Conceptii si strategii de amenajare si de dezvoltare a turismului montan
- conceptia franceza: o implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni noi, peste limita locuintelor permanente (peste 1800m) pt practicarea sporturilor de iarna o trasaturi: activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltata ca o monocultura speculativa capitalul provine din finantare pariziana, exterior regiunii aparatul legislativ permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar instalatiile sunt destinate satisfacerii unei clientele de lux extraregionale sau internationale si se opun democratizarii turismului populatia indigena, deseori deposedata de pamant este mai putin asociata beneficiilor acestei actiuni multiple forme de agresiune contra naturii alpine care conduc la catastrofe o nu pot fi functionabile in dublu sezon si au rentabilitate aleatorie o cele mai importante planuri de amenajare turistica a Alpilor Francezi s-au materializat in aparitia statiunilor climaterice pt sporturi de iarna; o prima generatie de astfel de statiuni s-a dezvoltat in sec 19 si inceputul sec 20, spontan la cca 1000m,avand in centru o localitate agro-pastorala preexistenta (Chamonix) dupa 1960 incep sa apara si alte statiuni in vecinatatea unor asezari permanente cu spatiu schiabil, pana la 2000m(Les Deux Alpes, Meribel) s-a urmarit extindere spatiului schiabil pana la 3000-3500m alt (La Plagne, Tignes) - conceptia austriaca considera omul, locuitor al muntelui in centrul doctrinei de amenajare, turismul s-a dezvoltat plecand de la nodurile vechi populate o caracteristici: turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala, protejata de stat echipamentele se multiplica dat. initiativelor publice sau private, dar raman sub controlul colectivitatii locale turismul face sa beneficieze de veniturile sale pop locala turismul are in vedere pastrarea nealterata a mediului natural si cultural o hotelaria austriaca s-a imbunatatit in ultimii ani, comparandu-se cu Elvetia (ofera 1 mil paturi iarna si 1,3 mil vara) o cele mai importante regiuni turistice: in V Voralberg (cu statiunile Bregenz etc); la granita cu Germania masivul Allgau (cu statiunile St. Antoine, St. Cristof); in Tirolul de E masivul Hohertauern cu statiunea Badgastein si statiunea Zell am See (cu cele mai multe partii de schi din Europa-125) - conceptia elvetiana: peisajul alpin ofera prin alt si forme un mare potential de atractivitate turistica – sectoarele montane inalte au zapezi permanente care permit practicarea schiului si vara; numeroasele vai in forma de U permit amenajarea turistica a spatiului montan o regiuni cu statiuni turistice: Valais cu masivele Maternhorn si Monte Rosa zona f masiva in Alpii Pennini: Zermat, Saas Fee, Verbier regiunea Ticino: amenajari putine Alpii Retici: Davos, Saint Moritz, Arosa Alpii Berner: Interlaken, Jungfraujoch - conceptia italiana: turismul montan s-a dezvoltat mai tarziu si nu are aceeasi amploare ca in Franta o pct forte: accesibilitatea o regiunea Alpilor Dolomitici: atractivi pt alpinism; cca 25 statiuni turistice (Vardegna, Misurina etc) sistem complex si f modern de utilizare a domeniului schiabil: sistemul dolomitic – super schi cu instalatii de cablu ce unesc cele 25 de statiuni pe o lungime de 500km + statiunile Madonna di Campiglio si Passotonale o regiunea Alpilor Lombardiei: statiunea Bormio, Merano, Trento o Vale d’Aosta: Cervinia dezvoltare mare din perioada interbelica o in V: masivul Mont Blanc – statiunea Courmayeur in legatura cu statiunea Chamonix o dupa nr de partii: Valgardena (80), Cortina D’Ampezzo, Madonna di Campiglio(62) - Cehia si Slovacia: conditii climatice si de relief asemanatoare tarii noastre o proiect de clasificare a bazelor montane de schi: I – baze de schi cu importanta internationala II – cu importanta nationala III – cu importanta zonala si locala o capacitatea de cazare a acestor baze e corelata cu suprafata domeniului schiabil si nr de vizitatori in tranzit → o statiune de rangul I (min. 2000 paturi, optim 6000, max 10.000) o suprafetele exclusiv de schi pt 1 schior sunt cuprinse intre 250-2000mp; pt schi fond 2-10 schiori/1 ha o pt calcularea orara a capacitatii mijloacelor de transport are valabilitate relatia pat-baza o la bazele de categoria I si II se recomanda cel putin 1 mijloc de urcare care sa indeplineasca si fctia de transport spre cote inalte o acoperirea artificiala cu zapada este obligatorie pt bazele de schi, prelungind astfel durata sezonului de schi; zapada artificiala are 2 avantaje fata de zapada naturala: cantitatea poate fi de 2 ori mai mica e compacta si are durata de utilizare mai mare o principala masura de prevenire a traumelor schiorilor: buna reglare si asigurarea dotarilor de siguranta o alaturi de traseele montane de schi se mai construiesc trasee pt saniute, complexe de sanatate pt schi, trasee naturale pt sanius si patinoare naturale o la construirea obiectivelor de cazare se da prioritate celor destinate turismului neorganizat (hoteluri, adaposturi alpine, bungalouri); in ultima vreme se bucura de o popularitate deosebita – hotelurile cu camere de tip apartament o nr paturilor variaza intre 250 si 600 o in unitatile de alim publica alaturi de restaurantele din hoteluri in prim plan apar cantine cu autoservire in zona statiilor de urcare; mai sus unitati de alimentatie simple, cu un sortiment relativ redus de preparate si bauturi;mai apar cafenele, baruri de zi, bufete, ceainarii - Norvegia: s-a lansat pe piata europeana prin dezvoltarea si amenajarea catorva statiuni, dar dotate pt marile concursuri de schi internationale o nivel de instruire si invatare a schiului f ridicat o Heilo, Vos, Lilehamer - Suedia: conceptia generala urmareste diversificarea agrementului si oferirea de facilitati si vacanta combinate o Hermaoan si Ternabi: 2 statiuni in N Laponiei; se urca cu elicopterul si apoi se coboare pe pante neumblate cu calauze locale o se elibereaza legitimatii care dau dreptul la vizionarea diferitelor distractii, fara plata, cu barca sau autobuzul, o excursie gratuita cu barca, suveniruri fara plata, acces gratuit la 50 din atractiile capitalei (legitimatiile Stockholm si Malmo) - Bulgaria: au fost fortificate 3 statiuni de valoare europeana (Borovet, Pamporovo, Vitosa) si au fost echipate la nivelul statiunilor din Alpi; s-au oferit sa gazduiasca etape si concursuri de schi din Cupa Europei si Cupa Mondiala ca si Universiada Alba
Politici internationale in domeniul amenajarii si echiparii turistice a muntelui
- tarile europene depun eforturi deosebite pt dezvoltarea statiunilor montane pornind de la o conceptie proprie care sa le puna in valoare resursele nat, traditia etc - se urmareste asigurarea unei activitati in toate sezoanele prin: o prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se mentine6-8 luni/an o folosirea tunurilor de zapada artificiala o dotarea cu partii din material plastic o extinderea schiului pe iarba o pescuirea la scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive o asigurarea unei oferte de vara sau de extrasezon cat mai variate - in tarile alpine europene au luat nastere sute de statiuni cu capacitati diferite prin amenajarea si dotarea unor localitati preexistente sau prin construirea de noi statiuni, moderne - cele mai noi statiuni au profil complex - cazarea se face in cele mai variate forme - reteaua unitatilor de alimentatie publica e foarte diversificata - au fost depuse eforturi deosebite pt a asigura turistilor posibilitatea de servi masa chiar in zonele domeniului schiabil - fiecare statiune dispune de numeroase partii de schi de diverse categorii si grade de dificultate; alaturi de schiul alpin si schiul fond a fost lansat ski-mountaineering, o combinatie intre schiul alpin si de fond - f cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de lb straine, gradinite si scoli de schi, patinaj pe pationare naturale sau artificiale, schi de noapte etc - facilitarea accesului la partii si domenii schiabile este o preocupare constanta in toate statiunile - toate statiunile sunt concepute su amenajate dupa construirea instalatiilor mecanice de urcat - cresterea nr de amatori de schi a dus la crearea scolilor de schi, pentru toate categoriile de varsta in fiecare statiune - serviciile de agrement oferite trebuie sa fie bogate si diversificate pt a satisface si exigentele celor care nu vin sa practice schiul (se acorda atentie intretinerii potecilor; crearii de piscine acoperite, tereruri acoperite, sali de sport, saune etc)
Indicatori ai echiparii turistice a spatiului montan
Dimensiuni ale domeniului schiabil
- L=lungimea partiei de schi: este deosebit de importanta in stabilirea statutului unei statiuni de sporturi de iarna la niv national sau international o se exprima in m liniari o reprez un indic de corelat cu marimea statiunii fiind unul din factorii determinanti de echipare turistica - l=latimea partiei; o latimea conventionala se considera a fi de 30m si se recomanda un indice de lungime de 6m/loc cazare o pt latimi diferite se ia in calcul un coeficient de corectie Kc ce var: la 30m Kc=1, la 15 m Kc=0.5 si la 60 m l Kc=2 - DH/m=diferenta de nivel in m o reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un schior de la plecare pana la sosire o se calc prin diferenta dintre cota max si min o este importanta in calculul debitului partiei prin insumarea coborarilor facute de schiori - Panta partiei-exprimata in% sau‰ o reda dificultatea acesteia in practicarea schiului o se ia in calculul capacitatea de primire a partiei - Capacitatea optima a partiilor=densit schiorilor pe o partie la un mom dat o Co=Q*Kc/ (Z/DH); Co-capacitatea optima;Q-debitul orar mediu in fctie de viteza schiorului si distanta min de siguranta intre 2 schiori;Kc-coeficient de corelatie;Z-diferenta de nivel medie pe care o coboara un schior intr-o zi in fctie de tehnica si performantele sale;DH-diferenta de nivel a partiei - Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu o Co=(Q*K*T*DH)/Z; Q-capacitatea orara a telefericului, K-coeficient de incarcare al instalatiei,T-timpul in ore de functioanre al instalatiei, DH-diferenta de nivel a partiei,Z-diferenta de nivel parcursa de un schior - Debitul partiei de schi: o in fctie de panta partiei debitul este de 9-12 pers/h la o panta <45º si 5-8 pers/h la o panta>45 º - Indic de simultaneitate:exprima nr de schiori ce se pot gasi simultan in zona schiabila o se deduce din: Cps=Nt+Np+Na+Nr; Nt-nr de schiori aflati in teleferic, Np-nr de sch aflati pe partie, Na-nr de schiori ce asteapta la rand la teleferic, Nr-nr de schiori din afara partiei - Nr de cicluri efect de un schior intr- o ora o Nc=60 min/tc, unde tc=tt+tp+ta; tc-timp necesar efectuarii unui ciclu in min, tt-timp mediu necesar efectuarii unui ciclu cu telefericul, tp-timp de coborare pe partie, ta- timp de asteptare la teleferic(intre 5-20min); tt=LT/ 60*VT, unde LT-lungimea telefericului in m, iar VT-viteza telef in m/s; tp=LP/ 60*VP, unde LP-lungimea partiei in m, VP-viteza schiorului pe partie in m/s o viteza diferitelor tipuri de teleferice este: teleski 2,5m/s telescaun 1.8-2m/s telegondola 3.5m/s telecab 7.5m/s; o viteza categoriilor de schiori este: incepator 0.7-0.9m/s; mediu 1.1-1.75m/s; avansati >2.2m/s - Cap instalatiei de transport pe cablu o Ct=g*l/ a : Ct-capacitatea orara a telef, g-debitul orar pe m/lat partie, l-latimea partiei, a-randamentul telefericului - Debitul instalatiilor pe partie o Q=(Cz*Z)/K*T*DH: Q-capacitatea orara a telefericului in pers/ora, Cz-nr de schiori/zi, Z-diferenta de nivel parcursa de un schiori/zi, K-coeficient de incarcare al instalatiei, T-timp in ore de fctionare, DH-diferenta de nivel a partiei
Indicatori sintetici si de corelatie
- Capacit caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu-
o ofera o imagine reala a potentialului instalatiilor in fctie de conditiile concrete ale zonei in care sunt amplasat o reprez produsul dintre capacitatea orara si diferenta de nivel. - Accesul la instalatiile de transp pe cablu o acest indicator pe plan mondial este egal cu 2,8-3,2; o A=L/ NP – L=lungimea instalatiilor de transport pe cablu, NP-nr de locuitori din reteaua unitatilor de cazare - Gradul de satisfacere a cererii turistice o pe plan mondial=1,25; o Cs=Q/NP, Q=capacitatea instalatiei de transport pe cablu, NP= nr locurilor de cazare - Lungimea instalatiei mecanice de urcat- ilustreaza gradul de mobilitate a turistilor in cadrul domeniului schiabil o este direct proportionala cu nr de turisti care beneficiaza de aceste instalatii mecanice - Capacitatea orara a instalatiei mecanice de urcat o arata nr max de persoane ce pot fi transportate pe partie - Potentialul statiunii dpdv al gradului de dotari cu instalatii de transport pe cablu o pe plan mondial=500-1500 o Ps= (Q*DH)/Np ; Ps=Cc/Np - Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil o Np=Ns/(Ko*Ks); Ko=coeficint de influenta al weekendului; Ns=nr tur o In general proportia schiorilor fata de nr total de turisti pe plan international variaza intre 60-80%.
Turismul montan in Romania
- amenajarea turistica a zonei montane a inceput practic in secolul trecut - toate gruparile, asociatiile si societatile turistice care au existat pana in 1936(anul infiintarii ONT) au avut contributii remarcabile la echiparea turistica a Carpatilor - de cea mai mare atentie s-au bucurat masivele Bucegi, Piatra Craiului, Ciucas, Postavaru, Fagaras, Ceahlau, Parang, Cindrel - sub coordonarea ONT s-au dezvoltat statiunile Sinaia, Busteni, Predeal, Paltinis si s-au construit noi cabane, hoteluri, vile, cai de acces. - dupa razboi s-au dezvoltat statiuni noi precum Poiana Brasov, Borsa, Stana de Vale, Durau etc - prioritar s-au dezvoltat dotarile pt practicarea sporturilor de iarna in arealul Valea Prahovei – Brasov - conditiile naturale deosebite au determinat dezvoltarea a 3 statiuni (P. Brasov,Sinaia si Predeal) care concentreaza 63% din capacitatile de cazare existente in statiunile montane romanesti, 70% din totalul partiilor si a instalatiilor mecanice de urcat, 52% din sosirile de turisti straini - deficientele statiunilor sunt legate de: o diversificarea redusa a unitatilor de cazare si de alimentatie publica o insuficienta dotarilor de agrement o calitatea si pregatirea personalului si a serviciilor prestate o prezenta unui valoros domeniu schiabil, insa necompetitiv cu cel al altor statiuni europene o insuficienta instalatiilor mecanice de urcat ca lungime, capacitate orara, diversificare o intretinerea defectuoasa a partiilor de schi si slaba lor iluminare
Particularitati ale domeniului schiabil
- turismul sporturilor de iarna necesita implicarea unui complex de factori pornind de la conditiile naturale existente in specificul montan si prelucrarea lor prin dotari, amenajari si servicii - conditiile naturale au importanta cea mai mare - componentele factorilor naturali sunt: altitudinea, peisajul, relieful, vegetatia, clima etc - componentele produsului turistic sunt: o domeniul schiabil si dotarile aferente o serviciile de cazare si alimentatie o serviciile suplimentare o protectia mediului - in conditiile Carpatilor romanesti, domeniul schiabil are o raspandire relativ restransa dar importanta ca potential - domeniul schiabil se desfasoara in masivele: Postavaru, Bucegi, Garbova, Semenic, Cindrel, Parang, Rodnei, Ceahlau, Gilau - capacitatea optima de primire a partiei este direct proportionala cu nr total de partii si nr de turisti care le frecventeaza: Sinaia (7740 pers/ora); Predeal (4140 pers/ora); Busteni (900 pers/ora); Poiana Brasov (5280 pers/ora) - nr redus de telecabine; 65 de instalatii pe cablu →8 telecabine; 17 telescaune; 39 teleschiuri si babyschiuri - statiunile turistice de interes national si international concentreaza cele mai multe si mai moderne teleferice - statiune Poiana Brasov are 13 partii de schi cu 10 instalatii de transport pe cablu; o scoala de schi, cateva trasee de schi fond si un patinoar in aer liber; in sezonul estival functioneaza o serie de piscine; trasee turistice in mtii din vecinatati sau satele turistice din culoarul Rucar-Bran - statiunea Predeal are 9 partii de schi cu 6 instalatii de transport pe cablu, o partie de sanius, patinoar descoperit; in sezonul estival: o piscina acoperita; drumetii montane; - statiunea Sinaia: 12 partii de schi cu 9 instalatii de transport pe cablu; o partie de bob, numeroase partii de sanius; ape minerale de cura balneara; cazinou, terenuri de tenis etc - cea mai mare parte a domeniului schiabil din Romania este neutilizat - principii care fundamenteaza conceptul de statiune de sporturi de iarna: o stabilirea amplasamentului unei statiuni se face in fctie de conditiile naturale favorabile o amplasamentul optim este la 1000-1200m o asigurarea accesibilitatii statiunii prin construirea sau amenajarea unor cai de comunicatii moderne si eficiente o crearea de conditii optime pt practicarea schiului prin amenajarea domaniului schiabil o capacitatea de cazare se stabileste in fctie de capacitatea partiilor (un loc de cazare→6m partie) o concentrarea dotarilor in apropierea partiilor de schi pt a limita deplasarile inutile o completarea activitatilor de baza cu altele care sa le completeze si sa le diversifice profilul o partiile de schi pt amatori trebuie separate de cele pt profesionisti o pana la 1600-1800m partiile trebuie orientate spre N
Perspectivele turismului montan in Romania
- principalele obiective ale strategiei dezvoltarii turismului montan in Romania: o valorificarea superioara a potentialului turistic al intregului lant carpatic o dezvoltarea statiunilor existente si crearea altora noi, echipare cu dotari de baza materiala o extinderea colaborarii si cooperarii cu tarile vecine pt realizarea in comun a unor dotari de baza materiala si includerea Ro in circuite turistice mondiale o atenuarea sezonalitatii activitatii de turism, diversificarea ofertei de programe tur o cresterea volumului incasarilor - directii de actiune: o amenajarea si dotarea statiunilor Poiana Bv, Sinaia si Predeal la nivelul exigentelor turismului international competitiv si lansarea lor in circuitul statiunilor organizatoare de concursuri de schi cu participare internationala o amenajarea, dotarea si lansarea unor noi statiuni competitive in turismul montan international o diversificarea unitatilor de cazare si alimentatie publica o diversificarea agrementuluide iarna si de vara pt eliminarea sezonalitatii - din analiza gradului de ocupare a unitatilor de cazare in statiunile din Poiana Brasov, Sinaia si Predeal a rezultat ca exceptand vf de sezon (feb-mar si iulie-august) actuala capacitate satisface cererea; in domeniul alimentatiei publice s-a desprins necesitatea diversificarii unitatilor la spatiile de plecare si sosire a telecabinelor - 42 de cabane pot fi integrate in circuitul turistic international
Programea nationale de amenajare turistica a zonei montane
- Superski in Carpati: lansat in noiembrie 2003 o priveste in mod direct amenajarile turistice o a fost inspirat din Superski Dolomiti o prevede realizarea unui studiu integrat referitor la dezvoltarea turismului montan pt practicarea schiului si a altor sporturi de iarna; stabilirea terenurilor care vor fi incluse pt practicarea schiului si a sporturilor de iarna; elaborarea planului de amenajare a teritoriului si de urbanism amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale, a partiilor de schi sau de alte sporturi de iarna si a instalatiilor auxiliare aferente o prin etapizare s-au separat 3 serii de statiuni si localitati turistice in care urma sa se intervina succesiv: Etapa I: v Prahovei cu Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Poiana Bv, Cheia, zona Bran-Moeciu, zona Predeal-Rasnov etc Etapa a II-a: localitatile Izvoarele, Borsa, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Harghita-Bai, Izv Muresului, Lacul Rosu, Covasna, Cheia, Balea-Lac, Parang, Straja, Muntele Mic, Stana de Vale, v Doftanei etc Etapa a III-a: statiuni sau centre tur pe amplasamente noi sau sustinute doar de o cabana modificari: eliminarea etapizarii se relanseaza sub forma a 2 subprograme: subprogramul Schi in Romania: modernizarea si extinderea partiilor existente si realizarea de noi partii; include Poiana Bv, Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Campulung Moldovenesc, Cavnic, Izvoarele etc subprogramul Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta: dezvoltarea retelei de cabane turistice si refugii montane in localitatile limitrofe masivelor montane ; vizeaza mtii Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Fagars, Retezat, Bihor, Rodnei, Semenic