinderii;
d) surse atrase;
e) surse autonome.

93. Majorarea capitalului se poate realiza prin:


a) aporturi vechi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, convertirea
creanţelor, fuziune şi absorbţie;
b) aporturi noi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, convertirea
creanţelor, fuziune şi absorbţie;
c) încorporarea rezervelor, convertirea creanţelor, fuziune şi absorbţie;
d) aporturi vechi în numerar, încorporarea rezervelor, fuziune şi absorbţie;
e) aporturi noi şi vechi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor,
fuziune şi absorbţie.

94. Micşorarea capitalului unei întreprinderi are loc atunci când:


a) aportul acţionarilor se diminuează prin răscumpărarea acţiunilor;
b) se scad pierderile înregistrate de firmă din capitalul său;
c) aportul acţionarilor se diminuează prin răscumpărarea acţiunilor sau se
scad pierderile înregistrate de firmă din capitalul său;
d) aportul acţionarilor se majorează prin răscumpărarea acţiunilor sau
obligaţiunilor deţinute;
e) se diminuează profitul cu valoarea pierderilor reportate.

95. Capitalurile pe termen lung sunt utilizate pentru:


a) finanţarea durabilă a activelor fixe;
b) finanţarea durabilă a activelor circulante;
c) finanţarea temporară a activelor fixe;
d) finanţarea temporară a activelor circulante;
e) finanţarea temporară a pasivelor de exploatare.

24
96. Deţinătorul unei obligaţiuni are asupra întreprinderii care a emis-o drept
de:
a) creanţă;
b) proprietate;
c) coproprietate;
d) a obţine dividende indiferent dacă firma realizează sau nu profit;
e) a obţine dividende doar atunci când firma respectivă realizează profit.

97. Deţinătorul unei obligaţiuni beneficiază anual de:


a) dobânzi variabile;
b) dividende;
c) un venit fix sub forma dobânzilor;
d) dividende preferenţiale;
e) venituri variabile în funcţie de rezultatele firmei respective.

98. Creditele pe termen mediu au rolul de a acoperi nevoile financiare


determinate de procurarea unor elemente de:
a) active circulante, pe termen de un an;
b) imobilizări, pe o durată de peste la 5 ani;
c) stocuri, pe o durată de până la un an;
d) imobilizări, pe o durată de peste 7 ani;
e) imobilizări, pe o durată de până la 5 ani.

99. Preţul capitalului împrumutat variază în raport de:


a) cererea şi oferta de capital, durata împrumutului;
b) importanţa creditului pentru cel care îl solicită, tipul instituţiei care oferă
resursele;
c) starea economică a firmei;
d) cererea şi oferta de bunuri şi servicii;
e) evoluţia economiei naţionale.

100. Costul capitalului împrumutat se măsoară în principal prin:


a) dividende;
b) dobânzi;
c) cheltuieli fiscale;
d) cheltuieli comerciale;
e) cheltuieli de cercetare-dezvoltare.

101. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


120.000 lei, pe o durată de 2 ani, la o rată a dobânzii de 10% este de :
a) 22.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 20.000 lei;
d) 24.000 lei;

25
e) 16.000 lei.

102. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


80.000 lei, pe o durată de 3 ani şi 9 luni, la o rată a dobânzii de 8% este de :
a) 20.000 lei;
b) 24.000 lei;
c) 30.000 lei;
d) 13.000 lei;
e) 15.000 lei.

103. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate 4000 Capital social 4400
nete
Stocuri 1000 Provizioane pentru riscuri 200
Clienţi 600 Împrumuturi termen lung 1600
Creanţe diverse 400 Datorii furnizori 400
Titluri de plasament 400 Alte datorii pe termen scurt 400
Disponibilităţi 1600 Credite bancare termen 1000
scurt
TOTAL ACTIV 8000 TOTAL PASIV 8000
a) 4.200 lei 1.800 lei;
b) 4.400 lei 2.400 lei;
c) 4.600 lei 2.200 lei;
d) 4.600 lei 1.600 lei;
e) 4.400 lei 800 lei.

104. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:

- mii lei -
Imobilizări 780 Capital social 840
- corporale 600 Rezerve 75
- necorporale 120 Profit nerepartizat 45
- financiare 60 Datorii pe termen lung 150
Active circulante 1.320 Datorii pe termen mediu 90
- stocuri 900 Furnizori 600
- clienţi 360 Avansuri primite 30
- avansuri ac. 15 Credite pe termen scurt 270
- disponibilităţi băneşti 45
Total Activ = 2.100 Total Pasiv = 2.100

Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.


a) 1.200, 300, 480, - 180 mii lei;
b) 1.320, 420, 180, 240 mii lei;

26
c) 900, 600, 300, 300 mii lei;
d) 1.320, 420, 180, 60 mii lei;
e) 1.500, 360, 270, 90 mii lei.

105. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea


adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:
Nr. Valoare anuală
Indicatori
crt. - lei -
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 1.500.000
2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 1.400.000
3. Venituri din producţia vândută 7.000.000
4. Venituri din producţia stocată 3.000.000
5. Venituri din producţia imobilizată -
6. Consum intermediar 6.000.000
7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 600.000
9. Cheltuieli de personal 1.400.000

a) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 lei


b) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 5.050.000 ; EBE = 7.050.000 lei
c) MC = 150.000 ; Qex. = 8.000.000 ; VA = 3.050.000 ; EBE = 1.050.000 lei
d) MC = 100.000 ; Qex. = 10.000.000 ; VA = 4.100.000 ; EBE = 2.100.000 lei
e) MC = 150.000 ; Qex. = 6.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 1.050.000 lei

106. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea


adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:

Nr. Valoare anuală


Indicatori
crt. - lei -

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 7.500.000


2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 7.000.000
3. Venituri din producţia vândută 35.000.000
4. Venituri din producţia stocată 15.000.000
5. Venituri din producţia imobilizată -

27
Nr. Valoare anuală
Indicatori
crt. - lei -

6. Consum intermediar 30.000.000


7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 3.000.000
9. Cheltuieli de personal 7.000.000

a) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 lei


b) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 50.050.000 ; EBE = 7.050.000 lei
c) MC = 150.000 ; Qex. = 80.000.000 ; VA = 3.050.000; EBE = 1.050.000 lei
d) MC = 500.000 ;Qex. = 50.000.000 ;VA = 20.050.000;EBE = 10.050.000 lei
e) MC = 500.000 ; Qex. = 60.000.000;VA = 20.050.000;EBE = 10.050.000 lei

107. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV – lei - PASIV – lei -
Active imobilizate 10.000 Capital social 11.000
nete
Stocuri 2.500 Provizioane pentru 500
riscuri
Clienţi 1.500 Împrumuturi termen 4.000
lung
Creanţe diverse 1.000 Datorii furnizori 1.000
Titluri de plasament 1.000 Alte datorii pe termen 1.000
scurt
Disponibilităţi 4.000 Credite bancare 2.500
termen scurt
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000

a) 10.500 lei 4.500 lei;


b)11.000 lei 6.000 lei;
c) 11.500 lei 5.500 lei;
d)11.500 lei 4.000 lei;
e) 11.000 lei 2.000 lei.

28
108. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:
- mii lei -
Imobilizări 2.600 Capital social 2.800
- corporale 2.000 Rezerve 250
- necorporale 400 Profit nerepartizat 150
- financiare 200 Datorii pe termen lung 500
Active circulante 4.400 Datorii pe termen mediu 300
- stocuri 3.000 Furnizori 2.000
- clienţi 1.200 Avansuri primite 100
- avansuri ac. 50 Credite pe termen scurt 900
- disponibilităţi băneşti 150
Total Activ = 7.000 Total Pasiv = 7.000

Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.


a) 4.000, 1.000, 1.600, - 600 mii lei;
b) 4.400, 1.400, 600, 800 mii lei;
c) 3.000, 2.000, 1.000, 1.000 mii lei;
d) 4.400, 1.400, 600, 200 mii lei;
e) 5.000, 1.200, 900, 300 mii lei.

109. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare – lei -


1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii furnizori 4.500
5. Datorii bancare 4.500
6. Alte datorii 18.000

Să de determine rata îndatorării globale:


a) 0,5
b) 1,5
c) 0,7
d) 0,6
e) 0,9

110. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 16.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 an 10.500

29
Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze dacă
îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:
a) 0,58 da;
b) 1,55 nu;
c) 0,75 da;
d) 0,60 da;
e) 0,90 da.

111. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 1.680 mii lei, datoriile de exploatare 210 mii lei şi creditele de
trezorerie 165 mii lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 840 mii
lei, activele circulante 1.110 mii lei şi disponibilităţile băneşti 105 mii lei. În
aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) o trezorerie pozitivă;
b) un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;
d) un fond de rulment mai mic decât nevoia de fond de rulment;
e) o egalitate între fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

112. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 18.360 Capital social 18.610
nete
Stocuri 350 Provizioane pentru 1.450
riscuri
Clienţi 13.930 Împrumuturi termen 10.270
lung
Creanţe diverse 6.720 Datorii furnizori 1.940
Titluri de plasament 25.090 Alte datorii pe termen 33.360
scurt
Disponibilităţi 7.010 Credite bancare 5.830
termen scurt
TOTAL ACTIV 71.460 TOTAL PASIV 71.460

a) 14.300 mii lei pozitiv;


b) 23.400 mii lei pozitiv;
c) 14.300 mii lei negativ;
d) 23.400 mii lei negativ;
e) 18.700 mii lei pozitiv.

30
113. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare – lei -


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii furnizori 7.500
5. Datorii bancare 7.500
6. Alte datorii 30.000

Să de determine rata îndatorării globale:


a) 0,5
b) 1,5
c) 0,7
d) 0,6
e) 0,9

114.Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 27.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 an 17.500

Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze dacă


îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:
a) 0,58 da;
b) 1,55 nu;
c) 0,75 da;
d) 0,60 da;
e) 0,90 da.

115. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 16.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 an 10.500

31
Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:
a) 0,58 1,5;
b) 0.50 2,0;
c) 0,45 1,8;
d) 0,55 1,9;
e) 0,60 0,9.

116. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 5.600 mii lei, datoriile de exploatare 700 mii lei şi creditele de
trezorerie 550 mii lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 2.800 mii
lei, activele circulante 3.700 mii lei şi disponibilităţile băneşti 350 mii lei. În
aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) o trezorerie pozitivă;
b) un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;
d) un fond de rulment mai mic decât nevoia de fond de rulment;
e) o egalitate între fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

117. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 9.180 Capital social 9.305
nete
Stocuri 175 Provizioane pentru 725
riscuri
Clienţi 6.965 Împrumuturi termen 5.135
lung
Creanţe diverse 3.360 Datorii furnizori 970
Titluri de plasament 12.545 Alte datorii pe termen 16.680
scurt
Disponibilităţi 3.505 Credite bancare 2.915
termen scurt
TOTAL ACTIV 35.730 TOTAL PASIV 35.730

a) 7.150 mii lei pozitiv;


b)11.700 mii lei pozitiv;
c) 7.150 mii lei negativ;
d) 11.700 mii lei negativ;
e) 9.350 mii lei pozitiv.

32
118. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 18.360 Capital social 18.610
nete
Stocuri 350 Provizioane pentru 1.450
riscuri
Clienţi 13.930 Împrumuturi termen 10.270
lung
Creanţe diverse 6.720 Datorii furnizori 1.940
Titluri de 25.090 Alte datorii pe 33.360
plasament termen scurt
Disponibilităţi 7.010 Credite bancare 5.830
termen scurt
TOTAL ACTIV 71.460 TOTAL PASIV 71.460

a) 20.120 mii lei;


b)26.270 mii lei;
c) 30.138 mii lei;
d)20.144 mii lei;
e) 30.155 mii lei.

119. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 360 mii lei,
scadentă pe 25 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10 ianuarie
a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 10%, comisionul
este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a cambiei până în
momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul financiar. Suma pe care
o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării este de:
a) 720,5 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 687,5 mii lei;
d) 324,5 mii lei;
e) 321,5 mii lei.

120. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 27.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 17.500
an

33
Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:
a) 0,58 1,5;
b) 0.50 2,0;
c) 0,45 1,8;
d) 0,55 1,9;
e) 0,60 0,9.

121. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV –lei - PASIV –lei -


Active imobilizate 10.000 Capital social 11.000
nete
Stocuri 2.500 Provizioane pentru 500
riscuri
Clienţi 1.500 Împrumuturi termen 4.000
lung
Creanţe diverse 1.000 Datorii furnizori 1.000
Titluri de plasament 1.000 Alte datorii pe termen 1.000
scurt
Disponibilităţi 4.000 Credite bancare 2.500
termen scurt
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000

a) 2.120 mii lei;


b)2.500 mii lei;
c) 3.138 mii lei;
d)2.144 mii lei;
e) 3.155 mii lei.

122. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate 12.000 Capital social 13.200
nete
Stocuri 3.000 Provizioane pentru 600
riscuri
Clienţi 1.800 Împrumuturi termen 4.800
lung
Creanţe diverse 1.200 Datorii furnizori 1.200
Titluri de plasament 1.200 Alte datorii pe termen 1.200
scurt
Disponibilităţi 4.800 Credite bancare 3.000
termen scurt
TOTAL ACTIV 24.000 TOTAL PASIV 24.000

34
a) 14.200 lei 11.800 lei;
b) 14.400 lei 12.400 lei;
c) 13.800 lei 6.600 lei;
d) 14.600 lei 11.600 lei;
e) 14.400 lei 1.800 lei.

123. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 1.080 mii
lei, scadentă pe 20 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10
ianuarie a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 10%,
comisionul este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a
cambiei până în momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul
financiar. Suma pe care o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării
este de:
a) 720,5 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 687,5 mii lei;
d) 943 mii lei;
e) 968 mii lei.

124. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 800.000 15 %
DTML 1.200.000 10 %

Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu ponderat al


capitalului total este de:
a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,04 %;
d)15,42 %;
e)10,78 %.

125. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 400.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 8 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 50.000 lei.

35
126. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 1.400.000 lei, cu o rată a dobânzii de 10 %
pe an, pe o perioadă de 7 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:

a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 200.000 lei.

127. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 100.000 lei, cu o rată a dobânzii de 10 %


pe an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral
la finele perioadei de creditare, anuitatea aferentă anului al treilea este de:
a) 10.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 40.000 lei.

128. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B

1 15.000 20.000
2 30.000 60.000
3 60.000 120.000
4 75.000 120.000
5 120.000 180.000

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:


IOA = 300.000 lei
IOB = 360.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 8 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 3 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 2 ani şi 11 luni;
d) drA = 4 ani; drB = 4 ani şi 3 luni;
e) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 3 luni.

129. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul


degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 350.000 lei şi DNU
= 5 ani.

36
a) 57.166, 66 lei
b) 51.450 lei
c) 50.000 lei
d) 30.000 lei
e) 70.000 lei

130. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 7.000 lei,


dar ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500
lei. La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este
nulă. Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 7.800 lei
b) – 782,87 lei
c) + 782,87 lei
d) – 1.000 lei
e) +7.000 lei

131. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 5.000 Capital social 3.000
nete
Stocuri 4.500 Provizioane pentru 1.000
riscuri
Clienţi 2.000 Împrumuturi termen 4.000
lung
Creanţe diverse 500 Datorii furnizori 2.000
Titluri de plasament 500 Alte datorii pe termen 1.000
scurt
Disponibilităţi 1.500 Credite bancare 3.000
termen scurt
TOTAL ACTIV 14.000 TOTAL PASIV 14.000

a) 1.430 mii lei pozitiv;


b) 2.340 mii lei pozitiv;
c) 4.000 mii lei negativ;
d) 2.340 mii lei negativ;
e) 4.000 mii lei pozitiv.

132. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


45.000 lei şi o DNU = 10 ani. Să se determine amortizarea liniară şi
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 60%.
a) 1.100 lei; 1.500 lei;

37
b) 4.500 lei; 2.700 lei;
c) 1.500 lei; 1.000 lei;
d) 4.500 lei; 800 lei;
e) 800 lei; 640 lei.

133. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 300.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 46.000 lei;
b) 44.100 lei;
c) 49.000 lei;
d) 51.000 lei;
e) 44.700 lei.

134. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


800.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
a) 84.000 lei;
b) 64.333 lei;
c) 80.000 lei;
d) 100.000 lei;
e) 33.333 lei.

135. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 400.000 15 %
DTML 600.000 10 %

Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu ponderat al


capitalului total este de:
a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,04 %;
d)15,42 %;
e)10,78 %.

136. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 4 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 200.000 lei.

38
137. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 1.800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 6 %
pe an, pe o perioadă de 6 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 300.000 lei.

138. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 6 %


pe an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral
la finele perioadei de creditare, anuitatea aferentă anului al doilea este de:
a) 48.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;
d) 52.800 lei;
e) 40.000 lei.

139. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B
1 10.000 20.000
2 20.000 20.000
3 30.000 40.000
4 40.000 60.000
5 40.000 60.000

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:


IOA = 100.000 lei
IOB = 120.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 8 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
d) drA = 4 ani; drB = 4 ani şi 3 luni;
e) drA = 4 ani; drB = 3 ani şi 8 luni.

140. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul


degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 700.000 lei şi DNU
= 5 ani.

39
a) 114.333,33 lei
b) 102.900 lei
c) 100.000 lei
d) 60.000 lei
e) 140.000 lei

141. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 6.000 lei,


dar ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500
lei. La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este
nulă. Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 7.800 lei
b) +217,13 lei
c) – 217.13 lei
d) – 7.800 lei
e) +7.000 lei

142. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 15.000 Capital social 11.000
nete
Stocuri 24.500 Provizioane pentru 11.000
riscuri
Clienţi 12.000 Împrumuturi termen 24.000
lung
Creanţe diverse 2.500 Datorii furnizori 12.000
Titluri de plasament 1.500 Alte datorii pe termen 7.000
scurt
Disponibilităţi 11.500 Credite bancare 2.000
termen scurt
TOTAL ACTIV 67..000 TOTAL PASIV 67.000

a) 1.430 mii lei pozitiv;


b) 4.000 mii lei pozitiv;
c) 4.000 mii lei negativ;
d) 20.000 mii lei negativ;
e) 20.000 mii lei pozitiv.

143. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


75.000 lei şi o DNU = 5 ani. Să se determine amortizarea liniară şi
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 80%.

40
a) 11.100 lei; 6.500 lei;
b) 15.000 lei; 12.000 lei;
c) 15.500 lei; 11.000 lei;
d) 14.000 lei; 7.800 lei;
e) 1.800 lei; 1.640 lei.

144. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 600.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 91.000 lei;
b) 88.200 lei;
c) 98.000 lei;
d) 100.000 lei;
e) 94.700 lei.

145. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


120.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
a) 14.000 lei;
b) 14.333 lei;
c) 12.000 lei;
d) 10.000 lei;
e) 13.333 lei.

146. Să se determine stocul anual fizic de tablă groasă, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:

41
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500 tone
b) 1.500 tone
c) 1.000 tone
d) 2.000 tone
e) 2.500 tone

147. Să se determine stocul anual de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330

- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent


au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500.000 lei
b) 25.000 lei
c) 250.000 lei
d) 200.000 lei
e) 120.500 lei.

42
148. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat valoric, prin
metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 50.000 lei
b) 25.000 lei
c) 62.500 lei
d) 20.000 lei
e) 72.500 lei.

149. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat fizic, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330

43
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 200 tone
e) 250 tone

150. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile

44
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 300 tone
e) 250 tone

151. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 225.000 lei
c) 150.000 lei
d) 120.000 lei
e) 172.500 lei.

152. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:

45
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 75 tone
e) 25 tone

153. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330

46
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)


9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 37.500 lei
e) 72.500 lei.

154. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

47
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 300 tone
e) 250 tone

155. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.

Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc


următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 25.000 lei
c) 50.000 lei
d) 20.000 lei
e) 72.500 lei.

156. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:

48
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 75 tone
e) 25 tone

157. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330

49
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 37.500 lei
e) 12.500 lei.

158. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile

50
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 125 tone
b) 10 tone
c) 100 tone
d) 90 tone
e) 250 tone

159. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 100.000 lei
b) 25.000 lei
c) 50.000 lei
d) 20.000 lei
e) 45.000 lei.

51
160. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă
denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)


30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 125 tone
b) 150 tone
c) 22,5 tone
d) 75 tone
e) 25 tone

161. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.

Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc


următoarele:

52
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 37.500 lei
e) 11.250 lei.

162. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

53
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 125 tone
b) 10 tone
c) 100 tone
d) 90 tone
e) 250 tone

163. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 5.000 lei
b) 25.000 lei
c) 50.000 lei
d) 20.000 lei
e) 45.000 lei.

54
164. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,
pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.

Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc


următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 25 tone
b) 1,5 tone
c) 2,5 tone
d) 7,5 tone
e) 25 tone

165. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

55
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 3.750 lei
e) 1.250 lei.
166. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul curent, pentru
materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:

56
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 25 zile
b) 20 zile
c) 100 zile
d) 30 zile
e) 250 zile

167. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de siguranţă, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 25 zile
b) 20 zile
c) 10 zile
d) 30 zile
e) 25 zile

57
168. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de condiţionare,
pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 25 zile
b) 20 zile
c) 9 zile
d) 30 zile
e) 25 zile

169. Să se determine timpul de imobilizare total, pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330

58
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 25 zile
b) 50 zile
c) 9 zile
d) 30 zile
e) 25 zile

170. Să se determine stocul anual fizic de tablă groasă, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este 1800
tone.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530

- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:


♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

59
a) 500 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 200 tone
e) 250 tone

171. Să se determine stocul anual de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 500.000 lei
b) 45.000 lei
c) 250.000 lei
d) 200.000 lei
e) 120.500 lei.

172. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

60
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 50.000 lei
b) 25.000 lei
c) 62.500 lei
d) 20.000 lei
e) 11.250 lei.

173. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat fizic, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc
următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi

61
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 11,50 tone
c) 100 tone
d) 37,5 tone
e) 250 tone

174. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 300 tone
e) 250 tone

175. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
62
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 30.000 lei
b) 225.000 lei
c) 150.000 lei
d) 120.000 lei
e) 172.500 lei.

176. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530

63
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 75 tone
e) 25 tone

177. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi

a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 7.500 lei
e) 72.500 lei.

64
178. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită
„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
d) 300 tone
e) 250 tone

179. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530

65
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 25.000 lei
c) 5.000 lei
d) 2.000 lei
e) 7.500 lei.

180. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone

66
c) 6,25 tone
d) 75 tone
e) 2,5 tone

181. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei
d) 1.875 lei
e) 1.250 lei.

182. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

67
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 20 tone
c) 100 tone
d) 90 tone
e) 250 tone

183. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile

68
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 6.000 lei
d) 2.000 lei
e) 4.000 lei.
184. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă
denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 tone
b) 15 tone
c) 22,5 tone
d) 7,5 tone
e) 2,5 tone

185. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
69
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 1.000 lei
b) 2.500 lei
c) 1.500 lei
d) 37.500 lei
e) 11.250 lei.

186. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530

70
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 12 tone
b) 11 tone
c) 10 tone
d) 9 tone
e) 5 tone

187. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5.000 lei
b) 25.000 lei
c) 1.500 lei
d) 20.000 lei
e) 45.000 lei.

71
188. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,
pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 1,25 tone
c) 2,25 tone
d) 7,25 tone
e) 25 tone

189. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530

72
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100 lei
b) 250 lei
c) 150 lei
d) 375 lei
e) 1.250 lei.

190. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul curent, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare:1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 20 zile

73
c) 100 zile
d) 30 zile
e) 250 zile

191. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de siguranţă, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 20 zile
c) 10 zile
d) 30 zile
e) 5 zile

192. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de condiţionare,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

74
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 zile
b) 10 zile
c) 4 zile
d) 30 zile
e) 25 zile

193. Să se determine timpul de imobilizare total, pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
75
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 50 zile
c) 9 zile
d) 30 zile
e) 25 zile

194. Investiţiile reprezintă:


a) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
b) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
prezent;
c) o imobilizare neproductivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor;
d) o imobilizare neproductivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
e) o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor.

195. Există mai multe metode de dimensionare a stocurilor, şi anume:


a) metoda analitică, pe elemente şi sintetică;
b) metoda analitică, sintetică şi mixtă;
c) metoda analitică, pe elemente, mixtă şi sintetică;
d) metoda analitică şi mixtă;
e) metoda analitică şi sintetică.

196.Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (lei) Cost (%)
CP 3.600.000 13 %
D >1an 1.400.000 10 %
Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit.
a) 15%
b) 11,71%
c) 24%
d) 35%
e) 50%.

197. Stocul de condiţionare are rolul de a asigura:


a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c)continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;

76
d) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în cadrul ciclului de fabricaţie;
e) continuitatea procesului de producţie în perioada în care apar perturbări în
ciclul de exploatare.

198. Stocul curent are rolul de a asigura:


a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;
d) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de transport;
e) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de depozitare.

199. Fluxurile de contrapartidă se caracterizează prin:


a) înlocuirea imediată a unui activ fictiv cu monedă;
b) înlocuirea ulterioară a unui activ real cu monedă;
c) înlocuirea ulterioară a unui activ fictiv cu monedă;
d) înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;
e) înlocuirea unui activ fictiv cu monedă.

200. Capitalurile pe termen lung sunt utilizate pentru:


a) finanţarea durabilă a activelor fixe;
b) finanţarea durabilă a activelor circulante;
c) finanţarea temporară a activelor fixe;
d) finanţarea temporară a activelor circulante;
e) finanţarea temporară a pasivelor de exploatare.

77
Răspunsuri corecte:
1. B+C 51. D 101. D 151. C
2. C 52. A 102. B 152. D
3. D 53. C+D 103. C 153. D
4. B+E 54. A 104. B 154. C
5. B 55. D 105. D 155. C
6. C 56. C 106. D 156. E
7. D 57. E 107. C 157. E
8. A+C 58. C 108. B 158. D
9. B+C 59. A 109. B 159. E
10. E 60. B 110. A 160. C
11. C 61. E 111. C+D 161. E
12. E 62. B 112. C 162. B
13. B 63. E 113. B 163. A
14. B 64. E 114. A 164. C
15. A+D 65. B 115. A 165. E
16. D 66. D 116. C+D 166. D
17. D+E 67. C 117. C 167. C
18. C 68. B 118. B 168. C
19. A 69. A 119. E 169. B
20. E 70. E 120. A 170. B
21. D 71. C 121. B 171. B
22. A+C 72. E 122. C 172. E
23. E 73. E 123. E 173. D
24. B+C 74. A 124. C 174. C
25. A+C 75. E 125. E 175. A
26. A 76. A 126. E 176. E
27. C 77. B 127. A 177. D
28. A 78. E 128. E 178. A
29. D 79. B 129. A 179. E
30. B 80. C 130. B 180. C
31. B 81. C 131. E 181. D
32. B+C 82. B 132. B 182. B
33. B+C 83. B 133. C 183. C
34. A+C 84. D 134. C 184. A
35. A 85. A 135. C 185. C
36. C 86. C 136. E 186. E
37. A 87. A 137. E 187. C
38. C 88. C 138. A 188. B
39. B 89. B 139. E 189. D
40. C 90. A 140. A 190. B
41. D 91. D 141. B 191. E
42. A 92. B 142. E 192. C
43. C 93. B 143. B 193. D
44. C 94. C 144. C 194. E
45. A+D 95. A 145. C 195. C
46. B 96. A 146. A 196. B
47. D 97. C 147. C 197. A
48. B 98. E 148. C 198. B
49. A 99. A+B 149. A 199. D
50. C 100. B 150. D 200. A

78
Teste grilă cu trei variante de răspuns

1.Bilanţul funcţional grupează resursele în două mari categorii, şi anume:


a) resurse stabile (durabile) pe o perioadă mai mică de un an şi datorii cu
scadenţa peste un an;
b)resurse stabile (durabile) pe o perioadă mai mare de un an şi datorii cu
scadenţa sub un an;
c) datorii ale ciclului de exploatare.

2. Costul capitalului propriu se măsoară în principal prin:


a) cheltuieli fiscale;
b) dobânzi;
c) dividende;

3. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


60.000 lei, pe o durată de 2 ani, la o rată a dobânzii de 10% este de :
a) 12.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 20.000 lei;

4. În cadrul analizei lichiditate-exigibilitate, realizarea echilibrului financiar


al întreprinderii impune respectarea următoarelor principii :
f) nevoile permanente să fie acoperite din resurse permanente, cu
preponderenţă din capitaluri străine, iar nevoile temporare să fie finanţate din
resurse permanente;
g)nevoile permanente să fie acoperite din resursele permanente, cu
preponderenţă din capitaluri proprii, iar nevoile temporare să fie finanţate din
resurse temporare;
h)nevoile permanente să fie acoperite din resurse permanente, cu
preponderenţă din capitaluri străine, iar nevoile temporare să fie finanţate din
resurse temporare sau permanente.

5. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


40.000 lei, pe o durată de 3 ani şi 9 luni, la o rată a dobânzii de 8% este de :
a) 20.000 lei;
b) 12.000 lei;
c) 30.000 lei;

6. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


30.000 lei, pe o durată de 300 de zile, la o rată a dobânzii de 10% este de :
a) 800 lei;
b) 2675 lei;
c) 2500 lei;

79
7. Dobânda poate fi calculată:
a) în sumă fixă anuală;
b) procentual;
c) în sumă absolută şi sub formă de rată procentuală;

8. Dobânda în sumă absolută depinde de:


a) mărimea capitalului împrumutat, durata creditului şi rata dobânzii;
b) taxa scontului, dobânda de refinanţare;
c) rata dobânzii de referinţă a BNR

9. Fondul de rulment (FR) se poate determina astfel:


a) ca diferenţă între capitalul social subscris vărsat şi activele imobilizate
nete;
b) necesar de fond de rulment plus trezorerie netă sau diferenţa între activele
circulante şi datoriile pe termen scurt;
c) diferenţa între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt.

10. Atunci când fondul de rulment este pozitiv se poate afirma că:
a) firma are la dispoziţie o marjă de siguranţă dacă apar probleme în cadrul
ciclului de exploatare;
b)o parte a resurselor temporare se utilizează pentru achiziţia de imobilizări
fixe;
c) solvabilitatea firmei este în concordanţă cu normele bancare.

11. Dobânda simplă se caracterizează prin faptul că:


a) este generatoare de alte dobânzi;
b) dă naştere în continuare la alte dobânzi, fiind adăugată mereu la capitalul
împrumutat;
c) nu este generatoare de alte dobânzi.

12. Care din relaţiile următoare reprezintă relaţia de calcul a trezoreriei nete:
a) pasive de trezorerie – active de trezorerie;
b)NFR – FR ;
c) FR – NFR.

13. Dobânda compusă se caracterizează prin faptul că:


a) nu este purtătoare de alte dobânzi;
b) dă naştere în continuare la alte dobânzi, fiind adăugată mereu la capitalul
împrumutat;
c) nu este generatoare de alte dobânzi.

14. Gestiunea financiară a întreprinderii reprezintă:


a) totalitatea raporturilor fiscale ale unei firme cu bugetul de stat şi bugetele
locale;

80
b) totalitatea raporturilor de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor
băneşti în vederea desfăşurării activităţilor economice, sociale şi culturale
la nivel de firmă;
c) totalitatea raporturilor economice ale unei firme cu alte firme din
străinătate.

15. Gestiunea financiară a întreprinderii îndeplineşte o serie de funcţii:


a) funcţia de control şi de repartiţie;
b)funcţia de exploatare şi de producţie;
c) funcţia de conducere;

16. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a întreprinderii se referă la:


a) urmărirea şi controlul gradului de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate al
firmei;
b)repartizarea pe uzine, secţii şi ateliere a materiilor prime şi materialelor, a
forţei de muncă şi a capitalului fix;
c) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei şi modul
cum sunt acestea alocate şi utilizate în activitatea economică.

17. Funcţia de control a Gestiunii financiare a întreprinderii are două laturi:


a) una de dispoziţie şi alta de execuţie;
b)una de execuţie şi una de repartiţie;
c) una constatativă şi una corectivă.

18. Latura corectivă a funcţiei de control a Gestiunii financiare a


întreprinderii se referă la:
a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei;
b) modul cum sunt alocate şi utilizate fondurile băneşti în activitatea
economică;
c) măsuri de prevenire şi corectare a abaterilor constatate in activitatea
economică.

19. Funcţia de control este întâlnită şi se manifestă sub forma controlului de


gestiune, care poate fi:
a) preventiv, concomitent şi postoperativ;
b)ocazional, concomitent şi postoperativ;
c) sezonier şi curent.

20. Prin mecanism financiar se înţelege:


a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispozitia firmei, precum
şi modul în care acestea sunt alocate şi utilizate în activitatea economică;
b)necesitatea asigurării unui cadru financiar bine precizat ţinând cont de
cerinţele şi conjunctura economică la un moment dat, precum şi de diferiţi

81
factori care acţionează direct sau indirect asupra sistemului financiar al
firmei;
c) totalitatea metodelor, pârghiilor şi instrumentelor de formare, repartizare
şi utilizare a fondurilor băneşti, precum şi a capitalurilor avansate iniţial.

21. În cadrul unei firme, ciclul financiar poate fi definit ca fiind:


a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispozitia firmei, precum
şi modul cum sunt acestea alocate şi utilizate în activitatea economică;
b)un ansamblu de proceduri şi operaţiuni care au loc între momentul
transformării monedei în bunuri şi servicii, până la momentul recuperării ei
sub aceeaşi formă;
c) modul de împărţire a fondurilor băneşti în fonduri proprii şi fonduri
împrumutate.

22. La nivelul firmei se întâlnesc două categorii de fluxuri. Vă rugăm să le


identificaţi:
a) fluxuri reale şi fluxuri financiare;
b)fluxuri dinamice şi fluxuri statice;
c) fluxuri de intercondiţionare şi fluxuri reale.

23. Investiţiile reprezintă:


a) o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor
b) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
prezent;
c) o imobilizare neproductivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor;

24. Criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor de investiţii sunt:


a) durata de încasare, VAB, durata de încasare, VAN;
b) durata de recuperare a investiţiei, VAN, indicele de rentabilitate şi rata
rentabilităţii interne;
c) durata de recuperare a investiţiei, VAB;

25. La nivelul firmei se întâlnesc mai multe categorii de fluxuri financiare, şi


anume :
a) fluxuri reale, dinamice şi decalate;
b)fluxuri de contrapartidă, decalate, multiple şi autonome;
c) fluxuri financiare de contrapartidă, fluxuri statice şi autonome.

26. VAN (valoarea actualizată netă) reprezintă:


a) diferenţa dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
b) diferenţa dintre valorile neactualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
c) suma dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi.

82
27. Dacă VAN este pozitivă înseamnă că proiectul de investiţii aduce:
a) un profit mai mic faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
b) un profit egal cu cel al unui plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
c) beneficii faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului.

28. Dacă VAN este negativă înseamnă că proiectul de investiţii aduce:


a) un profit mai mic faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
b) un profit egal cu cel al unui plasament financiar similar făcut la o bancă,
pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
c) beneficii faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului.

29. Ciclul de exploatare reprezintă:


a) perioada cuprinsă între imobilizarea fondurilor băneşti ca urmare a
aprovizionării, desfăşurării producţiei, până la momentul recuperării acestor
fonduri prin vânzarea producţiei realizate;
b)perioada cuprinsă între alocarea fondurilor băneşti pentru realizarea unei
unei investiţii până la momentul recuperării lor pe calea amortizării datorită
deprecierii fizice;
c) perioada cuprinsă între momentul vânzării unor bunuri şi primirea
contravalorii acestora de la clienţi.

30. Amortizarea este un proces financiar de recuperare:


a) imediată;
b) treptată;
c) rapidă;
a valorii activelor imobilizate şi de constituire a fondurilor necesare înlocuirii
acestora.

31. Din punctul de vedere al Gestiunii financiare a întreprinderii, funcţia


financiară a firmei are ca rol principal:
a) maximizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare neactualizate;
b)maximizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare actualizate;
c) minimizarea valorii financiare a firmei prin intermediul fluxurilor
financiare viitoare actualizate.

83
32. Mijlocul fix este obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca
atare şi care îndeplineşte condiţiile:
a) are o valoare de intrare mai mare de 1.800 lei şi o D.N.U. mai mare de 1
an;
b) are o valoare de intrare mai mare de 1.500 lei şi o D.N.U. mai mare de 1
an;
c) are o D.N.U. mai mică de 1 an şi o valoare de intrare mai mare de 800 lei.

33. Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor de amortizare


liniară cu unul din următorii coeficienţi:
a) 1,5, dacă 5 < DNU <10 ani;
b) 2, dacă 5<DNU ≤ 10 ani;
c) 3 dacă DNU > 10ani;

34. Analiza echilibrului financiar al firmei se bazează pe o serie de


documente:
a) bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere;
b)documentele justificative;
c) registrele contabile obligatorii.

35. Situaţia netă patrimonială se determină ca diferenţă între:


a) active şi datorii;
b) active şi capitaluri proprii:
c) active şi capitaluri permanente.

36. Fondul de rulment reprezintă:


a) acea parte a capitalurilor permanente rămase după finanţarea activelor
circulante;
b)acea parte a capitalurilor proprii rămase după finanţarea tuturor activelor;
c) acea parte a capitalurilor permanente rămase după finanţarea activelor fixe;

37 Sistemul de amortizare accelerat se caracterizează în România prin:


a) includerea în cheltuielile de exploatare în primul an a unei amortizări de
50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) includerea în cheltuielile de exploatare în primul an a unei amortizări de
5% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
c) includerea în cheltuielile de exploatare în primii doi ani, a unei amortizări
de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.

38. Există mai multe metode de dimensionare a stocurilor, şi anume:


a) metoda analitică, pe elemente şi sintetică;
b) metoda analitică, sintetică şi mixtă;
c) metoda analitică, pe elemente, mixtă şi sintetică.

84
39. Stocul curent are rolul de a asigura:
a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare.

40. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate 2000 Capital social 2200
nete
Stocuri 500 Provizioane pentru 100
riscuri
Clienţi 300 Imprumuturi termen 800
lung
Creanţe diverse 200 Datorii furnizori 200
Titluri de plasament 200 Alte datorii pe termen 200
scurt
Disponibilităţi 800 Credite bancare termen 500
băneşti scurt
TOTAL ACTIV 4000 TOTAL PASIV 4000

a) 2.100 lei 900 lei;


b)2.200 lei 1.200 lei;
c) 2.300 lei 1.100 lei;

41. Una din variantele următoare nu reprezintă un sold intermediar de


gestiune:
a) cifra de afaceri netă;
b)marja comercială;
c) excedentul brut al exploatării.

42. Capacitatea de autofinanţare reprezintă:


a) potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei la sfârşitul
exerciţiului, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare;
b)arată capacitatea creatoare a firmei, respectiv valoarea economică nou
creată în cadrul circuitului economic;
c) semnifică acumulările băneşti rezultate din activitatea de exploatare care
vor finanţa activităţile economice viitoare (de producţie), dar şi activităţile de
investiţii;

85
43. Excedentul brut al exploatării reprezintă:
a) potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei la sfârşitul
exerciţiului, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să asigure
autofinanţarea investiţiilor în exerciţiile viitoare;
b)arată capacitatea creatoare a firmei, respectiv valoarea economică nou
creată în cadrul circuitului economic;
c) semnifică rezultatul economic brut obţinut din activitatea de exploatare
care va finanţa activităţile economice viitoare (de producţie), dar şi
activităţile de investiţii.

44. Care este modalitatea de determinare a excedentului brut al exploatării?


a) EBE = PE + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

b) EBE = MC + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

c) EBE = VA + Subventii pentru investitii − Cheltuieli de personal − Im pozite, taxe si var sa min te asimilate

45. Capacitatea de autofinanţare poate fi determinată cu ajutorul relaţiei:


CAF = EBE + Alte venituri incasabile − Alte cheltuieli platibile
În cadrul categoriei „Alte venituri încasabile” nu sunt luate în considerare:
a) veniturile din cesiunea elementelor de active şi veniturile din reluări
asupra provizioanelor financiare;
b) veniturile din amenzi şi penalităţi;
c) veniturile din donaţii.

46. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:


- mii lei -
Imobilizări 260 Capital social 280
- corporale 200 Rezerve 25
- necorporale 40 Profit nerepartizat 15
- financiare 20 Datorii pe termen lung 50
Active circulante 440 Datorii pe termen mediu 30
- stocuri 300 Furnizori 200
- clienţi 120 Avansuri primite 10
- avansuri ac. 5 Credite pe termen scurt 90
- disponibilităţi băneşti 15
Total Activ = 700 Total Pasiv = 700
Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.
a) 400, 100, 160, - 60 mii lei;
b) 440, 140, 60, 80 mii lei;
c) 300, 200, 100, 100 mii lei.

86
47. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea
adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:

Nr. Valoare anuală


Indicatori
crt. - lei-
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 750.000
2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 700.000
3. Venituri din producţia vândută 3.500.000
4. Venituri din producţia stocată 1.500.000
5. Venituri din producţia imobilizată -
6. Consum intermediar 3.000.000
7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 300.000
9. Cheltuieli de personal 700.000

a) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 1.050.000 lei


b)MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 lei
c) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 5.050.000 ; EBE = 7.050.000 lei

48. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare – lei -


1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii furnizori 1.500
5. Datorii bancare 1.500
6. Alte datorii 6.000
Să de determine rata îndatorării globale:
a) 0,5
b)1,5
c) 0,7

49. În cadrul bilanţului funcţional, activele sunt:


a) imobilizări, active circulante din exploatare şi în afara exploatării, active
de trezorerie;
b) active circulante din exploatare; active financiare; active extraordinare;
c) active imobilizate; active circulante; active financiare.

87
50. Rezultatul financiar se determină ca diferenţă între:
a) fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;
b) veniturile curente şi cheltuielile curente ale periaodei;
c) veniturile financiare şi cheltuielile financiare.

51. Care dintre cheltuielile următoare fac partea din categoria celor
„extraordinare”?
a) cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare;
b) donaţii şi subvenţii acordate;
c) cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.

52. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:


Indicatori (mii lei) Firma X
1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 5.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 3.500
an
Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze
dacă îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:
a) 0,58 da;
b)1,55 nu;
c) 0,75 da.

53. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 560 mii lei, datoriile de exploatare 70 mii.lei şi creditele de
trezorerie 55 mii.lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 280
mii.lei, activele circulante 370 mii.lei şi disponibilităţile băneşti 35 mii.lei. În
aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) trezorerie pozitivă;
b)un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) trezorerie negativă.

54. Stocul de condiţionare are rolul de a asigura:


a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare.

88
55. Factoring-ul este:
a) capacitatea de platã a clientului;
b)o procedură de recuperare a creanţelor comerciale care se realizează prin
vânzarea creanţei înainte de a fi ajuns la scadenţă, către o societate
specializată (societate de factoring);
c) un instrument de platã utilizat în mod obişnuit de clienţi.

56. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de fondul


de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 1.836 Capital social 1.861
nete
Stocuri 35 Provizioane pentru 145
riscuri
Clienţi 1.393 Imprumuturi termen 1.027
lung
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
scurt
Disponibilităţi 701 Credite bancare termen 583
scurt
TOTAL ACTIV 7146 TOTAL PASIV 7146

a) 1.430 mii lei pozitiv;


b)2.340 mii lei pozitiv;
c) 1.430 mii lei negativ.

57. Ce dazavantaj prezintă operaţiunea de factoring:


a) diminuează cifra de afaceri;
b)relaţiile comerciale cu partenerii de afaceri sunt tensionate;
c) costul operaţiunilor de factoring este ridicat, comisionul perceput de
societãţile specializate este mare, datoritã riscului pe care acestea şi-l asumã
pentru încasarea facturilor.

58. Capitalurile permanente ale unei firme sunt formate din:


a) creditele bancare pe termen scurt şi cele pe termen lung;
b)creditele bancare pe termen scurt şi creditele comerciale pe termen scurt;
c) capitalurile proprii şi creditele bancare pe termen mediu şi lung.

89
59. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare - mii lei -


1. Active imobilizate 3.000
2. Active circulante 12.000
3. Capitaluri proprii 6.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 5.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 3.500
an
Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:
a) 0,58 1,5;
b)0.50 2,0;
c) 0,45 1,8.

60. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 1.836 Capital social 1.861
nete
Stocuri 35 Provizioane pentru 145
riscuri
Clienţi 1.393 Imprumuturi pe termen 1.027
lung
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
scurt
Disponibilităţi 701 Credite bancare termen 583
scurt
TOTAL ACTIV 7146 TOTAL PASIV 7146
a) 2.120 mii lei;
b)2.627 mii lei;
c) 3.155 mii lei.

61. Care variantă nu reprezintă un sold intermediar de gestiune?


a) producţia exerciţiului;
b)valoarea adăugată;
c) rezultatul curent.

63. Principalele metode utilizate pentru formarea fondurilor in cadrul


Gestiunii financiare a întreprinderii sunt:
a) aportul acţionarilor sau asociaţilor, creditarea şi finanţarea extrabugetară;
b) aportul acţionarilor sau asociaţilor, autofinanţarea, creditarea şi finanţarea
bugetară;
c) aportul acţionarilor sau asociaţilor, creditarea şi finanţarea bugetară.

90
63. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a întreprinderii se
concretizează în:
a) constituirea capitalului împrumutat, alocarea şi folosirea sa potrivit
ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
b) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
c) constituirea capitalului împrumutat, alocarea şi folosirea sa potrivit
ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului.

64. Funcţia de control a Gestiunii financiare a întreprinderii se referă la:


a) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
b) constituirea capitalurilor proprii şi împrumutate, alocarea şi folosirea lor
potrivit ciclurilor de exploatare, formare şi repartizare a profitului, restituirea
împrumuturilor şi achitarea diferitelor obligaţii ale întreprinderii;
c) aportul acţionarilor sau asociaţilor, autofinanţarea, creditarea şi finanţarea
bugetară a firmei.

65. Controlul se execută prin diferite pârghii economice şi poate fi d. p. d. v.


al timpului de efectuare:
a) preventiv şi concomitent;
b) preventiv, concomitent şi postoperativ;
c) preventiv şi postoperativ;

66. Scopul general al controlului efectuat prin Gestiunea financiare a


întreprinderii constă în:
a) organizarea şi funcţionarea întreprinderii în condiţii de eficienţă minimă şi
respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
b) constituirea şi dezvoltarea unei afaceri în condiţii de eficienţă minimă, dar
care să asigure respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal;
c) organizarea şi funcţionarea întreprinderii în condiţii de eficienţă maximă şi
respectarea cadrului legislativ, economic, financiar şi fiscal.

67. Activitatea unei firme poate fi analizată sub anumite aspecte şi de către
bănci, mai ales în ceea ce priveşte:
a) exigibilitatea şi lichiditatea;
b) lichiditatea şi rentabilitatea;
c) gradul de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate.

68. Prin mecanisme financiare se înţelege:

91
a) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
stocurilor;
b) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
capitalurilor;
c) metode, pârghii, instrumente şi proceduri de formare şi gestionare a
imobilizărilor.

69. În cadrul Gestiunii financiare a întreprinderii se acordă o importanţă


deosebită nu numai formării şi colectării de capitaluri, ci şi deciziilor de :
a) repartizare a acestora pe diferite destinaţii, precum şi stabilirii unei politici
de echilibru şi creştere economică;
b) colectare a acestora, precum şi stabilirii unei politici de echilibru şi
creştere economică;
c) repartizare a acestora pe diferite destinaţii.

70. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 720 mii lei,
scadentă pe 25 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10 ianuarie
a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 15%, comisionul
este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a cambiei până în
momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul financiar. Suma pe care
o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării este de:
a) 642,5 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 687,5 mii lei.

71. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 1.600.000 15 %
DTML 1.400.000 10 %

Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu ponderat al


capitalului total este de:

a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,92 %.

72. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 200.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 40.000 lei.

92
73. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 3.600.000 lei, cu o rată a dobânzii de 9 %
pe an, pe o perioadă de 4 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 900.000 lei.

74. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 200.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral la
finele perioadei, anuitatea aferentă anului al treilea este de:
a) 16.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 40.000 lei.

75. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B
1 5.000 6.000
2 10.000 20.000
3 20.000 40.000
4 25.000 40.000
5 40.000 60.000

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:


IOA = 100.000 lei
IOB = 120.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 3 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 11 luni.

76. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 5.000 lei, dar
ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500 lei.
La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este nulă.
Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 1.217,13 lei
b) – 1.217,13 lei
c) + 782,87 lei.

93
77. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul
degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 1.000.000 lei şi
DNU = 5 ani.
a) 147.000 lei
b) 163.333,33 lei
c) 150.000 lei

78. Se cere să se aleagă pe baza criteriului indicelui de rentabilitate între două


proiecte de investiţii care se caracterizează prin următoarele elemente:

-€-
An Flux Flux B
A (FiB)
(FiA)
1 1000 500
2 1500 2000
3 3000 2000
TOTAL 5500 4500
Se ştie că : IOA = 3000 €, IOB = 4000 €, i = 0,10 (10%) . Să se stabilească
valorile pt. indicele de rentabilitate în cazul fiecărui proiect în parte şi să se
precizeze ce proiect de investiţii va fi ales. Astfel, se vor obţine următoarele
valori:
a) IRA= 1,46; IRB= 0,90, va fi ales proiectul A;
b)IRA= 0,90; IRB= 1,45, va fi ales proiectul B;
c) IRA= 0,90; IRB= 1,46, va fi ales proiectul A.

79. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


15.000 lei şi o DNU = 10 ani. Să se determine amortizarea liniară şi
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 80%.
a) 1.100 lei; 1.500 lei;
b) 1.500 lei; 1.200 lei;
c) 1.500 lei; 1.000 lei.

80. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 100.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 13.333 lei;
b) 14.333 lei;
c) 16.333 lei;

81. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


400.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
94
a) 24.000 lei;
b) 14.333 lei;
c) 40.000 lei;

82. Fluxul financiar reprezintă:


a) cantitatea de marfă transferată într-o anumită perioadă între agenţii
economici;
b) cantităţile de bani sau monedă transferate într-o anumită perioadă între
agenţii economici;
c) metodele, pârghiile, instrumentele şi procedurile utilizate pentru formarea
şi gestionarea fondurilor financiare;

83. Fluxurile financiare pot fi:


a) de contrapartidă, multiple şi autonome;
b) de contrapartidă, decalate, multiple şi autonome;
c) decalate, reale, multiple şi autonome;

84. Fluxurile de contrapartidă se caracterizează prin:


a) înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;
b) înlocuirea ulterioară a unui activ real cu monedă;
c) înlocuirea ulterioară a unui activ fictiv cu monedă;

85. Fluxurile decalate apar în momentul în care:


a) fluxurilor reale nu le corespund imediat nişte fluxuri financiare;
b) fluxurilor financiare nu le corespund imediat nişte fluxuri reale;
c) are loc înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;

86. Metoda aportului în bani sau în natură constă în:


a) primirea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau natură;
b) primirea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;
c) angajarea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;

87. Metoda autofinanţării se caracterizează prin:


a) reţinerea de către firmă a unei părţi din profitul obţinut pentru realizarea de
investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea activelor
fixe;
b) angajarea de către proprietarii individuali, acţionari sau asociaţi, a unui
capital în bani sau bunuri, în scopul creării şi dezvoltării întreprinderii;
c) cedarea de către firmă a unei părţi din profitul obţinut pentru realizarea de
investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea activelor
fixe;

95
88. Creditarea reprezintă pentru o întreprindere o metodă de formare a
fondurilor:
a) proprii, nepurtătoare de dobânzi;
b) împrumutate, dar care nu au caracter restituibil;
c) împrumutate, ce au caracter restituibil şi sunt purtătoare de dobânzi;

89. Metoda finanţării bugetare este utilizată:


a) frecvent, de către întreprinderile de stat;
b) mai rar şi mai ales în cadrul întreprinderilor de stat;
c) mai rar şi mai ales în cadrul întreprinderilor private;

90. Capitalul permanent reprezintă:


a) suma dintre capitalurile proprii şi creditele pe termen mediu şi lung;
b) diferenţa dintre capitalurile proprii şi creditele pe termen mediu şi lung;
c) suma dintre capitalul social subscris şi vărsat şi datoriile pe termen mediu
şi lung;

91. Levierul financiar reprezintă:


a) influenţa împrumuturilor asupra rentabilităţii fondurilor împrumutate;
b) influenţa capitalului propriu asupra eficienţei capitalului împrumutat;
c) influenţa împrumuturilor asupra rentabilităţii fondurilor proprii;

92.Capitalurile proprii se formează din:


a) surse interne ale întreprinderii;
b) surse interne şi surse externe ale întreprinderii;
c) surse externe ale întreprinderii;

93. Majorarea capitalului se poate realiza prin:


a) aporturi vechi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, convertirea
creanţelor, fuziune şi absorbţie;
b) aporturi noi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, convertirea
creanţelor, fuziune şi absorbţie;
c) încorporarea rezervelor, convertirea creanţelor, fuziune şi absorbţie;

94. Micşorarea capitalului unei întreprinderi are loc atunci când:


a) aportul acţionarilor se diminuează prin răscumpărarea acţiunilor;
b) se scad pierderile înregistrate de firmă din capitalul său;
c) aportul acţionarilor se diminuează prin răscumpărarea acţiunilor sau se
scad pierderile înregistrate de firmă din capitalul său;

95. Capitalurile pe termen lung sunt utilizate pentru:


a) finanţarea durabilă a activelor fixe;
b) finanţarea durabilă a activelor circulante;

96
c) finanţarea temporară a activelor fixe;

96. Deţinătorul unei obligaţiuni are asupra întreprinderii care a emis-o drept
de:
a) creanţă;
b) proprietate;
c) coproprietate;

97. Deţinătorul unei obligaţiuni beneficiază anual de:


a) dobânzi variabile;
b) dividende;
c) un venit fix sub forma dobânzilor;

98. Creditele pe termen mediu au rolul de a acoperi nevoile financiare


determinate de procurarea unor elemente de:
a) imobilizări, pe o durată de până la 5 ani;
b) imobilizări, pe o durată de peste la 5 ani;
c) stocuri, pe o durată de până la un an;

99. Preţul capitalului împrumutat variază în raport de:


a) cererea şi oferta de capital, durata împrumutului;
b) starea economică a firmei;
c) cererea şi oferta de bunuri şi servicii;

100. Costul capitalului împrumutat se măsoară în principal prin:


a) dividende;
b) dobânzi;
c) cheltuieli fiscale;

101. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


120.000 lei, pe o durată de 2 ani, la o rată a dobânzii de 10% este de :
a) 24.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 20.000 lei;

102. Dobânda simplă pe care o va plăti un debitor pentru un împrumut de


80.000 lei, pe o durată de 3 ani şi 9 luni, la o rată a dobânzii de 8% este de :
a) 20.000 lei;
b) 24.000 lei;
c) 30.000 lei;

97
103. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de
rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate 4000 Capital social 4400
nete
Stocuri 1000 Provizioane pentru 200
riscuri
Clienţi 600 Imprumuturi termen 1600
lung
Creanţe diverse 400 Datorii furnizori 400
Titluri de plasament 400 Alte datorii pe termen 400
scurt
Disponibilităţi 1600 Credite bancare termen 1000
scurt
TOTAL ACTIV 8000 TOTAL PASIV 8000
a) 4.200 lei 1.800 lei;
b)4.400 lei 2.400 lei;
c) 4.600 lei 2.200 lei;

104. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:

- mii lei -
Imobilizări 780 Capital social 840
- corporale 600 Rezerve 75
- necorporale 120 Profit nerepartizat 45
- financiare 60 Datorii pe termen lung 150
Active circulante 1.320 Datorii pe termen mediu 90
- stocuri 900 Furnizori 600
- clienţi 360 Avansuri primite 30
- avansuri ac. 15 Credite pe termen scurt 270
- disponibilităţi băneşti 45
Total Activ = 2.100 Total Pasiv = 2.100
Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.
a) 1.200, 300, 480, - 180 mii lei;
b) 1.320, 420, 180, 240 mii lei;
c) 900, 600, 300, 300 mii lei;

98
105. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea
adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:
Nr. Valoare anuală
Indicatori
crt. - lei-
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 1.500.000
2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 1.400.000
3. Venituri din producţia vândută 7.000.000
4. Venituri din producţia stocată 3.000.000
5. Venituri din producţia imobilizată -
6. Consum intermediar 6.000.000
7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 600.000
9. Cheltuieli de personal 1.400.000

a) MC = 100.000 ; Qex. = 10.000.000 ; VA = 4.100.000 ; EBE = 2.100.000 lei


b)MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 lei
c) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 5.050.000 ; EBE = 7.050.000 lei

106. Să se determine marja comercială, producţia exerciţiului, valoarea


adăugată şi excedentul brut de exploatare, pe baza datelor din tabelul
următor:

Nr. Valoare anuală


Indicatori
crt. - lei-

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 7.500.000


2. Cheltuieli cu mărfurile vândute 7.000.000
3. Venituri din producţia vândută 35.000.000
4. Venituri din producţia stocată 15.000.000
5. Venituri din producţia imobilizată -
6. Consum intermediar 30.000.000
7. Subvenţii de exploatare -
8. Impozite şi taxe 3.000.000
9. Cheltuieli de personal 7.000.000

99
a) MC = 500.000 ; Qex. = 50.000.000 ;VA = 20.050.000 ;EBE = 10.050.000
lei
b) MC = 50.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 2.050.000 ; EBE = 2.050.000 lei
c) MC = 350.000 ; Qex. = 5.000.000 ; VA = 50.050.000 ; EBE =
7.050.000 lei

107. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate 10.000 Capital social 11.000
nete
Stocuri 2.500 Provizioane pentru 500
riscuri
Clienţi 1.500 Imprumuturi termen 4.000
lung
Creanţe diverse 1.000 Datorii furnizori 1.000
Titluri de plasament 1.000 Alte datorii pe termen 1.000
scurt
Disponibilităţi 4.000 Credite bancare 2.500
termen scurt
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000

a) 10.500 lei 4.500 lei;


b) 11.000 lei 6.000 lei;
c) 11.500 lei 5.500 lei;

108. Bilanţul contabil al unei firme se prezintă astfel:


- mii lei -
Imobilizări 2.600 Capital social 2.800
- corporale 2.000 Rezerve 250
- necorporale 400 Profit nerepartizat 150
- financiare 200 Datorii pe termen lung 500
Active circulante 4.400 Datorii pe termen mediu 300
- stocuri 3.000 Furnizori 2.000
- clienţi 1.200 Avansuri primite 100
- avansuri ac. 50 Credite pe termen scurt 900
- disponibilităţi băneşti 150
Total Activ = 7.000 Total Pasiv = 7.000

Să se determine: FRBrut, FRNet, FRPropriu, FRStrăin.


a) 4.000, 1.000, 1.600, - 600 mii lei;
b) 4.400, 1.400, 600, 800 mii lei;
c) 3.000, 2.000, 1.000, 1.000 mii lei;

100
109. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:
Indicatori Valoare – lei -
1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii furnizori 4.500
5. Datorii bancare 4.500
6. Alte datorii 18.000
Să de determine rata îndatorării globale:
a) 0,5
b) 1,5
c) 0,7

110. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 16.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 10.500
an

Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze dacă


îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:

a) 0,58 da;
b)1,55 nu;
c) 0,75 da;

111. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 1.680 mii lei, datoriile de exploatare 210 mii.lei şi creditele de
trezorerie 165 mii.lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 840
mii.lei, activele circulante 1.110 mii.lei şi disponibilităţile băneşti 105 mii.lei.
În aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) o trezorerie pozitivă;
b)un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;

101
112. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de
fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 18.360 Capital social 18.610
nete
Stocuri 350 Provizioane pentru 1.450
riscuri
Clienţi 13.930 Imprumuturi termen 10.270
lung
Creanţe diverse 6.720 Datorii furnizori 1.940
Titluri de plasament 25.090 Alte datorii pe termen 33.360
scurt
Disponibilităţi 7.010 Credite bancare 5.830
termen scurt
TOTAL ACTIV 71.460 TOTAL PASIV 71.460

a) 14.300 mii lei pozitiv;


b)23.400 mii lei pozitiv;
c) 14.300 mii lei negativ;

113. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori Valoare – lei -


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii furnizori 7.500
5. Datorii bancare 7.500
6. Alte datorii 30.000
Să de determine rata îndatorării globale:
a) 0,5
b)1,5
c) 0,7

114. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 27.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 17.500
an

102
Să de determine coeficientul îndatorării la termen şi să se precizeze dacă
îndatorarea are efecte pozitive pentru firmă:
a) 0,58 da;
b) 1,55 nu;
c) 0,75 da;

115. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:


Indicatori (mii lei) Firma X
1. Active imobilizate 9.000
2. Active circulante 36.000
3. Capitaluri proprii 18.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 16.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 10.500
an
Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:
a) 0,58 1,5;
b)0.50 2,0;
c) 0,45 1,8;

116. În bilanţul unei întreprinderi, în partea de pasiv, capitalurile permanente


însumează 5.600 mii lei, datoriile de exploatare 700 mii.lei şi creditele de
trezorerie 550 mii.lei, iar în partea de activ, imobilizările reprezintă 2.800
mii.lei, activele circulante 3.700 mii.lei şi disponibilităţile băneşti 350 mii.lei.
În aceste condiţii, întreprinderea prezintă:
a) o trezorerie pozitivă;
b) un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;

117. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate 9.180 Capital social 9.305
nete
Stocuri 175 Provizioane pentru riscuri 725
Clienţi 6.965 Imprumuturi termen lung 5.135
Creanţe diverse 3.360 Datorii furnizori 970
Titluri de plasament 12.545 Alte datorii pe termen 16.680
scurt
Disponibilităţi 3.505 Credite bancare termen 2.915
scurt
TOTAL ACTIV 35.730 TOTAL PASIV 35.730
a) 7.150 mii lei pozitiv;
b) 11.700 mii lei pozitiv;
c) 7.150 mii lei negativ;

103
118. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate 18.360 Capital social 18.610
nete
Stocuri 350 Provizioane pentru 1.450
riscuri
Clienţi 13.930 Imprumuturi termen 10.270
lung
Creanţe diverse 6.720 Datorii furnizori 1.940
Titluri de plasament 25.090 Alte datorii pe termen 33.360
scurt
Disponibilităţi 7.010 Credite bancare 5.830
termen scurt
TOTAL ACTIV 71.460 TOTAL PASIV 71.460

a) 20.120 mii lei;


b)26.270 mii lei;
c) 30.138 mii lei;

119. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 360 mii lei,
scadentă pe 25 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10 ianuarie
a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 10%, comisionul
este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a cambiei până în
momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul financiar. Suma pe care
o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării este de:
a) 720,5 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 321,5 mii lei.

120. Se cunosc următoarele date cu privire la situaţia unei firme:

Indicatori (mii lei) Firma X


1. Active imobilizate 15.000
2. Active circulante 60.000
3. Capitaluri proprii 30.000
4. Datorii cu termen de plată sub 1 an 27.500
5. Datorii cu termen de plată peste 1 an 17.500

Să de determine rata autonomiei financiare şi rata îndatorării globale:


a) 0,58 1,5;
b)0.50 2,0;
c) 0,45 1,8;

104
121. Pe baza bilanţului următor să se calculeze trezoreria netă (mii lei):

ACTIV –lei - PASIV –lei -


Active imobilizate nete 10.000 Capital social 11.000
Stocuri 2.500 Provizioane pentru riscuri 500
Clienţi 1.500 Imprumuturi termen lung 4.000
Creanţe diverse 1.000 Datorii furnizori 1.000
Titluri de plasament 1.000 Alte datorii pe termen scurt 1.000
Disponibilităţi 4.000 Credite bancare termen scurt 2.500
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000

a) 2.120 mii lei;


b)2.500 mii lei;
c) 3.138 mii lei;

122. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de


rulment:
ACTIV –lei - PASIV –lei -
Active imobilizate nete 12.000 Capital social 13.200
Stocuri 3.000 Provizioane pentru riscuri 600
Clienţi 1.800 Imprumuturi termen lung 4.800
Creanţe diverse 1.200 Datorii furnizori 1.200
Titluri de plasament 1.200 Alte datorii pe termen scurt 1.200
Disponibilităţi 4.800 Credite bancare termen 3.000
scurt
TOTAL ACTIV 24.000 TOTAL PASIV 24.000

a) 14.200 lei 11.800 lei;


b)14.400 lei 12.400 lei;
c) 13.800 lei 6.600 lei;

123. S.C. „Alfa“ S.A. este beneficiara unei cambii, în valoare de 1.080 mii
lei, scadentă pe 20 ianuarie a.c. o prezintă la bancă spre scontare pe 10
ianuarie a.c. Taxa scontului practicată de banca respectivă este de 10%,
comisionul este de 1 mii lei, şi garanţia de 10% din valoarea nominală a
cambiei până în momentul încasării acesteia. Se ia în considerare anul
financiar. Suma pe care o va încasa S.C. „Alfa“ S.A. în momentul scontării
este de:
a) 968 mii lei;
b) 657,5 mii lei;
c) 687,5 mii lei;

105
124. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme
care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 800.000 15 %
DTML 1.200.000 10 %
Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu
ponderat al capitalului total este de:
a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,04 %;

125. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 400.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 8 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 16.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 12.800 lei;

126. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 1.400.000 lei, cu o rată a dobânzii de 10 %


pe an, pe o perioadă de 7 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:

a) 200.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;

127. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 100.000 lei, cu o rată a dobânzii de 10 %


pe an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral
la finele perioadei de creditare, anuitatea aferentă anului al treilea este de:
a) 10.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;

128. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B

1 15.000 20.000
2 30.000 60.000
3 60.000 120.000
4 75.000 120.000
5 120.000 180.000

106
Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:
IOA = 300.000 lei
IOB = 360.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 3 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 3 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 2 ani şi 11 luni;

129. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul


degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 350.000 lei şi DNU
= 5 ani.
a) 57.166, 66 lei
b) 51.450 lei
c) 50.000 lei

130. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 7.000 lei,


dar ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500
lei. La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este
nulă. Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 7.800 lei
b) – 782,87 lei
c) + 782,87 lei

131. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de


fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate nete 5.000 Capital social 3.000
Stocuri 4.500 Provizioane pentru riscuri 1.000
Clienţi 2.000 Imprumuturi termen lung 4.000
Creanţe diverse 500 Datorii furnizori 2.000
Titluri de plasament 500 Alte datorii pe termen scurt 1.000
Disponibilităţi 1.500 Credite bancare termen scurt 3.000
TOTAL ACTIV 14.000 TOTAL PASIV 14.000

a) 1.430 mii lei pozitiv;


b) 2.340 mii lei pozitiv;
c) 4.000 mii lei pozitiv.

132. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


45.000 lei şi o DNU = 10 ani. Să se determine amortizarea liniară şi

107
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 60%.
a) 1.100 lei; 1.500 lei;
b) 4.500 lei; 2.700 lei;
c) 1.500 lei; 1.000 lei;

133. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 300.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 46.000 lei;
b) 44.100 lei;
c) 49.000 lei;

134. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


800.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
a) 84.000 lei;
b) 64.333 lei;
c) 80.000 lei;

135. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (mii lei) Cost (%)
CP 400.000 15 %
DTML 600.000 10 %

Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit. Costul mediu ponderat al


capitalului total este de:
a) 10,92 %;
b)13,98 %;
c)11,04 %;

136. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 8 % pe


an, pe o perioadă de 4 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 200.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;

137. S.C. „Alma“ S.A. împrumută 1.800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 6 %


pe an, pe o perioadă de 6 ani. În condiţiile în care planul de rambursare este
calculat cu amortisment constant, valoarea amortismentului este de:
a) 300.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;

108
138. S.C. „Gama“ S.A. împrumută 800.000 lei, cu o rată a dobânzii de 6 %
pe an, pe o perioadă de 5 ani. În condiţiile în care creditul se restituie integral
la finele perioadei de creditare, anuitatea aferentă anului al doilea este de:
a) 48.000 lei;
b) 56.000 lei;
c) 12.800 lei;

139. S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie două proiecte de investiţii care generează
o serie de fluxuri pozitive, după cum urmează:
- lei -
An Flux Flux
A B
1 10.000 20.000
2 20.000 20.000
3 30.000 40.000
4 40.000 60.000
5 40.000 60.000

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ:


IOA = 100.000 lei
IOB = 120.000 lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
a) drA = 5 ani; drB = 3 ani şi 8 luni;
b) drA = 3 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;
c) drA = 5 ani; drB = 4 ani şi 11 luni;

140. Să se determine amortizarea aferentă anului al treilea, în sistemul


degresiv, varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 700.000 lei şi DNU
= 5 ani.
a) 114.333,33 lei
b) 102.900 lei
c) 100.000 lei

141. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 6.000 lei,


dar ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500
lei. La finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este
nulă. Să se calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de
investiţii este rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare
este de 10%.
a) + 7.800 lei
b) +217,13 lei
c) – 217.13 lei

109
142. Pe baza datelor din bilanţului următor să se determine necesarul de
fondul de rulment şi să se precizeze dacă este pozitiv sau negativ (mii lei):
ACTIV PASIV
Active imobilizate nete 15.000 Capital social 11.000
Stocuri 24.500 Provizioane pentru riscuri 11.000
Clienţi 12.000 Imprumuturi termen lung 24.000
Creanţe diverse 2.500 Datorii furnizori 12.000
Titluri de plasament 1.500 Alte datorii pe termen scurt 7.000
Disponibilităţi 11.500 Credite bancare termen 2.000
scurt
TOTAL ACTIV 67..000 TOTAL PASIV 67.000
a) 20.000 mii lei pozitiv;
b) 14.000 mii lei pozitiv;
c) 40.000 mii lei negativ;

143. Să se calculeze fondul de amortizare pentru o clădire care are o Vi =


75.000 lei şi o DNU = 5 ani. Să se determine amortizarea liniară şi
amortizarea care va fi inclusă în cheltuielile de exploatare dacă gradul de
utilizare a mijlocului fix este de 80%.
a) 11.100 lei; 6.500 lei;
b) 15.000 lei; 12.000 lei;
c) 15.500 lei; 11.000 lei;

144. Să se determine valoarea amortizării în anul 3, în sistemul degresiv,


varianta AD1, pentru un mijloc fix cu Vi = 600.000 lei şi DNU = 5 ani.
a) 91.000 lei;
b) 88.200 lei;
c) 98.000 lei;

145. Să se calculeze amortizarea în anul 4, pentru un mijloc fix cu Vi =


120.000 lei într-o perioadă de 6 ani (DNU) utilizând sistemul de amortizare
accelerat.
a) 14.000 lei;
b) 14.333 lei;
c) 12.000 lei;

146. Să se determine stocul anual fizic de tablă groasă, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

110
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500 tone
b) 1.500 tone
c) 1.000 tone

147. Să se determine stocul anual de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330

- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent


au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500.000 lei

111
b) 25.000 lei
c) 250.000 lei

148. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 50.000 lei
b) 25.000 lei
c) 62.500 lei

149. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat fizic, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
112
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

150. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 300 tone
c) 100 tone

113
151. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită
„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 225.000 lei
c) 150.000 lei

152. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

114
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 75 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

153. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 10.000 lei
b) 37.500 lei
c) 15.000 lei

115
154. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită
„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

155. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

116
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 25.000 lei
c) 50.000 lei

156. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

117
157. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă
denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 12.500 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei

158. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

118
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 90 tone
c) 100 tone

159. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 45.000 lei
c) 50.000 lei

119
160. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă
denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 22,5 tone

161. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

120
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 11.250 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei

162. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 10 tone
c) 100 tone

121
163. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru
materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5.000 lei
b) 25.000 lei
c) 50.000 lei

164. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

122
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 1,5 tone
c) 2,5 tone

165. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 1.250 lei
b) 2.500 lei
c) 15.000 lei

123
166. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul curent, pentru
materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 30 zile
c) 100 zile

167. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de siguranţă, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:

124
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 20 zile
c) 10 zile

168. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de condiţionare,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 20 zile
c) 9 zile

169. Să se determine timpul de imobilizare total, pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând următoarele date:

125
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
3.600 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 500 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
30 300
31 270
29 330
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
9 300
10 270
10 330
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 6 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 2 zile
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 50 zile
c) 9 zile

170. Să se determine stocul anual fizic de tablă groasă, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este 1800
tone.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530

126
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

171. Să se determine stocul anual de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 500.000 lei
b) 45.000 lei
c) 250.000 lei

172. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat valoric, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
127
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 50.000 lei
b) 11.250 lei
c) 62.500 lei

173. Să se determine stocul trimestrial de tablă groasă, exprimat fizic, prin


metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

128
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 37,5 tone
b) 11,50 tone
c) 100 tone

174. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

175. Să se determine stocul curent anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

129
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 30.000 lei
b) 225.000 lei
c) 150.000 lei

176. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc
următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

130
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 150 tone
c) 100 tone
177. Să se determine stocul curent trimestrial pentru materia primă denumită
„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 7.500 lei
b) 25.000 lei
c) 15.000 lei

178. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând următoarele
date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc
următoarele:

131
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 150 tone
c) 100 tone

179. Să se determine stocul de siguranţă anual pentru materia primă denumită


„tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

132
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100.000 lei
b) 25.000 lei
c) 7.500 lei

180. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 150 tone
c) 6,25 tone

181. Să se determine stocul de siguranţă trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

133
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 1.875 lei
b) 2.000 lei
c) 5.000 lei

182. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.

Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se cunosc


următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi

134
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 125 tone
b) 20 tone
c) 100 tone

183. Să se determine stocul de condiţionare anual pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 10.000 lei
b) 25.000 lei
c) 6.000 lei

184. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

135
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 tone
b) 15 tone
c) 22,5 tone

185. Să se determine stocul de condiţionare trimestrial pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

136
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 1.000 lei
b) 2.500 lei
c) 1.500 lei

186. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda analitică
cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 tone
b) 11 tone
c) 10 tone

187. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, anual, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

137
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5.000 lei
b) 25.000 lei
c) 1.500 lei

188. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

138
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 tone
b) 1,25 tone
c) 2,25 tone

189. Să se determine stocul necesar pentru „transportul intern”, trimestrial,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat valoric, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 100 lei
b) 250 lei
c) 375 lei

190. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul curent, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

139
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare:1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 20 zile
c) 100 zile

191. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de siguranţă, pentru


materia primă denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând
următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi

140
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 zile
b) 20 zile
c) 10 zile

192. Să se determine timpul de imobilizare pentru stocul de condiţionare,


pentru materia primă denumită „tablă groasă”, exprimat fizic, prin metoda
analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute:2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 5 zile
b) 10 zile
c) 4 zile

193. Să se determine timpul de imobilizare total, pentru materia primă


denumită „tablă groasă”, prin metoda analitică cunoscând următoarele date:
- necesarul fizic de tablă groasă, pentru realizarea producţiei anuale este
1.800 t.
- preţul unitar de aprovizionare = 300 lei/t.
Din fişa de magazie a anului precedent pentru acest material se
cunosc următoarele:

141
Durata între aprovizionări (zile) Cantităţi intrate (tone)
20 500
19 470
21 530
- cantităţile intrate cu întârziere şi nr. de zile de întârziere în anul precedent
au fost:
Zile de întârziere Cantităţi întârziate (tone)
4 500
5 470
5 530
- timpul pentru stabilirea stocului de condiţionare este format din:
♦ nr. de zile pentru obţinerea calităţii cerute: 2 zile
♦ nr. de zile pentru sortare: 1 zi
♦ nr. de zile pentru analiza materialelor: 1 zi
- timpul pentru transportul interior = 1 zi
a) 25 zile
b) 30 zile
c) 9 zile

194. Investiţiile reprezintă:


a) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
b) o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor
c) o imobilizare neproductivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri în
viitor;

195. Există mai multe metode de dimensionare a stocurilor, şi anume:


a) metoda analitică, pe elemente şi sintetică;
b) metoda analitică, sintetică şi mixtă;
c) metoda analitică, pe elemente, mixtă şi sintetică;

196.Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului total al unei firme


care prezintă următoarea situaţie:
Finanţare Valoare (lei) Cost (%)
CP 3.600.000 13 %
D >1an 1.400.000 10 %
Firma respectivă plăteşte 16% impozit pe profit.
a) 15%
b) 11,71%
c) 24%

142
197. Stocul de condiţionare are rolul de a asigura:
a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c)continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;

198. Stocul curent are rolul de a asigura:


a) continuitatea procesului de producţie pe perioada de timp cât durează
operaţiunile de condiţionare;
b) continuitatea procesului de producţie între aprovizionări;
c) continuitatea procesului de producţie în perioada în care au loc întreruperi
în procesul de aprovizionare;

199. Fluxurile de contrapartidă se caracterizează prin:


a) înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă;
b) înlocuirea ulterioară a unui activ real cu monedă;
c) înlocuirea ulterioară a unui activ fictiv cu monedă;

200. Capitalurile pe termen lung sunt utilizate pentru:


a) finanţarea durabilă a activelor fixe;
b) finanţarea durabilă a activelor circulante;
c) finanţarea temporară a activelor fixe;

143
Răspunsuri corecte:
1. B 51. A 101. A 151. C
2. C 52. A 102. B 152. A
3. A 53. C 103. C 153. B
4. B 54. A 104. B 154. C
5. B 55. B 105. A 155. C
6. C 56. C 106. A 156. A
7. C 57. C 107. C 157. A
8. A 58. C 108. B 158. B
9. B 59. A 109. B 159. B
10. A 60. B 110. A 160. C
11. C 61. C 111. C 161. A
12. C 62. B 112. C 162. B
13. B 63. B 113. B 163. A
14. B 64. C 114. A 164. C
15. A 65. B 115. A 165. A
16. C 66. C 116. C 166. B
17. C 67. C 117. C 167. C
18. C 68. B 118. B 168. C
19. A 69. A 119. C 169. B
20. C 70. A 120. A 170. B
21. B 71. C 121. B 171. B
22. A 72. C 122. C 172. B
23. A 73. C 123. A 173. A
24. B 74. A 124. C 174. C
25. B 75. A 125. B 175. A
26. A 76. A 126. A 176. A
27. C 77. B 127. A 177. A
28. A 78. A 128. A 178. A
29. A 79. B 129. A 179. C
30. B 80. C 130. B 180. C
31. B 81. C 131. C 181. A
32. A 82. B 132. B 182. B
33. B 83. B 133. C 183. C
34. A 84. A 134. C 184. A
35. A 85. A 135. C 185. C
36. C 86. C 136. A 186. A
37. A 87. A 137. A 187. C
38. C 88. C 138. A 188. B
39. B 89. B 139. A 189. C
40. C 90. A 140. A 190. B
41. A 91. C 141. B 191. A
42. A 92. B 142. A 192. C
43. C 93. B 143. B 193. B
44. C 94. C 144. C 194. B
45. A 95. A 145. C 195. C
46. B 96. A 146. A 196. B
47. A 97. C 147. C 197. A
48. B 98. A 148. C 198. B
49. A 99. A 149. A 199. A
50. C 100. B 150. B 200. A

144
145

S-ar putea să vă placă și