Sunteți pe pagina 1din 32

BILIBOC STEFANA - VERONICA

FABBV, Seria A, Grupa 1501


Cuprins

1. Coordonate generale privind firma mica si mijlocie 3


1.1 Definirea IMM-urilor 3
1.2 Organizarea IMM-urilor 6
1.3 Etapele de viata ale IMM-urilor 7
2. Parcursul IMM-urilor in Romania 9
2.1 Evolutia IMM-urilor in perioada 1990-2001 9
2.2 Evolutia inmatricularilor de IMM-uri 11
2.3 Repartizarea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare 12
2.4 Repartitia IMM-urilor pe sectoare de activitate 14
3. Particularitati ale IMM-urilor din Romania in comparative cu cele
din UE 18
4. IMM-urile in plan mondial 22
5. Sistemul de relatie al IMM-urilor cu marile companii 24
6. IMM-urile in contextual trecerii la economia bazata pe cunostinte 27
7. Concluzii 31
Bibliografie 32

2
1. Coordonate generale privind firma mica si mijlocie

Fara nicio indoiala, ultima perioada se caracterizeaza prin cele mai


rapide si spectaculoase schimbari din evolutia omenirii. In numai cateva
decenii s-au inregistrat modificari de esenta in plan etnic, economic,
social, informational, educational, cultural si politic, greu de anticipat. Nu
intamplator, ultima parte a secolului XX a fost denumit “secolul vitezei”.
Intre modificarile economice de esenta se inscrie situarea
intreprinderilor mici si mijlocii in prim-planul dezvoltarii, transformarea lor
in factorul economic cel mai dinamic. Statisticile recente din tarile
dezvoltate ne ofera argumente de necombatut. Cea mai mare parte din
PIB se produce in cadrul firmelor mici si mijloicii, majoritatea fortei de
munca ocupate lucreaza in IMM-uri, care sunt singurele creatoare de noi
locuri de munca din ultimii ani, cele mai multe firme dinamice din
domeniile de varf – informatica, comert electronic, genetica,
biotehnologie, consultanta manageriala - sunt sau au fost IMM-uri pana
acum cativa ani, iar mare parte din recentele inventii si inovatii a fost
generate de IMM-uri.

1.1. Definirea IMM-urilor

In mod normal, primul subiect ce trebuie abordat este definirea


IMM-urilor.
Criteriile ce stau la baza diverselor definitii date IMM-urilor sunt de
natura cantitativa sau calitativa. Criteriile cantitative au in vedere numarul
de salariati, volumul productiei, capacitatea de productie, cifra de afaceri,
capitalul social, cota de piata. Fiecare din aceste criterii prezinta limitele
sale. Astfel, cifra de afaceri permite realizarea unor analize comparative
care vizeaza intreprinderi din aceeasi ramura, evaluarea capitalului
necesita calcule de actualizare, volumul productiei este strans legat de
natura activitatii, iar capacitatea de productie reprezinta un criteriu
aplicabil firmelor ce dispun de conditii asemanatoare de combinare a
factorilor de productie. Criteriul numarului de salariati nu este nici acesta
suficient de riguros, intrucat cu acelasi numar de salariati, datorita
diferentelor de profil al activitatii, de grad de inzestrare tehnica,
informatizare etc., - celelalte elemente dimensionale ale organizatiei, si
in special cele de natura economica - cifra de afaceri, capital social,
profit-pot fi sensibil diferite.
Criteriile calitative ofera o perspectiva mai larga de analiza a
intreprinderilor mici si mijlocii care cuprinde influentele sectorului de
activitate, a tehnologiei utilizate, a modului de integrare in mediul
economic, precum si a conceptiilor organizatorice si manageriale.

3
Pana in luna ianuarie 1996 intreprinderile mici si mijlocii erau
considerate acele intreprinderi al caror numar total al angajatilor este sub
500 persoane, cu urmatoarele subdiviziuni: microintreprinderi (1-9
salariati), intreprinderi mici (10-99 salariati), intreprinderi mijlocii (100-499
salariati). Tipul de definire stabilit, strict, pe un singur criteriu - numarul
de persoane angajate in intreprinderi - a determinat incetarea utilizarii ei
in statisticile actuale ale Uniunii Europene.
In anul 1996, Comisia Europeana stabileste o noua definire a
intreprinderilor mici si mijlocii bazata pe patru criterii cantitative:
a) Numarul total al angajatilor intreprinderii;
b) Volumul anual al cifrei de afaceri;
c) Totalul activului bilantului intreprinderii ;
d) Gradul de independenta a intreprinderii sau dreptul de proprietate
asupra acesteia.
Potrivit acesteia o intreprindere este considerata ca avand o
dimensiune mica sau mijlocie atunci cand numarul total al angajatilor sai
este mai mic de 250 de persoane. Comisia Europeana precizeaza ca o
intreprindere poate fi considerata realmente mijlocie atunci cand
indeplineste simultan urmatoarele conditii : numarul salariatilor sai este
mai mare de 49 si mai mic de 250 ; volumul anual al cifrei de afaceri nu
depaseste 40 mil. de euro sau totalul activului bilantului nu este mai
mare de 27 milioane de euro. Intreprinderile mici sunt considerate acele
intreprinderi care au mai putin de 50 de angajati si un volum anual al
cifrei de afaceri de cel mult 7 milioane de euro sau al caror total al
activului bilantului nu depaseste 5 milioane de euro. Intreprinderile foarte
mici sau microintreprinderile sunt definte ca fiind acelea care au mai
putin de 10 angajati.
Alaturi de acestea trebuie luat in considerare si un alt criteriu
fundamental, respectiv forma si modalitatea de distribuire a proprietatii in
cadrul intreprinderii(criteriul de independenta fata de intreprinderile mari).
Astfel, este necesar ca participarea unei intreprinderi mari la proprietatea
unei intreprinderi mici sau mijlocii sa fie de cel mult 25% din capitalul
social. Acest criteriu permite diferentierea acelor intreprinderi care sunt
realmente mici si mijlocii de cele care reprezinta parti ale marilor
intreprinderi.
Avand in vedere ca atat volumul cifrei de afaceri, cat si cuantumul
total al bilantului nu sunt definite unitar in toate tarile, aceste doua criterii
pot crea dificultati mari clasificarii intreprinderilor.
Pe 6 mai 2003 Comisia Europeana a adoptat o recomandare
referitoare la definirea IMM-urilor, care a intrat in vigoare incepand cu 1
ianuarie 2005. Noua definitie lasa pragurile numarului de angajati
nemodificat. Totusi, pragurile financiare au fost marite pentru a se lua in

4
considerare inflatia si cresterea productivitatii. Noile praguri sunt
urmatoarele (cu cifrele pentru anul 1996 in paranteza).

In Romania, potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii


si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, prin intreprindere se intelege
“orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma
patrimonial si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de
comert, in scopul obtinerii de profit, in conditii de concurenta, respectiv:
societati comerciale, societati cooperative, persoane fizice care
desfasoara activitati economice in mod independent si asociatii familiale
autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare”.
La inceputul lunii ianuarie 2006, Guvernul a modificat criteriile de
definire ale unui IMM(OG 27/2006). Pana acum legea prevedea criteriile
de incadrare mai scazute. Intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca
fiind acele intreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
• au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250
• realizeaza o cifra de afaceri anuala echivalenta cu pana la 50
milioane de euro
• sau au un rezultat anual al bilantului contabil care nu depaseste
echivalentul in lei a 43 milioane euro;
• respecta criteriul de independenta, astfel cum este acesta definit in
lege.
Sunt considerate independente intreprinderile mici si mijlocii care
nu sunt detinute in proportie de peste 25% din capitalul social sau din
drepturile de vot de catre o alta intreprindere ori de mai multe
intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor
mici si mijlocii.

5
1.2 Organizarea si functionarea IMM-urilor

IMM-urile formeaza un “univers” caracterizat prin diversitate,


dinamism si flexibilitate. Starea de sanatate a oricarei economii depinde
de numarul de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si
adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente
specifice in abordarea teoretica si in modalitatile de practicare a
managementului in cadrul acestora.
Formele proprii de manifestare a procesului managerial din IMM-uri
impun tratarea lor ca un domeniu distinct insa integrat managementului
general.
Existenta si activitatea IMM-urilor se desfasoara pe coordonate
trasate sau determinate de caracteristicile distinctive ale acestora:
- Dimensiunea redusa: determina un potential redus al
intreprinderii, conduce la limitarea cotei de piata, determina
imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor
unitare si aduce intreprinderea in situatia de a face fata unei
concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O cale
de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea
de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste
inteprinderi mari.
- Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care
determina starea de sanatate a unei economii, motor de
dezvoltare a oricarei economii.
- Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.
- Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje.
Printre avantaje amintim cunoasterea mai buna a cererii si o
flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta
pe piata.
- Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri
piata cea mai buna si convenabila e aceea cu bariere mai
ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera
obtinerea unor castiguri mai stabile.
Activitatea IMM-urilor se desfasoara sub influenta conjugata a unor
factori de mediu atat de ordin general cat si specifici, acestea
constituindu-se in constrangeri care-si pun amprenta asupra proceselor
manageriale. Intr-o economie de tranzitie aflata in plin proces de
dezvoltare si consolidare a IMM-lor numarul si natura constrangerilor
sunt diferite.
Constrangerile privind cadrul legislativ se concretizeaza in
reglementari fiscale disipate, confuze si intr-o lipsa a codificarii si

6
clasificarii coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri.
Sistemul de calcul a impozitului pe profit e nestimulativ.
In plan financiar constrangerile rezida in faptul ca resursele
disponibile sunt insuficiente si nu asigura intreg necesarul. Gama
serviciilor financiare oferite de banci si de catre societatile de asigurare e
limitata iar personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMM-urile.
Tabloul acesta al conditiilor de mediu e completat de o
infrastructura fizica neadecvata si de o furnizare deficitara a unor servicii
de baza (transport, asigurarea utilitatilor, planificarea urbana pentru
amplasari de spatii etc.).
Managementul IMM-urilor e influentat de o serie de coordonate
micro-economice:
- Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e
amplasata IMM-ul
- Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora
confera pietelor o configuratie puternic atomizata si un
caracter concurential
- Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi
sau eventual intreprinderi mici dar care ofera o varietate
mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice
(similare)
- IMM-urile, datorita numarului lor mare, fac greu distinctia
intre concurentii principali si ceilalti concurenti. Ca rezultat nu
stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti
- IMM-urile sunt puternic influentate de preturile concurentei.
Particularitatile procesului managerial in cadrul IMM-lor sunt determinate
si de un alt element:
- Etapa si faza ciclului de viata in care se afla firma.

1.3 Etapele de viata ale IMM-urilor

Eficienta procesului de conducere favorizeaza cresterea


(dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau trecerea intr-un stadiu superior de
dezvoltare. Intre stadiul de dezvoltare al firmei si managementul ei se
stabilesc interconditionari si interconexiuni.
In cazul IMM-urilor se pot intalni urmatoarele etape de viata ale ciclului:
1) Etapa lansarii- aceasta faza are doua momente:
a) Faza de supravietuire: se formeaza intreprinderea, se folosesc
resursele proprii si imprumutate, se cauta clientii si se testeaza cotele
de adaos si pragul de rentabilitate. Faza e caracterizata prin faptul ca
“patronul e afacerea” deoarece s-a observat ca patronul se implica in
toate activitatile si controleaza direct angajatii. Activitatile sunt

7
numeroase dar reduse ca volum. Organizarea este simpla iar factorul
critic il constituie capacitatea operationala.
b) Faza de consolidare: se inregistreaza cresteri usoare si se amplifica
necesarul de mijloace circulante. Factorii cheie sunt capacitatea
manageriala si resursele financiare.

2) Etapa cresterii (decolarii) - constituita din doua faze:


a) Faza controlului si a planificarii in cadrul careia se urmareste
demonstrarea capacitatii de a concura pe piata prin penetrarea pietii. Se
inregistreaza eforturi de marire a capitalului, un control financiar mai
intens, apare necesitatea de personal suplimentar, se deleaga sarcini si
se fac eforturi in directia unei planificari strategice a activitatii.
b) Faza extinderii: in care se trece de la intreprinderea mica la cea
mijlocie; are loc o expansiune majora; creste competitivitatea; apar
managerii profesionisti; creste gradul de delegare iar factorii critici
(cheie) sunt:
- planificarea operationala
- planificarea strategica
- resursele umane
- capacitatea de planificare (identificarea
obiectivelor de atins).

3) Etapa de incetinire a cresterii

4) Etapa de maturitate: stagneaza volumul de activitate si profitul;

5) Etapa declinului - Cauzele esecului:


- Educatie manageriala si economica deficitara
- Rigiditate
- Incapacitatea de a determina piata tinta si segmentele tinta

Aceste etape sunt greu de identificat in timp dar fiecare din aceste
etape in mod normal se intind pe o perioada de cel putin 1 an. Trecerea
de la o perioada la alta e precedat de regula de o criza la nivelul
intreprinderii care daca este corect rezolvata se trece la o faza
superioara.
Dimensiunea redusa a IMM-lor induce in plan managerial o serie
de elemente distinctive. Dincolo de acestea, principiile, metodele si
tehnicile de baza raman aceleasi indiferent de marimea intreprinderii,
forma de proprietate sau mediul in care actioneaza.

8
2. Parcursul IMM-urilor in Romania

2.1 Evolutia IMM-urile in perioada 1990-2001

In Romania, firmele mici si mijlocii au reaparut in anul 1990 (IMM-


urile au fost prezente in economia Romaniei pana la inceputul anilor
`50). Intr-un studiu intitulat “Stadiul de dezvoltare al intreprinderilor mici si
mijlocii” efectuat de CIPE (Centrul International pentru Intreprindere
Privata) in anul 2002, se afirma ca este dificil de realizat o comparatie
intre evolutia firmelor mici si mijlocii romanesti si cea din alte tari central-
europene, precum Republuca Ceha si Polonia, intrucat in acestea
sectorul privat a avut o baza de pornire mai buna. Studiul arata ca exista
si exemple care pot construi suportul unor astfel de comparatii, oferind in
acest sens cazul Republicii Muntenegru. In acest stat, segmental mic si
mijlociu s-a dezvoltat in mare parte datorita sprijinului acordat de
autoritatile regionale si de asociatiile private cum ar fi Centrul pentru
Intreprenoriat din Podogrica. Directorul centrului, Peter Invanovič sustine
ca dezvoltarea IMM-urilor este influentata nu numai de autoritati, ci si de
atitudinea oamenilor. Este necesar ca acestia sa-si schimbe mentalitatea
si sa-si asume riscurile asociate activitatii intreprenoriale.
In prezent, in Romania este unanim recunoscut faptul ca firmele
mici si mijlocii reprezinta un sector-cheie al cresterii economice si al
dezvoltarii durabile. Analiza evolutiei IMM-urilor in perioada 1990-2001
ilustreaza ca ele constituie un factor important de absorbtie a fortei de
munca disponibile sau disponibilizate si totodata un vector flexibil la
adaptarea productiei de bunuri si servicii la volumul si structura cererii
pietei. Aceste firme au contribuit la restructurarea mai rapida a marilor
intreprinderi prin angajarea personalului disponibilizat, exploatarea
activelor neutilizate si externalizarea unor activitati. Dezvoltarea IMM-
urilor a condus la cresterea competitiei, la diminuarea rolului monopolist
al firmelor mari, la sporirea exporturilor si a generat alternative
economice si sociale. Existenta firmelor mici si mijlocii a determinat
imbunatatirea comportamentului economic al populatiei, depasirea
barierelor intampinate de unele grupuri sociale defavorizate si
regenerarea unor comunitati afectate de declinul inregistrat in industrie.
Deasemenea, prezenta activa a acestor firme in economie, in cadrul unui

9
sector privat aflat in ascensiune, a avut un impact favorabil asupra
potentialului de adaptarea a structurilor de productie la dinamica
mediului economic la nivel national si in profil teritorial. In ciuda
dificultatilor specifice perioadei de tranzitie, am asistat la o crestere
continua a produsului intern brut, cat si in cea a ocuparii fortei de munca.
Din perspectiva evolutiei firmelor mici si mijlocii, perioada 1990-
2001 cuprinde doua intervale de analiza: 1990-1994 si 1995-2001.
In intervalul 1990-1994 s-a inregistrat o dezvoltarea in ritm accelerat a
IMM-urilor ca urmare a unui complex de factori intre care amintim
inexistenta lor inainte de 1990, facilitatile acordate in primii ani de
functionare, cadrul legislativ ce reglementa constituirea acestor firme si
privatizarea intreprinderilor de stat. Important de mentionat este ca
ascensiunea IMM-urilor s-a produs intr-o perioada in care autoritatile au
fost preocupate indeosebi de solutionarea problemelor macroeconomice
si nu si-au orientat eforturile in directia elaborarii unor programe de
sprijinirea a firmelor mici si mijlocii. In conditiile unui mediu de afaceri
precar si in absenta unor reforme economice semnificative, spiritual
intreprenorial al unei parti importante a populatiei si oportunitatile
existente pe piata interna au determinat aparitia unui numar mare de
IMM-uri, care avea insa un potential economic modest comparativ cu
cele din Ungaria, Polonia si Republica Ceha.

137456 137445
140000
117078
120000
100000
80000 65479
62089
60000
42995 41597
40000 32723 34694 36458
20000 9592
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei


Evolutia numarului de IMM-uri inmatriculate in cursul anului in
perioada 1990-2001

Perioada 1995-2001 a consemnat o temporizare a dezvoltarii


intreprinderilor mici si mijlocii, concretizata in scaderea numarului de
IMM-uri infiintate si in cresterea celor care isi inceteaza activitatea. Mai
mult decat atat, forta economica a firmelor care s-au mentinut pe piata
era mult diminuata fata de perioada anterioara. Acest recul al sectorului

10
mic si mijlociu a avut loc pe fondul situatiei nefavorabile a economiei
nationale si al neacordarii unui tratament diferentiat al IMM-urilor.
In intervalul 1990-1994 s-au infiintat 487.900 de firme mici si
mijlocii, in timp ce intre anii 1995-2001, au fost create 316.035 de IMM-
uri. Cele mai multe firme au fost inmatriculate in anul 1992., iar cele mai
putine in anul 1999. Anul 1995 a marcat cea mai drastica reducere a
numarului de IMM-uri infiintate, in timp ce anii 2000 si 2001 se constata o
usoara relansare a procesului de inmatriculare a intreprinderilor mici si
mijlocii, fapt care poate fi explicat prin rezultatele pozitive obtinute la
nivelul economiei nationale.
In anul 1997, in economia romaneasca erau 567.498 de firme
inregistrate, numarul acestora ajungand la 636.777 in anul 1999. Dincolo
de aceste cifre, precizam ca in anul 1997 numai 66,8% dintre firme au
depus bilant contabil, iar procentajul s-a redus la 63,4% in anul 2000 si la
61,6% in anul 2001. Mai mult decat atat, in anii 2000 si 2001, 24,3% si,
respectiv, 25% din intreprinderile mici si mijlocii inregistrate au raportat
cifra de afaceri zero. In anul 1997, in sectorul IMM-urilor care depuneau
bilant contabil activa peste 38% din forta de munca din firmele
inregistrate, iar acest sector avea o contributie de 42,2% la crearea
produslui intern brut. In anul 2000, 51% dintre angajatii firmelor care
depuneau bilant contabil lucrau in sectorul IMM-urilor, acestea furnizand
45,8% din cifra de afaceri totala. De asemenea, numarul intreprinderilor
mici si mijlocii care inregistrau profit s-a redus de la 60,4% in anul 1997,
la 41,3% in anul 2000. In aceeasi perioada, producerea profitului realizat
de IMM-uri in totalul profitului brut obtinut de firmele inregistrate a scazut
de la 50% la 45,9%.

2.2 Evolutia inmatricularilor de IMM-uri

Dinamica IMM-urilor existente la sfarsitul anului, a celor infiintate si


respective radiate in cursul anului este exprimata sugestiv prin
intermediul ratei natalitatii (se calculeaza ca raport intre numarul de IMM-
uri inmatriculate in cursul anului si numarul de imm_uri existente la
inceputul anului) si a ratei mortalitatii( se determina raportand numarul
de IMM-uri radiate in cursul anului la numarul celor existente la inceputul
anului).

11
9 8,4
8 7,5
7
6 5,5 5,6 5,6
5
4
3
2
1
0
1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie


Evolutia ratei natalitatii in sectorul IMM-urilor in perioada
1997-2001

3,5
3,1
3
2,5
2
1,5
1
0,5 0,6 0,5
0,5
0
1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie


Evolutia ratei mortalitatii in sectorul IMM-urilor in perioada
1997-2001

Un element important in dezvoltarea firmelor mici si mijlocii este


prezenta capitalului privat in acest sector. In perioada 1997-2001 am
asistat la o crestere a numarului de firme cu capital integral privat. Daca
in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, firmele cu capital
privat au fost preponderente pe tot parcursul intervalului de analiza,
ponderea intreprinderilor mijlocii cu capital privat in totalul intreprinderilor
mijlocii a cunoscut o crestere semnificativa, de la 57,2% in anul 1997 la
89,4% in anul 2001. Aceasta evolutie ascendenta a firmelor mijlocii cu
capital privat are o influenta benefica in planul consolidarii sectorului de
intreprinderi mici si mijlocii din Romania.

12
2.3 Repartizarea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare

Absenta unei strategii consistente referitoare la dezvoltarea IMM-


urilor a condus la adancirea diferentelor dintre regiuni pe principiul ca
“cei saraci devin mai saraci, iar cei bogati devin mai bogati”. Se constata
o consolidare semnificativa a regiunilor Bucuresti, Nord Vest si Centru.

2.3.1 Densitatea IMM-urilor in teritoriu


Ca un indicator cu un grad sporit de comparabilitate, data fiind si
dimensiunea diferita a judetelor si regiunilor din punct de vedere
demografic, numarul de firme la 1000 de locuitori solutioneaza aceasta
problema, dar indicatorul poate fi privit totodata ca „barometru”
intreprenorial al spiritului de initiativa al populatiei, precum si al mediului
economic prietenos si atractiv pentru investitori. Media nationala pentru
un judet este de 23,1 IMM-uri la 1000 de locuitori. Dispersarea intre
judete este ridicata, amplitudinea fiind 41,52, intre Bucuresti-Ilfov(51,89)
si Botosani(10,37).

2.3.2 Distributia IMM-urilor pe clase de marime si numar de


salariati

13
Predominante in cadrul IMM-urilor sunt microfirmele, cu pana la 10
salariati, firme ce detin peste 91,5% din numarul total. Una dintre
caracteristicile care dau dimensiunea potentialului intreprinderilor este
dat de numarul de salariati. Numarul mediu de salariati pe o intreprindere
este de 4,53.

2.3.3 Repartitia IMM-urilor dupa tipul rezultatului


economic obtinut
Structura IMM-urilor dupa natura rezultatului bilantier final pentru
anii 2001 si 2004 se prezinta in tabelul de mai jos. Principala constatare
se refera la faptul ca ponderea IMM-urilor care au rezultat net pozitiv a
ajuns la aproape 52%, comparativ cu 42,5% in 2001. Contributia cea mai
mare la aceasta ameliorare a situatiei financiare a fost adusa de grupul
microintreprinderilor.

Comparativ cu valoarea medie nationala (470.275 mii lei), media


profitului pentru o firma este in Bucuresti de 1,79 ori mai ridicata, iar in
Sud-Vest este de 62,5% fata de aceasta medie. Ecartul intre nivelul din
Bucuresti si cel din Sud Vest este de 547.558 mii lei. Pe ramuri de
activitate volumul cel mai mare de profit este obtinut de firmele ce au ca
obiect de activitate comertul cu ridicata, firme care contribuie cu 21,1%
din masa totala a profitului national, urmate de firmele cu obiect de
activitate servicii prestate intreprinderilor cu 20,6%.

14
2.4. Repartitia IMM-urilor pe sectoare de activitate

In ceea ce priveste repartitia IMM-urilor pe ramuri ale economiei


nationale, microintreprinderile sunt orientate indeosebi spre comert si
servicii, intreprinderile mici activeaza in industrie, comert si servicii, iar
intreprinderile mijlocii desfasoara cu precadere activitati industriale si de
constructii. Prezenta microintreprinderilor in comert este explicabila daca
tinem cont ca aceasta activitate necesita un volum mai redus de resurse
(financiare, materiale, umane, etc) si posibilitatea de a obtine un profit
intr-un timp relativ scurt este ridicata. Una dintre concluziile care se
desprind in urma analizei datelor este aceea ca in intervalul 1997-2001 a
crescut in mod constant importanta firmelor de dimensiune mijlocie.
Demn de semnalat este faptul ca ponderea firmelor mijlocii care
activeaza in industrie in totalul firmelor mijlocii a crescut de la 26,8% in
anul 1997, la 49% in anul 2001. Fara indoiala ca intreprinderea mijlocie
se preteaza cel mai bine la specificul activitatii industriale, insa nu trebuie
neglijata nici prezenta microintreprinderilor si a firmelor mici in acest
sector. Dat fiind ca industria reprezinta unul dintre pilonii dezvoltarii
durabile, apreciem ca implicarea tot mai activa a IMM-urilor in aceasta
ramura de activitate constituie o premisa esentiala a relansarii economiei
nationale.

70 69,33
60
50
40
30
20
13,28
10 3,84 4,11 5,44
0,36 3,64
0
Industrie si Constructii Comert, Transport si Activitati Servicii Alte servicii
energie hoteluri si telecomunicatii financiare prestate
restaurante intreprinderilor

Distributia firmelor mici si mijlocii din Romania pe principalele sectoare


economice (-%-)

15
16
In sfera serviciilor se constata o stabilitate din punctul de vedere al
ponderii celor trei categorii de intreprinderi – microintreprinderi,
intreprinderi mici si intreprinderi mijlocii - in totalul fiecarei clase de
marime. In anul 1997, ponderile erau de 14,1%, 13,3% si 10,7%, iar in
anul 2001 acestea se situa la niveluri apropiate, respectiv 16,5%, 12,6%
si 10,9%.

10 9,4 9,1 9,5


9
7,8
8

0
1997 1998 1999 2000 2001

Evolutia ponderii microintreprinderilor din industrie in totalul


microintreprinderilor in perioada 1997-2001(-%-)

31 30,2 30
30 29,5 29,6

29
28
27 26,7

26
25
24
1997 1998 1999 2000 2001

50 49
46,8

40
Evolutia ponderii32firmelor mici
34,9si din industrie in totalul firmelor mici in perioada
30 26,8 1997-2001(-%-)

20

10

0
1997 1998 1999 2000 2001

17
Evolutia ponderii firmelor mijlocii din industrie in totalul firmelor mijlocii in
perioada 1997-2001 (-%-)

3. Particularitati ale IMM-urilor din Romania in


comparative cu cele din Uniunea Europeana

Existenta unui segment puternic de IMM-uri constituie o conditie a


integrarii economiei romanesti in arhitectura economica a spatiului
comunitar. Pentru a evalua potentialul real al firmelor mici si mijlocii din
Romania, ne propunem o analiza comparativa cu Uniunea Europeana,
structurata pe doua coordonate: densitatea firmelor mici si mijlocii si
distributia acestora pe ramuri de activitate.
Densitatea IMM-urilor reflecta stadiul de dezvoltare a fenomenului
intreprenorial. Relevanta acestui indicator strategic este argumentata de
o serie de cercetari recente care au demonstrat ca exista o corelatie
pozitiva intre rata de crestere a produsului intern brut si rata de crestere
a companiilor active. Cresterea numarului de companii active se asigura,
in principal, prin dezvoltarea firmelor mici si mijlocii.
Intensitatea dezvoltarii fenomenului intreprenorial intr-o tara este
data de indicatorul densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori, asa cum
s-a mentionat anterior. In figura se prezinta cifrele privind situatia din
Romania comparativ cu cea din tarile UE.

18
Densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori
Sursa: Entreprises en Europe, EUROSTAT/Carta Alba a IMM-urilor din Romania,
2006

Din examinarea datelor se observa ca densitatea IMM-urilor din


Romania este de 23, cu mult inferioara celei inregistrate pe ansamblul
Uniunii Europene(52) si cu mult inferioara tarilor UE mai putin dezvoltate-
Grecia, Portugalia, Spania, care au o densitate a IMM-urilor de 3 ori mai
mare. Analiza comparativa a densitatii IMM la 1000 de locuitori indica
uriasul efort pe care Romania trebuie sa-l faca pentru compatibilizare
structurala cu economia europeana.
Una din caracteristicile importante ale IMM-urilor o constituie
dimensiunea acestora, evaluata prin numarul mediu de salariati pe
intreprindere. Dimensional,situatia IMM-urilor din Romania se prezinta
asemanator cu cea existenta in UE. In Romania dimensiunea medie a
unui IMM este de aproximativ 4,5 persoane, iar in UE de aproximativ 5.
In Romania, ca si in alte tari europene, IMM-urile predomina absolut in
economie, reprezentand peste 99% din totalul intreprinderilor si avand o
contributie majora la formarea PIB-ului si la crearea de locuri de munca.
Principalii indicatori de caracterizare a sectorului IMM-uri din Romania
comparativ cu UE sunt prezentati in tabelul de mai jos:

19
Se observa ca, desi cifrele referitoare la ponderea IMM-urilor in
total intreprinderi si numarul mediu de salariati sunt asemanatoare, se
mentin totusi diferente semnificative intre Romania si tarile din UE
referitor la forta economica a IMM-urilor.

Analiza incadrarii pe ramuri a IMM-urilor din Romania indica la


inceput de mileniu o structura atipica comparativ cu UE, asa cum rezulta
din tabelul urmator.

In prezent, datele furnizate de Carta Alba a IMM-urilor din Romania


2006 ne indica o situatie ceva mai optimista si mai apropiata de media
europeana. Astfel se constata ca a scazut ponderea IMM-urilor ce au ca
obiect de activitate comertul cu amanuntul, ajungand la 32,7% si a celor

20
care activeaza in comert cu ridicata, 13%. S-a diversificat semnificativ
obiectul activitatii IMM-urilor, catre servicii prestate intreprinderilor,
constructii, industrie, etc. semn al maturizarii acestei categorii de agenti
economici (9,38% detine grupul firmelor care presteaza servicii
intreprinderilor,urmate fiind de cele de constructii, 6,03%). Totusi,
sectorul IMM-urilor din Romania este sub nivelul celui din UE, cele mai
mari probleme fiind accesul la servicii, finantari si informatie, apreciza
Giorgio Ficcarelli, coordonatorul asistentei de preaderare din cadrul
Delegatiei Comisiei Europene (DCE) de la Bucuresti. In prezent,
Romania este tara cu cea mai mica rata de nastere a noilor companii a
afirmat reprezentantul DCE. Acesta a aratat ca daca intreprinderile mici
si mijlocii nu isi imbogatesc accesul la servicii, vor disparea pentru ca nu
se vor putea adapta la piata concurentiala europeana. Mai multe voci
sustin ca marea problema a micilor intreprinzatorilor romani ar sta in
incapacitatea de a folosi fondurile europene pentru a se dezvolta, spre
deosebire de concurentii lor occidentali. In Ungaria, din totalul proiectelor
depuse pentru finantare, 74% au fost obtinute de IMM-uri. Din 10000 de
aplicatii depuse in 2004 pentru fondurile comunitare, peste 6000 au
primit finantari totale de 330 milioane euro.
Romania are inca unul dintre cele mai scazute niveluri din regiune
in ceea ce priveste venitul pe cap de locuitor si, de aceea, trebuie sa
accelereze cresterea economica si sa-si sporeasca eforturile de
stabilizare. Fara imbunatatirea sistemului educational si perfectionarea
fortei de munca, competitivitatea firmelor romanesti va fi afectata, in
continuare, de forta de munca ieftina si necalificata.
Se poate concluziona ca efectele integrarii asupra IMM-urilor vor fi
diferite de la un sector la altul depinzand de specificul fiecaruia.

Recomandari primite de Romania din partea Uniunii Europene


Crearea unui sector de IMM-uri similar din punct de vedere
structural, dimensional si functional cu cel din UE, constituie garantia
integrarii reale si eficace a Romaniei in Uniunea Europeana. Tocmai de
aceea, plecand de la urmatoarele premise:
- IMM-urile in Romania sunt confruntate cu o serie de
dificultati generate de situatia actuala a economiei , de
intarzierele in privatizarea si restructurarea economiei,
- IMM-urile constituie singurul sector din economie care poate
sa creeze locuri de munca pentru a absorbi personalul
disponibil din sectorul de stat,
- IMM-urile constituie principala sursa de constituire a clasei
de mijloc, cu rol decisiv in asigurarea stabilitatii sociale,
s-au formulat cateva recomandari, pe care Romania ar trebui sa le ia in
considerare:

21
• Diminuarea fiscalitatii asupra IMM-urilor
In prezent Romania are cea mai mare fiscalitate asupra fortei de
munca din Europa si o fiscalitate pe profit ridicata. Prin acestea se
incearca scaderea motivarii muncii la negru si a economiei subterane. O
modalitate concreta de reducere a fiscalitatii trebuie stabilita pe baza
consultarii partenerilor externi
• Stimularea puternica a crearii de locuri de munca, a exportului si
implementarii tehnicii si tehnologiei de varf
Operationalizarea acestei recomandari trebuie sa constea in
extinderea stimulentelor directe si indirecte, sub forma de subsidii,
diminuari de taxe si impozite, finantari partiale sau integrale, etc.
• Intensificarea infiintarii de noi IMM-uri si consolidarii celor existente
Aceasta recomandare decurge din faptul ca densitatea IMM-urilor in
Romania este de trei ori mai mica decat in UE.
Pentru operationalizarea acestei recomandari, se impune
promovarea unor scheme de granturi pentru cei ce infiinteaza IMM-uri in
sectoarele de varf (informatica, telecomunicatii, chimie, etc.)
• Stimularea investitiilor cu caracter productiv
Investitiile IMM-urilor sunt mult inferioare celor realizate la nivelul
UE.

4. IMM-urile in plan mondial

In ultimul deceniu s-a inregistrat o dezvoltare importanta a micilor


afaceri care au luat amploare in toate statele lumii. Ca urmare a
dezvoltarii acestui sector a crescut prosperitatea, cresterea nivelului de
trai si o dezvoltare importanta atat a acestor state cat si a celor
industrializate. P. Drucker spunea ca “micile afaceri reprezinta
catalizatorul principal al cresterii economice.”
Experienta mondiala existenta demonstreaza rolul deosebit si
importanta intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul economiilor nationale.
Dupa ascensiunea din ultimele trei decenii, se apreciaza ca firmele mici
si mijlocii vor constitui in perioada urmatoare vectorul principal al
progresului economic, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele aflate in
tranzitie. Pe de o parte, atributele firmelor mici si mijlocii situeaza acest
tip de organizatie in prim-planul dezvoltarii economice. Pe de alta parte,
coordonatele care definesc noua configuratie a economiei mondiale sunt
favorabile expansiunii sectorului mic si mijlociu.
Impactul internationalizarii activitatilor economice asupra firmelor
mici si mijlocii trebuie abordat din dubla perspectiva. Pe de o parte,

22
aceste firme au acces la noi piete, la materii prime de calitate superioara
si au posibilitatea de a angaja forta de munca cu un nivel ridicat de
pregatire, in conditiile unor costuri salariale mai reduse. Celelalte
oportunitati de care beneficiaza intreprinderile mici si mijlocii in contextul
internationalizarii economiei se refera la achizitionarea de tehnologii noi
si modernizate, la efectuarea unor transferuri de know-how managerial in
toate sferele activitatii organizationale si la realizarea de parteneriate si
aliante strategice cu firme din alte tari. Din punctul de vedere al
intreprinderilor mici si mijlocii, latura negativa a internationalizarii este ca
acestea trebuie sa faca fata concurentei tot mai puternice de pe piata
internationala. Firmele care nu vor reusi sa valorifice avantajele ce
decurg din internationalizare nu se vor mentine in limitele de eficienta
economica si, implicit, vor iesi din circuitul relatiilor economice
internationale. Din cele prezentate, rezulta ca intreprinderile mici si
mijlocii se vor situa in prim-planul dezvoltarii economice in perioada
urmatoare. In cadrul Congresului al XXVI-lea al ICSB (International
Comercial for Small Bussines) desfasurat la Toronto, in anul 1999, se
afirma ca “secolul XXI va fi al firmelor mici si mijlocii independente,
integrate in retele, total diferit de secolul XX, care a fost al firmelor mari”.
Pentru firmele mari, IMM-urile reprezinta lumea din care au venit si
de unde va aparea concurenta lor de maine. Pentru indivizi, IMM-urile
reprezinta adesea un prim loc de munca, o prima treapta in cariera. Ele
sunt de asemenea un prim pas catre lumea intreprinzatorilor. Pentru
economie in ansamblu, IMM sunt lansatoare de idei noi si asamblare de
noi procese care accelereaza cresterea pe baza unei folosiri mai
eficiente a resurselor. O implicare importanta a impactului extern al
intreprinderilor mici si mijlocii este faptul ca, contributia lor la dezvoltare
nu se limiteaza la sectorul IMM-urilor al economiei, ci mai degraba se
extinde ca impact asupra intreprinderilor care nu tin de acest sector, cu
influente semnificative. Bazat pe studiul unei vaste literaturi, raportul
Observatorului « Intreprinderile mici si mijlocii in Europa 2003 » pretinde
ca intreprinderile mici si mijlocii servesc drept motor al cresterii
economice. Statisticile din aproape toate tarile releva ca IMM-urile
predomina absolute in economie, reprezentand peste 99% din totalul
firmelor, avand ponderi substantiale in obtinerea PIB-ului si furnizarea de
locuri de munca.
John W Snow – Secretary of the U.S Treasury, laudand spiritul
intreprenorial in USA, afirma : « Sunt o categorie plina de curaj,... nimeni
nu munceste ca ei si nimeni nu-si asuma riscuri mai mari. ».« Care sunt
joburile viitorului si de unde vor veni ele » este adesea intrebat
Secretarul de Stat. Raspunsul scurt este ca nimeni nu stie, dar este cert
ca firmele mici si inovatia vor juca un rol cheie. Desi IMM-urile formeaza
marea majoritate a firmelor in lume, procentajul fortei de munca pe care

23
acestea o angajeaza, variaza in fiecare tara. In Filipine, acesta
reprezinta 50%, in timp ce in UE, IMM-urile reprezinta 66,3%, in Grecia
aceasta cifra este de 86,7%.
In cazul tarilor membre OECD, IMM-urile reprezinta peste 95% din
intreprinderi in majoritatea tarilor si angajeaza peste jumatate din
salariatii sectorului privat. In Noua Zeelanda, de exemplu, noua din zece
firme angajeaza mai putin de zece persoane. Lucrul acesta are o
importanta deosebita avand in vedere numarul de angajati in aceasta
zona, care este mai mult decat dublu in comparatie cu anul 1997.
Majoritatea guvernelor OECD promoveaza intreprenoriatul si au in
vedere dezvoltarea IMM-urile prin nenumaratele politici si programe. In
Marea Britanie acest lucru are ca scop combaterea dificultatilor IMM-
urilor, legate de finantare, tehnologie si inovatie, comert electronic,
management si internationalizare. In Coreea, de exemplu, masurile
includ concesii fiscale si imprumuturi cu dobanda redusa pentru
infiintarea de firme noi in zonele rurale.
In America, firmele mici au beneficiat de aproximativ 2 miliarde $ in
anul financiar 2003, aproximativ 20% din totalul subventiilor autorizate
pentru toate domeniile.
Politicienii din America Latina, dupa ce s-au concentrat multi ani pe
investitii masive si au curtat companii multinationale, au inceput sa-si
dea seama ca IMM-urile sunt adevaratele surse de locuri de munca.
Marea majoritate a companiilor (80-90%) sunt microintreprinderi, iar
guvernele au redus foarte mult birocratia pentru a se asigura ca cerintele
IMM-urilor au fost repede luate in considerare. Printre economiile
regionale importante, numai in Argentina a avut loc o descrestere a
numarului de IMM-uri intre1988 si 2002, in timp ce aceste tipuri de firme
au inflorit pretutindeni in America Latina, mai ales in Brazilia si Mexic. In
Brazilia, in timp ce economia a crescut cu numai 0,8% in 1999, IMM-urile
au crescut cu 6,5%. In Columbia, IMM reprezinta in prezent 36% din
totalul locurilor de munca si 63% din locurile de munca in industrie.
In ceea ce priveste partea asiatica este recunoscut faptul ca, unele
dintre cele mai performante economii ale lumii (Taiwan si Hong Kong),
se bizuie puternic pe intreprinderile mici. 81% din totalul angajatilor din
Japonia este concentrat in IMM-uri, unde o intreprindere angajeaza in
medie 9 salariati fata de 4 in UE.
In Africa de Sud, numarul angajatilor in IMM-uri este ridicat, estimat
recent la 60%, in timp ce acest sector da aproximativ 40% din productie.
Tarile in curs de dezvoltare : The International Finance Corporation
afirma ca : « in multe tari in curs de dezvoltare, economia privata este
aproape in intregime cuprinsa in IMM-uri » si ca « acestea sunt singura
posibilitate realista de angajare pentru milioane de oameni saraci din
intreaga lume ».

24
Rolul intreprindeilor mici si mijlocii este recunoscut pe intreg globul
pentru contributia lor unica la dezvoltarea economica. Atat tarile
dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare realizeaza ca IMM-urile si
intreprinzatorii joaca un rol vital in dezvoltarea industriala a unei tari. Asa
ca nu e nici o surpriza ca strategii politici au considerat adesea ca IMM-
urile pot constitui « samanta » relansarii economice.

5. Sistemul de relatie al IMM-urilor cu marile companii

IMM-urile se dezvolta in teritoriu si in functie de relatiile cu marile


intreprinderi, relatii care privesc resursele, tehnologiile, echipamentele;
multe IMM-uri pot avea statut de “sateliti”, altele de subfurnizori de
semifabricate, produse finite, de subantreprize ale marilor intreprinderi.
Faptul ca IMM-urile sunt subantrepenori ai marilor intreprinderi
poate fi factor de dezvoltare economica, dar si un factor care poate
angaja o dependenta ce reduce autonomia si favorizeaza
vulnerabilitatea lor. Rolul de subantrepriza este considerat ca
reprezentand o stare “confortabila”.
Pentru eficientizarea relatiilor dintre IMM-uri cu diferiti parteneri, se
intreprind masuri diferite.

Tipul de relatii Masuri de intreprins pentru eficientizare


IMM – beneficiar - stabilizarea realtiilor economice;
- reciprocitate in schimburi si sisteme de operare
- adaptabilitate la solicitari
- realizari performante privind calitatea, nivelul

25
costurilor
IMM – furnizor - valorificarea relatiilor personale si a credibilitatii lor
- stabilizarea relativa a relatiilor economice
- reciprocitate
- anticipari privind noile solicitari
IMM – banci - dezvoltarea relatiilor de parteneriat
- solicitarea de consultanta financiara
IMM – intreprindere de - dezvoltarea cooperarii de tip informational privind:
export • intrarile de resurse
• valorificarea produselor
- acordarea atentiei asupra marcii produselor
- dezvoltarea activitatilor privind
• stiudiul pietei
• reclama, publicitate
• service
IMM – intreprindere - cunoasterea activitatilor concurentei
concurenta - incercarea de segmentare a pietelor
- promovarea unor solutii de diversificare a
produselor
- desfasurarea unor politici de profit rationale, care
sa asigure un echilibru relativ intre pretul de vanzare si
costuri
IMM- unitati de - folosirea in comun a bazelor de cercetare
invatamant, de cercetare - solicitarea contributiei invatamantului, cercetarii
si proiectare - dezvoltarea sistemelor de consulting
- realizarea pregatirii si perfectionarii de tip
postuniversitar

Intre IMM-uri si marile companii exista o relatie de


complementaritate, operationalizate printr-o varietate de modalitati:
- contracte de vanzare-cumparare
- contracte de subcontractare
- aliante strategice sub forma de francize, acorduri de
cooperare
- incubatoare de afaceri
Pentru IMM-uri, indeosebi in ceea ce priveste strategia lor de
dezvoltare, aceste aspecte prezinta o importanta cu totul particulara. In
cazul economiei romanesti, caracterizata prin preponderenta
intreprinderilor de mari dimensiuni si prin ponderea inca redusa a IMM-
urilor comparativ cu situatia din tarile dezvoltate, intre caile de crestere a
competitivitatii economice se numara dezmembrarea majoritatii
intreprinderilor gigantice, reducerea gradului de integrare a fabricatiilor si
specializarea mai avansata a intreprinderilor, externalizarea multor

26
activitati complementare si asigurarea realizarii lor pe baza de contracte
incheiate cu unitati mici si strict specializate.
Toate aceaste cai inseamna oportunitati pentru crearea de noi
IMM-uri, orientarea functionala a celor noi si a celor existente, preluarea
pe baza de subcontracte a numeroase activitati de la marile companii,
adancirea complementaritatii IMM-urilor in raport cu cele mari. In
existenta acestei complementaritati intre marile intreprinderi – care
realizeaza economii de scara, au un potential productiv si economico-
financiar apreciabil si ocupa pozitii domninante pe piata – si IMM-uri –
mult mai flexibile, mobile si sensibile la semnalele pietei - , rezida una
dintre cheile competitivitatii apreciabile a economiilor dezvoltate. In
aceasta perspectiva, preluarea de catre IMM-uri a unor activitati
externabile de catre marile intreprinderi, oferirea de catre primele celor
din urma, spre fabricare a unor subproduse (sau spre prestare a unor
servicii specializate), consolidarea asociatiilor de IMM-uri pe industrii,
sectoare economice si regiuni in scopul coordonarii mai bune a efortului
lor sunt caile cele mai larg urmate in intreaga lume pentru afirmarea
puternica a rolului acestor intreprinderi in economia moderna, pe masura
fortei lor economice si a potentialului de crestere care le face,
deopotriva, parteneri si concurenti redutabili ai marilor intreprinderi.

6. IMM-urile in contextul trecerii la economia bazata pe


cunostinte

In prezent, la nivel mondial se configureaza un nou model de


crestere economica – economia bazata pe cunoastere - al carui pion
microeconomic principal este firma mica si mijlocie. Modelul economic
are drept fundament revolutia cunostintelor, care marcheaza trecerea de
la economia bazata predominant pe resursele fizice la economia bazata
pe cunostinte.
Rolul propulsor in progresul economic contemporan il detin
neofactorii de productie ce cuprind noile tehnologii informatice si de
comunicatii si metodele manageriale moderne. Acesti neofactori de
productie, impreuna cu factorii de productie “clasici” asigura dezvoltarea
economica de tip intensiv, cresterea productitivitatii muncii, precum si

27
diverificarea calitativa si sortimentala a produselor si serviciilor in
concordanta cu nevoile complexe de consum.
O evaluare realista a stadiului evolutiei Romaniei spre economia
bazata pe cunostinte nu se poate realiza decat utilizand abordari
comparative internationale, apreciaza profesorul Ovidiu Nicolescu.
Foarte util pe acest plan este indexul sau tabloul indicatorilor de evaluare
stabiliti pentru strategia de la Lisabona, structurat pe cinci componente
principale:
• inovarea si cercetarea;
• liberalizarea si fluidizarea pietei;
• dezvoltarea intreprenoriala si a intreprinderii;
• gradul de ocupare a resurselor umane si coeziunea sociala;
• dezvoltarea economica sustenabila
Comparatiile efectuate ofera indicii valoroase in ceea ce priveste
stadiul construirii economiei bazate pe cunostinte in Romania. Astfel,
aflam ca:
a) la aproape jumatate din indicii utilizati pentru comparatie, Romania se
situeaza pe ultimul loc in Europa, in raport cu toate tarile considerate;
b) la multi indicatori Romania are niveluri de cateva ori mai mici decat
nivelurile minime din Uniunea Europeana;
c) evaluarile la cele cinci domenii considerate plaseaza Romania in
partea inferioara a performantelor.
Avand in vedere impactul major pe care il are cercetarea si
inovarea asupra construirii economiei bazate pe cunostinte s-a examinat
pozitia Romaniei fata de tarile UE si alte tari dezvoltate pe plan mondial,
in functie de indicele agregat de inovare. Astfel s-a constatat ca Romania
se afla in zona tarilor ale caror dezavantaje fata de tarile dezvoltate –
SUA, Japonia, Suedia, Finlanda, Elvetia, Marea Britanie, Danemarca si
Norvegia – se vor reduce. Cu toate acestea, alaturi de Turcia, Romania
este despartita de cel mai mare decalaj fata de aceste tari. Concluzia
specialistilor romani este ca recuperarea ramanerii in urma in plan
inovational este de 20 ani. Construirea economiei bazate pe cunostinte, -
atat in Romania, cat si in tarile dezvoltate – reprezinta un proces de o
complexitate, dificultate si rafinament deosebit de mari, care nu poate fi
realizata decat printr-un management profesionist la nivel national, bazat
pe armonizarea si participarea intensa a tuturor fortelor economice,
inovationale, educationale, sociale si politice ale tarii, in stransa corelatie
cu tendintele de varf pe plan mondial si, fireste, in primul rand, din
Europa.
Astfel, se apreciaza ca Romania, in proiectarea constructiei
economiei bazate pe cunostinte, concomitent cu finalizarea economiei
de piata si cu integrarea in Uniunea Europeana, este necesar sa
porneasca concomitent de la urmatoarele patru fundamente:

28
• stadiul de dezvoltare si realitatile economiei romanesti, indeosebi
punctele
• sale forte si slabe, evaluate si analizate obiectiv, cu accent pe
identificarea
• cauzelor care le genereaza;
• caracteristicile, oportunitatile si amenintarile potentiale eferite de
revolutia
• cunostintelor si de economia bazata pe cunostinte;
• strategia Uniunii Europene de realizare a economiei bazate pe
cunostinte,
• actualizarile sale si problemele cu care se confrunta in
implementarea sa;
• abordarile si analizele efectuate in alte tari care abordeaza
profesionist si eficace trecerea la economia bazata pe cunostinte,
in special cele din Extremul Orient(Singapore, Coreea de Sud,
Hong-Kong etc.) pentru a prelua si adapta anumite modalitati si
metode de actiune la conditiile din Romania.

6.1. Strategia de dezvoltare pentru IMM-uri si cooperatie pentru


perioada 2007-2013

In proiectul strategiei de dezvoltare 2007-2013 prioritatea o


constituie “cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei
bazate pe cunostinte”.
In pofida eforturilor de sprijin pentru IMM-uri si a progreselor
inregistrate in implementarea in Romania a Cartei Europene pentru
Intreprinderile Mici, exista inca dificultati cu care se confrunta IMM-urile
romanesti, in ceea ce priveste resursele limitate de care dispun, in
conditiile necesitatii de adaptare rapida la schimbarile ciclice si
structurale ale economiei globale. Deschiderea pietelor va provoca noi
presiuni concurentiale asupra intreprinderilor, mai ales in sectoarele
industriale traditionale, iar IMM-urile, cu precadere, vor fi expuse
numeroaselor schimbari ale mediului de afaceri.
Obiectivele si masurile prevazute urmaresc eliminarea
constrangerilor inregistrate si vizeaza consolidarea sectorului IMM-uri si
pregatirea pentru competitia pe Piata Unica, dupa cum urmeaza:
1. Cresterea competitivitatii internationale a IMM-urilor prin
modernizarea si alinierea la standardele europene

Obiectivul vizeaza imbunatatirea nivelului tehnologic al IMM-urilor din


sectoarele productive, prin sprijinirea investitiilor pentru modernizare,
dezvoltarea activitatilor inovative proprii sau adoptarea rezultatelor din

29
proiectele de cercetare-dezvoltare realizate de unitatile de profil, precum
si alinierea produselor si serviciilor la cerintele de calitate impuse de
Uniunea Europeana. Cresterea capacitatii tehnologice a intreprinderilor
mici reprezinta una din principalele directii de actiune ale Cartei
Europene pentru Intreprinderile mici adoptata de Consiliul Europei de la
Feira in anul 2000 si in conformitate cu aceasta, un accent deosebit se
pune pe promovarea diseminarii tehnologiilor in randul micilor
intreprinderi si pe dezvoltarea capacitatii de a identifica selecta si adapta
noile tehnologii.

2. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

In cadrul acestui obiectiv se urmareste dezvoltarea unui mediu de


afaceri adecvat pentru integrarea in circuitul economic al zonelor
geografice si crearea premiselor pentru promovarea investitiilor de
succes. Experienta internationala indica ca unul dintre mijloacele cele
mai eficiente este crearea de incubatoare tehnologice si de afaceri ce
coopereaza cu universitatile si centrele de cercetare. Data fiind situatia
reala in Romania, este indicat ca incubatoarele de afaceri sa fie infiintate
pe baza parteneriatelor de tip public/privat.

3. Dezvoltarea serviciilor inalt calificate de consultanta pentru IMM-uri


siorientarea acestora catre piata

Dezvoltarea serviciilor inalt calificate de consultanta pentru IMM-uri


reprezinta premisa conectarii intreprenoriatului la competitivitate si
crestere economica – in conformitate cu Cartea Verde “Intreprenoriatul in
Europa” a Comisiei Europene.
In cadrul acestui obiectiv se urmareste asigurarea unor servicii de
baza, cum ar fi: consultanta si instruirea referitoare la managementul
intreprinderii care sa fie accesibile sectorului IMM-urilor, iar informatia sa
fie diseminta la nivel national, cu standarde de calitate identice, livrata
printr-o retea de servicii suport.

4. Facilitarea accesului la finantare prin promovarea unor instrumente


financiare adecvate nevoilor IMM-urilor

IMM-urile au dificultati in accesul la finantare pe baza unor termeni


favorabili acestora. In prezent, multe banci manifesta rezerve fata de
micile intreprinderi din cauza gradului inalt de risc si a costului ridicat al
creditelor. Astfel, microintreprinderile si intreprinderile mici nu au
posibilitati de dezvoltare si nu vor putea sa patrunda pe piata cu produse

30
competitive, daca nu se intreprind masuri corespunzatoare pentru
imbunatatirea accesului lor la finantare.

7. Concluzii

In ultimele doua decenii, intreprinderile mici si mijlocii au inregistrat


o dezvoltare progresiva, ajungand pana la utilizarea si implementarea
aspectelor legate de economia bazata pe cunoastere.
Se stie faptul ca IMM-urile reprezinta “coloana vertebrala” a
societatii si ca participa cu un procent mare la constituirea produsului
intern brut.
Romania are cea mai scazuta densitate a IMM-urilor pe cap de
locuitor in comparatie cu celelalte tari dezvoltate din Uniunea Europeana.
Din acest motiv, trebuie adoptate politici de stimulare a infiintarii de noi
intreprinderi si de utilizare a unor tehnici de varf, pentru a fi competitive
pe plan national si international. Deasemeni, trebuie tinut cont de
recomandarile primite din partea Uniunii Europene privind diminuarea

31
fiscalitatii si stimularea investiilor cu caracter productiv si a exporturilor.
De altfel, dezvoltarea acestora tine si de mentalitatea oamenilor si de cat
sunt dispusi sa riste prin inceperea unei noi afaceri sau consolidarea
celor existente.

Bibliografie

1. Ovidiu Nicolescu – “Managementul intreprinderilor mici si


mijlocii” , Editura Economica, 2001
2. Corneliu Russu - “Managementul intreprinderilor mici si
mijlocii” , Editura Expert
3. Vladimir – Codrin Ionescu - “Managementul firmelor mici
si mijlocii” , Editura Economica , 2004
4. Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - “Managementul
organizatiilor” , Editura Economica, 2007
5. Lucica M. Craciun – ““Managementul strategic al IMM-
urilor” , Editura Nationala
6. www.biblioteca.ase.ro

32