Sunteți pe pagina 1din 2

Reţelele de socializare online determină schimbări comportamentale, astfel că utilizatorii

acestor platforme au tendinţa de a deveni mai puţin atenţi la cei din jur şi mai nesiguri în ceea ce
priveşte propria identitate, susţin oamenii de ştiinţă de la Colegiul Lincoln din Marea Britanie.
Cercetătorii sunt de părere că la mijlocul secolului XXI mintea umană va fi aproape infantilă,
atitudinile oamenilor fiind caracterizate prin lipsă de atenţie, senzaţionalism, incapacitatea de a
empatiza sau un simţ al identităţii insuficient dezvoltat. „Dacă tinerele creiere sunt expuse unei
lumi în care viteza de acţiune şi reacţie este foarte mare, în care poţi schimba imagini doar prin
simpla apăsare a unui buton, acest tip de acţiuni pot obişnui creierul cu astfel de dimensiuni
temporale. În lumea reală, când reacţiile nu vor veni la fel de repede, este posibil să fim martori
la unele atitudini ce au la bază un deficit de atenţie”, spune prof. Lady Greenfield. Specialistul
atrage atenţia şi asupra faptului că reţelele de socializare îi fac pe utilizatori mai puţin empatici,
mai ales în circumstanţele în care tinerii şi mai ales copiii citesc din ce în ce mai puţin. „Spre
deosebire de un joc în care trebuie să salvezi o prinţesă, unde scopul este de a te simţi
recompensat imediat, când citeşti o carte, de fapt, scopul este să afli mai multe despre prinţesă”,
adaugă prof. Greenfield.

Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion de aproximativ 1.000 de persoane care petreceau cel puţin
8 ore în faţa calculatorului, iar oamenii de ştiinţă i-au monitorizat pe subiecţi atât în discuţiile
purtate online, cât şi în timpul discuţiilor purtate faţă în faţă.

Sanatatea internautilor ar putea fi grav afectata de site-urile de socializare, care ii determina sa isi
diminueze contactele directe cu alte persoane in favoarea legaturilor virtuale, sustine un expert,
citat de BBC News Online.

Aric Sigman, realizatorul unui studiu in acest sens, spune ca retelele de socializare de tip
Facebook au ca scop sa aduca oamenii la un loc, insa reusesc numai sa ii tina departe unii de
altii.

Studiul lui Sigman a fost publicat in jurnalul Biologist, publicatie a Institutului de Biologie din
Marea Britanie, si arata ca lipsa unei socializari "reale", implicand interactiunea personala, poate
avea efecte la nivel biologic.

El a mai precizat ca exista indicii care sugereaza ca lipsa de socializare directa poate altera
modul in care functioneaza genele, poate afecta reactiile imunitare si nivelul hormonilor,
functiile arteriale si performanta mentala.

Sigman mai mentioneaza ca lipsa socializarii directe poate determina cresterea riscului aparitiei
de probleme de sanatate serioase, cum ar fi cancerul, atacurile de cord, bolile de inima si
dementa.

Sigman sustine ca, desi scopul declarat al site-urilor de socializare este sa aduca oamenii la un
loc, acestea nu reusesc decat sa ii izoleze si mai mult.
"Retelele de socializare sunt aria cu cea mai mare crestere a internetului, in special in randul
copiilor", spune el. "Site-urile de socializare ar trebui sa ne permita sa ne imbunatatim viata
sociala, insa rezultatul este total diferit. Retelele nu ne imbunatatesc abilitatile sociale, ci ne
izoleaza", spune Aric Sigman.

El spune ca exista studii care sugereaza ca numarul de ore pe care oamenii le petrec
interactionand direct a scazut dramatic incepand din 1987, crescand utilizarea de media
electronice.

Interactiunea directa are efecte asupra corpului pe care mesajele electronice nu le pot genera,
potrivit lui Sigman.

Aric Sigman a mai adaugat ca folosirea mediilor electronice submineaza capacitatile de


socializare ale persoanelor si capacitatea lor de a citi limbajul corpului.