Sunteți pe pagina 1din 38

c 


 

g  
   



1.Notiuni utilizate privind estimarea viitorului

- conducerea activitatii umane presupune actionarea cu ajutorul unor


mijloace existente in prezent pentru a imprima vietii economico- sociale o
anumita traectorie si dinamica in conformitate cu scopurile de perspectiva.
- Previzionarea consta in anticiparea actiunilor si rezultatelor viitoare pe
termene diferite, printr-un proces de analiza, retrospectiva si prospectivade
decizii si de cunoastere.
- prin previziune se exploreaza tendintele principale ale evolutiei precum si
implicatiile acestora, se canalizeaza eforturile si directiile considerate
convenabile, se adopta masuri pt atingerea obiectivelor propuse.
- Previziune- functie importanta a activitatii de conducere, presupune
explorarea in timp, pentru elaborarea lucrarilor prospective, proces prin care
se prefigureaza sau se determina, cu metode si mijloace specifice: obiectul,
structura, dinamica, eficienta unei actiuni sau a unui pachet de actiuni.
- in literatura de specialitate pt definirea lucrarilor prospective se mai
folosesc urmatorii termeni:
1.? gonjunctura- lucrare prospectiva ce are seminificatia unei
opinii bazate pe ipoteze, supozitii si prezumtii rezultand uneori
din apartenente sau chiar din calcule probabilistice;
2.? Prospectiva- studiu asupra viitorului, in ipoteza ca viitorul poate
fi orientat, ceea ce presupune ca deciziile actuale sa fie luate in
functie de ideea ce se formeaza despre viitor. Aceasta metoda
ofera indicii pentru organizarea prezentului in conformitate cu
cerintele de viitor. De regula pregateste terenul pt intocmirea de
prognoze, realizeaza o prezentare sumara dar logica a evolutiei
viitoare a fenomenului studiat.
3.? Pronosticul- ipoteza referitoare la desfasurarea viitoare a unor
evenimente si actiuni precum si la modul de finalizare a
acestora; ipoteza bazata de regula pe intuitie, pe deductii logice
si mai putin pe calcule stiintifice.
4.? Predictie- este echivalentul la prezicere si inseamna a nunta
ceva ce urmeaza sa se intample in mod implacabil, omul
neputand intervenii in deturnarea actiunilor viitoare.
5.? Prognoza- rezultatul activitatii de prognozare ce inseamna
anticiparea si evaluarea probabilistica in timp a unor fenomene
si procese din domeniul economic si social pornind de la

1
c  
 

tendintele conturate si modificate previzibil a avea loc.
Reprezinta o evaluare determinata a evolutiei posibile intr-un
anumit domeniu si pe un anumit interval de timp denumit
Orizont de prognoza.
- prin activitatea de prognoza, specialistii trebuie sa rezolve urmatoarele
probleme:

{? ëa furnizeze inforatii cu privire la evolutia viitoare adiferitelor


fenomene siprocese economice si sociale pe baza legaturilor dintre
acestea
{? ëa ofere informatii cu privire la alte alternative posibile ale
desvoltarii si evolutiei viitoare;
{? ëa estimeze implicatiile in perspectiva ale tendintelor identificate;
{? ëa sugereze elemente convenabile si pertinente de influetare si
interventie a activitatii economice pentru corectarea eventualelor
abateri de la traectoriile anticipate.

- glasificarea prognozelor:

1.? Dupa specificul fenomenelor investigate:


a.? prognoze ale dezvolatrii stiintei, prognoze tehnologice
b.? prognoze economice
c.? prognoze sociale- abordeaza aspecte din domeniul demografic,
caliatea vietii, invatamant, etc...
2.? In functie de sfera de cuprindere :
a.? prognoze macroeconomice
b.? prognoze pe ramuri si subramuri
c.? prognoze pe probleme de sinteza
d.? prognoze teritoriale
e.? prognoze microeconomice
3.? Dupa orizontul de timp pentru care se elaboreaza:
a.? prognoze pe termen lung
b.? prognoze pe termen mediu
c.? prognoze pe termen scurt.

- Planificarea si programarea

2
c  
 

Planificarea este o activitate previzionala deosebit de complexa, ce
consta in anticiparea evolutiei in perspectiva a unui sistem socioeconomicin
vederea realizarii unor structuri coerente si eficiente prin alocarea si
antrenarea unor mijloace competente.
- activitatea de planificare are drept istrument principal de realizare:
PLANUL.
- planul este considerat un sistem de decizii sau de orientari prin care se
stabilesc niveluri, ritmuri si proportii ale dezvoltarii viitoare pe baza studierii
atente a cerintelor manifestate pe piata si a resurselor disponibile astfel incat
sa rezulte o activitate eficienta din punct de vedere economic, tehnic,
ecologic si social.
- caracteristicile planului sunt:
a. este o lucrare prospectiva
b. are un caracter si o functie de orientare cat si de dimensionare a
evolutiei activitatii economice
c. se situeaza intr-un orizon temporal si intr-un cadru determinat
d. asigura coerenta proceselor de dezvoltare tinand cont de restrictiile
impuse de conditiile economice, sociale, tehnice in care se desfasoara

















3
c  
 

g    
   reprezinta un sistem de decizii sau orientari prin care se
stabilesc niveluri, ritmuri si propuneri de dezvoltare privind viiitorul pe baza
studierii atente a tendintelor manifestate pe piata, precum si a resurselor
disponibile.
- in aceste conditii, planul trebuie sa raspunda anumitor cerinte, avand
urmatoarele trasaturi caracteristici( vezi cursul 1)
- in activitatea de planificare un rol important il au indicatorii statistici , mai
utilizati in acest context fiind marimi relative ale planului.
- In functie de momentul utilizarii lor ind. statistici se grupeaza in doua
categorii:

1. marimi relative ale indeplinirii sarcinii de plan


£
G
1ºº
£ º £
unde: £ = nivelul planificat al ind. pt perioada urmatoare
£ = nivelul indicatorilor in perioada de baza.

2.? marimi relative ale indeplinirii planului

1
1  =  1ºº ,


unde: 1
= nivelul realizat pentru perioada planificata

4
c  
 


ëectia Realizat Planificat Realizat


2ººº( £ º ) 2ºº1( £  ) 2ºº1( £ 1 )

A 4ºº 5ºº 3ºº

B 7ºº 18ºº 24ºº

5ºº
£  º =  1ºº =125%
4ºº
3ºº
£ 1  =  1ºº G 6º %
1ºº
- Planificarea trebuie abordata diferit la nivel macroeconomic fata de ceea la
nivel microeconomic. ëe considera ca la nivel macroeconomic, planificarea
ar fi necesara numai in domenii sau ramuri considerate strategice. In schimb,
cea la nivel microeconomic este necesara in toate domeniile si in cazul
tuturor ëg-urilor.

   reprezinta schita unui itinerar ce conduce cartre un


obiectiv prestabilit, prin determinarea activitatilor si prioritatilor.
- este aceea forma a previzionarii care consta in stabilirea drumului urmat
pentru atingerea obiectivului urmarit, prin structurarea componentelor
acestuia, precum si a prioritailor.

     


     

- Activitatea previzionala constituie un element structural al conducerii act


ec- soc si drept consecinta, sist inf al act prev(ëIAP) este o componenta a
sistemului informational al conducerii.
  reprezinta un ansamblu interconectat de activitati care vizeaza
culegerea, inregistrarea, transmiterea, prelucrarea si stocarea informatiilor pt
desfasurarea optima a activitatii economice nationale.
- gomponente:
1. Purtatorii de informatii( sursele) care desemneaza modul efectiv
de culegere a informatiilor sau locul unde se nasc informatiile
2. Fluxurile informationale care reprezinta totalitatea informatiilor
care circula intr-un interval de timp determinat, de la o sursa la un
receptor

5
c  
 

3. gircuitul informational reprezinta traseul urmat de informatie de
la locul culegerii pana la beneficiarul de informatii
4. Mijloace de tratare a informatiior se refera la totalitatea
mijloacelor de culegere, prelucrare, stocaresi transmitere a
datelor(formulare statistice);
5. ëistemul de indici previzionali

d   
   

 
    reprezinta expresii numerice prin care se
cuantifica activitatiile economico sociale in perioada urmatoare si prin care
se asigura controlul utilizarii eficiente a resurselor.

- Indicii previzionali au in structura lor logica 3 componente:


a. expresia numerica
b. delimitarea in timp si spatiu
c. delimitarea metodologica( conceptuala)

-glasificare:
1.? Dupa rolul pe care il indeplinesc in activitatea previzionala:
a.? Ind de plan si prognoza
b.? Ind de calcul si fundamentare
c.? Ind statistici
2.? Dupa etapele procesului de productie in care sunt utilizati:
a.? Ind ai resurselor primare
b.? Ind ai productiei
c.? Ind ai repartitiei
d.? Ind ai circulatiei bunurilor
e.? Ind de consum final
3.? Dupa natura sau continutul obiectivelor pe care le exprima:
a.? Ind cantitativi care exprima volumul sau rezultatul act(valoare
absoluta)
b.? Ind calitativi care reflecta aspecte calitative ale act ec- soc.





6
c  
 

g    
    




-realizarea previziunii economice atat la nivel macro cat si la nivel
microeconomic este o activitate deosebit de complexa ce rezulta atat din
diversitatea domeniilor abordate, cat si din dinamica rapida, uneori
imprevizibila a proceselor si fenomenelor ec onomice.
- in practica previzionala s-au conturat urmatoarele principii ce trebuiesc
respectate in elaborarea si fundamentarea previziunii:
1.? Necesitatea valorificarii organice a corelatiilor temporare fapt ce
decurge din caracterul dinamical fundamentelor previziunii
2.? valorificarea componentei spatiale a economiei ce decurge din faptul
ca procesele si fenomenele economice se desfasoara intr-un spatiu
determinat, intr-un teritoriu mai mare sau mai mic fiecare cu specficul
sau;
3.? asigurarea flexibilitatii previzionale, principiu ce implica capacitatea
de adaptare continua a previziunii la noile realitati;
4.? asigurarea unor mijloace si masuri de protectie impotriva riscurilor
posibile;
5.? fundamentarea stiintifica a previziunii fapt ce conditioneaza calitatea
si plauzabilitatea acestora;

-  act. previzionale:
1.? Diagnoza.
2.? prognoza
3.? planificarea sau programarea.

1. Diagnoza
- orice lucrare previzionala incepe cu elaborarea unei analize diagnostic, cu
caracter retrospectiv care sa puna in evidenta sub aspect cantitativ si
calitativevolutia act ec in perioada precedenta, starea ei in prezent si sa
evidentieze tendintele conturate de viitor.
- Reprezinta rezultatul analizei diagnostic si se concretizeaza intr-o lucrare
care sa reprezinte cat mai sugestiv si detaliat nivelul de dezvoltare al
fenomenului studiat, precum si factorii ce l-au influentat.
- Un aspect important al analizei diagnostic il formeaza perioada supusa
diagnozei, perioada care potrivit metodologiei de previziune trebuie sa fie
cel putin la fel de lunga ca si cea previzionala.

7
c  
 

- analiza diagnostic presupune utilizarea unui volum suficient de informatii,
care in functie de perioada la care se refera pot fi: -statistice
- preliminate

       






.valorificarea informatiilor oferite de analiza diagnostic, etapa ce presupune


atingerea urmatoarelor obiective:
å? stabilirea structurii sistemului economic in momentul de
referinta
å? stabilirea tendintelor de durata ce s-au conturat
å? comensurarea influentei factoriilor favorizanti ai fenomenelor
in perioada analizata
. Elaborarea de studii prospectivece inseamna proiectarea unor traectorii
explorative pe baza tendintelor conturate in perioada precedenta si
considerate ca posibile in perioada de prospectiva.
. Elaborarea de prognoze prioritare care inseamna realizarea de prognoze in
domeniu sau probleme ce prezinta un interes deosebit pentru evolutia
economiei in ansamblu.
. Elaborarea macroprognozei preliminarii, ceea ce inseamna elaborarea
unei prime prognoze prin care se coreleaza pe criterii de eficienta un nr
redus de indicatori macroeconomici, dar cu mare capacitate de reprezentare
a evolutiei situatiei economice nationale(PIB,EXPORT NET)
!. Elaborarea unor prognoze partiale ce consta in elaborarea unor prognoze
pe domenii importante ale economiei nationale, respectiv elaborarea
deprognoze pe ramuri, pe probleme de sinteza sua prognoze regionale.
". Elaborarea macroprognozei finale, lucrare ce include act previzionala la
nivel national intr-un sistem coerent si eficient, principalele componente ale
acesteia fiind:
å? indicatori macroeconomici(PIB,PNB,PNN);
å? indicatori agregati pe domenii si probleme de sinteza;
å? contributia factoriilor de productie la cresterea economica;
å? utilizarea Pib pentru consum si acumulare;
å? indicatori calitativi privind utilizarea res naturale, financiare,umane;

8
c  
 

     
     

#$        

#?$    

  $     reprezinta o metoda de previziune ce consta in


prelungirea in viitor a evolutiei constante in perioada precedenta.
-metoda se bazeaza pe ipoteza ca sunt cunoscute relatiile cauzale si ca in ev
procesului economic analizat nu se pot produce transformari esentiale care
nu pot modifica substantial tendinta conturata.
- utilizarea acesteia este recomandata in previziunea financiara care isi
mentine ritmul si directia de dezvoltare pe o perioada mare de timp;
-utilizarea previziunii prin extrapolare prezinta avantajul ca este o metoda
simpla si care se poate aplica rapid.
-dezavantaje:
å? Ofera numai o imagine orientativa asupra perspectivei, pt ca viitorul
nu reproduce integral evolutia din trecut;
å? ëe poate utiliza numai in cazul proceselor ec ce isi mentin directia si
intensitatea de evolutie
å? Pe masura ce orizontul de previziunese indeparteaza, creste ponderea
factorului de risc, fapt ce genereaza posibilitatea modificarii
traectoriei din trecut.

-cele mai utilizate metode de previziune pe baza extrapolarii:


{? Extrapolarea pe baza seriilor cronologice
{? Extrapolarea pe baza functiilor de corelatie
{? Extrapolarea fenomenologica
{? Extrapolarea prin curba infasuratoare.

9
c  
 

g            





1. Aspecte generale privind metodele intuitive.


- previziunile ce au la baza metode intuitive au in esenta valoarea unui punct
de vedere asupra evolutiei unor procese economice care, in functie de
pertinenta informatiei si de gradul in care corespunde legitatilor proc.
analizate, poate reflecta corect realitatea sau o poate deforma.
-abordarea intuitiva a previzionarii ec consta in formularea de solutii pe baza
creativitatii individuale sau de grup ca rezultat al experientei stiintifice si a
interpretarii logice a datelor faptice.
- la o prima analiza,previziunea de acest tip apare ca o descoperire brusca, o
insipiratie de moment.
- in realitate ea constituie sinteza unei experiente acumulate, verificate in
timp, o expresie a cunoasterii rationale, nemijlocite a adevarului care
serveste drept punct de plecare pt deducerea unor solutii de viitor.
- trebuie subliniat insa faptul ca metodele intuitive nu se bazeaza numai pe
deducerea logica a rez in virtutea experientei, ci de cele mai multe ori se
utilizeaza intr-o modalitate specifica analizele calificative.
- pentru a creste gradul de siguranta al acestor viziuni se faloseste de obicei,
tratarea intuitiva colectiva, prin confruntarea solutiilor oferite de grupuri de
experti(chiar cu specializari diferite)
- cele mai multe metode intuitive, colective de previzionare ec sunt:
? Met discutiilor in grup(Brainstorming)
? Metoda dicutiilor iterative(delphi)
? Metoda scenariilor.


c  
 

-cu toate ca aceste metode nu au o serioasa fundamentare stiintifica, ele sunt
frecvent utilizate in realizarea unor previziuni pe termen lung cu caracter
general.

2. Metoda discutiilor in grup(Brainstorming)


- este utilizata in cazul problemelor pentru care nu exista algoritmi sau reguli
standardizate si consta in organizarea unor reuniuni de experti, din domenii
diferite, dar care sunt solicitati sa lucreze pentru acelasi obiectiv, solutia
adoptata fiind rezultatul unei act colective multidisciplinare.
-denumirea de Brainstorming semnifica obtinerea unor solutii precum Ä
asaltul ideilor´ prin stimularea ideilor si creatiei colective.
- aceasta metoda a fost elaborata in 1939 de A. T . Osborn. Metoda area o
larga aplicabilitate in dom ec, tehnic, stiintific pt obtinerea de idei si de cai
pt rezolvarea unor probleme economice sau tehnice.
- se poate afirma ca utilizatorii acestei metode nu au ca scop principal
rezolvarea obiectiva a problemelor ci formularea si selectarea de idei si de
cai ce pot conduce la rezolvarea acestora.
- modalitatea de obtinere a acestor idei este aceea a stimularii creativitatii in
cadrul grupului in conditiile unei atmosfere pesimiste ca urmare a inlaturarii,
notarii, evaluarii ideilor care sunt emise si deci a eliberarii participantilor de
starea de emotivitate, inhibitie si de frica de a nu gresi.
- discutiile care sunt propuse de un presedinte, au oc in mai multe runde si
incep cu prezentarea cadrului general al problemei si eventual cu
completarea colectiva la sugestia participantilor.
- pasul urmator consta in formularea de idei in jurul unei idei puse in
discutie.

11
c  
 

- urmeaza una sau mai multe sedinte pentru obtinerea de asociatii si
combinatii de idei.
- desfasurarea normala a sedintelor presupune respectarea de catre
participanti a urmatoarelor reguli:
? Determinarea cu precizie a problemei care constituie ob dezbaterilor
? Alegerea cu atentie a participantilor
? ëa se tina cont de toate ideile exprimate, chiar daca unele par
inaplicabile pentru moment;
? ëa se incurajeze dezbaterile libere, combinarea, asocierea sau
modificarea ideilor formulate pe parcurs, stimulandu-se astfel
creativitatea.

- metoda prezinta avantajul ca stimuleaza fundamentarea stiintifica a


previziunilor prin multitudinea ideilor specialistilor si dezbaterea colectiva a
acestora.
- toate acestea, datorita unor limite ale sale, metoda este recomandata doar
pentru formularea unor ipoteze sau pt prezicerea unor idei orientative cu
privire la directiile de actiune.

3. metoda Delphy
- este o metoda intuitiva cu cea mai larga aplicabilitate in previziunile pe
termen lung si presupune consultarea in mai multe runde a unui grup de
experti si folosirea sistematica a opinilor acestora.
-spre deosebire de metoda Brainstorming, aceasta se bazeaza pe principiul
izolarii expertilor in scopul eliminarii riscului de influetare reciproca si
pentru a obtine raspunsuri obiective.
-metoda poate fi folosita in mod deosebit la solutionarea urm. probleme:

12
c  
 

? Anticiparea unor evenimente stiintifice sau tehnice;
? Anticiparea momentului cand poate devenii operatiunea o sol
tehnologica care este cunoscuta, dar neoperanta din anumte
motive;
? Alegerea celei mai bune solutii sin mai multe posibile pt
inlaturarea unor perspective nefavorabil.

- aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urmatoarelor  


#? Pregatirea lucrarii:
a.? ëtabilirea problemei care face obiectul preocuparii;
b.? Elaborarea chestionarelor utilizate pt ancheta expertilor, precum si a
instructiunilor de folosire a acestora;
c.? gonsultarea grupului de experti;
d.? Informarea participantilor asupra obiectivului.
. gonsultarea expertilor:
a.? Transmiterea chestionarelor grupului de experti carora li se solicita
raspunsuri pe principiul intrebarilor incluse;
b.? golectarea chestionarelor si gruparea raspunsurilor;
c.? galcularea valorii mediana, iar raspunsurile care prezinta abateri fata
de aceasta mediana sunt eliminate;
d.? ëe informeaza expertii asupra rez obtiunte si li se transmite un nou
chestionar insotit de informatii complementare si, li se solicita sa
reflecteze, chiar motiva, daca isi mentin opinia sau si-o modifica;
e.? ëe colecteaza chestionarele cu raspunsurile din nou.

13
c  
 

. Valorificarea raspunsurilor:
a.? Aprecierea calitatii si cantitatii a evolutiei raspunsurilor dupa fiecare
runda;
b.? ëtabilirea modelului care sintetizeaza rezultatele chestionarului.

- succesul sau insuccesul metodei depinde de mosul de selectionare a


specialistilor, de modul de formulare a chestionarelor, de tehnicile si
mijloacele de prelucrare si sintetizarea raspunsurilor.
- este recomandabil sa se realizeze un studiu pilot de mici dimensiuni inainte
ca cercetarea sa se faca pe scara mare

4. Metoda scenariilor
- consta nu numai in formularea unor solutii, ci si stabilirea etapelor
considerate a fi necesare pt a ajunge la sol respective.
- in consecinta, evolutiile sau starile viitoare ale unor sisteme sunt concepute
prin reprezentarea unor evenimente sau structuri dinamice avansand treptat
din prezentari spre viitor.
- se bazeaza pe analize cantitative preliminarii si prin folosirea metodelor
moderne de prelucrare a informatiilor.
-   
a.? Descifrarea tendintelor durabile si de perspectiva conturate in evolutia
sist analizat printr-o analiza pertinenta orientata pe identificarea
factoriilor de influenta endogeni si exogeni;
b.? ëtabilirea conexiunilor intre sistemul analizat si ansamblul proceselor
ec- soc, politice, tehnologice, stiintifice si culturale in care el
evolueaza;

14
c  
 

c.? Descifrarea trend-ului durabil pt perioada de previziune prin
extrapolare si sau prin estimari intuitive;
d.? ëtabilirea evolutiei dorite, identificarea factorilor care genereaza
abateri de la aceasta traectorie si propunerea masurilor de solutionare
a situatiilor critice si de eliminare a incompatibilitatilor;
e.? Elaborararea diverselor variante de solutii si includerea lor intr-un
evantai de soutii
f.? Exprimarea unor optiuni prin varianta variantele care sunt preferate,
precum si masurile de implementare;
g.? ëtabilirea directiei de actiune si a masurilor practice prin intocmairea
raportului de fezabilitate.

- metoda scenariilor are o paleta larga de aplicabilitate putand fi folosita pt


previzionarea tehnologica specifica, pentru previziunea dezvoltarii armelor
militare, in previziunea demografica, a unor ramuri sau sectoare economice,
in previziunea economica a unui stat.

g !$       


 

    
 
sunt acele serii statistice care constau in
prezentarea in paralel a doua siruri de date unul se refera la variabila´timp´ ,
iar celalalt la o alta caracteristica ce face obiectul cercetarii stiintifice.
-%   :

Ú1 Ú2 Ú p Õ1 p

Ļ Ļ Ļ Ļ
1 2  p Õ1 p

? Ú1 - Ú p -variabila timp

15
c  
 

? 1 -  p - cealalta caracteristica.
- in functie de modul de exprimare a variabilelor in timp sunt 2 feluri de serii
cronologice:
1.? de momente
2.? de interval
Efectiv salariati Anul
1 1 ian
Ú1
13º 2ººº
14º 2ºº1
· 2ºº2
· ·
· ·
· ·
25º 2ºº6

d  In cazul seriilor de momente, termenii seriei nu se pot insuma, rez


neavand semnificatie economica
serie cronologica de momente
1 ian 2ºº4 21,5
1 ian 2ºº5 21,2
1 ian 2ºº6 19,8
™ 62,5º

ëerie pe interval
Luna( p ) gA( mld lei)(  p )
Ianuarie 4º
februarie 5º
martie 7º

Î p 16º
-termenii seriei se pot determina ( Î  p' )
- pentru analiza si caracterizarea seriilor cronologice se folosesc trei grupe
de indicatori:
1.? indicatori absoluti:
-? nivelul individual al variabilei inregistrate(  p )
-? nivelul total al variabilei inregistrate( Î  p )

16
c  
 

-? sporul absolut sau modificarea absoluta:
i.? cu baza fixa: ^ Ú º =  Ú Õ  º
ii.? cu baza in lant : ^ Ú Ú Õ1  Ú Õ  Ú Õ1
2.? indicatori relativi ai seriei cronologice:


o? indice de dinamica: - Ú º G 1ºº


- Ú Ú Õ1 G Ú 1ºº
 Ú Õ1
o? ritm de dinamica: - ½ G Õ 1ºº %

1.
Anul p gA( mld lei)(  p )
2ººº 5º 1
2ºº1 52  p
2ºº2 68 3
2ºº3
2ºº4 49  4
2ºº5 7º  p
75  p
Î p

^ 3 1 G  3 Õ 1 G 68 Õ 5º
75
2. 6 1 G  1ºº G 15º %

- cand I <2ºº%ĺse foloseste expr ritm(R)
- cand I>2ºº%ĺ se fol exp Indice ( I )
3.? Indicatori medii ai seriilor cronologice:
Õ Ú
- indicele mediu de dinamica:  G p Õ1  1ºº
 Ú Õ1
Õ
75
 G5  1ºº G 5 1.5  1ºº G 1.º99  1ºº G 1º9.9%

Õ Õ
ritmul mediu de crestere: ½ G  Õ 1ºº
Õ
½ G 1º9.9 Õ 1ºº G 9.9
Õ Ú Õ 1 75 Õ 5º
-sporul mediu de crestere: G G G5
p Õ1 5

17
c  
 

- previziunea prin metoda extrapolarii pe baza seriilor cronologice consta in
prelungirea liniei de evolutie a fenomenului analizat inregistrat in perioada
precedenta pt orizontul de prognoza.
- in cazul acestui tip de previziune, estimarea evolutiei viitoare a unui
fenomen se face in functie de evolutia trecuta a aceluiasi fenomen: y=f(t)
- cele mai utilizate metode de extrapolare pe baza seriilor de timp sunt :
o? extrapolarea pe baza sporului mediu de crestere
o? extrapolarea pe baza indicelui mediu de crestere
#? extrapolarea pe baza sporului mediu de crestere:
-? este utilizata in cazul fenomenelor care inregistreaza o evolutie
liniara(in progresie aritmetica)
-?   :
m? determinarea tipului fenomenului analizat
ù? metoda grafica
ù? metoda sporului mediu de crestere
ù? metode analitice
m? determinarea sporului mediu de crestere
m? estimarea valorilor viitoare a variabilelor previzionale:
Õ
 Ú  ' G  Ú  '  (3)
-? aceasta relatie se poate aplica in cazul fenomenelor pentru care nu
se intrevad modificari ale conditiilor care au influentat si vor
influenta evolutia fenomenului
-? daca se apreciaza insa ca vor interveni conditii noi care vor
modifica intensitatea evolutiei fen, se va aplica metoda extrapolarii
euristice:
Õ
Ú ' G Ú  '   , 1,  ? 1 ,
#? extrapolarea pe baza indiceliu mediu de crestere:
-? metoda se aplica fenomenelor care inregistreaza o evolutie de tip
exponential(in progresie geometrica)
-?   :
m? Determinarea formei de evolutie
Õ Ú
m? Determinarea indicelui mediu de crestere  G pÕ1 1ºº%
 Ú Õ1
m? Estimarea valorilor viitoare ale
Õ'
variabilei:  Ú  ' G  Ú   (mecanica)
Õ'
 Ú  ' G  Ú    · (var euristica)

18
c  
 

g "$      
  
  

- acest tip de extrapolare consta in proiectarea unei variabile dependente Äy´


in corelatie cu evolutia unei variabile independente Äx´, functia de
extrapolare fiind de forma: y= f(x)
- in acest caz variabila independenta Äx´ este o marime economica sau
tehnica
- pentru alegerea functiei de corelatie si aplicarea acestei metode trebuie
indeplinite urmatoarele cerinte:
1.? intre cele doua variabile( sau mai multe) sa existe relatii cauzale
2.? coeficientul de corelatie dintre cele doua variabile trebuie sa fie cat
mai mare(sa se apropie de 1)
3.? abaterea medie patratica sa fie cat mai mica
- aplicarea acesteia este posibila in cazul in care s-au descop rel sistematice
intre variabilele predictive(independente exogene) si cele
rezultative(depemdente endogene);
- in cazul in care exista cu adevarat o relatie sistematica intre variabila
independenta si cea dependenta atunci se poate spune ca una din ele o
prezice pe cealalta;
- in act previzionala cele mai utilizate functii de corelatie sunt:
1.? functia liniara de forma: y= a± bx, care se aplica in cazul evolutiei
liniare, adica la previzionarea variabilelor a caror rata de crestere este
in general constanta
2.? functia parabolica - de gradul II: y= a+ bx+c ’ 2
III: y= a+bx+c ’ 2 +d ’ 3
-cubica: y= 3   ’

3.? functia exponentiala utilizata in cazul fenomenelor care inregistreaza


un ritm accentuat de crestere: y= a ’
y= a  ’
y=    ’
4.? functia hiperbolica folosita in previzionarea variabilelor care la
inceputul perioadei au un ritm de crestere sau de scadere mai rapid,
1
dupa care acest ritm se atenueaza: y=
 ’
5.? functia logaritmica utilizata pt previzionarea variabilelor a caror
evolutie crescatoare initiala este accentuata, dar care treptat se reduce
pana devine descrescatoare: y = alnx
y= a+b lnx

19
c  
 


    

- o metoda de previziune pe elemente care consta in stabilirea de la bun
inceput a nivelului variabilei previzionale pt ultimul an al orizontului de
prognoza si determinarea valorii intermediare prin estimare pe baza nivelului
mediu estimat pt orizontul de previziune

x Õ
^
Õ
^

x1 x2
x1 x2 xn-k

Extrapolare Interpolare

d  
. se analizeaza evolutia fenom. previzionat in perioada precedenta, precum
si factorii care au influentat aceasta evolutie si modul cum vor influenta
evolutia acestuia in viitor
2. se estimeaza nivelul fenomenului previzionat pt ultimul an al oriz de
prognoza;
3. se determina nivelul mediu al fen pt oriz de previziune printr-una din
metodele:
’ p ' Õ ’ p
Õ
o? metoda sporului mediu de crestere: ^ G
p Õ1
Õ ’
o? metoda indicelui mediu de crestere:  G p Õ1 p '
’p
4.se determina valorile intermediare previzionate potrivit relatiilor:
Õ
o? daca se aplica metoda sporului mediu: ’ pÕ ' G ’ p  ' ^
Õ
o? daca se aplica metoda indicelui mediu: ’ pÕ ' G ’ p  


c  
 


        

- este o metoda care se bazeaza pe teoria arborilor de decizie si consta in
reprezentarea arborescenta a etapelor si factorilor care intervin in realizarea
unui obiectiv prestabilit masurandu-se contributia cailor si mijloacelor de
realizare
-  
#? stabilirea structurii grafului prin ordonarea elementelor acestuia
respectiv, stabilirea obiectivului(O);
#? determinarea cailor de urmat(gi)
#? stabilirea mijloacelor de realizare(Mij)
d     
&  


O
q1
qn
q2

g1 g2 gn

Mn1 Mn2 Mnm


M11 M12 M13

M21 M22

- dupa stabilirea structurii grafului se procedeaza la stabilirea legaturilor


dintre componentele sistemului si gradul de intensitate al acestora sub forma
unor coef de importanta care reprezinta ponderea influentlori.
- acest coef de importanta se stabileste ca parametrii optionali pe baza
analizei critice a evolutiilor precedente sau prin comparatii cu experiente
similare.
- astfel coef de importanta privitor la caile de urmat, ii notam cu Äqi´ ei
trebuind sa respecte relatia:
p

Î  G 1
 G1

-similar se stabilesc coeficientii de importanta pt mijloacele de actiune (  )

21
c  
 

- in final arborelui de pertinenta i sa atasaza tabelul material pt stabilirea
notelor de pertinenta care indica aportul direct al mijloacelor la realizarea
  G      ,
obiectivului propus. ëe stab potrivit rel: p

Î
 Õ1
 G1

22
c  
 

g '  
      
- presupune realizarea in ordine cronologica a urm op:
å? Alegerea unui proces sau fenomen ce a avut loc in trecut intr-o tara si a
carui evolutie anterioara este posibil sa aiba loc in tara in care urmeaza sa
se realizeze previziunea.
å? ëtudierea previziunii elaboratein alte tari in domeniul respectiv si
descifrarea tendintei cu grad cel mai ridicat de probabilitate pentru tara
care face ob previziunii;
å? Pt ca rez obt prin utilizarea acestei metode sa aiba un grad ridicat de
precizie, este necesar ca indic alesi si tara cu care se face comparatia sa
fie cat mai apropiate cu cei din tara de previziune. In al doilea rand se
impune ca solutia aleasa sa nu fie rezultatul unei simple analogii , ci sa se
bazeze pe analiza conditiilor concrete din ambele tari;
Exemplu: se considera doua tari A si B despre care se cunosc informatiile:
-
  
º º
º (1    ) Ú G º (1    ) Ú
 
 G  Õ 1ºº %   G 1ºº % Õ    G 1  
ln º Õ ln º
ln º  Ú ln(1    ) G ln º  Ú ln(1    )  Ú ln(1    ) Õ Ú ln(1    ) G ln º Õ ln º Ú G  
   
ln(1   ) Õ ln(1    )


º G productivitatea muncii in tara A in momentul º


º =«««««««««««««..B«««««««

 = ritmul de crestere al prod muncii in per prev in tara A
  =««««««««««««««««««««««««.B
- se pune problema estimarii nr de ani dupa care tara A va atinge nivelul
productivitatii muncii din tara B tinand cont ca   >   , t reprez nr de ani
dupa care A atinge B.

  (    

- consta in realizarea unor cercetari stiintifice partiale cu privire la ev


viitoare a unor fen ec- soc si utilizarea rez obt prin formularea de concluzii
pt intreaga colectivitate
-cercetariile stiintifice partiale se pot realiza in doua forme:

23
c  
 

]? Prin anchete de opinie, atunci cand esantionul nu este
reprezentativ, iar rez obt ofera numai o imagine orientativa asupre
fen studiat
]? Prin metoda sondajelor statistice, atunci cand esantionul utilizar
este reprezentativ, iar rez obt pe baza lui pot fi extinse la nivelul
colectivitatii generale.
- se pot utiliza sondajele statistice previzionale pt a previziona preferintele
populatiei pt diferite bunuri si servicii, diverse manifestari de ordin
demografic, efectuarea unor masuri de ordin socio- economic sau tendintele
manifestate in evolutia pe termen scurt a unor ramuri cum sunt: industria,
constructiile, transportul etc.
- rezultatele obtinute sau de regula la baza fundamentarii unor modele de
prev. ec.

      



d  


- modelarea ec-matem este una din metodele moderne fol mai ales in
previziunea la nivel macroeconomic
- consta in reproducerea abstracta a unui fen sau proces ec sub forma unui
sistem similar sau analog
    este o reprez schematica aabstracta, simplificata a unui
fenomen sau proces economic sub forma unui sistem artificial bazat pe
relatiile cantitative dintre elementele structurale ale fenomenului cu ajutorul
caruia se studiaza comportameantul sistemului real pe care il reprezinta prin
analogie. In forma sa generala modelul economic matematic consta intr-un
ansamblu de relatii cantitative ce cuprinde variabile exogene(date de intrare)
si variabile endogene(rezultative) pt reprez unui fen sau pt o perioada
delimitata de orizontul previziunii.
- elaborarea modelului de previziune oresupune formalizarea matematica a
fen ec, testarea pt o perioada trecuta a rel cantitative stabilite dupa care
urmeaza proiectarea lor pentru perioada viitoare, evidentind dinamica
evolutiei sistenului si leg dintre elem structurale.
-      :
1.? stabilirea modelului care face obiectul previziunii
2.? stabilirea tipului de model care se preteaza pt fen previzionat
3.? determinarea componentelor modelului, adica a variabilelor,
paramaetriilor si notatiilor corespunzatoare
4.? stabilirea perioadei statistice considerata concludenta pt abaliza
retrospectiva si testarea modelului

24
c  
 

5.? culegerea datelor statistice pt variabilele de previziune
6.? elaborarea schemei modelului si scrierea relatiilor acestuia
7.? calculul parametriilor optionali si proiectarea lor pt oriz de
previziune
8.? identificarea modelului cu date din perioada trecuta si videntierea
abaterilor fata de datele statistice
9.? utilizarea modelului pt perioada de previziune pornind de la datele
detinute pt anul in care se face previziunea
1º.?analiza finala si interpretarea economica a rezultatelor oferite de
model
- modelarea economico-matematica se utilizeaza mai ales in previziunea la
niv macroeconomic, oferind posibilitatea prezentarii mai multor variante
posibile de evolutie din care sa se aleaga varianta cu cel mai mare grad de
plauzabilitate

g )     
  
 

25
c  
 


- intr-o formulare simpla,       


 sunt expresii matematice
care descriu legaturi cantitative, numerice dintre principalii factori care
conditioneaza volumul activitatii economice si dimensiunea rezultatelor
acesteia
- functiile de productie(fdp) se construiesc pornind de la datele statistice care
definesc, caracterizeaza evolutia in trecut a domeniului studiat
- fdp definesc intr-o forma matematica legaturile care s-au format in trecut
intre indicatorii economici si factorii de productie, permitand extrapolarea in
viitor a tendintelor conturate in trecut;
- fdp pot fi utilizate cu succes in act previzionala pt aproximarea cresterii
economice ,pt estimarea productiei unor ramuri, activitati sau intreprinderi ,
pt estimarea contributiei progresului tehnic la creseterea economica;
- in literatura economica, statistica, prvizionala sunt prezentate mai multe
fdp, cea mai utilizata fiind Ä functia gabb- Douglas´;
- aceasta functie este utilizata in prezent datorita simplitatii si caracterului
sau rational in urmatoarele forme:
1.? functia omogena fara progres tehnic:  G   ' ·  · Õ 1
Ú Ú Ú
2.? functia omogena cu progres tehnic: Ú G    Ú  1ÚÕ·   cÚ ,
·

3.? functia monogena fara progres tehnic: Ú G    Ú·  ‰Ú


4.? functia monogena cu progres tehnic: Ú G    Ú·  ‰Ú   cÚ
-semnificatia termenilor:
å?  =indicatorul care caract rezult activitatii(vol
Ú
productiei,gA,PIB,PNB)
å? ß=marimea capitalului fix(valoarea de inventar a mijl fixe)
å? L= marimea fortei de munca
å? ö,ȕ=coef de elasticitate care arata cu cat se modifica indic
previzionat, la modif cu o unitate procentuala a fiecarui factor
de productie
å? a= coef de proportionalitate care inglobeaza contributia
factorilor de productie neidentificati , sau neexplicati in
modelul functiei
å? $t=ritmul de crestere a progresului tehnic
å? cÚ = contributia progresului tehnic la realizarea productiei
å? t= factorul timp
- din cele prezentate rezulta ca in functie de suma coeficientilor de
elasticitate, fdp se grupeaza in 2 categorii:

26
c  
 

1.? fdp omogene, in cazul carora coeficientii indeplinesc proprietatile:
ö+ȕ=1ĺ ö=1-ȕ(coef complementari)
2.? fdp neomogene ö+ȕ1
-? complementaritatea coef semnifica faptul ca productia se modifica in
acelasi sens si in aceeasi proportie cu modif factorilor, ceea ce
inseamna ca eficienta folosirii factorilor este constanta
-? in cazul coef necomplementari, distingem urmatoarele situatii:
a.? ö+ȕ•1, cresterea eficientei este mai accentuata decat cresterea
factorilor
b.? ö+ȕ”1, cresterea productivitatii este mai mica decat cresterea
factorilor ca urmare a scaderii eficientei factorilor de productie

- fdp sunt folosite in calcule previzionale pt determinarea volumului


productiei atat la nivel de fima cat si ma nivel national
- nu exista insa o metoda care sa permita alegerea directa a modelului fdp
considerat a fi cel mai adecvat pt elaboraea studiului previzionat. De regula
pt alegerea acestuia se utilizaeaza metoda statistica
- etapa cea mai complexa in elaborarea studiilor previzionale cu ajutorul fdp
este determinata de parametrii functiei, respectiv parametrizarea lor. In acest
scop sunt utilizate informatii statistice privind evolutia unor variabile in
perioada anterioara ceea ce presupune relizarea unor analize retrospective
asupra domeniului previzionat;
- o analiza diagnostic corecta si concludenta, impune ca perioada statistica
analizata sa aiba un nr suficient de ani (min 1º) pt a putea desprinde
tendintele de evolutie a fenomenului analizat si principalele legaturi cauzale.
In acest scop, pt estimarea parametrilor se iau in considerare 3 serii
statistice: una pentru estimarea vol productiei si 2 pentru estimarea vol
productiei factorilor de productie
- seriile statistice se construiesc de regula in marimi relative de dinamica,
respectiv utilizand indici cu baza fixa, pt determinarea parametriilor functiei
se foloseste metoda cel mai mic multiplu comun.
- pentru rezolvarea modelului, acesta trebuie adus intr-o forma liniara , fapt
care se realizeaza cu ajutorul logaritmilor;
- dupa determinarea parametriilor functiei se trece la scrierea explicita a
acestora adica la intoducerea in model a marimilor calculate ale acestora.

Exemplu . ëe cunosc urmatoarele informatii


Indicatori 2ºº2 2ºº3

27
c  
 

 Productie 72.9 87.5
Ú
vanduta
ß gapital fix 24.3 35.º
L Nr mediu de 1º7 14º
salariati

  1 Õ º '1 Õ ' º 87.5 Õ 72.9 35.º Õ 24.3


 '
G G G   G º.45
º  º º 'º 72.9 24.3
1 Õ  º 1 Õ º 87.5 Õ 72.9 14º Õ 1º7
 
G G   G º.65
º º 72.9 1º7
Ú G    º.45  º.65

   
  


g   



- cresterea economica este conceputa ca o componenta fundamentala a dezv
ec- soc, un mijloc de creare a suportului material pt ridicarea caliatii vietii;
- in sens larg, semnifica evolutia ascendenta a unor marimi economice intr-
un anumit cadru teritorial si temporal
- in sens restrans, aceasta este interpretata ca o evolutie pozitiva ascendenta a
rezultatelor macroeconomice
- cresterea economica consta in sporirea cantitativa a activitatilor si
rezultatelor acestora la nivelul economiei nationale, in stransa legatura cu
factorii care contribuie in acest sens
- in dezvoltarea si cresterea economica, o importanta prezinta ritmurile in
care acestea evolueaza.
- prin ritm de crestere economica se intelege , in general, viteza sau
intensitatea cu care cresc indicatorii macroeconomici(PIB);
- prin factori ai cresterii economice intelegem toate imprejurarile si
circumstantele care exercita o influenta favorabila asupra productiei
- pentru previzionarea ritmurilor economice, o semnificatie deosebita
prezinta stabilirea si respectiv gruparea factorilor de productie;
- cresterea economica se exprima prin indicatori macroeconomici de
rezultate, calculati in marimi absolute( PIB,PNB,PNN,PIN) si prin indicatori
relativi( PIB locuitor,PNN locuitor etc)

28
c  
 

g *    

  
  

  


#?     


#?  
 

  




#?     


- pt calculul indicatorilor macroeconomici se pot fol urmatoarele metode:
1.1 metoda de productie
1.2 metoda utilizarii productiei finale
1.3 metoda repartitiei

1.1 Metoda de productie(valorii adaugate). Esenta acesteia consta in


masurarea si evidentierea valorii adaugate brute, create de factorii de
productie in toate unitatile din interiorul tarii.
- PIB=™VABi
- VABi= Pbi-gi, VAB= valoarea adaugata bruta(Q-gi)
gi= consum intermediar
  G Î  Õ Î  , Pbi=Q= productie bruta
 

-indicatorul astefel calculat, este determinat la preturile factorilor de


productie, pt determinarea indicatorului la preturile pietei, utilizandu-se
relatiile urmatoare:
- PIBpp=PIBpf-IIN
- PIBpp=PIBpf-II- ëv, unde: IIN= impozite indirecte nete
ëv= subventii
pp- pretul pietei
pf- pretul factorilor de productie
- PINpf= PIBpf- A

1.2 Metoda utilizarii prod finale(a cheltuielilor). Aceasta metoda cinsta in


insumarea componentelor care exprima folosirea bunurilor si servicilor care
formeaza productia finala
- permite determinarea directa a PIB-ului exprimat in preturile pietei:
PIBpp=gpv+gpbt+FBg+Export net
-? gpv= consum privat
-? gpb= consum public
-? FBg= formare bruta de capital= FBgF+¨ë
-? FBgF= formarea bruta a capitalului fix

29
c  
 

-? ¨ë= modificarea stocurilor

1.3 Metoda repartitiei( insumarii veniturilor) consta in insumarea


elementelor care exprima compensarea factorilor de productie concretizata
in veniturile primite de proprietarii acestora si alocatiile pt consumul de
capital fix si imp ind.
-compensarea factorilor de productie exprima platile efectuate de producator
in scopul asigurarii serviciilor factorilor de productie
- PIBpp= Rm+Vintr+ Vprop+ A+ IIN, unde Rm=remunerarea muncii
Vintr=venituri din act de
intrerinzator(salarii, impozit pe salarii,
dividende, profit nedistribuit)
Vprop= venituri din proprietate(rente
si dobanzi)

# 
 

  




-indicatorii sintetici care exprima rez din economia nationala stau la baza
majoritatii calculelor si analizelor macroeconomice. Pe baza acestora, in
corelatie cu alti indicatori se calculeaza o serie de indicatori directi care
permit evidentierea unor aspecte esentiale ale cresterii economice.
- O analiza in dinamica efectuata insa pe baza indicatorilor macroeconomici
exprimati in preturi curente, poate duce insa la concluzii eronate, de aceea
analiza evaluarii in timp a indicatorilor macroeconomici presupune utilizarea
unor preturi constante. In acest scop, valorile curente ale indicatorilor se
recalculeaza in preturi comparabile potrivit relatilor urmatoare:
1
1 G ;
a
- in aceste conditii dinamica PIB se calculeaza potrivit relatiei:
(dinamica reala)

1
 1 º G  1ºº
º
1
 1 º G  1ºº
º
(dinamica nominala)
- important insa in analiza PIB ca principal indicator al cresterii ec este si
analiza structurii acestuia. Pentru determinarea structurii acestuia se
utilizeaza marimi relative de structura, calculate potrivit relatiei:


c  
 

 

 G  1ºº G  1ºº
Î 
unde g= structura sau greutate specifica ce arata contributia fiecarei ramuri
la realizarea PIB.
- structura PIB se calculeaza insa, nu numai pe ramuri ci si tinand cont de
utilizarea


c G  1ºº

c
finala a PIB. In acest sens se calculeaza:


c G  1ºº

c
PIBr=PIB din perioada curenta in preturi curente(termeni nominali)
PIBº= PIB din perioada de baza
PIB1(stalat)= pIB din perioada curenta in preturi constante(comparabile sau
in termeni reali)
D= indicele modificarii preturilor componentelor PIB

g +   
  

  
   
  

31
c  
 


-in previziunea cresterii ec se iau in considerare urm indicatori statistici:


1.? modificarea absoluta a PIB: cÚ º G cÚ Õ cº
2.? modificarea medie a PIB intr-un anumit interval:
Õ p Õ 1
^  G ® unde n =nr de ani ai perioadei analizate
p Õ1
Ú
3.? indicele de dinamica a PIB :  G  1ºº
 Ú º º
Õ
p
4.? indicele mediu de dinamica:   G pÕ1
1
- metoda analizei multicriteriale implica mai multe modalitati de aplicare
structurate in functie de diferite grupe de factori ai cresterii economice luati
in considerare si cuatificati;
- fiecare modalitate de determinare a ritmurilor cresterii ec presupune luarea
in considerare a unui cuplu de factori, respectiv un factor extensiv si unul
intensiv legati indisolubil intre ei.
- dintre aceste grupe mai semnificative sunt:
1. cresterea resurselor de munca si sporirea productivitatii muncii
2.? cresterea volumului cap fix si ridicarea eficientei utilizarii acestuia(f
intensiv)
3.? marirea volumului de resurse de materii prime si cresterea gradului
de valorificare a acestuia

- metoda analizei multicr. pt. primul tip de factori: L= vol fortei de munca
W= productivitatea muncii
PIB= LW
Ú Õ1 G Ú Õ1  Ú Õ1
Ú G Ú  Ú
-daca notam: r= PIB(ritmul de crestere)
l=L
w=W, indicele de crestere va fi: 1+r=(1+l)(1+w)
1+r=  
1+l=  
1+w= 
Ú  ' G Ú (1      ) '

32
c  
 


        

- trebuie privita din 2 puncte de vedere:


1)? previziunea populatiei ca principal izvor de munca
2)? previziunea populatiei active

1)? previziunea populatiei ca principal izvor de munca:


-in previziunea populatiei totale(PT) a unei tari se pot utiliza diferite metode
ales in functie de scopul previziunii. Astfel in functie de gradul lor de
detaliere se disting 2 categorii de previziune sau proiectari demografice:
a. proiectarile globale care constau in proiectarea populatiei unei tari, a unei
zone pe unanumit orizont de timp fara a se tine cont de structurile acesteia;
- sunt fol pt stabilirea pop in perspectiva ca efectiv total nediferentiat pe
sexe, grupe de varsta, sau alte caracteristici;
- cele mai utilizate metode :
1. metoda sporului mediu anual de crestere
2. metoda indicelui mediu anual de crestere
3. metoda functiilor matematice
4. metoda functiilor economice
1. metoda sporului anual de crestere:
- este folosit mai ales atunci cand informatiile disponibile privind nr si
structura populatiei sunt extrem de putine
- se aplica in situatia in care pop inregistreaza o tendinta de evolutie
Õ c Õ c1
constanta in progresie aritmetica:   G p (sporul mediu anual de
p Õ1
crestere);unde P1= efectivul pop la inceputul perioadei
Õ
cp Õ ' G cp    

2. metoda indicelui anual de crestere se aplica in cazul in care


analizand evolutia pop in perioada precedenta se constata o evolutie de tip
exponential:
Õ
c
  G pÕ1 p
c1
b. proiectarile analitice care tin cont de comportamentul pop si permit
determinarea populatiei grupata dupa diferite caracteristici

33
c  
 

- dintre metodele analitice cea mai aplicata este metoda componentelor,
metoda care, pentru proiectarea pop, porneste de la componentele acesteia,
respectiv: mortalitate, natalitate si migratie
- Populatia este privita ca un sistem:

intrari

nasteri Imigranti

ëistem
Misc naturala Misc
populatie
migratoare

decese iesiri emigranti

1. sisteme de populatii deschise, care interactioneaza cu mediul


extern(migratie)
2. sisteme inchise, in care modificarea efectivului este determinata
doar de miscarea naturala(nasteri si decese)
- pt previziunea pop prin metoda componentelor trebuie avute in vedere
urmatoarele relatii:

p G Õ  1ººº , unde n= rata natalitatii, N= nr de nascuti vii, P= efectiv mediu

al pop
G Õ
 1ººº , unde m- rata mortaliatii, m- nr decedati, P- efectiv mediu al
c
pop

34
c  
 


G Õ
c
, unde i- rata imigratiei, e- rata emigratiei.

G Õ
c

- pt previzionarea pop prin metoda componentelor trebuie sa dispunem de


urmatoarele informatii:
ù? efectivul populatiei la data de 1 ianuarie din anul efectuariii
prognozei, structurat pe sexe(M F)si pe fiecare varsta in parte
ù? nivelul estimat al natalitatii si fertilitatii populatiei pt oriz previzional
ù? nivelul estimat al mortalitatii pop pt orizontul previzional
ù? nivelul estimat al migratiei
- pt stabilirea nr si structurii pop la 1 ian anul efectuarii previziunii se
porneste de la datele obtinute cu ocazia ultimului recensamant al populatiei
care se corecteaza cu datele oferite de statistica starii civile(nasteri si
decese)si statistica de migratie
> pop la 1 ian= recensamant+( natalitate- mortalitate)+ (imigratie-emigratie)
- referitor la evolutia natalitatii, mortalitatii si imigratiei pt orizontul de
previziune se fac mai multe ipoteze de catre specialistii care realizeaza
previziunea, pe baza tendintelor conturate in perioada precedenta si a
factorilor care vor influenta evolutia lor viitoare

g   
   
,
   -


35
c  
 

-in afara de informatii privind nr si structura pop la 1 ian anul previzional,
trebuie sa dispunem de informatii privind tendintele componentelor
populatiei pentru perioada orizontului de prognoza, precum si formularea
unor ipoteze privind evolutia acesteia, de care se va tine cont in variantele
previziunii;
- previzionarea pop prin metoda componentelor, fara includerea migratiei,
presupune parcurgere urmatoarelor 3  :

1.? determinarea numarului de supravietuitori pt 1 ian din fiecare an al


orizontului de previziune, tinand cont de efectivul populatiei
supravietuitoare din anul precedent. Pentru aceasta utilizam
urmatoarea relatie:

- ’Ú11 G ’Ú  ’' ,
unde- ’Ú11 - pop in varsta de x+1 ani in momentul t+1

- ’Ú - pop in varsta de x ani in momentul t


- ’' - probabilitatea de supravietuire de la varsta de x ani pana la
varsta de x+1 ani

’ 1
- ’' G
’
-probabilitatea de deces: d= 1- ’'
-probabilitatea de deces se preia pentru fiecare varsta dintr-o tabela de
mortalitate;
- stabilirea numarului de supravietuitori se face separat pt populatia de sex
feminin si cea de sex masculin, pe baza unor calcule matriciale conform
tabelului urmator
Varsta (x) Px1ian P®x ’Ú11 ’Ú22
º Pº P®º - -
 '
1 P1 P®1 1 G º  º -
2 P2 P®2 2 G 1 ’  1'
3 P3 P®3
4 P4 P®4

99 P99 P®99
1ºº P1ºº P®1ºº

36
c  
 


2.? determinarea numarului de nou nascuti vii pt fiecare an al orizontului


de previziune. ëe poate realiza una din urmatoarele 3 metode:

a.? metoda natalitatii generale: porneste de la relatia de calcul a



natalitatii generale: p G Õ  1ººº . Aceasta metoda prezinta insa

dezavantajul ca poate genera erori ratei mortalitatii de calcul
b.? metoda ratelor specifice de fertilitate : porneste de la metoda de
calcul a fertilitatiilor specifice pe varste sau grupe de varsta:
fx=(Nx Fx)1ººº, unde fx- fertilitatea specifica femeilor in
varsta de x ani, Nx- numarul nascutiilor vii ai femeilor in varsta
de x ani, Fx- numarul femeilor in varsta de x ani.
3.Determinarea numarului de supravietuitori din randul nascutilor vii

- dupa determinarea nr populatiei pe fiecare varsta in parte, separat pt


populatia feminina si cea masculina stabilirea efectivului total al populatiei
se face prin insumarea acestora potrivit relatiei de mai jos:

c G Î c’  Î c’

2. Previziunea fortei de munca (populatia activa):

- in functie de pozitia persoanelor fata de desfasurarea activitatilor


economice(dupa situatia economica), populatia unei tari se imparte in doua
categorii: activa si inactiva
- Populatia activa reprezinta totalitatea persoanelor disponibile sa desfasoare
o activitate aducatoare de venituri. Aceasta cuprinde la randul sau populatia
ocupata si somerii
- Populatia ocupata reprezinta totalitatea persoaneor care in perioada
analizata desfasoara o activitate aducatoare de venituri
-   :
å? Extragerea dintr-o macheta de previziune a populatiei totale, a
efectivelor de populatie in varsta de munca pentru fiecare an al
orizontului de previune

37
c  
 

å? ëe determina efectivul populatiei active pentru perioada previzionata
atasand la efectivul populatiei in varsta de munca, ratele de activitate
pentru fiecare varsta in parte pentru orizontul de previziune
:populatia activa= populatia de varsta activa ratele de activitate
-insumam efectivele populatiei active pe varsta in parte si rezulta numarul
total al populatiei active

38