Microbii au fost descoperiţi acum 300 de ani de microscopistul van

Leeuwenhoek dar cea mai mare parte a descoperirilor din microbiologie au fost făcuţi
în ultimii 100 de ani. Louis Pasteur şi Robert Koch sunt doi lideri în dezvoltarea
disciplinei. Printre alte multe realizări, Pasteur a contrazis teoria generaţiilor
spontane definitiv. Foate importantă este demonstraţia că experimentele cu
microbi sunt reproductibile şi nu este o consecinţă a apariţiei unei noi
vieţi. Koch a descoperit criterii ferme pentru a demonstra că o boală
specifică este cauzată de o bacterie specifică (postulatele lui Koch).
Obţinerea culturilor pure a fost esenţial pentru succesul criteriilor lui
Koch şi utilizarea culturilor pure rămâne şi azi un instrument esenţial în
studierea bolilor infecţioase.
Industria farmaceutică este un important utilizator de microbi. Pentru
mulţi ani, antibioticele şi hormonii steroizi au fost produşi de microbi.
Ingineria genetică a făcut posibil ca bacteriile să producă o mare
varietate de substanţe mamaliene care sunt importante din punct de
vedere medical.
În agricultură bacteria din genul Rizobium a fost adăugată
seminţelor de legume unde, urmând formarea nodulilor din planta
gazdă, ea capturează sau fixează azotul atmosferic şi astfel reduce
cantitatea de îngrăşăminte pe bază de azot necesare pentru plantă.
Câteva substanţe speciale sunt mult mai economicos de produs de
microbi. Acestea includ câţiva aminoacizi şi vitamine .
Biotehnologia incerca sa exploateze anumite microorganisme in lupta
impotriva altor agenti patogeni pentru om si pentru mediul
inconjurator.
Se stie ca bacteriile sunt artizanii ciclurilor biologice a C,N,O,S.
Bacteria degradeaza materia organica,produce gaz carbonic pe care
organismele vegetale superioare il fixeaza la lumina solara obtinandu-
se proteine ce constituie hrana omului si a animalelor.
Mai departe bacteria descompune deseurile organice produse de
acestea.
Ecologia microbiana a solului ne arata ca diferite microorganisme din
sol realizeaza un echilibru si fiecare specie este importanta in lupta
impotriva parazitilor si a insectelor daunatoare.
Prin biotehnologii sa realizat pana acum o mai rapida fixare directa a
azotului de catre unele bacterii datorita enzimei nitrogenaza.
Aceasta enzima converteste azotul in amoniac facandu-l astfel
asimilabil de catrea plante.
Un rol important il prezinta micorizele cu rol in fixarea fosforului
esential pentru sanatatea padurilor si a altor culturi.
Progresele considerabile înregistrate în ultimul secol în domeniul biotehnologiei , având
la baza o serie de descoperiri ştinţiifice, dintre care amintim – descoperirea ADN-ului, în
1953 şi stabilirea tehnicilor de manipulare genetică în 1973, au pus bazele unei
biotehnologii moderne cu considerabile efecte economice şi sociale .
Realizările din ultimele decenii în domeniul ingineriei genetice, au determinat pe oamenii
de ştiinţă să anticipeze că secolul XXI va fi dominat de această activitate, aşa cum secolul
XX a fost dominat de descoperirile fizicii: tehnica informatică, fisiunea nucleară,
explorarea cosmosului .
Cele mai cunoscute descoperiri ale ingineriei genetice din secolul XX sunt: interferonul
(o proteină sintetizată de celula umană ca răspuns la atacul unor virusuri şi care astăzi se
foloseşte pentru tratarea cancerului hepatic), insulina produsă de bacterii, hormoni de
creştere umani sau diferite vaccinuri .
Cele mai multe cercetări, cu cele mai multe rezultate au fost realizate în domeniul
medicinei şi industriei farmaceutice: producţia de hormoni, de antigene, de enzime, de
reactivi necesari diagnosticării.
In domeniul industriei, biotehnologiile asigură valorificarea deşeurilor industriale pentru
obţinerea de materiale plastice, combustibili sau substanţe chimice .
Microorganismele sunt utilizate să transforme biomasa necomestibilă în hrană şi energie
A apărut aşadar o ramură a ingineriei genetice, biotehnologia modernă, care foloseşste ca
maşini şi aparate de producţie microorganismele sau diferiţi constituenţi celulari ai
microorganismelor .
Dezvoltarea biotehnologiilor va determina schimbări fundamentale în domeniul
agroalimentar. Astfel prin tehnologia manipularii materialului genetic, ADN recombinat,
se anticipează o cale de realizare de recolte mai bogate prin transferul genelor fixatoare
de azot la plantele de interes major din punct de vedere al alimentaţtiei .
Au fost realizate astfel materii prime vegetale cu conţinut nutritiv mai ridicat, mai
rezistente la boli şi atacul dăunătorilor, secetă, frig.
Este posibil, spun specialiştii, ca peste 100 de ani, configuraţia plantelor de cultură şi
configuraţia animalelor să fie foarte diferite faţă de cele din zilele noastre.
Industria alimentară este poate cel mai vechi utilizator al biotehnologiilor, fermentaţia ca
proces biotehnologic fiind cunoscută de milenii. In antichitate, drojdiile erau folosite
pentru fabricarea pâinii, vinului , berii. In urmă cu 5000 de ani sumerienii fabricau 20 de
tipuri de bere.
Biotehnologiile moderne au un domeniu vast de exploatare în industria modernă.A
crescut producţia mondială de enzime exogene, utilizate în aproape toate ramurile
industriale, sinteza de aminoacizi esenţiali cu ajutorul bacteriilor, obţinerea de alcool
folosit ca substituent al petrolului sau producerea de biomasaă prin valorificarea pe calea
fermentaţiei a unor plante cu creştere rapidă.
Beneficiile biotehnologiilor moderne au impus dezvoltarea lor foarte rapidă la nivel
mondial .
1.Creşterea şi diversificarea producţiei vegetale
Primele generaţii de produse alimentare modificate genetic (OMG sau GMO) au fost bine
primite de fermieri în SUA, prin creşterea producţiei agricole. Spre exemplu, studiile au
arătat că, o specie de porumb modificată genetic, rezistent la acţiunea dăunătoare a
insectelor, a manifestat o rezistenţă crescută şi la la acţiunea altor microorganisme: fungi,
mucegaiuri care atacau porumbul nemodificat.
De asemenea, nivelul de micotoxine produse de diferite specii de mucegaiuri sunt mult
mai mici la porumbul-GMO.
2.Beneficii nutritive şi igienice
O mare varietate de produse biotehnologice din clasa uleiurilor sau grăsimilor alimentare
sunt deja pe piaţă.Cu ajutorul biotehnologiilor vegetale a fost redus conţinutul de acizi
graşi saturaţi din câteva sortimente de uleiuri vegetale .
Prin biotehnologie a fost rezolvată o problemă de igienă alimentară, atunci când uleiurile
vegetale erau hidrogenate pentru creştera stabilităţii la tratament termic sau pentru
obţinerea margarinei.
Cercetarile biotehnologice au vizat de asemenea creşterea conţinutului proteic al
cartofului. Aceşti cartofi transgenici conţin un număr important de aminoacizi, care în
mod normal nu se găsesc în cartof. Pentru orz au fot create specii bogate în vitaminaA
sau cu un conţinut mai bogat de fier.
A fost creată o roşie modificată genetic care conţine de trei ori mai mult antioxidant-
licopen.Consumul de licopen este asociat cu scăderea riscului producerii cancerului şi
scăderea nivelului colesterolului din sânge .
Din punct de vedere al igienei alimentare, biotehnologia încearcă să resolve şi
următoarele probleme:
Identificarea proteinelor alergenice din lapte, soia, alune şi eliminarea lor din producţiile
vegetale viitoare¬
Descreşterea coţinutului natural de substanţe toxice, prezente în produsele alimentare¬
3. Creşterea calităţii produselor
Biotehnologiile sunt de asemenea utilizate pentru modificarea caracteristicilor materiilor
prime pentru a fi mai atractive pentru consumator şi mai uşor de procesat. Cercetarile
efectuate au determinat:
creşterea conservabilităţii fructelor şi vegetalelor proaspete¬
ardeii, morcovii şi salata sunt mai crocante¬
obţinerea de soiuri cu sâmburi puţini pentru pepeni şi struguri¬
creşterea sezonalităţii soiurilor de tomate, căpşuni¬
creşterea aromei roşiilor, ardeilor, perelor¬
crearea de specii de ceai şi cafea fără cofeină¬
Cercetătorii japonezi au identificat enzima care produce substanţa care declanşează
lăcrimarea atunci când tăiem ceapa. Este numai o problemă de timp până când va fi
creată o specie de ceapă fără această enzimă.
Foarte multe cercetări au fost efectuate pentru schimbarea raportului apă-amidon din
diferite leguminoase. Astfel, un cartof cu un conţinut ridicat de amidon, va fi mai sănătos
pentru om, deoarece el va absorbi mai puţin ulei în timpul prăjirii. De asemenea,
obţinerea amidonului din cartof se va face cu un consum energetic mult mai redus. Cu
aceleaşi scopuri, este în cercetare şi o specie de tomate pentru obţinerea pastei de tomate.
Creşterea cu 1.2% a substanţei uscate din cartofi, ar aduce o economie energetică de 35
milioane de $ procesatorilor americani .
De beneficiile biotehnologiilor beneficiază şi industria de lactate. Specialiştii din Noua
Zeelandă utilizează în present biotehnologiile animale pentru creşterea conţinutului de
cazeină din lapte cu 13% , pentru obţinerea unei cantităţi mărite de brânzeturi.