Amenajarea turistica a zonei montane

Conceptii si strategii de amenajare si de dezvoltare a turismului montan

- conceptia franceza:
o implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni noi, peste limita locuintelor permanente (peste 1800m)
pt practicarea sporturilor de iarna
o trasaturi:
 activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltata ca o monocultura speculativa
 capitalul provine din finantare pariziana, exterior regiunii
 aparatul legislativ permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar
 instalatiile sunt destinate satisfacerii unei clientele de lux extraregionale sau internationale si se
opun democratizarii turismului
 populatia indigena, deseori deposedata de pamant este mai putin asociata beneficiilor acestei
actiuni
 multiple forme de agresiune contra naturii alpine care conduc la catastrofe
o nu pot fi functionabile in dublu sezon si au rentabilitate aleatorie
o cele mai importante planuri de amenajare turistica a Alpilor Francezi s-au materializat in aparitia
statiunilor climaterice pt sporturi de iarna;
 o prima generatie de astfel de statiuni s-a dezvoltat in sec 19 si inceputul sec 20, spontan la cca
1000m,avand in centru o localitate agro-pastorala preexistenta (Chamonix)
 dupa 1960 incep sa apara si alte statiuni in vecinatatea unor asezari permanente cu spatiu
schiabil, pana la 2000m(Les Deux Alpes, Meribel)
 s-a urmarit extindere spatiului schiabil pana la 3000-3500m alt (La Plagne, Tignes)
- conceptia austriaca considera omul, locuitor al muntelui in centrul doctrinei de amenajare, turismul s-a dezvoltat
plecand de la nodurile vechi populate
o caracteristici:
 turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala, protejata de stat
 echipamentele se multiplica dat. initiativelor publice sau private, dar raman sub controlul
colectivitatii locale
 turismul face sa beneficieze de veniturile sale pop locala
 turismul are in vedere pastrarea nealterata a mediului natural si cultural
o hotelaria austriaca s-a imbunatatit in ultimii ani, comparandu-se cu Elvetia (ofera 1 mil paturi iarna si 1,3
mil vara)
o cele mai importante regiuni turistice: in V Voralberg (cu statiunile Bregenz etc); la granita cu Germania
masivul Allgau (cu statiunile St. Antoine, St. Cristof); in Tirolul de E masivul Hohertauern cu statiunea
Badgastein si statiunea Zell am See (cu cele mai multe partii de schi din Europa-125)
- conceptia elvetiana: peisajul alpin ofera prin alt si forme un mare potential de atractivitate turistica – sectoarele
montane inalte au zapezi permanente care permit practicarea schiului si vara; numeroasele vai in forma de U
permit amenajarea turistica a spatiului montan
o regiuni cu statiuni turistice: Valais cu masivele Maternhorn si Monte Rosa zona f masiva
 in Alpii Pennini: Zermat, Saas Fee, Verbier
 regiunea Ticino: amenajari putine
 Alpii Retici: Davos, Saint Moritz, Arosa
 Alpii Berner: Interlaken, Jungfraujoch
- conceptia italiana: turismul montan s-a dezvoltat mai tarziu si nu are aceeasi amploare ca in Franta
o pct forte: accesibilitatea
o regiunea Alpilor Dolomitici: atractivi pt alpinism; cca 25 statiuni turistice (Vardegna, Misurina etc)
 sistem complex si f modern de utilizare a domeniului schiabil: sistemul dolomitic – super schi cu
instalatii de cablu ce unesc cele 25 de statiuni pe o lungime de 500km + statiunile Madonna di
Campiglio si Passotonale
o regiunea Alpilor Lombardiei: statiunea Bormio, Merano, Trento
o Vale d’Aosta: Cervinia dezvoltare mare din perioada interbelica
 o in V: masivul Mont Blanc – statiunea Courmayeur in legatura cu statiunea Chamonix
o dupa nr de partii: Valgardena (80), Cortina D’Ampezzo, Madonna di Campiglio(62)
- Cehia si Slovacia: conditii climatice si de relief asemanatoare tarii noastre
o proiect de clasificare a bazelor montane de schi:
 I – baze de schi cu importanta internationala
 II – cu importanta nationala
 III – cu importanta zonala si locala
o capacitatea de cazare a acestor baze e corelata cu suprafata domeniului schiabil si nr de vizitatori in
tranzit → o statiune de rangul I (min. 2000 paturi, optim 6000, max 10.000)
o suprafetele exclusiv de schi pt 1 schior sunt cuprinse intre 250-2000mp; pt schi fond 2-10 schiori/1 ha
o pt calcularea orara a capacitatii mijloacelor de transport are valabilitate relatia pat-baza
o la bazele de categoria I si II se recomanda cel putin 1 mijloc de urcare care sa indeplineasca si fctia de
transport spre cote inalte
o acoperirea artificiala cu zapada este obligatorie pt bazele de schi, prelungind astfel durata sezonului de
schi; zapada artificiala are 2 avantaje fata de zapada naturala:
 cantitatea poate fi de 2 ori mai mica
 e compacta si are durata de utilizare mai mare
o principala masura de prevenire a traumelor schiorilor: buna reglare si asigurarea dotarilor de siguranta
o alaturi de traseele montane de schi se mai construiesc trasee pt saniute, complexe de sanatate pt schi,
trasee naturale pt sanius si patinoare naturale
o la construirea obiectivelor de cazare se da prioritate celor destinate turismului neorganizat (hoteluri,
adaposturi alpine, bungalouri); in ultima vreme se bucura de o popularitate deosebita – hotelurile cu
camere de tip apartament
o nr paturilor variaza intre 250 si 600
o in unitatile de alim publica alaturi de restaurantele din hoteluri in prim plan apar cantine cu autoservire
in zona statiilor de urcare; mai sus unitati de alimentatie simple, cu un sortiment relativ redus de
preparate si bauturi;mai apar cafenele, baruri de zi, bufete, ceainarii
- Norvegia: s-a lansat pe piata europeana prin dezvoltarea si amenajarea catorva statiuni, dar dotate pt marile
concursuri de schi internationale
o nivel de instruire si invatare a schiului f ridicat
o Heilo, Vos, Lilehamer
- Suedia: conceptia generala urmareste diversificarea agrementului si oferirea de facilitati si vacanta combinate
o Hermaoan si Ternabi: 2 statiuni in N Laponiei; se urca cu elicopterul si apoi se coboare pe pante
neumblate cu calauze locale
o se elibereaza legitimatii care dau dreptul la vizionarea diferitelor distractii, fara plata, cu barca sau
autobuzul, o excursie gratuita cu barca, suveniruri fara plata, acces gratuit la 50 din atractiile capitalei
(legitimatiile Stockholm si Malmo)
- Bulgaria: au fost fortificate 3 statiuni de valoare europeana (Borovet, Pamporovo, Vitosa) si au fost echipate la
nivelul statiunilor din Alpi; s-au oferit sa gazduiasca etape si concursuri de schi din Cupa Europei si Cupa Mondiala
ca si Universiada Alba

Politici internationale in domeniul amenajarii si echiparii turistice a muntelui

- tarile europene depun eforturi deosebite pt dezvoltarea statiunilor montane pornind de la o conceptie proprie
care sa le puna in valoare resursele nat, traditia etc
- se urmareste asigurarea unei activitati in toate sezoanele prin:
o prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se mentine6-8 luni/an
o folosirea tunurilor de zapada artificiala
o dotarea cu partii din material plastic
o extinderea schiului pe iarba
o pescuirea la scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive
o asigurarea unei oferte de vara sau de extrasezon cat mai variate
- in tarile alpine europene au luat nastere sute de statiuni cu capacitati diferite prin amenajarea si dotarea unor
localitati preexistente sau prin construirea de noi statiuni, moderne
- cele mai noi statiuni au profil complex
- cazarea se face in cele mai variate forme
- reteaua unitatilor de alimentatie publica e foarte diversificata
- au fost depuse eforturi deosebite pt a asigura turistilor posibilitatea de servi masa chiar in zonele domeniului
schiabil
- fiecare statiune dispune de numeroase partii de schi de diverse categorii si grade de dificultate; alaturi de schiul
alpin si schiul fond a fost lansat ski-mountaineering, o combinatie intre schiul alpin si de fond
- f cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de lb straine, gradinite si scoli de schi, patinaj
pe pationare naturale sau artificiale, schi de noapte etc
- facilitarea accesului la partii si domenii schiabile este o preocupare constanta in toate statiunile
- toate statiunile sunt concepute su amenajate dupa construirea instalatiilor mecanice de urcat
- cresterea nr de amatori de schi a dus la crearea scolilor de schi, pentru toate categoriile de varsta in fiecare
statiune
- serviciile de agrement oferite trebuie sa fie bogate si diversificate pt a satisface si exigentele celor care nu vin sa
practice schiul (se acorda atentie intretinerii potecilor; crearii de piscine acoperite, tereruri acoperite, sali de
sport, saune etc)

Indicatori ai echiparii turistice a spatiului montan

Dimensiuni ale domeniului schiabil

- L=lungimea partiei de schi: este deosebit de importanta in stabilirea statutului unei statiuni de sporturi de iarna la
niv national sau international
o se exprima in m liniari
o reprez un indic de corelat cu marimea statiunii fiind unul din factorii determinanti de echipare turistica
- l=latimea partiei;
o latimea conventionala se considera a fi de 30m si se recomanda un indice de lungime de 6m/loc cazare
o pt latimi diferite se ia in calcul un coeficient de corectie Kc ce var: la 30m Kc=1, la 15 m Kc=0.5 si la 60 m
l Kc=2
- DH/m=diferenta de nivel in m
o reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un schior de la plecare pana la sosire
o se calc prin diferenta dintre cota max si min
o este importanta in calculul debitului partiei prin insumarea coborarilor facute de schiori
- Panta partiei-exprimata in% sau‰
o reda dificultatea acesteia in practicarea schiului
o se ia in calculul capacitatea de primire a partiei
- Capacitatea optima a partiilor=densit schiorilor pe o partie la un mom dat
o Co=Q*Kc/ (Z/DH); Co-capacitatea optima;Q-debitul orar mediu in fctie de viteza schiorului si distanta min
de siguranta intre 2 schiori;Kc-coeficient de corelatie;Z-diferenta de nivel medie pe care o coboara un
schior intr-o zi in fctie de tehnica si performantele sale;DH-diferenta de nivel a partiei
- Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu
o Co=(Q*K*T*DH)/Z; Q-capacitatea orara a telefericului, K-coeficient de incarcare al instalatiei,T-timpul in
ore de functioanre al instalatiei, DH-diferenta de nivel a partiei,Z-diferenta de nivel parcursa de un schior
- Debitul partiei de schi:
o in fctie de panta partiei debitul este de 9-12 pers/h la o panta <45º si 5-8 pers/h la o panta>45 º
- Indic de simultaneitate:exprima nr de schiori ce se pot gasi simultan in zona schiabila
o se deduce din: Cps=Nt+Np+Na+Nr; Nt-nr de schiori aflati in teleferic, Np-nr de sch aflati pe partie, Na-nr
de schiori ce asteapta la rand la teleferic, Nr-nr de schiori din afara partiei
- Nr de cicluri efect de un schior intr- o ora
o Nc=60 min/tc, unde
 tc=tt+tp+ta;
  tc-timp necesar efectuarii unui ciclu in min,
 tt-timp mediu necesar efectuarii unui ciclu cu telefericul,
 tp-timp de coborare pe partie,
 ta- timp de asteptare la teleferic(intre 5-20min);
 tt=LT/ 60*VT, unde LT-lungimea telefericului in m, iar VT-viteza telef in m/s;
 tp=LP/ 60*VP, unde LP-lungimea partiei in m, VP-viteza schiorului pe partie in m/s
o viteza diferitelor tipuri de teleferice este:
 teleski 2,5m/s
 telescaun 1.8-2m/s
 telegondola 3.5m/s
 telecab 7.5m/s;
o viteza categoriilor de schiori este:
 incepator 0.7-0.9m/s;
 mediu 1.1-1.75m/s;
 avansati >2.2m/s
- Cap instalatiei de transport pe cablu
o Ct=g*l/ a : Ct-capacitatea orara a telef, g-debitul orar pe m/lat partie, l-latimea partiei, a-randamentul
telefericului
- Debitul instalatiilor pe partie
o Q=(Cz*Z)/K*T*DH: Q-capacitatea orara a telefericului in pers/ora, Cz-nr de schiori/zi, Z-diferenta de nivel
parcursa de un schiori/zi, K-coeficient de incarcare al instalatiei, T-timp in ore de fctionare, DH-diferenta
de nivel a partiei

Indicatori sintetici si de corelatie

- Capacit caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu-

o ofera o imagine reala a potentialului instalatiilor in fctie de conditiile concrete ale zonei in care sunt
amplasat
o reprez produsul dintre capacitatea orara si diferenta de nivel.
- Accesul la instalatiile de transp pe cablu
o acest indicator pe plan mondial este egal cu 2,8-3,2;
o A=L/ NP – L=lungimea instalatiilor de transport pe cablu, NP-nr de locuitori din reteaua unitatilor de
cazare
- Gradul de satisfacere a cererii turistice
o pe plan mondial=1,25;
o Cs=Q/NP, Q=capacitatea instalatiei de transport pe cablu, NP= nr locurilor de cazare
- Lungimea instalatiei mecanice de urcat- ilustreaza gradul de mobilitate a turistilor in cadrul domeniului schiabil
o este direct proportionala cu nr de turisti care beneficiaza de aceste instalatii mecanice
- Capacitatea orara a instalatiei mecanice de urcat
o arata nr max de persoane ce pot fi transportate pe partie
- Potentialul statiunii dpdv al gradului de dotari cu instalatii de transport pe cablu
o pe plan mondial=500-1500
o Ps= (Q*DH)/Np ; Ps=Cc/Np
- Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil
o Np=Ns/(Ko*Ks); Ko=coeficint de influenta al weekendului; Ns=nr tur
o In general proportia schiorilor fata de nr total de turisti pe plan international variaza intre 60-80%.

Turismul montan in Romania

- amenajarea turistica a zonei montane a inceput practic in secolul trecut
- toate gruparile, asociatiile si societatile turistice care au existat pana in 1936(anul infiintarii ONT) au avut
contributii remarcabile la echiparea turistica a Carpatilor
- de cea mai mare atentie s-au bucurat masivele Bucegi, Piatra Craiului, Ciucas, Postavaru, Fagaras, Ceahlau,
Parang, Cindrel
- sub coordonarea ONT s-au dezvoltat statiunile Sinaia, Busteni, Predeal, Paltinis si s-au construit noi cabane,
hoteluri, vile, cai de acces.
- dupa razboi s-au dezvoltat statiuni noi precum Poiana Brasov, Borsa, Stana de Vale, Durau etc
- prioritar s-au dezvoltat dotarile pt practicarea sporturilor de iarna in arealul Valea Prahovei – Brasov
- conditiile naturale deosebite au determinat dezvoltarea a 3 statiuni (P. Brasov,Sinaia si Predeal) care
concentreaza 63% din capacitatile de cazare existente in statiunile montane romanesti, 70% din totalul partiilor si
a instalatiilor mecanice de urcat, 52% din sosirile de turisti straini
- deficientele statiunilor sunt legate de:
o diversificarea redusa a unitatilor de cazare si de alimentatie publica
o insuficienta dotarilor de agrement
o calitatea si pregatirea personalului si a serviciilor prestate
o prezenta unui valoros domeniu schiabil, insa necompetitiv cu cel al altor statiuni europene
o insuficienta instalatiilor mecanice de urcat ca lungime, capacitate orara, diversificare
o intretinerea defectuoasa a partiilor de schi si slaba lor iluminare

Particularitati ale domeniului schiabil

- turismul sporturilor de iarna necesita implicarea unui complex de factori pornind de la conditiile naturale
existente in specificul montan si prelucrarea lor prin dotari, amenajari si servicii
- conditiile naturale au importanta cea mai mare
- componentele factorilor naturali sunt: altitudinea, peisajul, relieful, vegetatia, clima etc
- componentele produsului turistic sunt:
o domeniul schiabil si dotarile aferente
o serviciile de cazare si alimentatie
o serviciile suplimentare
o protectia mediului
- in conditiile Carpatilor romanesti, domeniul schiabil are o raspandire relativ restransa dar importanta ca potential
- domeniul schiabil se desfasoara in masivele: Postavaru, Bucegi, Garbova, Semenic, Cindrel, Parang, Rodnei,
Ceahlau, Gilau
- capacitatea optima de primire a partiei este direct proportionala cu nr total de partii si nr de turisti care le
frecventeaza: Sinaia (7740 pers/ora); Predeal (4140 pers/ora); Busteni (900 pers/ora); Poiana Brasov (5280
pers/ora)
- nr redus de telecabine; 65 de instalatii pe cablu →8 telecabine; 17 telescaune; 39 teleschiuri si babyschiuri
- statiunile turistice de interes national si international concentreaza cele mai multe si mai moderne teleferice
- statiune Poiana Brasov are 13 partii de schi cu 10 instalatii de transport pe cablu; o scoala de schi, cateva trasee
de schi fond si un patinoar in aer liber; in sezonul estival functioneaza o serie de piscine; trasee turistice in mtii
din vecinatati sau satele turistice din culoarul Rucar-Bran
- statiunea Predeal are 9 partii de schi cu 6 instalatii de transport pe cablu, o partie de sanius, patinoar descoperit;
in sezonul estival: o piscina acoperita; drumetii montane;
- statiunea Sinaia: 12 partii de schi cu 9 instalatii de transport pe cablu; o partie de bob, numeroase partii de
sanius; ape minerale de cura balneara; cazinou, terenuri de tenis etc
- cea mai mare parte a domeniului schiabil din Romania este neutilizat
- principii care fundamenteaza conceptul de statiune de sporturi de iarna:
o stabilirea amplasamentului unei statiuni se face in fctie de conditiile naturale favorabile
o amplasamentul optim este la 1000-1200m
o asigurarea accesibilitatii statiunii prin construirea sau amenajarea unor cai de comunicatii moderne si
eficiente
o crearea de conditii optime pt practicarea schiului prin amenajarea domaniului schiabil
o capacitatea de cazare se stabileste in fctie de capacitatea partiilor (un loc de cazare→6m partie)
o concentrarea dotarilor in apropierea partiilor de schi pt a limita deplasarile inutile
o completarea activitatilor de baza cu altele care sa le completeze si sa le diversifice profilul
 o partiile de schi pt amatori trebuie separate de cele pt profesionisti
o pana la 1600-1800m partiile trebuie orientate spre N

Perspectivele turismului montan in Romania

- principalele obiective ale strategiei dezvoltarii turismului montan in Romania:
o valorificarea superioara a potentialului turistic al intregului lant carpatic
o dezvoltarea statiunilor existente si crearea altora noi, echipare cu dotari de baza materiala
o extinderea colaborarii si cooperarii cu tarile vecine pt realizarea in comun a unor dotari de baza materiala
si includerea Ro in circuite turistice mondiale
o atenuarea sezonalitatii activitatii de turism, diversificarea ofertei de programe tur
o cresterea volumului incasarilor
- directii de actiune:
o amenajarea si dotarea statiunilor Poiana Bv, Sinaia si Predeal la nivelul exigentelor turismului
international competitiv si lansarea lor in circuitul statiunilor organizatoare de concursuri de schi cu
participare internationala
o amenajarea, dotarea si lansarea unor noi statiuni competitive in turismul montan international
o diversificarea unitatilor de cazare si alimentatie publica
o diversificarea agrementuluide iarna si de vara pt eliminarea sezonalitatii
- din analiza gradului de ocupare a unitatilor de cazare in statiunile din Poiana Brasov, Sinaia si Predeal a rezultat
ca exceptand vf de sezon (feb-mar si iulie-august) actuala capacitate satisface cererea; in domeniul alimentatiei
publice s-a desprins necesitatea diversificarii unitatilor la spatiile de plecare si sosire a telecabinelor
- 42 de cabane pot fi integrate in circuitul turistic international

Programea nationale de amenajare turistica a zonei montane

- Superski in Carpati: lansat in noiembrie 2003
o priveste in mod direct amenajarile turistice
o a fost inspirat din Superski Dolomiti
o prevede realizarea unui studiu integrat referitor la dezvoltarea turismului montan pt practicarea schiului
si a altor sporturi de iarna;
 stabilirea terenurilor care vor fi incluse pt practicarea schiului si a sporturilor de iarna;
 elaborarea planului de amenajare a teritoriului si de urbanism
 amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale, a partiilor de schi sau de alte
sporturi de iarna si a instalatiilor auxiliare aferente
o prin etapizare s-au separat 3 serii de statiuni si localitati turistice in care urma sa se intervina succesiv:
 Etapa I: v Prahovei cu Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Poiana Bv, Cheia, zona Bran-Moeciu, zona
Predeal-Rasnov etc
 Etapa a II-a: localitatile Izvoarele, Borsa, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Harghita-Bai,
Izv Muresului, Lacul Rosu, Covasna, Cheia, Balea-Lac, Parang, Straja, Muntele Mic, Stana de Vale,
v Doftanei etc
 Etapa a III-a: statiuni sau centre tur pe amplasamente noi sau sustinute doar de o cabana
 modificari: eliminarea etapizarii
 se relanseaza sub forma a 2 subprograme:
 subprogramul Schi in Romania: modernizarea si extinderea partiilor existente si
realizarea de noi partii; include Poiana Bv, Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Campulung
Moldovenesc, Cavnic, Izvoarele etc
 subprogramul Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta: dezvoltarea
retelei de cabane turistice si refugii montane in localitatile limitrofe masivelor montane ;
vizeaza mtii Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Fagars, Retezat, Bihor, Rodnei, Semenic